miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dobanzi

41 articole
Economie

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii. Fiecare cetățean va plăti anul viitor câte 400 de euro pentru a achita, atenție, doar dobânzile la împrumuturile făcute de statul român. Valoarea dobânzilor pe care trebuie să o plătească statul este de 39,6 miliarde lei, echivalentul a opt miliarde de euro. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Pentru dezastrul din finanțele României, premierul Marcel Ciolacu a dat vina exclusiv pe liberalul Florin Cîțu, despre care a spus că „a amanetat viitorul țării”. La fel de mult a îndatorat țara și pesedistul Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, dar la dobânzi mult mai mari. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că liberalul Florin Cîțu a îndatorat România cu 167,3 miliarde lei de-a lungul anului 2020, în timp ce ministrul Adrian Câciu a luat împrumuturi de peste 146,5 miliarde lei în anul 2022. Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii România trebuie să plătească dobânzi în valoare de 39,6 miliarde lei, adică în jur de opt miliarde de euro, în cursul anului 2024. Ceea ce înseamnă că fiecare cetățean al statului, indiferent că e copil sau adult, va contribui cu peste 400 de euro la plata dobânzilor (calculat la o populație de 20 de milioane). În cursul anului 2025, statul român trebuie să plătească alte dobânzi, în cuantum de 44,4 miliarde lei. Statul român va plăti dobânzi de 49,2 miliarde lei în anul 2026, iar în 2027, valoarea dobânzilor vor depăși 54 de miliarde lei. Întrebat dacă România are bani ca să plătească dobânzile de aproape 40 de miliarde lei în anul 2024, premierul Marcel Ciolacu a răbufnit public, în stilul său caracteristic. Ciolacu dă vina pe Cîțu „De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva consideraţi că acele datorii nu le plăteşte? Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României care să spună: nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei. De ce n-a văzut România când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul”, a declarat vizibil iritat Marcel Ciolacu. După ce a certat presa, Ciolacu a spus că acele datorii trebuiesc plătite. „Ne-am pregătit şi vom bugeta ca să nu intrăm, Doamne-fereşte, în incapacitate de plată, la buffer-ul care este acum şi la Banca Naţională şi la Ministerul de Finanţe, pentru că avem cel mai mare buffer”, a concluzionat șeful PSD. Dar Ciolacu uită de Câciu DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Florin Cîțu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, a îndatorat România în anul 2020 cu suma de 167,3 miliarde lei. Cîțu a fost succedat în funcția de ministru al Finanțelor de Alexandru Nazare, respectiv de Dan Vîlceanu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Cei doi liberali, în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, au contractat împrumuturi în numele statului român în valoare de 118,4 miliarde lei. Ulterior, în fruntea Ministerului de Finanțe a fost numit pesedistul Adrian Câciu, unul dintre subalternii pe linie de partid ai lui Marcel Ciolacu. În primele 90 de zile ale anului 2022, Adrian Câciu a reușit să îndatoreze România cu aproape 49 de miliarde lei. La finalul anului 2022 valoarea împrumuturilor contractate de ministrul Câciu depășeau suma de 146,5 miliarde lei. Dobânzi foarte mari, spre deosebire de alte țări Mai mult, împrumuturile făcute de ministrul Adrian Câciu sunt purtătoare de dobânzi extrem de mari. De exemplu, în ianuarie 2022, România se împrumuta în medie cu o dobândă 5,37%, în timp ce Bulgaria, cu doar 0,57%. Cehia, Ungaria și Polonia se îndatorau cu dobânzi cuprinse între 3,12% și 4,71, conform datelor de la Banca Centrală Europeană. În octombrie 2022 statul român se împrumuta la o dobândă şi de 9,3% pe an pentru împrumuturi pe zece ani. În timp ce Rusia, stat agresor aflat în război, se împrumuta la dobânzi de 9,9%. Tot în anul 2022, atunci când ministru de Finanțe era pesedistul Adrian Câciu, statul român a plătit dobânzi în cuantum de 30 de miliarde lei, în creștere cu aproximativ 60% față de anul 2021.

Dobânzile la creditele externe sărăcesc românii (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investițiile străine în România scad de la o lună la alta Foto: Facebook
Eveniment

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta, arată datele BNR: comunicatul din august al Băncii Naționale consemna un nivel al investițiilor străine în România de 5,08 miliarde de euro, în timp ce în septembrie erau de doar 5,06 miliarde euro. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Dezastrul este și mai mare raportat la primele nouă luni din 2022, când investițiile străine erau de 8,67 miliarde de euro. Scăderea este de circa 40%, primele nouă luni din 2022 față de primele nouă luni din 2023. Investițiile străine în România scad de la o lună la alta În schimb, statul s-a împrumutat cu peste două miliarde de euro într-o lună: în august, datoria externă a administrației publice era de 71,19 miliarde euro, iar în septembrie era de 73,32 miliarde de euro. La sfârșitul anului 2022, datoria externă a administrației publice era de 57,8 miliarde de euro, deci creșterea îndatorării statului a fost puțin sub 16 miliarde de euro. Datele ministerului de Finanțe arătau că, din ianuarie în septembrie, Guvernul a plătit, din buget, dobânzi de 23,5 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB. În perioada ianuarie - septembrie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 16 051 milioane euro, comparativ cu 21 147 milioane euro în perioada ianuarie - septembrie 2022. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3 223 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 577 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 258 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane euro.

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% Foto: Facebook
Eveniment

Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8

Execuția bugetară pentru primele nouă luni ale anului demontează minciuna tăierilor de cheltuieli: salariile bugetarilor - „cheltuielile salariale” - au crescut cu 10,8%, comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut. În plus, documentul publicat azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile din componenta nerambursabilă a PNRR sunt de doar 984 de milioane de lei, adică circa 200 de milioane de euro - suma alocată fiind de 14,24 miliarde euro. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns, la final de septembrie, la astronomica sumă de 25 de miliarde de lei, o majorare de 12,5% față de primele nouă luni din anul trecut. Această cheltuială reprezintă 1,5% din PIB. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site „Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții ca să reducem birocrația și limităm cheltuielile statului inclusiv prin plafonarea sporurilor”, spunea, la 20 septembrie, premierul Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Performanța lui Adrian Câciu: este ministrul de Finanțe care s-a împrumutat cel mai mult pe banii statului, de la guvernarea Tăriceanu până azi Salariile bugetarilor au crescut cu 10,8% În termeni nominali, cheltuielile salariale sunt, după primele nouă luni ale anului, de 96 de miliarde de lei, cu 9,3 miliarde de lei în plus față de perioada similară din 2022. Nota de fundamentare nu oferă nici o explicație a acestei majorări substanțiale. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit datelor ministerului de Finanțe, au crescut cu 9,4% și cheltuielile cu bunuri și servicii, deși guvernul se lăuda încă din primăvară că le va reduce. „Am adoptat o serie de măsuri în vederea unei chibzuiri a banului public. Pe scurt, stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern și derogarea de la aceste limite doar prin Memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și educației, interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau a închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură, birotică, de către autoritățile și instituțiile publice”, declara, în mai, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe Foto: Facebook
Economie

România a împrumutat sumă colosală piețele externe

România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe, mai exact trei miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe cinci și 10 ani. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Informația a fost publicată de agenția Bloomberg, nu de ministerul de Finanțe și Guvern. România a împrumutat o sumă colosală de pe piețele externe „România a lansat luni vânzarea de obligațiuni în euro, aceasta fiind cea de a treia oară când apelează la piețele internaționale pentru finanțare. Națiunea balcanică oferă obligațiuni cu scadența în 2028 și 2033 la (...) 255 de puncte de bază peste swapurile medii pentru datoria cu scadență mai scurtă și în zona de 360 de puncte de bază pentru obligațiunile cu scadență mai lungă, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune, care a cerut să nu fie identificată deoarece nu este autorizată să vorbească despre acest subiect (...) Emisiunea are loc în contextul în care țara se apropie de atingerea obiectivului de a strânge până la 8,5 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) de pe piața internațională în acest an. România a strâns deja aproximativ șase miliarde de euro în obligațiuni în euro și dolari”, a scris Bloomberg, azi dimineață. Profit explică faptul că titlurile pe cinci ani au un cost de împrumut de midswap (3,26% pentru 5 ani)+225 puncte de bază, față de midswap+255 puncte bază în deschidere, iar cele pe 10 ani la midswap (3,18% pe 10 ani)+330 puncte de bază, comparativ cu midswap+360 puncte de bază în deschidere. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Bloomberg amintește că Guvernul vrea să convingă UE să-i crească deficitul „Guvernul a estimat că necesarul brut de finanțare al țării pentru 2023 va ajunge la 160 de miliarde de lei (34,6 miliarde de dolari). În ultima lună, Bucureștiul a purtat discuții intense cu Comisia Europeană pentru a crește ținta de deficit bugetar impusă de Uniunea Europeană, de la 4,4% din PIB, la 5,5%, în condițiile în care cheltuielile cresc, iar răcirea economiei afectează colectarea taxelor. Ministrul de Finanțe avertizează asupra riscului unui deficit bugetar de 7% din PIB. UE are ca obiectiv aducerea țintei de deficit pentru țara est-europeană la 3% din PIB și nu a acceptat încă propunerea României”, a mai arătat Bloomberg.

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Foto: Guvernul României
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB

Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB la finalul lunii mai, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele cinci luni era doar 1,48%. România ar trebui să se încadreze în acesta într-un deficit de doar 4,4% din PIB altfel ar putea pierde bani din PNRR. Deficitul bugetar a ajuns la 2,32% din PIB Datele prezentate de ministerul de Finanțe arată că: cheltuielile cu dobânzile au crescut, față de perioada similară de anul trecut, cu 32%, ajungând la 14,4 miliarde de lei cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 9% cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 15,4% subvențiile: creșetere de peste 83% Din fondurile nerambursabile din PNRR s-au cheltuit 667 de milioane de lei, circa 133 milioane de euro. Banii trași până acum stau în depozitele BNR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată și măsura aceasta a plafoanelor lunare dă posibilitatea implementării folosirii cu chibzuință a banilor”, spunea Marcel Boloș în aprilie, când era încă ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Citește și: Judecătorul Danileț, analiză juridică a romanului Ion de Rebreanu, subiect de Bac: tatăl Anei nu îi mai dă lui Ion pământurile promise – nerespectare a unui contract civil

Datoria statului a depășit 50% din PIB Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Datoria statului a depășit 50% din PIB

Datoria statului a sărit, pentru prima oară, de 700 miliarde de lei și a depășit 50% din PIB, scrie Profit. Aceste date sunt publice și apar în așa numitul raport privind „Datoria administratiei publice conform metodologiei UE*) (datoria guvernamentala)”, publicat de ministerul de Finanțe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, cheltuielile cu dobânzile au fost, în 2022, de 2% din PIB, iar în primele trei luni din 2023 crescuseră cu 58,3% față de perioada similară a anului trecut și deja consumaseră 0,6% din PIB. Datoria statului a depășit 50% din PIB „Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei ca urmare a prefinanțării în primele 3 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 3 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 43,0% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023”, explică ministerul de Finanțe. „În februarie, datoria a ajuns la 706,5 miliarde lei (50,1% din PIB), față de 695 miliarde lei (49,2% din PIB), în ianuarie, și 667,3 miliarde lei (47,2% din PIB), în decembrie. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ceea ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public”, scrie Profit. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoria publică era de doar 34,5% în 2018, 35,1% - 2019 și a sărit la 46,9% în 2020, în perioada pandemiei.

Dezastru în buget, după primele trei luni Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Dezastru în buget, după primele trei luni

Dezastru în buget, după primele trei luni, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe: deficit de 1,42% (față de 1,11%, anul trecut, după primele trei luni), iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58% față de aceeași perioadă din 2022. La finalul lunii februarie 2022, deficitul era de doar 1,07%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dezastru în buget, după primele trei luni Diferența dintre venituri și cheltuieli este de 22,75 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, față de doar 15,7 miliarde lei anul trecut, după primele trei luni. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB - țintă care pare imposibil de atins în condițile actuale. Cheltuielile de personal au însumat 30,54 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro, arată datele ministerului de Finanțe.

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Foto: Facebook
Politică

Cheltuielile cu dobânzile, sufocante

Cheltuielile cu dobânzile devin tot mai sufocante pentru buget: au ajuns la 1,4% din PIB-ul României, după primele opt luni din anul 2022. Potrivit datelor publicate luni de ministerul de Finanțe, contribuabilii au plătit, din ianuarie până în august, 19,1 miliarde de lei pe dobânzi. Cheltuielile cu dobânzile, sufocante Față de primele opt luni din 2021, creșterea este de circa 7,3 miliarde de lei. Față de luna iulie 2022, s-au plătit cu circa 2,7 miliarde de lei în plus. „Plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 7,29 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, susține ministerul de Finanțe, în nota care însoțește execuția bugetară. Au explodat și cheltuielile cu subvențiile, care au ajuns în august la 8,76 miliarde de lei, cu 106% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria „Această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 2,02 mld lei)”, arată Finanțele. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 32,98 mld lei în scădere față de deficitul de 39,36 mld lei înregistrat laaceeași perioadă a anului 2021.

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat

Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat: creștere de 3,2 miliarde de lei într-o lună. La final de iulie, aceste cheltuieli erau de 16,34 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB. La final de iunie, ele erau de 13,11 miliarde de lei, adică 1% din PIB-ul estimat pentru anul 2022. Cheltuielile guvernamentale cu dobânzile au explodat Față de primele șapte luni din 2021, cheltuielile cu dobânzile din 2022 s-au majorat cu 55%. „Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 5,81 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se susține în nota ministerului de Finanțe. Ministerul Finanţelor a împrumutat sume record de pe pieţe: 6,86 miliarde de lei, în iulie. În luna august, Ministerul de Finanţe a programat împrumuturi de aproape 5,6 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” „În prezent, costul de finanţare pe 10 ani al României este de 8,1%, în scădere de la maximul de 9,4% din iunie, pe fondul concretizării temerilor de recesiune la nivel global, ceea ce duce la intrări locale şi fluxuri de capital străin pe bondurile româneşti incluse în indicii de pieţe internaţionale”, explică Bursa.

Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Foto: Facebook Adrian Caciu
Eveniment

Zero sume absorbite PNRR scădere investițiilor

Execuția bugetară după primele patru luni din 2022 arată zero sume absorbite din PNRR și o scădere puternică a investițiilor, față de perioada similară din 2021, deși în acea perioadă erau în vigoare restricțiile impuse de covid. În schimb, au explodat cheltuielile cu dobânzile și cele cu asistența socială. Nici la cheltuielile de personal nu există o reducere, dimpotrivă, acestea au crescut cu circa 235 de milioane de euro, față de primele patru luni din 2021. Zero sume absorbite din PNRR și scădere a investițiilor Sinteza execuției bugetare arată zero cheltuieli atât la „Proiecte cu finantare din sumele reprezentand asistenta financiara nerambursabila aferenta PNRR”, cât și la „Proiecte cu finantare din sumele aferente omponentei de imprumut a PNRR”. „Eu am spus că nu am cheltuit bani din prefinanţare, iar motivul l-am menţionat: nu am avut operaţionalizate acele structuri organizatorice necesare implementării PNRR”, arăta, acum câteva zile, ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș. Cu toate acestea, ministerul său tocmai și-a majorat schema de personal cu circa 600 de funcționari și trei secretari de stat. Funcționarii vor avea salarii între 13.500 de lei și 17.800 de lei, brut. Execuția bugetară arată că, după primele patru luni, cheltuielile de personal au ajuns la 38,44 mld lei, în creștere cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,9% din PIB. Cheltuielile de capital, investițiile, au scăzut cu 13,2%. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 60,40 mld lei, în creștere cu 19,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. După patru luni ele au ajuns să reprezinte 4,5% din PIB. În perioada similară din 2021 ele însemnau doar 4,3% din PIB. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Plata dobânzilor a ajuns, după patru luni, la 9,44 miliarde de lei, o creștere de aproape 50% față de anul trecut. Ele reprezintă deja 0,7% din PIB. Nota privind execuția dă vina pe situația din Ucraina pentru această creștere de cheltuieli.

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Eveniment

Cum jupuit statul consumatorii creșterea prețurilor

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie: în primul trimestru, aceste creșteri au generat venituri suplimentare la buget de miliarde de lei. Datele apar în nota privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2022. Nota arată creșteri masive de cheltuieli pentru plata dobânzilor. Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor Nu mai puțin de 3,7 miliarde de lei au venit de pe urma impozitelor din energie și gaze. „Evoluția încasărilor atât față de programul trimestrial cât și față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat care au înregistrat o creștere semnificativă de 3,7 miliarde lei, față de anul precedent, pe seama impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+2,3 miliarde lei) și a unui nou impozit aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+1,4 miliarde lei). Ținta trimestrială stabilită pentru această categorie de venituri este depășită cu 3,2 miliarde lei, pe seama încasărilor semnificative înregistrate la impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale cu 1,8 miliarde lei peste programul trimestrial stabilit și la impozitul aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică (venit nou introdus prin Legea nr.259/2021 ce nu a fost inclus în programul de venituri aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021)”, se arată în raportul privind execția bugetară. De altfel, rubrica „alte impozite și taxe pe bunuri și servicii” consemnează un grad de realizare de 304,4%, adică s-a încasat de trei ori mai mult decât se estimase. Raportul mai arată că 77% din creșterile de încasări la TVA provin din producția de energie, gaze și aer condiționat, precum și din vânzările de autoturisme. Cheltuielile cu dobânzile, creștere de 61,4% În schimb, cheltuielile cu asistența socială au crescut comparativ cu trimestrul I 2021 cu 20,9%. Au explodat și cheltuielile cu dobânzile. „ Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi s-au majorat cu 61,4%(+2,19 miliarde lei) ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se arată în documentul ministerului de Finanțe. Însă datele mai arată un element interesant: ministerul Energiei nu a cheltuit toate sumele programate pentru subvenții. Documentul ministerului de Finanțe nu explică de ce s-au cheltuit doar 41,7% din subvențiile programate: „Nerealizarea plăților programate s-a datorat în principal evoluției cheltuielilor cu subvențiile la bugetul de stat unde gradul de efectuare a fost de 47,1%, în principal ca urmare a neefectuării plăților programate la Ministerul Energiei”. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră