sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dna

304 articole
Eveniment

416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA

Interceptările din dosare, sute de mii pe an. Cel puțin acestea sunt datele unui raport făcut public recent de către șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu. Potrivit legii, președintele ÎCCJ poate verifica semestrial cum se aplică reglementările în domeniul interceptărilor de comunicații cerute în dosare penale. Potrivit celui mai recent raport pe subiect, cele mai multe interceptări de comunicații sunt făcute de Poliția Română. Prin intermediul DOS (Direcția de operațiuni speciale), care deține aparatura necesară. Cine interceptează și transcrie Conform raportului întocmit de Corbu, "Cadrul legislativ și operațional a rămas stabil, sunt implementate atât mecanisme cibernetice de separare a fluxurilor de date, cât și reguli operaționale clare, care exclud,în cazul administratorului și al fiecărui beneficiar, posibilitatea accesării altor date decât acelea generate, în condițiile legii, cu privire la proprii. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Deși, în anumite cazuri, unitățile de parchet teritoriale sunt nevoite să apeleze pentru punerea în aplicarea măsurilor de supraveghere tehnică la sprijinul structurilor tehnice specializate ale Poliției Române (ca urmare a volumului ridicat de lucrări la nivelul structurilor tehnice din cadrul marilor parchete), și în aceste cazuri sunt aplicabile aceleași reguli și proceduri de realizare a activității de interceptare, precum și garanțiile tehnice și procedurale aferente, care sunt unice și au fost stabilite de către administratorulsistemului." Altfel spus, în afară de Parchetul General, DNA și DIICOT, care dețin aparatură proprie de interceptare, celelalte structuri de parchet apelează fie la SRI, fie la Poliția Română. Fără că SRI și Poliția Română să poată avea acces la conținutul interceptărilor, se mai arată în raport. Interceptările din dosare, sute de mii pe an Cum capacitatea SRI de procesare a cererilor de interceptare de comunicații este limitată, DOS de la Poliția Română intră în acțiune. Raportul întocmit de președintele ÎCCJ spune că "activitatea de punere în executare și exploatare a actelor de autorizare la nivelul DOS (central și teritorial) s-a efectuat de un număr de 428 lucrători specializați, au fost înregistrate pe parcursul anului precedent 3274 de lucrări și au fost întocmite nu mai puțin de 416395 note de redare a convorbirilor de interes". Așadar, 428 de "lucrători specializați" au întocmit 416.395 de "note de redare a convorbirilor". Adică o medie de fiecare "lucrător specializat" de 973 de "note de redare a convorbirilor". Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi avut concediu și nici o zi liberă, fiecare "lucrător specializat" ar fi avut de întocmit aproape 19 "note de redare a convorbirilor". Cam patru pe zi. Se interceptează zi-lumină Deloc întâmplător, documentul ÎCCJ concluzionează că "raportat la datele comunicate de către DOS și proporțional cu numărul de lucrări, resursele umane existente la nivelul direcției respective sunt apreciate ca insuficiente (de exemplu, media traficului interceptat pe lucrător a fost în cursul anului 2021 de 9,5 ore/lucrător/zi, depășind semnificativ norma normală de lucru de 8 ore/zi)". Nu există în raport date despre numărul de note de convorbiri redate de structurile SRI și cele ale PG, DNA și DIICOT.

Interceptările din dosare, sute de mii pe an (sursa: Pexels)
Chirica versus DNA: alegeri anticipate? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chirica versus DNA: în ce condiții se poate ajunge la alegeri anticipate de primar la Iași

Chirica versus DNA: alegeri anticipate? Primarul de Iași, Mihai Chirica, rămâne cel puţin până vineri sub control judiciar. Acesta a contestat măsura dispusă de procurorii DNA, instanţa stabilind ziua de marți ca termen de pronunţare. Primarul s-a prezentat marți dimineaţă la Tribunal, însoţit de avocatul Marius Striblea. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Şedinţa de judecată nu a durat însă mult, întrucât apărătorul lui Chirica a solicitat acordarea unui nou termen, pentru a putea consulta dosarul. Decizia cu privire la controlul judiciar urmează să fie luată vineri. Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Marius Striblea, s-a declarat convins că ziua de vineri va marca ridicarea controlului judiciar dispus împotriva lui Chirica. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, dus la DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: DNA-ul, instrument de decapitare a liderilor comunităţii maghiare

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: într-o scrisoare trimisă lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare, opt lideri locali ai Uniunii îi reproșează acestuia că nu i-a apărat de atacurile DNA. Scrisoarea lor, transmisă anul trecut, nu a fost destinată publicului, însă portalul Székelyhon.ro a intrat în posesia ei şi a prezentat-o vineri. Árpád Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a confirmat portalului Székelyhon.ro autenticitatea scrisorii. Agenția oficială de presă a Ungariei, MTI, a publicat o știre pe acest subiect. Ea a fost semnată de preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare – Csaba Borboly, Sándor Tamás, Ferenc Péter şi Csaba Pataki -, precum şi de primarii municipiilor de reşedinţă din aceste judeţe, Attila Korodi (Miercurea Ciuc), Árpád Antal (Sfântu Gheorghe), Zoltán Soós (Târgu-Mureş) şi Gábor Kereskényi (Satu Mare). Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi Conducătorii administraţiilor locale au mai reamintit că, în urmă cu şapte ani, DNA a reţinut şi a încătuşat mai mulţi lideri maghiari din Transilvania şi din Ţinutul Secuiesc, despre care, ulterior, instanţa a stabilit că sunt nevinovaţi. “În România, Direcţia Naţională Anticorupţie condusă de Laura-Codruţa Kövesi a fost folosită ca instrument de discreditare şi decapitare a liderilor comunităţii maghiare. Atunci nu am resimţit sprijinul opoziţiei ungare, nu am auzit indignarea lor faţă de măsurile abuzive. Nu am fost contactaţi, nu am primit scrisori de simpatie. Ne pare extrem de îngrijorător faptul că doriţi să faceţi acelaşi lucru în Ungaria, să folosiţi parchetul în scopuri politice”, au precizat semnatarii scrisorii. Întreaga scrisoare conține mai multe critici dure la adresa lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare. Ea apare în spațiul public cu două luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc la 3 aprilie 2022.

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA (sursa: gov.ro)
Investigații

EXCLUSIV Afacerea "Piranha 5", girată de generalul Nicolae Ciucă, clasată de DNA. Documente

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA. Achiziția de echipament militar a fost una dintre cele mai controversate afaceri din MApN. Aceasta a fost ghidată de Nicolae Ciucă, actual premier, în mandatele sale de șef al Statului Major, respectiv de ministru al Apărării. Posibilele nereguli în derularea contractului-cadru de aproximativ 867 milioane de euro, atribuit prin Hotărâre de Guvern americanilor de la General Dynamics, au fost sesizate de ofițerii Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor din cadrul MApN. Alte potențiale nereguli din contract au fost constatate de Curtea de Conturi a României. Informațiile, însă, au fost clasificate. Pe mâna generalului Ciucă Statul Major al Forțelor Terestre a solicitat Ministerului Apărării Naționale (MApN) să cumpere transportoare 8x8 amfibii pentru militarii români. Se întâmpla în urmă cu aproximativ șase ani. De ce amfibii? Pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de ape curgătoare. Iar lipsa infrastructurii critice, a podurilor fixe sau mobile, limitează mobilitatea unităților militare dotate cu transportoare neflotabile. Dar tot conceptul strategic a fost abandonat la începutul anului 2017. Atunci, Consiliului de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major al Apărării, a aprobat înzestrare a două batalioane din cadrul Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Aceasta este prima decizie controversată care a stat la baza afacerii "Piranha 5". Consiliul de Supraveghere a Cerințelor era controlat atunci direct de generalul Nicolae Ciucă, în calitate de șef al Statului Major al Apărării. Decizia generalul Nicolae Ciucă a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis. Afacere oficializată de Tudose și Fifor prin HG După aprobarea în CSAȚ, ministrul Apărării de atunci, pesedistul Mihai Fifor, a promovat în guvernul condus de colegul său de partid, Mihai Tudose, un proiect de Hotărâre de Guvern. HG cerea să se aprobe achiziționarea transportoarelor Piranha 5. Hotărârea de Guvern 852 a fost intrat în vigoare la data de 4 decembrie 2017. Prin acest document s-a hotărât să se achiziționeze 227 de transportoare blindate 8x8 Piranha 5 direct de la firma americană General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Valoarea totală a contractului-cadru a fost de 895 de milioane euro. Într-o primă fază, s-a semnat un contract subsecvent prin au fost contractate 94 de transportoare în valoare de peste 371,32 milioane euro fără TVA. Afacerea a fost parafată de ministrul Mihai Fifor în data de 12 ianuarie 2018. Dată la care s-a plătit inclusiv un avans de 111,4 milioane euro către compania General Dynamics. Penalități de 8,56 milioane de euro și întârzieri de doi ani Conform graficului de livrare a transportoarelor, România urma să primească "în regim de urgență" 36 de transportoare în maxim 12 luni de la data semnării contractului subsecvent. Adică în ianuarie 2019. Alte 32 de transportoare urma să fie livrate în 2019, 26 - în anul 2020 și 47 - în 2021. Acest grafic nu a fost respectat (sursa: defapt.ro) Dar "regimul de urgență" prevăzut în HG 857/217 nu a fost respectat de General Dynamics. De abia pe 28 martie 2019, MApN a notificat GDELS-Mowag că, începând cu 13 ianuarie 2019, se află în întârziere privind livrarea primului lot de transportoare. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Într-un final, li s-au impus penalități de 8,562 de milioane euro. Bani pe care americanii au confirmat că i-au plătit printr-o scrisoare transmisă în octombrie 2019. Ulterior, termenele prevăzute în HG au fost devansate cu aproximativ doi ani. Până la data de 12 ianuarie 2022, în dotarea Armatei Române trebuia să intre în total de 147 de transportoare, conform graficului de livrări. Dar au fost livrate doar 68 de transportoare, adică cele aferente anilor 2018 și 2019. Ofițerii din MApN au sesizat DNA La finalul anului 2018, ofițerii specialiști din cadrul Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN au sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la „posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție” de către cadre militare și personal civil din cadrul Departamentului pentru Armamente, cu privire la achiziția de transportoare 8x8. De exemplu, ofițerii au constatat că estimarea valorii contractului prin preluarea valorii înscrise în Programul anual al achizițiilor publice s-a făcut fără ca autoritatea contractantă să justifice modul de determinare a valorii estimate a produselor ce fac obiectul achiziției. În plus, unele documente au fost acceptate fără ca acestea să fie completate sau modificate conform solicitărilor de clarificări. Mai mult, acordul cadru a fost semnat în condițiile în care lipseau documente care trebuiau anexate la acesta. Procurorul a clasat sec sesizarea "Nu au fost prevăzute sancțiuni concrete privind perceperea de penalități și daune interese în situația în care operatorul economic nu își îndeplinește obligațiile privind integrarea și producerea în România a celor 197 transportoare 8x8 și derivate pe platforma Piranha V, respectiv privind fabricarea în România a celor cinci subsiteme", se menționează în sesizarea către DNA. Dar, mult mai grav, au fost acceptați la negocieri reprezentanți ai GDELS-Mowag fără ca vreunul dintre "aceștia să fie înregistrați la Agenția Națională de Control a Exporturilor (ANCEX) pentru derularea operațiunilor de intermediere și fără ca aceștia să notifice în scris asupra tuturor activităților care erau avute în vedere și asupra persoanelor române sau străine cu care urmau să negocieze ori să organizeze operațiuni care presupunea scoaterea din sau introducerea pe teritoriul României de produse militare". Fragment din sesizarea depusă la DNA (sursa: defapt.ro) Cu toate că neregulile constatate sunt destul de grave, procurorul miliar de la DNA, colonelul magistrat Mihai Gheorghe, a decis să claseze dosarul în baza art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală. Adică fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră