luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

187 articole
Eveniment

DNA cercetează intervenții pentru permis săltat

DNA cercetează intervenții pentru permis săltat. Cutremur în poliţia ieşeană. DNA cercetează intervenții pentru permis săltat Şeful din instituţie care răspunde de zona de sud a judeţului Iaşi, alături de un şef de post, sunt anchetaţi de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Şeful secţiei, inspectorul principal de Poliţie Adrian Gorie, ar fi intervenit personal pentru ca unui patron de atelier auto din zonă, la care avea maşina în service, să nu îi fie luat permisul de conducere. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Săptămâna viitoare, şeful Secţiei 5 Răducăneni, cât şi şeful de post din Costuleni, au fost chemaţi la DNA în calitate de suspecţi pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu şi fals intelectual. Continuarea, în Ziarul de Iaşi.

DNA cercetează intervenții pentru permis săltat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Nicușor Dan sesizează DNA în legătură cu achizițiile de tramvaie Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Nicușor Dan sesizează DNA achizițiile de tramvaie

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat pe Facebook că sesizează DNA în legătură cu achizițiile de tramvaie din mandatul lui Firea. El a spus că Societatea de Transport București (STB) a optat pentru o societate, VFU Pașcani, care, de fapt, aducea componente din Rusia și apoi le revindea la prețuri majorate. Electroputere VFU Paşcani face parte din Grupul Grampet – Grup Feroviar Român (GFR), care este controlat de omul de afaceri Gruia Stoica. În aprilie 2020, Gruia Stoica a fost condamnat în primă instanță la 4 ani de închisoare pentru evaziune fiscală și spălare de bani, în dosarul privatizării companiei Transbordare Vagoane Marfă din Iași. De asemenea, el a fost condamnat definitiv pentru corupție într-un alt dosar. Nicușor Dan sesizează DNA în legătură cu achizițiile de tramvaie Azi, Nicușor Dan, a cerut DNA să verifice această achiziție. „Am transmis DNA o sesizare cu privire la aspecte nelegale identificate de Corpul de Control al Primarului General în verificarea efectuată la STB. Obiectul sesizării este achiziția de tramvaie noi din gama de 18 metri printr-o procedură demarată de STB în anul 2019 și încheiată în anul 2020 cu declararea firmei Electroputere VFU Pașcani drept câștigătoare a licitației. Întrebările la care sunt sigur că bucureștenii ar dori să afle răspunsul sunt: De ce conducerea STB reprezentată de la acea dată a continuat demersurile pentru finalizarea procedurii de achiziție, deși la momentul aprobării raportului de procedură nu avea alocate fondurile necesare în conformitate cu prevederile legale? De ce STB a decis încă din anul 2019 să achiziționeze tramvaie de 18 metri în contextul în care fluxul de călători ar justifica o nevoie de tramvaie mai lungi? Opțiunea STB a fost pentru VFU Pașcani care aducea componente din Rusia și vindea apoi la prețuri majorate. Situația de fapt este agravată și de faptul că VFU Pașcani a introdus în instanță o cerere de penalități în valoare de 1% pe zi din valoarea contractului până la încheierea contractului cu STB”, a scris primarul Bucureștiului. În 2020, STB era condus de Hazem Kansou, un apropiat al Gabrielei Firea.

Deputat PSD cere desființarea DNA Foto: Captură YouTube
Politică

Deputat PSD cere desființarea DNA

Un deputat PSD, Daniel Ghiță, cere desființarea DNA pentru că și-a permis să-l ancheteze pe fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Ghiță a fost ales în circumscripția Ilfov. În 2020, el a arătat că a fost susținut de Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, pentru a fi plasat pe o poziție eligibilă pe listele de candidați PSD. Acum, Ghiță susține că DNA acționează în favoarea unor interese străine pentru că îl anchetează pe fostul ministru Chesnoiu, „tocmai când acesta se lupta pentru dezvoltarea agriculturii României şi pentru români”. Deputat PSD cere desființarea DNA Într-o declarație politică făcută în plenul Camerei Deputaților, deputatul explică și de ce fostul ministru al Agriculturii a vrut să aranjeze un concurs de angajare: dorea să se înconjoare cu oameni de încredere. „DNA revine şi anunţă triumfător că este pregătit să distrugă încă o carieră unui politician de stânga, domnul Adrian Chesnoiu, tocmai când acesta se lupta pentru dezvoltarea agriculturii României şi pentru români, şi care, ca ministru al agriculturii, ar fi încercat să influenţeze angajarea unor oameni de încredere care l-ar fi putut ajuta să facă bine pentru ţară, nu aşa cum face DNA bine numai pentru străinătate. Asta e marea corupţie cu care luptă DNA? Nu, DNA nu este ceea ce ar trebui să fie! Se pare că această instituţie ultrafinanţată din banii românilor are misiunea de a distruge liderii valoroşi ai acestei ţări, nu să cureţe ţara de marii corupţi! Poate că în loc să îi fie extinse competenţele, aşa cum cerea şeful acestei instituţii acum câteva zile, ar fi mai bine ca pur şi simplu această instituţie să fie desfiinţată, aşa cum s-a desfiinţat şi Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie”, a spus Daniel Ghiță, într-o declarație din 29 iunie. Lista lui Ghiță pentru DNA El a făcut și lista persoanelor pe care DNA ar trebui să le ancheteze: „Câţu, Tătaru, Arafat, Orban, Vlad Voiculescu, criminalii naţiunii, cei care, acum doi ani, ne-au îngropat morţii în saci de gunoi, fără autopsie şi slujb㔄Ghinea, pentru că prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a condamnat România la sărăcie, fără ca parlamentarii României să poată citi şi dezbate acest PNRR”„ Clotilde Armand, cu frauda electoral㔄Nicuşor Dan, cel care a blocat tot Bucureştiul, avea dosarul din Orăşelul Copiilor, cu fraudă, trafic de influenţă” Citește și: Ciolacu se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat. Liderul PSD a cerut un „act normativ referitor la preţurile din energie” În plus, Daniel Ghiță a acuzat DNA că „a distrus carierele lui Adrian Năstase şi Liviu Dragnea pentru fapte absolut banale, pe care le comit aproape toţi politicienii”. Plenul Camerei Deputaţilor a avizat, în 28 iunie, cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de ridicare a imunităţii lui Adrian Chesnoiu.

Primarul Robert Negoiță, trimis în judecată de DNA
Eveniment

Primarul Robert Negoiță, trimis în judecată

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost trimis în judecată de către DNA într-un dosar cu prejudiciu estimat la 115 de milioane de euro. În 2020, președintele PSD, Marcel Ciolacu, l-a invitat „să se întoarcă acasă”, dar Gabriela Firea s-a opus vehement, deși, în 2014, a fost nașa unui copil al primarului. În 2020, Negoiță a câșigat alegerile cu 43,74% din voturi. El este primar al Sectorului 3 din 2012. Foto: Curentul Primarul Robert Negoiță, trimis în judecată Procurorii susțin că Negoiță a continuat un contract vechi cu Rosal Group prin 54 de acte adiționale ilegale. În loc să fie organizate licitații publice, contractul de salubritate încheiat în anul 1999 a fost prelungit succesiv cu S.C. ROSAL GRUP S.A. (operator nelicențiat din anul 2013 pentru Sectorul 3), prin acte adiționale care au determinat inclusiv creșterea tarifelor de salubrizare. În acest dosar au mai fost trimiși în judecată mai mulţi directori şi funcţionari din Primărie, precum şi firma Rosal Grup SA. Rosal Grup este fondată de Silviu Prigoană, om de afaceri care în anii 2000 a înființat Realitatea TV, prima televiziune de știri. Acum, Rosal este controlat de familia omului de afaceri. Consiliul Local al Sectorului 3 s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma menţionată. Antena 3 nu mediatizează informația Știrea lipsește însă de pe mai multe site-uri de știri, la circa patru ore de la apariția comunicatului DNA. De exemplu, pe site-ul postului Antena 3, ea nu apare. Dintre sutele de știri cu Robert Negoiță, imensa majoritate sunt favorabile, fiind mediatizată grija sa pentru spațiul verde sau pentru creșe și grădințe. Nici DCNews, site controlat de Bogdan Chrieac, nu mediatizase această informație la câteva ore după ce devenise publică. La 29 iulie, DCNews a făcut un interviu cu Negoiță, chiar Chirieac fiind moderator. În ianuarie 2021, G4Media a scris că Robert Negoiță a cheltuit 3 milioane de euro din bugetul Primăriei Sector 3 pentru reclamă, dar Primăria a refuzat să spună ce televiziuni au primit bani. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km În octombrie 2021, RISE Project a scris că frații Negoiță și offshore-urile care controlează afaceri de zeci de milioane de euro apar în Pandora Papers. Documente confidențiale din masiva scurgere de informații Pandora Papers îi plasează pe Robert Sorin Negoiță, primarul sectorului 3 din Capitală, și pe fratele acestuia, Ionuț Negoiță, în centrul de comandă al unei complexe rețele de companii offshore care controlează afaceri de zeci de milioane de euro în România, arăta investigația RISE Project. În mai 2022, Buletin de București scria că Robert Negoiță este anchetat penal în dosarul privind moartea a doi muncitori pe șantierul de la Biblioteca Națională.

Sute de acuzați, nici o condamnare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sute de acuzați, nici o condamnare

Sute de acuzați, nici o condamnare. Un dosar DNA cu sute de acuzaţi s-a topit ca o bucată de unt pe plita încinsă. Sute de acuzați, nici o condamnare După aproape un deceniu de proces şi o rejudecare a cazului, magistraţii Tribunalului şi-au luat un lung moment de respiro. După 11 termene de amânare a pronunţării, şi-au luat inima în dinţi şi au dat verdictul: nu prea mai au pe cine judeca. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Din cei 309 inculpaţi iniţiali, unii au fost condamnaţi, alţii au murit, iar altora li s-a împlinit termenul de prescripţie a faptelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fostul deputat PSD Mircea Drăghici, trimis în judecată
Politică

Fostul deputat Drăghici trimis judecată

Fostul deputat PSD Mircea Drăghici a fost trimis în judecată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei, anunță DNA. Procurorii DNA au dispus sesizarea instanţei de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei inculpatului Mircea Drăghici, fost trezorier al PSD şi fost deputat social-democrat, cercetat în stare de detenţie, pentru utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost acordate şi delapidare, ambele infracţiuni în formă continuată. Fostul deputat Mircea Drăghici, trimis în judecată Potrivit acordului de recunoaştere a vinovăţiei, în perioada 10 aprilie 2017 - 22 mai 2018, Mircea Drăghici, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând Partidului Social Democrat, ar fi utilizat suma totală de 550.522 lei din conturile partidului pentru achitarea, către o societate comercială, a unor cheltuieli ocazionate de deplasarea şi/sau cazarea în destinaţii turistice exotice a sa şi a altor persoane, informează Direcţia Naţională Anticorupţie într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Din suma menţionată, 231.040 lei ar fi reprezentat o parte din subvenţia acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă. "Pe parcursul urmăririi penale s-au depus, într-un cont deschis de ANABI pe numele inculpatului, sumele reprezentate de paguba cauzată şi cheltuielile judiciare efectuate în etapa urmăririi penale, fiind dispuse măsuri asiguratorii pe acele sume de către procurorii DNA", arată sursa citată. Drăghici este deja la închisoare În prezenţa avocatului, inculpatul a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv şase ani de închisoare cu executare şi interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei cât şi pe o perioadă de trei ani după executarea acesteia, a mai multor drepturi - de a fi ales în autorităţile publice sau în oricare alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (trezorier partid politic) şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, precizează DNA. Dosarul de urmărire penală împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii luate în cauză. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Drăghici a mai fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni similare, fiind condamnat la o pedeapsă de cinci ani închisoare cu executare.

Costel Alexe este bun de plată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Costel Alexe este bun de plată

Costel Alexe este bun de plată. Ordinea de zi a şedinţei ordinare de luni a Consiliului Judeţean Iași pare să se fi înviorat brusc. Costel Alexe este bun de plată Asta o dată cu apariţia capitolului „Diverse”, după cele 31 de proiecte de hotărâre ce urmează să fie dezbătute. De regulă, această secţiune e doar una de luat în seamă – ceea ce fostul preşedinte al CJ nu prea făcea, de exemplu. Citește și: VIDEO Primele lovituri trase de ucraineni cu HIMARS: o bază rusească în Donețk, serios afectată De data asta, aici se regăsesc două note informative trimise de procurori în care CJ este invitat să se constituie parte civilă în cele două dosare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DNA, două viteze: Alexe versus Cozmanciuc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

DNA, două viteze: Alexe versus Cozmanciuc

DNA, două viteze: Alexe versus Cozmanciuc. Două tinere speranţe liberale din generaţia crescută de Relu Fenechiu la Iaşi se confruntă în prezent cu probleme în justiţie. DNA, două viteze: Alexe versus Cozmanciuc În ambele cazuri, procurorii DNA au invocat fapte de corupţie. Fapte care s-au petrecut la șase luni distanţă unul de altul, practic imediat după instalarea unui guvern PNL, pe 4 noiembrie 2019. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Culmea este că unul dintre dosare mai are trei luni până la un verdict final, în timp ce la celălalt nici vorbă de vreun verdict: este încă în lucru la DNA. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Înregistrările SRI, nou scandal în DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Înregistrările SRI, nou scandal în DNA

Înregistrările SRI, nou scandal în DNA. Procurorii anticorupţie ieşeni au un şef cu acte în regulă. Înregistrările SRI, nou scandal în DNA Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a discutat miercuri propunerea de numire în funcţia de procuror şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DNA a Cristinei Chiriac. Aceasta fusese numită provizoriu în funcţie la începutul acestui an, delegarea urmând să-i expire pe 10 iulie. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Chiriac a susţinut miercuri interviul pentru definitivarea pe post, membrii CSM aprobând în unanimitate ca aceasta să conducă DNA Iaşi timp de trei ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA (sursa: ro.usembassy.gov)
Investigații

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA. Florin Lazăr Vlădică, fostul șef al Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, a fost audiat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul „Piranha V”, o afacere controversată pentru care statul român va plăti la final în jur de 900 de milioane de euro. Burci, Broidy, Trump Totodată, el a dat a fost audiat și în legătură cu afacerea „sistemul C4ISR” în care a fost implicată firma Circinus Defense LLC, controlată de Elliot Broidy, fost vicepreședinte al Comitetului de inaugurare al președintelui SUA, Donald Trump. De această afacere este legat și numele controversatului afacerist Cristian Burci. La câteva zile de la audiere, Ambasada SUA a postat o poză cu șeful misiunii diplomatice de la București, David Muniz, în centrul căreia se afla Florin Lazăr Vlădică și reprezentanții companiei americane Raytheon. Vlădică, de la Tender la Grindeanu Defapt.ro a dezvăluit că Florin Lazăr Vlădică a lucrat timp de șapte ani în Africa pentru controversatul afacerist Ovidiu Tender. De acolo, a fost recuperat în anul 2017 de Sorin Grindeanu, premierul de atunci al României, și numit la șefia Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa De această numire nu este străin nici afaceristul Cristian Burci. În mandatul său de secretar de stat și șef al Departamentului pentru Armamente (DpA), Florin Lazăr Vlădică a semnat un acord guvernamental cu SUA în urma căruia Ministerul Apărării Naționale avea să cumpere sistemul de rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. Recuperat de Raytheon de la DpA După ce Vlădică a fost schimbat din funcție, compania americană Raytheon, producătorul sistemului de rachete Patriot, l-a angajat pe post de consultant pentru afacerile cu armament pe care urma să le încheie cu statul român. Contractul a fost semnat în defavoarea statului român, fără clauze de offset și cooperare industrială. Acum, Vlădică este angajatul afaceristului Frank Timiș, artizanul afacerii Roșia Montană, dar continuă să reprezinte neoficial și interesele companiei americane Raytheon. Asta deși compania americană a renunțat oficial la serviciile de consultanță ale lui Florin Lazăr Vlădică în vara anului trecut, cu puțin timp înainte ca aceasta să fie investigată pentru corupție în SUA în legătură cu afacerile cu armament din Qatar. Vlădică, reprezentantul „neoficial” al Raytheon la BSDA Pe Florin Lazăr Vlădică l-am întâlnit standul companiei americane Raytheon de la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2002, expoziția de tehnică militară și de securitate de la București. Întrebat dacă încă reprezintă interesele Raytheon în România, Vlădică a spus că nu mai are nici o legătură oficială cu compania americană. Vlădică (cu ochelari), la BSDA 2022 (sursa: defapt.ro) „Sunt aici în calitate de vizitator. Nu mai sunt consultant pentru Raytheon”, a declarat Vlădică, în timp ce își ascundea sub haină ecusonul cu șnur roșu ca să nu i se vadă calitatea oficială. Legat de contractul de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot semnat în defavoarea statului român și, ulterior, angajarea sa la compania Raytheon, Vlădică a declarat că nu consideră că acesta este un act de corupție pentru că contractul a fost semnat cu Guvernul SUA, care la rândul său îl subcontractează producătorului Raytheon. "Niciun ban de la Raytheon" Consultanții din industria de armament sunt plătiți de obicei cu sume de minimum 5.000 de euro lunar pentru cheltuieli administrative, bani la care se adaugă un comision de aproximativ 5% din valoarea contractului. De exemplu, în cazul unui contract de zece milioane de euro, consultantul poate primi în jur de 500.000 de euro. Dar sumele pot varia în funcție de tipul și valoarea contractului. Întrebat câți bani a încasat de la Raytheon pentru că le-a reprezentat interesele în România, Florin Lazăr Vlădică a spus că „niciun ban”. „Nu am luat nici un comision, niciun ban, de la Raytheon”, a spus Vlădică. Dar nici nu a lucrat pro bono, a spus el. Degeaba am insistat cu întrebările pentru că nu a vrut să zică sub ce formă este plătit de către compania americană Raytheon. În poza Ambasadei SUA la București Florin Lazăr Vlădică și-a continuat activitatea de reprezentant al Raytheon la standul de la BSDA. În cursul zilei de miercuri, 18 mai 2022, standul Raytheon a fost vizitat de David Muniz, șeful misiunii diplomatice a SUA la București. Acolo s-a pozat cu reprezentanții companiei, apoi poza a fost urcată pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. În centrul fotografiei se afla chiar Florin Lazăr Vlădică, care adulmeca vorbele diplomatului. În toate cele trei zile ale expoziției, Vlădică nu și-a părăsit postul de la stand. Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA În ultima zi l-am întrebat în ce calitate a fost audiat de procurorii DNA și în ce dosare. Uimit, Vlădică a admis că a fost audiat în calitate de martor în dosarul Piranha V. „Am fost audiat ca martor în dosarul Piranha V în legătură cu contractul acela de 900 de milioane de euro și în cel cu sistemul de comandă (C4ISR - n.r.)”, a spus mâhnit Vlădică. Ulterior a refuzat să facă orice comentariu legat de implicare sa în aceste afaceri penale. În afacerea C4ISR au fost implicați mai mulți politicieni și afaceriști, inclusiv Florin Lazăr Vlădică. De pe urma acestei afaceri, Cristian Burci urma să primească un comision cuprins între 25 și 51 de milioane de dolari. Dar afacerea a fost anulată în urma încrengăturilor penale. La finalul expoziției, Vlădică s-a suit într-un microbuz alături de toată conducerea Raytheon prezentă la București și a plecat. De la București, a plecat în Elveția, țară din care își coordonează afacerile Frank Timiș, unul dintre angajatorii săi.

Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Corbu cere statului daune un milion

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, cere statului român daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA, scrie Europa Liberă România. În primă instanță, ea a câștigat dreptul la daune morale de 500.000 de lei. Europa Liberă România arată că procesul este acum pe rolul Curții de Apel București. Dosarul nu se regăsește însă pe portalul instanțelor de judecată, portal administrat de ministerul Justiției. Dosarul nu poate fi găsit pe portal.just.ro nici după nume, nici după număr, fiind secretizat. Și dosarul în care a fost achitată de acuzațiile DNA a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivația instanței. Corbu cere statului daune de un milion de euro Corbu se plânge că presa a fotografiat-o și filmat-o atunci când era chemată la DNA. În plus, ea susține că ziariștii ar fi primit de la parchetul anticorupție informații din dosarul ei. Actuala șefă a ICCJ se plânge că „a suferit un veritabil șoc emoţional” și că „în data de 25 iulie 2014, reclamanta, necăsătorită fiind, a rămas practic fără nicio sursă de venit”. Însă presa a relatat în repetate rânduri despre trecutul dubios al lui Corbu, considerată o apropiată a Liei Savonea. „Astfel, există dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Rectorul Universității, profesorul universitar Mircea Dumitru, a transmis că teza va fi analizată de Comisia de Etică. În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitată definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției”, arăta, în 2019, jurnalistul Sorin Semeniuc. Citește și: Penalul Rizea, pe care statul român nu-l poate aduce la închisoare, amendat la un miting pro-Dodon. Își parcase ilegal mașina de lux

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Șeful DNA, atac indirect la Kovesi

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 - 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. El a susținut, într-un interviu pentru Prima TV, că numărul sesizărilor de la cetățeni a crescut după 2020, ceea ce arată și creșterea încrederii în instituție. Șeful DNA, atac indirect la Kovesi „În perioada 2015 - 2019 DNA apierdut în fiecare an sesizări de la cetăţeni. Cred că am pierdut cam 2.000 de sesizări, ca număr. În 2020 a început să crească numărul de sesizări şi în 2021 au fost şi mai multe. Acesta este un indicator care arată o încredere a cetăţeanului şi o speranţă în activitatea noastră. Un grad de încredere ridicat reprezintă faptul, cred eu, că avem foarte multe acţiuni de prindere în flagrant. Un cetăţean vine la procuror şi este de acord să fie interceptat, să intercepteze pe alţii pentru a-i prinde pe cei care săvârşesc fapte de corupţie, ori aici trebuie să ai mare încredere în instituţia la care te prezinţi ca să mergi şi să faci flagrantul împreună cu procurorul. În 2019 am avut un singur flagrant. În 2020 am avut deja 12, iar în acest an cred că până acum am avut 11 sau 12”, a arătat Bologa. El a mai spus că inculpații nu mai sunt prezentați în cătușe întrucât „în perioada 2017 - 2019 Direcţia a fost supusă unor atacuri groaznice şi activitatea direcţiei şi atunci nu vrem să ne vulnerabilizăm şi nu vrem să încălcăm regulile”. Procurorul n-a avut „indicii” că Oprescu vrea să fugă În ceea ce privește faptul că inculpații fug din țară, el a spus că procurorii DNA nu au nicio atribuţie după rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti de condamnare. În cazul Elenei Udrea, DNA a cerut control judiciar, dar procurorii au respins solicitarea. În cazul lui Sorin Oprescu, procurorii nici măcar nu au mai solicitat acest control judiciar, întrucât n-ar fi avut elemente să-l suspecteze că vrea să fugă. „În dosarul în care inculpata Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, noi după această condamnare am solicitat judecătorului să ia faţă de aceasta măsura controlului judiciar, care o împiedica să fugă din ţară, cu interdicţia de a părăsi teritoriul României. A fost respinsă această măsură cerută de către noi, noi am atacat soluţia în instanţă şi ne-a fost respinsă şi calea de atac. Judecătorii au apreciat că nu au elemente suficiente care să arate că inculpata doreşte să plece din ţară sau să se sustragă, cu toate că noi aveam un precedent cu privire la acelaşi inculpat”, a mai declarat Bologa, citat de news.ro. Întrebat, de asemenea, dacă în cazul Oprescu ar fi trebuit că ceară măsura controlului judiciar, Bologa a explicat că nu au existat motive. ”În cazul Sorin Oprescu dosarul a fost amânat în mai multe rânduri şi cred că nici procurorul de şedinţă şi nici judecătorii nu au avut indicii că inculpatul s-ar sustrage. Dacă ar fi avut indicii că s-ar sustrage de la judecată, de fapt nu s-a sustras de la judecată, a plecat înainte de pronunţare”, a precizat Bologa. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Foto: Monitorul de Neamț
Politică

Șpagă mii euro angajări serviciul ambulanță

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul județean de ambulanță (SJA) Neamț: DNA i-a reținut, în această dimineața, pe șeful acestui serviciu și pe două asistente, acuzate că intermediau șpăgile. Veniturile salariale ale asistentelor și șoferilor de pe ambulanță sunt peste 1.700 de euro pe lună. Un raport DNA din 2018 arăta că acest fenomen exista deja în sistemul medical de stat, dar se poate constata că șpăgile au crescut de 3-5 ori. Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Potrivit unui comunicat DNA, s-au luat câte 6.000 de euro de la fiecare persoană care urma să fie angajată ca „personal sanitar și sanitar auxiliar”. Managerul a primit 40.000 de euro, iar asistentele au luat diferența, de 8.000 de euro, arată comunicatul parchetului anticorupție. „La data de 18 mai 2022, inculpatul Morenciu Dan Dorin (Nota redacției: managerul interimar al SJA Neamț) a primit pe o strada din municipiul Piatra Neamț, de la inculpata Preda Elena (N.R.: asistentă șefă la SJA), suma de 40.000 euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. De precizat este faptul că, independent de înțelegerea avută inițial cu inculpatul Morenciu Dan Dorin, inculpata Preda Elena ar fi pretins și primit de la cele opt persoane suma de 6.000 euro/persoană și nu 5.000 de euro așa cum se stabilise inițial. Diferența de 8.000 euro din cei 48.000 de euro, bani primiți de inculpata Preda Elena în maniera de mai sus, i-ar fi fost remiși inculpatei Rozoschi Maria Luminița (N.R: asistentă șefă la SJA) tot în data de 18 mai 2022, în sediul S.J.A. Neamț, fiind identificați de procurorii anticorupție ca urmare a unei percheziții corporale”, explică DNA. Recent, SJA Neamț a postat veniturile salariale la această structură. Astfel, o asistentă primea un salariu de bază de 5.184 de lei, plus 4.147 de lei - spor de condiții pericoloase, conform unui HG din 2020 și 555 de lei „spor de tură”. Practic, salariul ajungea la 9.800 de lei. Un ambulanțier putea beneficia, în martie 2022, de venituri salariale între 8.200 și 9.700 de lei. Presa locală scrie că managerul SJA Neamț, Dan Morenciu, a fost inițial susținut politic de Gheorghe Ștefan (PDL), iar apoi a fost preluat de Ionel Arsene (PSD), președintele Consiliului Județean Neamț. Citește și: ICR trimite la Londra și Bruxelles pile ale lui Firea și Ciolacu: fiica masonului Stelian Nistor și o profesoară din Buzău Cum a crescut șpaga la angajare Un studiu SNA privind corupția din sistemul de sănătate arăta că, între 2015 și 2017, șpaga la angajare era mult mai mică, dar fenomenul exista. Comparativ, șpaga la angajere a crescut de 3-5 ori. „Managerul implicat în fraudarea angajărilor a primit banii personal sau prin intermediar de la persoanele în cauză. S-a constatat faptul că existau tarife standard în funcție de poziția ce urma să fie ocupată (spre exemplu, pentru un post de îngrijitor/infirmier se solicita suma de 1500 euro, pentru asistent medical 2500 euro, 1000 euro pentru șofer de ambulanță și 1000-1500 euro pentru poziția de registrator medical, existând cazuri în care sumele solicitate erau și între 3000 - 5000 euro)”. DNA, condus la acel moment de Laura Codruța Kovesi, explica urmările angajărilor pe șpagă: „Se poate permite, astfel, intrarea în sistem a unor persoane ce nu corespund cerințelor postului și nu au competențele necesare performării pe funcțiile deținute, în detrimentul beneficiarilor serviciilor de sănătate”.

Procurorii DNA îl ţin pe primarul Chirica în suspans (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Procurorii DNA îl ţin pe primarul Chirica în suspans

Procurorii DNA îl ţin pe primarul Chirica în suspans. Edilul a fost chemat ieri din nou la sediul DNA, împreună cu fostul viceprimar Gabriel Harabagiu şi angajaţi ai Primăriei. Procurorii DNA îl ţin pe primarul Chirica în suspans La finalul audierilor, Harabagiu a fost „avansat” din calitatea de suspect în cea de inculpat, Chirica rămânând în continuare tot inculpat. Procurorii au decis totodată schimbarea încadrării juridice a faptelor de care sunt acuzaţi aceştia. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul În februarie, DNA dispusese urmărirea penală a lui Mihai Chirica pentru fals intelectual în formă continuată şi uzurparea funcţiei, această faptă din urmă fiind comisă de Harabagiu. Omul de afaceri Tudor Cheşcu era cercetat pentru complicitate la uzurparea funcţiei şi complicitate la abuz în serviciu, fapte de care era acuzată şi firma Flux SRL pe care acesta o administrează. Trei angajate ale municipalităţii, din domeniul urbanismului, erau la rândul lor cercetate pentru fals intelectual şi abuz în serviciu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Piedone spune că Florea l-a denunțat

Primarul PP-USL al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, spune că fostul edil-șef al acestui sector, Daniel Florea, l-a denunțat la DNA. Florea este acum deputat PSD, fiind coleg de grup parlamentar cu Vlad Popescu Piedone, fiul primarului, ales deputat pe listele PSD din Suceava. Vlad Popescu Piedone și-a declarat însă adeziunea la PP-USL. În plus, Piedone Popescu a obținut, în octombrie 2020, susținerea PSD în Consiliul Local. El s-a întâlnit, atunci, cu președintele PSD, Marcel Ciolacu. Piedone spune că Daniel Florea l-a denunțat la DNA „Denunţătorul este fostul primar al Sectorului 5, Daniel Florea. Se pare că s-a denunţat singur în acest dosar. Probabil s-a deranjat foarte tare când am scos la iveală foarte multe nereguli din Sectorul 5. În căldurile lui, crezându-se tot în campanie, la nici trei luni de zile, a făcut aceste denunţuri. Şi vă anunţ că nu sunt singurele denunţuri la singura instituţie abilitate”, a spus Piedone, azi, la ieșirea de la DNA, citat de Antena 3. Îmbrăcat într-un pulover Louis Vuitton, Popescu Piedone a susținut că Florea ar fi supărat pentru că i s-a luat „costița cu fasole”. „Nu am nicio restricţie. Totul aparţine lui Daniel Florea. În momentul în care vorbim, DNA ridică documente din trecut şi pe creditele cu maşinile de salubrizare. Foarte multe nereguli. Într-o furie că i s-a luat costiţa din fasole, asta este. Cu o precizare: ştim cu toţii că marţi este sentinţa finală în dosarul Colectiv. Au fost nenumărate amânări. Eu nu sunt un fugar, îmi aştept sentinţa cu capul sus. Puteam să fug de o mie de ori din ţară. Probabil, la ţepele pe care le-au luat, credeau că şi Piedone fuge din ţară. Piedone nu fuge!", a declarat primarul. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră