vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

255 articole
Politică

DNA peste președintele Consiliului Județean Botoșani, Federovici

DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Monitorul de Botoșani a anunțat că mai multe percheziţii de amploare au loc, miercuri dimineaţă, în județul Botoșani, inclusiv la președintele CJ: „Descinderi au loc și la președintele Consiliului Județean Botoșani. Este vizată o perioadă de achiziții din trecut de la spital”. Spitalul Județean este controlat de Consiliul Județean și, implicit, de Fedorivici. DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici „Nu mai puțin de șase mașini cu anchetatori de la DNA au ajuns, încă de la primele ore ale dimineții, la cea mai mare unitate sanitară din județ. Oamenii legii au solicitat şi prezența managerului spitalului pentru a avea acces în clădirea administrativă a unității sanitare. Sunt vizate mai multe locații din Botoșani, atât la persoane fizice cat și spital. Câteva birouri din cadrul unității sanitare, inclusiv cel al secretarei managerului, au fost deja sigilate de către anchetatori, care acum răscolesc printre documentele din birourile administrative”, scrie Monitorul de Botoșani. Federovici, președintele CJ Botoșani, este protectoarea politică a lui Marius Budăi și a lăcătușului mecanic Angel Călin, pe care l-a pus manager al spitalului județean. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate În august, la acest spital a murit Alexandra Ivanov, o tânără gravidă în vârstă de 25 de ani, după ce medicii nu i-au acordat ajutorul medical de urgență adecvat.

DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Fedorovici Foto: Facebook
Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti Foto: news.ro
Eveniment

Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti

În această zi, sunt efectuate percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti, într-un dosar care vizează achiziţia de servicii IT de către unele spitale, au anunțat procurorii anticorupție. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Percheziţii DNA la trei instituţii publice din Bucureşti Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise de funcţionari publici, în cursul anului 2023, în contextul derulării unei proceduri de achiziţie publică, care prevedea implementarea în cadrul unor spitale din Bucureşti a unor servicii IT, anunţă DNA. Marţi, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, se fac percheziţii domiciliare la sediile a 3 instituţii publice din Bucureşti. Aceste instituții ar fi: Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), Spitalul de Boli Cronice „Sfântul Luca” din Bucureşti şi Spitalul Clinic Colţea din Bucureşti În cauză procurorii beneficiază de sprijin din partea IGPR – Direcţia de Operaţiuni Speciale şi din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. În septembrie 2023, DNA a mai instrumentat un dosar cu privire la presupuse fapte de corupţie comise în ASSMB, în care colaborator al procurorilor a fost chiar Oana Gabriela Sivache, cea care a sesizat problemele la DNA pe 5 aprilie 2023. Ulterior, pe 6 decembrie 2023, Secţia I a DNA l-a trimis în judecată pe Cristian Plută, fostul director adjunct al ASSMB, şi pe alte 3 persoane pentru fapte de corupţie. Plută, arestat preventiv, a fost acuzat oficial de comiterea a trei fapte de luare de mită şi de permiterea unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Sportivi la Dinamo contabile, pile, generali. În imagine, Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Investigații

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali. Situație halucinantă la Clubul Sportiv Dinamo, păstorit de trei agenți secreți de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne: în baza unor Contracte de Activitate Sportivă, au fost angajate contabile, oameni buni la toate, un fost general. Citește și: EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo Sunt doar câteva dintre angajările halucinante de la Clubul Sportiv Dinamo investigate de Direcția Națională Anticorupție. 1.800 de contracte în trei ani Comisarul Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a semnat în jur de 1.800 de Contracte de Activitate Sportivă (CAS), în perioada 2020 - 2023. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Adrian Popa a transmis că "Clubul Sportiv Dinamo are 38 de discipline sportive active, cu peste 2.000 de sportivi legitimați. (...) Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Anual sunt încheiate aproximativ 450 de de contracte cu participanți la activitatea sportivă. Astfel, pentru perioada la care faceți referire în solicitare (2020 – 2023), sunt aproximativ 1.800 de contracte care au produs efecte". Majoritatea personalului angajat în baza unor astfel de contracte au fost sportivi, antrenori și staff-ul tehnic. Dar președintele Clubului Sportiv Dinamo, deținut integral de Ministerul Afacerilor Interne, a găsit o cale de a fenta legea. Astfel, în baza Contractelor de Activitate Sportivă, a angajat mai multe persoane care nu aveau nici o treabă cu sportul în secțiile sportive ca să lucreze în aparatul administrativ. Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali Printre cei cu care s-a semnat CAS se află și pensionara Iuliana Calangiu. Ea trebuia să presteze activitatea sportivă în anul 2021 la Secția Canotaj, dar în realitate se ocupa de contabilitate. Elena Badea este o altă angajată încadrată în baza unui CAS. Prima dată a fost angajată să presteze activitatea sportivă la Secția de Box. Cel de-al doilea contract semnat cu Elena Badea a fost înregistrat pe Secția de Canotaj. La fel ca și pensionara Iuliana Calangiu, Elena Badea se ocupa în realitate de contabilitatea clubului. Gina Steluța Mircea, o altă angajată în baza unui CAS, presta tot la contabilitate. Dan Răzvan Lupu, fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu, a fost angajat inițial la Secția Haltere fără a avea vreo legătură cu acest sport. Ulterior, a fost angajat ca antrenor la Secția de Fotbal. Generalul Ion Cuhutencu, fostul șef al Direcției de Audit Public Intern din Ministerul de Interne și actual consilier la Ministerul Dezvoltării, a fost și el beneficiarul unui CAS la Secția de Canotaj. Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte investigate încă din anul 2021 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Popa dă vina pe Cosac: I-a dat voie Ministerul Sporturilor Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo, a declarat pentru DeFapt.ro că primele contracte de acest fel au fost încheiate începând cu anul 2019. "Nu eu am inventat. Fostul președinte George Cosac a cerut un punct de vedere de la Ministerul Sporturilor prin care a întrebat dacă personalul administrativ poate fi angajat cu Contract de Activitate Sportivă. Ministrul Sporturilor de la acea dată a spus că sigur, orice participant la activitatea sportivă, orice activitate din COR, care poate fi amenajator bază, ospătar, bucătar etc., poate fi angajat dacă sprijină activitatea sportivă". Întrebat dacă doamnele angajate la contabilitate în baza CAS lucrau exclusiv pentru secțiile sportive la care au fost angajate, Ionuț Adrian Popa a spus că nu. Cât despre cazul lui Dan Răzvan Lupu, a ținut să precizeze de câteva ori că a fost angajat la Secția Haltere pentru "a tăia bilete la intrarea în sala de fitness". Sală care aducea venituri de 50.000 lei lunar clubului. Supărat că l-au turnat foștii colegi de la "Doi și-un sfert" Referitor la ancheta DNA, comisarul Ionuț Adrian Popa a declarat că a început în anul 2021, atunci când "se căuta un nou caz Dragnea". Dar bănuiește că dosarul a plecat de la o delațiune de la Direcția Generală de Protecție Internă. Acesta a explicat că procurorii DNA au delegat Direcția Generală Anticorupție a ministerului de Interne să facă audieri în acest dosar. În plus a explicat că, el personal, a dus mai multe documente la DNA, acolo unde a cerut să aibă o discuție cu procurorul de caz. "Oamenii m-au primit și le-am explicat tot, cum am construit aici. Le-am spus, oameni buni, am vrut să muncim, n-am vrut să facem altceva. Oamenii ăia (angajații cu CAS - n.r.) toți au muncit. Le-am zis că dacă găsiți un om care a dat vreun leu mie sau colegilor mei, că nu a muncit și a stat acasă în pat, eu mă predau. Asta e, m-ați prins, n-am fost onest", a povestit comisarul Popa. DNA a audiat angajați ai Clubului Conform acestuia, au fost audiați unul dintre contabili, juristul și cei de la disciplinele sportive. Însă, spune comisarul Popa, nici el, nici vicepreședintele Georgeta Andrunache nu au fost audiați. "Dacă era ceva ilegal de doi ani de zile...? Ne-au cerut documente... Pe mine nu m-a întrebat niciodată. Dacă nu le-a ieșit nimic în doi ani... Faci audieri la DGA, chemi doar doi, trei, pentru audieri la DNA și spui: ne-am lămurit, nu e abuz în serviciu. DNA a deschis dosar în baza unei sesizări făcută de foștii noștri colegi", se încurajează Ionuț Adrian Popa. Dar ancheta DNA nu a fost clasată până în prezent. Popa turna de la Dinamo, Vela l-a pus președinte Ionuț Adrian Popa a fost numit în funcția de președinte al Clubului Sportiv Dinamo în iunie 2020 de liberalul Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din aceea perioadă. Decizia a fost luată după ce Ionuț Adrian Popa, în calitate agent secret la „Doi și-un sfert” cu gradul de subcomisar, i-a prezentat ministrului mai multe rapoarte informative despre ceea ce se întâmpla la clubul sportiv. Avea cam șase luni de când colecta informații despre personalul clubului. „Eu am venit primul (la CS Dinamo – n.r.). Răspundeam și de Dinamo. Aveam un ofițer aici. A fost o perioadă în pandemie când au apărut niște poze cu Larisa Iordache. Atunci domnul Vela, care ținea foarte mult la imagine, a luat un pic foc. În aprilie am fost chemat la discuții ca ofițer responsabil din punct de vedere informativ. Mi s-a propus funcția de președinte, dar am refuzat. M-am trezit în iunie cu un telefon de la cabinetul ministrului și mi-a zis să ma duc", a declarat președintele Ionuț Popa pentru DeFapt.ro. Agentul Popa și-a mai adus doi colegi secreți În august 2020, Ionuț Popa l-a adus pe funcția de vicepreședinte pe Adrian Popescu, zis Papi, unul dintre cei mai buni ofițeri de contrainformații de la „Doi și-un sfert”. „L-am sunat pe Silviu Dumitrache (șeful DGPI – n.r.) și l-am întrebat dacă mi-l dă pe Papi. Mi-a zis că . A venit direct prin numire pentru că era o funcție mai mică", a mai spus Ionuț Adrian Popa. Doi ani mai târziu, în august 2022, tot pe funcția de vicepreședinte a fost adus comisarul șef de poliției Lucian Mihai Popa, tot agent secret la DGPI. Ce au în comun cei trei agenți secreți de la serviciul secret al Ministerului de Interne? Toți trei s-au deconspirat benevol în urma publicării CV-urilor lor pe site-ul CS Dinamo.

Baia Mare a scăpat de primarul penal, Cătălin Chereches Foto: Facebook
Justiție

Baia Mare a scăpat de primarul penal

Baia Mare a scăpat de primarul penal: Cătălin Cherecheș a fost condamnat defintiv la cinci ani de închisoare pentru corupție. După ce va fi eliberat, va avea interdicție de a ocupa funcții publice timp de cinci ani. Citește și: Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună În rechizitoriu, procurorii DNA au arătat că, în cursul anului 2013, Cătălin Cherecheş, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, a pretins, a acceptat şi a primit de la oameni de afaceri diverse sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu. Baia Mare a scăpat de primarul penal Minuta deciziei Curții de Apel Cluj: ”În baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj împotriva Sentinţei penale nr. 41/2022 din data de 24 februarie 2022, pronunţată de către Tribunalul Cluj în dosar nr. 2537/117/2016, pe care o desfiinţează în parte, sub aspectul temeiniciei acesteia, cu privire la duratei pedepsei complementare aplicate inculpatului CC şi rejudecând cauza în aceste limite: Majorează durata pedepsei complementare aplicate prin sentinţa apelată faţă de inculpatul CC, constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) şi g) Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia de primar), de la 4 ani la 5 ani. (...) Dispune menţinerea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 18.05.2016 emisă în dosarul nr. 256/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj asupra: – autoturismului marca Porsche Cayenne, proprietatea inculpatului CC, – terenului intravilan în suprafaţă de 74 mp şi a terenului intravilan în cotă de 9/788 parte aferentă parcării, proprietatea inculpatului CC, până la concurenţa sumei de 65.000 lei şi 5.000 euro, cu privire la care s-a dispus confiscarea specială”. Din pedeapsa de 5 ani se scad 8 luni – durata reţinerii și a arestării preventive, respectiv a arestului la domiciliu, perioadă de la data de 26 aprilie 2016 până la data de 22 decembrie 2016.

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA (sursa: Facebook/Vlad Voiculescu)
Eveniment

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA

Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA. România a fost păgubită cu peste un miliard de euro în urma achiziției în plus a 52.805.690 de doze de vaccin Pfizer și Moderna. Vlad Voiculescu, cercetat în dosar DNA Principalii vinovați indicați de Direcția Națională Anticorupție sunt fostul premier liberal Florin Cîțu, împreună cu foștii miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Procurorii anticorupție au cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru începerea urmăririi penale împotriva celor trei politicieni. Citește și: Un judecător de la Târgu Mureș are sute de dosare pe care nu le-a închis, unele au zăcut peste doi ani. Câștiga 20.000 de lei pe lună, iar CSM nu i-a făcut, practic, nimic Anchetatorii l-au scăpat printre degete pe deputatul liberal Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, care nu a activat clauza „opt-out” prin care statele membre ale Uniunii Europene aveau posibilitatea să decidă ce cantitate de vaccinuri să cumpere. "Abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave" Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că a cerut încuviințarea Senatului și Președintelui României pentru a începe urmărirea penală împotriva senatorului liberal și fost prim-ministru Florin Cîțu și a foștilor miniștri USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Citește și: Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate Cei trei politicieni vor fi cercetați pentru „abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”. Procurorii susțin că, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Buba: clauza de opt-out Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre. „De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite”, potrivit DNA. Ce nu spune DNA este faptul că, la data de 17 iunie 2020, ministerul Sănătății era condus de liberalul Nelu Tătaru, cel care avea atunci obligația să activeze clauza. Dacă ministrul Nelu Tătaru activa clauza „opt-out” până la data de 22 iunie 2020, România nu mai era obligată să cumpere mai multe vaccinuri decât avea nevoie. Paguba: 1.005.498.687 euro + TVA Din comunicatul de presă al DNA rezultă că se fac cercetări cu privire doar la modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, cei trei politicieni au contractat un număr mai mare de doze de vaccin Pfizer și Moderna „cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției”. „Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, precizează DNA. Voiculescu: Era decizia comitetului de vaccinare Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, susține într-o postare pe Facebook că este nevinovat pentru că „vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu”. În plus, spune Vlad Voiculescu, alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației. Voiculescu acuză "ingerințele politicului în Justiție" „Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii. Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea “specialilor”, centrele secrete pentru “speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării”, potrivit lui Voiculescu. Acesta atrage atenția asupra faptului că ancheta DNA a fost declanșată înainte de începerea campaniei electorale. „Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor”, se apără Vlad Voiculescu. 7.270.445 de doze de vaccin expirate La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Sănătății a transmis că, de la începutul pandemiei până în august 2023, au fost „livrate și contractate de către Comisia Europeană, pentru România un număr de 35.455.180 de doze” de vaccin. Suma achitată de România pentru dozele de vaccin este de peste 2,378 miliarde lei. Întrebat ce sumă de bani mai trebuie să plătească România pentru vaccinurile contractate, ministrul Alexandru Rafila a transmis că „ministerul Sănătății își menține decizia de a nu achiziționa dozele aferente anului 2023 și este în proces de negociere cu producătorii de vaccinuri și Comisia Europeană”. Mai mult, potrivit răspunsului transmis de MS, România avea 7.270.445 doze de vaccin expirate în septembrie 2023. „Dozele de vaccin expirate se casează și se distrug de către Direcțiile de Sănătate Publică, în conformitate cu procedurile și legislația în vigoare”, a mai transmis ministerul.

„Azil al groazei” administrat de un polițist
Eveniment

„Azil al groazei” administrat de un polițist

Ultimul „azil al groazei” închis azi, în Voluntari, de DNA, era administrat de un polițist, agent-șef la poliția din acest oraș, Roberto-Iulian Damian. La azil, denumit Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice Royal Medica, bătrânii erau ținuți în parcări, când veneau controale. În plus, stenograme publicate, azi, de presă, arată cum erau aceștia ținuți fără mâncare suficientă și fără tratament medical. Citește și: Voluntari, paradisul centrelor ilegale de îngrijire a bătrânilor: un medic, reținut de DNA. Bătrânii erau plimbați prin parcări, ca să evite controalele Informaţia referitoare la agentul de poliție apare în referatul procurorilor anticorupţie prin care se cere arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile. „Azil al groazei” administrat de un polițist Potrivit documentului DNA, Roberto-Iulian Damian, unul dintre administratorii Centrului rezidenţial pentru persoane vârstnice "Royal Medical Clinic", îndeplineşte funcţia de agent şef în cadrul Inspectoratului de poliţie judeţean Ilfov - Poliţia Oraşului Voluntari, iar celălalt administrator, Ana Maria Yasmin Dalbuzi, ar fi medic rezident, specializarea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, dar s-ar prezenta persoanelor interesate de serviciile centrului ca fiind medic în cadrul Spitalului Municipal. Damian a depus declarații de avere din 2010, când era agent de poliție la Găneasa, iar ulterior, din 2011, ajutor de șef de post la Afumați. Toate declarațiile sale de avere sunt aproape goale: nu are casă, mașină, conturi în bancă peste 5.000 de euro și nu precizează ce salariu are. Ultima sa declarație de avere este din 2021, unde se poate observa că și soția sa este polițistă. Citește și: DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene. El vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze Potrivit informațiilor furnizate de DNA, serviciile medicale de la acest azil ar fi fost inexistente, mâncarea oferită beneficiarilor (insuficientă, necorespunzătoare din punct de vedere nutritiv, neadaptată afecțiunilor acestora) ar fi fost achiziționată gata preparată din magazin (mici cu cartofi prăjiți, pui cu cartofi prăjiți etc.) sau ar fi fost „încropită” de angajații centrului din ce aveau la dispoziție, iar tratamentul medical, ce nu se administra cu regularitate, ar fi fost administrat beneficiarilor de persoane care nu ar fi avut pregătire medicală.

Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Lingouri aur locuința director de la Fonduri Europene

DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur la percheziții în locuința unui director de la Fonduri Europene. Acesta este acuzat că vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site El ar fi reținut pur și simplu cardurile de salariu ale celor două, timp de doi ani. Potrivit unor surse, ar fi vorba de Dragoș Iorga, director executiv în Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene. Acesta s-a născut în 1968 și a terminat facultatea abia la 37 de ani, în 1995, la Politehnica București. În martie 2021, era doctorand la Universitatea de Apărare Carol I. Dragos Iorga Foto: Linkedin Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Azi, DNA a găsit la perchezițiile din locuința sa 174.000 lei, 10.000 dolari şi 11.000 euro, dar şi mici lingouri de aur. El este acuzat că în urmă cu doi ani ar fi furnizat către două angajate subiectele de concurs pentru ca acestea să acceadă în post. În schimb, ele îi donau o treime din salariul lor. Potrivit datelor din martie 2023, un director în MIPE câștiga, net, circa 11.000 de lei, iar un consilier circa 7-8.000 de lei. În ultima declarație de avere, Dragoș Iorga declară că deține o vilă de 150 mp în Călărași, trei apartamente în București și un spațiu de producție. El avea două salarii, unul de la MIPE și altul de la organismul intermediar pentru programe europene regiunea București-Ilfov, care totalizau, în anul fiscal 2022, 144.000 de lei. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Iorga a ajun să slucreze cu fonduri europene din 2012. Pe site-ul MIPE el figurează și cu funcția de director general la Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate (Direcția Generală Program Operațional Sănătate).

Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă la Cluj Foto: Facebook
Justiție

Primarul Cherecheș, mai aproape de sentința definitivă

Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, este tot mai aproape de sentința definitivă: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins o nouă tentativă de tergiversare și a refuzat să strămute procesul care se judecă acum la Cluj și în care este acuzat de fapte de corupție. Citește și: Primarul penal al Băii Mari, Cătălin Cherecheș, sparge banii orașului pe petreceri: onorarii uriașe, mult peste prețul pieței, pentru formațiile care vor cânta La 19 septembrie, edilul-șef a cerut strămutarea procesului și s-a plâns că nu mai are apărător, întrucât și-a concediat avocații. Curtea de Apel a decis să-i ofere un avocat din oficiu, de la Baroul Cluj. Primarul Cherecheș, tot mai aproape de sentința definitivă În acest dosar de corupție, Cherecheș a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare. Însă până la prescrierea faptelor mai sunt 192 de zile. „2355/1/2023 – Cu majoritate, respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Cherecheş Cătălin privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr.2537/117/2016 al CA Cluj. Cu opinie separată în sensul admiterii cereri de strămutare”, se arată în decizia de azi a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Completul de judecători a fost format din Marinela Cobzariu, Luminița Criștiu-Ninu și Gheorghe Valentin Chitidean. Nu se știe cine din aceștia a făcut opinie separată. În procesul de la Curtea de Apel Cluj, următorul termen este la 19 octombrie 2023. La 29 septembrie, primarul din Baia Mare a fost pus sub control judiciar de către judecătorii de la această instanță. Presa locală estimează că, la 19 octombrie, Curtea de Apel va rămâne în pronunțare. Acest proces a început la 5 iunie 2016, când DNA l-a trimis în judecată pe Cătălin Cherecheș pentru că ar fi cerut 400.000 de lei de la un denunțător, căruia s-a solicitat în mod expres să nu-i remită decât sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Pe data de 26 aprilie 2016, procurorii l-au prins pe Cherecheș în flagrant cu suma de 25.000 de lei. Citește și: Pensia astronomică de care beneficiază cel mai bine răsplătit pensionar special din România: de aproape patru ori salariul net al șefului statului. Este un fost magistrat După condamnarea de cinci ani de închisoare, cu executare, decisă de Tribunalul Cluj în primă instanță, procesul a ajuns la Curtea de Apel Cluj la 2 martie 2022.

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Foto: Comisarul
Justiție

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii

Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii faptelor: ex-baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, și fiul său, fostul deputat PSD Vlad Cosma, amic cu Victor Ponta, au fost achitați. Tribunalul Prahova a dispus, azi, încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei faptelor, însă decizia nu este definitivă, relatează Agerpres. Instanţa a dispus confiscarea de la inculpaţi a unei sume totale de peste 10,6 milioane de lei. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale În dosarul de corupţie în care erau judecați, Mircea Cosma și Vlad Cosma primiseră iniţial opt, respectiv cinci ani de închisoare, cu executare. Mircea Cosma și Victor Ponta Încă doi mari șpăgari scapă urmare a prescrerii Cum a decurs acuzarea și procesul, potrivit Agerpres: În 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare. Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ. La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece de la zero. Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la Instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi Instanţa supremă. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova. Șpaga, pentru repararea drumurilor județene Potrivit DNA, în perioada 2012 - 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe. Societăţile de la care se cerea șpagă urmau să obţină trei lucrări de modernizare/ întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad Pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei, arăta parchetul anticorupție.

"Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA (sursa: Facebook/marcel Ciolacu)
Eveniment

"Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA

"Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție nu au fost sensibilizați de declarațiile premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, care s-a victimizat anunțând public că este șantajat de reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Ciolacu se victimizează ca Dragnea, care era "urmărit de asasini" Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-o conferință de presă organizată recent la Hunedoara că Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și actuala șefă a Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, împreună cu Sorin Constantinescu, consultant în industria jocurilor de noroc și fost consilier în Guvernul României, ar încerca prin interpuși să determine guvernanți să nu facă „ordine” în industria jocurilor de noroc. Citește și: Marea miză a legislației referitoare la jocurile de noroc: obligarea companiilor străine să-și mute sediul social în România pentru a plăti TVA 19% Apoi, la Timișoara, în cadrul altei conferințe de presă, a declarat că este șantajat atât el, cât și deputatul PSD Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, de reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Totodată, Ciolacu a cerut instituțiilor statului român „să vadă dacă vorbim de o încălcare a legii și de un șantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător că nu știu ce Sorin (Constantinescu – n.r.) stă la masa cu liderul populiștilor, astăzi”. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La solicitarea DeFapt.ro, Odeta Nestor și Sorin Constantinescu au negat că l-ar fi șantajat pe premier. Mai mult, Sorin Constantinescu a spus că „domnul Ciolacu, încearcă niște șantaje din astea să ne sperie foarte tare ca să mai sponsorizăm un pic campania electorală”. "Șantajarea" lui Ciolacu, ignorată de DNA DeFapt.ro a cerut Parchetului General și Direcției Generale Anticorupție să comunice dacă s-au autosesizat în urma acuzațiilor de șantaj făcute publice de premierul Marcel Ciolacu. Parchetul General a transmis că nu s-a autosesizat. Citește și: EXCLUSIV Parchetul General nu s-a autosesizat în urma denunțului public al premierului Marcel Ciolacu, care acuză industria jocurilor de noroc de „șantaj” și „amenințări” Nu a făcut-o nici Direcția Națională Anticorupție (DNA). La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că „simplele declarații formulate de diverse persoane în spațiul public nu pot sta la baza constituirii unor dosare penale”. Totodată, DNA a precizat că „în situaţia în care o persoană ar deţine date despre săvârşirea vreunei/vreunor infracţiuni, are posibilitatea să ne sesizeze, cu precizarea că, pentru a putea fi luată în considerare, orice sesizare trebuie să cuprindă obligatoriu anumite elemente, așa cum sunt prevăzute în Codul de procedură penală, la articolul 289 și la articolul 290, respectiv: numele și prenumele, datele de identificare (adresă, CNP), indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea mijloacelor de probă, data și semnătura”. Răspunsul DNA pentru DeFapt.ro (sursa: DNA) Mai mult, potrivit DNA, nici Marcel Ciolacu și nici deputatul Alfred Simonis nu au depus vreo plângere pentru șantaj.

DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt, spune procurorul-șef Marius Voineag Foto: Facebook
Justiție

DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt

Marius Voineag, șeful procurorilor anticorupție, a declarat, într-un interviu pentru Pro TV, că DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. El a afirmat că, potrivit unui studiu al Parlamentului European, „impactul corupției este colosal (...) ne ducem undeva la 15% din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt „S-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt. Asta e o chestiune care cred că este indisolubil legată de obiectul de activitate al DNA, combaterea marii corupții. Trebuie să trecem la un DNA 2.0, la o altă etapă a Direcției Naționale Anticorupție. Domnul Savu, ideea de bază rămâne ce vrem de la DNA. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați, și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de față noi audităm activitatea DNA și vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității, și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție”, a spus Voineag la Pro TV. El a apreciat că ar trebui ca fiecare procuror din DNA să ancheteze măcar un caz de mare corupție. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Să ne asumăm ca măcar un dosar de calibru, per procuror, pe care noi trebuie să îl avem anual. Nu e o chestiune complicată (...) Un dosar de impact, cu ceea ce numim noi “marea corupție”. Dosare pe care DNA le-a instrumentat de-a lungul multor ani, și pe care s-a simțit o scădere de turație. Și procurorii trebuie să înțeleagă că în afară de statut, de beneficiile pe care le avem, și noi trebuie să livrăm ceva. E o chestiune foarte simplă. Trebuie să-și asume, să aibă curaj, suntem într-o altă paradigmă, nu suntem asediați de nimeni, toată lumea are așteptări de la noi”, a declarat șeful DNA.

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor. Organizarea unui flagrant seamănă prea puţin cu un desant al forţelor speciale, cât mai mult cu chiţibuşăreala unor contabili. Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor Un fost angajat al DNA Iaşi a acceptat, sub protecţia anonimatului, să prezinte procedurile urmate de anchetatori în organizarea unui flagrant. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Nu există reguli fixe, ci doar etape reflectate în prevederile Codului de Procedură Penală, combinate cu inspiraţia anchetatorilor. Un joc de-a şoarele şi pisica, în care orice greşeală comisă va putea fi ulterior speculată de avocaţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firmă controlată de Florică, contract STS (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei)
Investigații

Firmă controlată de Florică, contract STS

Firmă controlată de Florică, contract STS. Serviciul de Telecomunicații Speciale, condus de generalul Ionel Sorin Bălan, va plăti 2,7 milioane de euro firmei Synotech Global Services România. O companie bântuită de umbra afaceristului Claudiu Florică, celebrul denunțător, martor și inculpat din dosarele de corupție Microsoft. Citește și: Considerată iubita lui Dumitru Buzatu, șefa de cabinet cu 31 de ani mai tânără îi administrează președintelui CJ Vaslui firma de prășit și fân Întâmplător sau nu, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, și-a dat acordul pentru ca firma controlată de Claudiu Florică să fie autorizată de Guvern pentru a utilliza tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G. Switch-uri de 13,5 milioane de lei Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), condus de generalul Ionel Sorin Bălan, unul din oamenii președintelui Klaus Iohannis, a organizat o licitație pentru achiziția de „echipamente pentru dezvoltarea și extinderea distribuției de servicii Internet la nivel național”. Echipamentele sunt switch-uri pentru implementarea investiției „Creșterea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de Internet pentru autoritățile publice din România”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Conform anunțului publicat în SEAP, licitația a fost împărțită în trei loturi. Primul viza achiziția a 50 de switch-uri de agregare. Lotul 2 prevedea achiziția unui laborator de testare soluții, compus din două switch-uri de distribuție și două de agregare. Iar ultimul lot era pentru cumpărarea a patru switch-uri șasiu. Toate cele trei loturi au fost atribuite în urma unei licitații cu un singur ofertant firmei Synotech Global Services România. Valoarea cumulată a contractelor a fost de aproximativ 13,5 milioane lei, echivalentul a 2,7 milioane euro. Bani europeni, alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Synotech, autorizată de CSAT și Digitalizare Compania Synotech Global Services România a solicitat în 2022 de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, autorizarea pentru a utiliza echipamentele de infrastructură 5G. Dar și acordul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), condus în acea perioadă de liberalul Sebastian Burduja. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice Consiliul Suprem de Apărare al Țării a răspuns pozitiv cererii prin Hotărârea nr. 127 din 29 iulie 2022. La fel a procedat și MCID, la 10 august 2022. În urma celor două avize favorabile, premierul de atunci, liberalul Nicolae Ciucă, a emis Decizia 439 din data de 23 august 2022 „privind acordarea autorizării Societății Synotech Global Services România S.R.L. în vederea utilizării de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele 5G”. Documentul a fost contrasemnat de pesedistul Marian Neacșu, în calitate secretar general al Guvernului. Firmă controlată de Florică, contract STS Firma Synotech Global Services România este deținută în prezent de Manuela Carolina Popescu (70%) și de Walter Cor Hagigalins Haralambie (30%). Dar, în anul 2021 asociatul majoritar al Synotech Global Services a fost offshore-ul cipriot Lisaos Ventures LTD. Claudiu Florică le-a spus magistraților la data 10 octombrie 2014 că acest offshore îi aparține în integralitate. Pare foarte probabil, deci, ca și acum, Synotech Global Services România să fie controlată tot de Claudiu Florică iar actualii acționari, persoane fizice, să fie doar paravane. Toate indiciile duc la Florică „Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104 – 106. Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag şi îmi aparţine mie”, declara Claudiu Florică la DNA. D.Con.Net.Ag este una dintre societățile prin care Claudiu Florică vindea licențe Microsoft statului român. Mai mult, firma Synotech Global Services, chiar dacă aparent nu mai are nici o legătură cu Claudiu Florică, funcționează și azi în imobilul din Știrbei Vodă, nr. 104-106. Numele lui Claudiu Florică apare ca denunțător, martor și inculpat în dosarele de corupție Microsoft, care au dus la condamnarea mai multor politicieni și afaceriști celebri. Printre aceștia se află fostul primar Ștefan Gheorghe, ministrul Gabriel Sandu, dar și a afaceriștilor Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, zis Niro. Șpagă de 22,7 milioane USD Claudiu Florică și Dinu Pescariu au fost trimiși la pachet în judecată de către procurorii DNA, în februarie 2018, pentru infracțiunea de spălare a banilor. Cei doi au fost acuzați că și-au tras partea leului din afacerea de corupție „Microsoft” sub paravanul unor contracte de consultanță. „Concret, în vederea disimulării originii ilicite a sumei de 22.787.515 de dolari, a fost încheiat un contract de consultanță fictiv între Fujitsu Siemens Computers și Profinet AG. În baza acestui contract, au fost transferate în contul Profinet AG, suma de 15.553.878,86 de dolari la data de 11 mai 2004 și suma de 7.233.510,86 de dolari la data de 30 noiembrie 2004”, potrivit procurorilor DNA. Pe 24 martie 2020, Tribunalul București a decis încetarea procesului împotriva celor doi afaceriști corupți ca urmare a intervenirii prescripției faptelor. Totodată, judecătorii au decis confiscarea sume de 10.858.479 de dolari de la Claudiu Florică, 10.858.479 de dolari de la Dinu Pescariu și 1.070.557 de dolari de la afaceristul Dragoș Șerban Stan.

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri (sursa: vremeanoua.ro, Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri. Ana Maria Obreja, șefa de cabinet a lui Dumitru Buzatu la Consiliul Județean Vaslui, se afla cu acesta la locul în care Buzatu a luat șpaga de 1,25 milioane de lei. Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri Informația apare în referatul de arestare al lui Dumitru Buzatu. Ce nu apare în referat este informația că, atunci când au apărut procurorii DNA, Obreja ar fi leșinat. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” "După ce au fost blocate mașinile, cea în care era Buzatu și șoferul, dar și cea în care era Ana Obreja (la volan), (...) diva județului începe să țipe și apoi i se face rău. Este pusă la pământ, fiindcă se clătina (probabil a leșinat) și când s-a trezit a avut surpriza să vadă că iubitul ei este cu mâinile întinse pe mașină, ca ultimul cartofor prins la furat", scrie Vremea Nouă, publicație vasluiană. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice Aceeași sursă o caracterizează astfel pe Obreja: "amanta lui Buzatu, diva Ana Obreja, care oficial este asistenta sa la Consiliul Județean Vaslui, un personaj dubios, fără CV, dar care a reușit să bage spaima în toți angajații din instituție, dar și în rândul primarilor PSD". Îi administrează firma de cereale Ana Maria Obreja este născută în 1986, când Buzatu avea aproape 31 de ani. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În 2018, când președintele Consiliului Județean Vaslui a înființat, ca unic asociat, firma Acip Perla SRL în satul Cănțălărești din comuna vasluiană Ștefan cel Mare, Ana Maria Obreja a fost numită administrator. Poziție pe care o are și azi. Domeniul principal de activitate al firmei este "Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase". În 2022, firma a avut profit net de 75.000 de lei cu trei angajați și venituri de peste 876.000 de lei. Firma avea și datorii de peste 1,4 milioane de lei la finalul lui 2022.

Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR (sursa: Facebook/Muzeul Castelul Corvinilor)
Investigații

Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR

Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR. Milionarul Constantin Cornel Georgescu, patronul firmei Coral, a câștigat un contract de 5,1 milioane de euro finanțat prin PNRR pentru restaurarea Ansamblului Arhitectural Castelul Corvinilor. În 2019, Georgescu a mai câștigat un contract de 3,3 milioane de euro pentru a începe lucrările de restaurare la Castelul Corvinilor. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Afaceristul a fost trimis în judecată într-un dosar de corupție în vara anului 2015 pentru că ar fi dat șpagă un apartament fostului primar al municipiului Tulcea Constantin Hogea. Cu un an înainte ca milionarul Constantin Georgescu să aibă probleme cu legea, fiul acestuia, Victor Georgescu, apărea pe afișele electorale pentru alegerile europarlamentare alături de Monica Macovei și Teodor Stolojan. Castelul Corvinilor, restaurat cu banii PNRR Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara și șeful filialei locale a PSD, a organizat o licitație în valoare de 25,27 milioane lei, echivalentul a 5,1 milioane euro, pentru achiziția de „proiectare, asistență tehnică din partea proiectantului și execuția lucrării pentru Ansamblul Arhitectural Castelul Corvinilor”. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Banii au fost alocați prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta Turism, Cultură. Licitația a fost câștigată de firma Coral SRL, din localitatea tulceană Babadag. Subcontractorii Abral Art Construct și Remon Proiect vor primi fiecare câte 1% din valoarea totală a contractului pentru servicii de proiectare tehnică pe durata de execuție a lucrărilor. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, lucrările la Castelul Corvinilor, monument istoric clasa A, constau în restaurarea și refacerea a 27 de obiective. Printre acestea se află restaurarea frescelor interioare și exterioare, înlocuirea pardoselii din Sala Cavalerilor, refacerea podurilor, refacerea etajului Aripa Zolyomi. Tot pentru restaurarea Castelului Corvinilor, firma Coral a mai câștigat un contract de 16,2 milioane lei, echivalentul a 3,3 milioane de euro, în anul 2019. 2007-2015: 106 milioane de euro Firma Coral, abonată la contractele cu statul, este patronată și administrată de Constantin Cornel Georgescu, unul dintre cei mai bogați afaceriști din Tulcea. În perioada 2007-2015, aceasta a câștigat licitații de peste 106 de milioane de euro. De exemplu, în toamna anului 2014, a câștigat o licitație de peste 11 milioane de euro de la Compania de Apă Buzău, bani cu care urma să facă „stația de tratare apă potabilă în localitățile Buzău și Sapoca”. Citește și: Pe cine a trimis Buzatu în Parlament: necuvântătoarea Stativă, zisă „Gogoșică”, cu o biografie secretă, avere consistentă, de bugetar, și cu soția judecătoare la o instanță locală Un alt contract, de peste zece milioane de euro, a fost câștigat de la Aquaserv SA pentru stația nouă de epurare din Tulcea. Primăria Tulcea, în mandatul primarului Constantin Hogea, i-a atribuit în anul 2014 un contract de 10,7 milioane de euro pentru „reconstrucția ecologică în polderul Zaghen din Rezervația Biosferei”. 2015-2023: 150 de milioane de euro Din 2015 până în prezent, firma lui Georgescu a mai câștigat singură sau în asociere cu alte societăți contracte de peste 150 de milioane de euro. De exemplu, compania RAJA i-a atribuit două contracte în 2021, respectiv 2022. Valoarea cumulată a acestora a fost 14,5 milioane euro pentru lucrări în incinta stației de epurare Medgidia, respectiv reabilitarea complexului de înmagazinare Palas. Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei” Societatea Coral în asociere cu Erbașu Construcții a câștigat un contract de peste 183 milioane lei, echivalentul a peste 37 de milioane de euro, de la Apă - Canal Ilfov. Datele financiare ale firmei arată că, în anul 2020, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 62 de milioane lei. În anul 2021, cifra de afaceri a crescut la peste 66 milioane lei, iar în utimul an fiscal, a depășit 105 milioane lei. Tot în anul fiscal 2022, firma a avut un profit net de peste 8,5 milioane lei cu un număr mediu de 203 angajați. Reținut de DNA în 2015 Pe lângă contractele publice, milionarul Constantin Cornel Georgescu a avut probleme și cu Direcția Națională Anticorupție. La data de 29 mai 2015, procurorii anticorupție l-au reținut pentru 24 de ore într-un dosar de corupție în care erau implicați primarul municipiului Tulcea Constantin Hogea, arhitectul primăriei Valer Constantin Pop și secretara primăriei Maria Brudiu. Ancheta a vizat-o și pe Valeria Hogea, soția edilului Constantin Hogea. Procurorii anticorupție l-au acuzat atunci pe afaceristul Constantin Cornel Georgescu de dare de mită pentru că, la data de 26 octombrie 2007, a primit o autorizație de construcție a unui bloc de locuințe în imediata apropiere a unor obiective cu regim special, fără să fi obținut în prealabil avizele de la Ministerul Justiției și Ministerul Apărării Naționale. Dosar clasat în 2018 „Urmare a înțelegerii avută cu inculpatul Georgescu Constantin Cornel dar și în scopul protejării intereselor financiare ale acestuia din urmă, a cărui societate avea încheiate mai multe contracte de prestări servicii și execuție lucrări cu Primăria municipiului Tulcea, la finalizarea lucrărilor, respectiv la data de 21 ianuarie 2009, inculpatul Hogea Constantin a primit, cu titlu de mită, un apartament cu trei camere situat în acel imobil, ocupat în prezent de fiica acestuia din urmă”, potrivit comunicatului emis de DNA. Anchetatorii susțineau atunci că „pentru a disimula primirea apartamentului respectiv și pentru a crea aparența că respectivul imobil intră în mod legal în proprietatea inculpatului Hogea Constantin, la aceeași dată, fiica și soția sa, au încheiat cu omul de afaceri un contract de vânzare cumpărare, în care au atestat în mod mincinos faptul că contravaloarea locuinței fusese achitată anterior”. Trei luni mai târziu, la data de 24 august 2015, DNA anunța că toți cei implicați în afacerea de corupție au fost trimiși în judecată. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la afaceristul Constantin Cornel Georgescu contactând firma acestuia. Fără succes. Potrivit DNA, dosarul a fost clasat în 2018 întrucât "nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor reținute inițial în sarcina inculpaților".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră