luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

187 articole
Eveniment

Șeful DNA spune că procurorii n-au salarii mari

Șeful DNA, Crin Bologa, spune că procurorii din subordinea sa n-au salarii mari și susține că sunt instituții de stat unde „trei-patru oameni care au cât toţi procurorii DNA”. Șeful DNA spune că procurorii n-au salarii mari „Asta iar e o poveste cam de mult spusă în spaţiul public. Eu v-aş indica să vedeţi salariile tuturor celor care lucrează la stat pe diferite poziţii, să le vedeţi pe ale magistraţilor şi să vedeţi cam pe unde ne situăm acum. Pentru că a fost o lege unică de salarizare, noi am rămas acolo, restul toţi au trecut pe lângă şi la acea lege au fost excepţii, după excepţii, după excepţii. Vedeţi la instituţiile deconcentrate, câteva Consilii Judeţene, la primăriile mari, vedeţi în companiile naţionale, vedeţi în agenţiile de reglementare. Sunt acolo trei-patru oameni care au cât toţi procurorii DNA. Deci este poveste, aşa ce salarii mari... da, au fost, la un moment dat, dar am rămas cu acelea. Dar nici nu suntem săraci”, a declarat Crin Bologa, joi după-amiază, în conferinţa de presă susţinută cu ocazia prezentării bilanţului activităţii DNA pentru anul 2022 și citat de news.ro. Conform acestuia, 23 de procurori au plecat din DNA anul trecut, cei mai mulţi dintre ei prin pensionare. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean

Șeful DNA spune că procurorii n-au salarii mari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Ordonanța de reținere a lui Victor Pițurcă, în care este detaliată cu lux de amănunte afacerea cu măști, dar și cum s-au împărțit peste 11 milioane de lei încasați de la Ministerul Apărării Naționale. Totodată, sunt descrise și faptele de "vitejie" ale generalului cu două stele Dragoș Marian Popescu, șeful Direcției Medicale a MApN, și ale colonelului farmacist Constantin-Cristian Popescu, cel care a girat oficial întreaga afacere de corupție. Dosarul, deschis încă din iunie 2020 Ancheta a fost deschisă de procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București în anul 2020. Pe 5 iunie 2020, dosarul a fost declinat către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru urmăriri penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, pentru că în dosar era implicat și colonelul farmacist Constantin Cristian Popescu. Dosarul a fost înregistrat la DNA sub numărul 47/P/2020. Doi ani mai târziu, în aprilie 2022, dosarul a fost disjuns și s-a format un nou dosar, cu numărul 25/P/2022. Apoi, prin Ordonanța 25/P/2022, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea secției de combatere a corupției cu privire la Gabriel Țuțu. De data aceasta, dosarul a fost înregistrat cu numărul 98/P/2022. Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București (UM 02464), coordonat de colonelul Constantin Cristian Popescu, a demarat procedura de fundamentare a necesității achiziției unor materiale medicale de protecție. Câteva zile mai târziu (pe 10 aprilie 2020), la sediul Romarm a avut loc o întâlnire între capii afacerii: Gabriel Țuțu, însoțit de Andrei Alexandru Hudea, și finanțatorii Victor Pițurcă și Alexandru Pițurcă. Atunci s-a stabilit cum să fie derulată afacerea. Ulterior, la patru și cinci zile distanță, tot la sediul Romarm, s-a decis ca firma Interarms Impex SRL, controlată de Riccardo și Andrea Barsanti, să colaboreze cu firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul Cele două societăți au semnat un contract de asociere în participațiune pentru a importa din China măști de protecție triplu - strat, trei pliuri, semi-mască FFP2 cu sau fără valvă, ochelari de tip goggle cu supapă, mănuși nitril nepudrate, combinezoane. Conform înțelegerii, Interarms Impex se obliga să asigure legătura cu furnizorul chinez Sichuan Lingtong Intelligence Enviromental Protection Industry CO. Ltd., iar PAV Green Energy să finanțeze achiziția produselor și costurile transportului. Profitul urma să se împartă 40% pentru Interarms Impex și 60% pentru firma lui Pițurcă jr. Țuțu a băgat firma de fațadă în afacere Gabriel Țuțu, directorul Romarm, i-a propus lui Ionel Neacșu, directorul firmei Helios Dentserv, ca "pentru un comision de 6% din profit, să personalizeze cu datele firmei sale oferta comercială a Interarms Impex și să colaboreze cu reprezentanții MApN pentru formalitățile de procedură de achiziție, întrucât societatea deținea avize ANMDM pentru comercializarea de dispozitive medicale". Procurorul de caz Gheorghe Emil Moța susține în Ordonanță că "pentru a da o aparență de legalitate a actelor din procedurile de achiziție reprezentanții UM 024464 au atestat, în mod nereal, prin documente că oferta Helios Dentserv a fost selectată încă din data de 5 aprilie 2020". Firma lui Pițurcă jr, contract cu chinezii Firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă, a încheiat contractul de vânzare – cumpărare cu furnizorul chinez pentru 1.000.000 de măști medicinale cu trei pliuri, 300.000 măști FFP2, 100.000 măști FFP3, 50.000 de ochelari și 10.000 de scuturi de protecție facială în valoare de 1,31 milioane de euro. Se întâmpla la data de 16 aprilie 2020. La aceeași dată s-a încheiat contractul de transport aerian între ALLODIUM SA și Pav Green Energy pentru suma de 290.856 euro Tot în data de 16 aprilie 2020, Victor Pițurcă a împrumutat firma fiului său cu banii pentru plata produselor medicale. Patru zile mai târziu s-a semnat un act adițional la contractul de împrumut, în cuantum de 1.605.407 euro și 163.406 lei. Acești bani au fost plătiți de Victor Pițurcă direct către furnizori în beneficiul firmei Pav Green Energy. Circuit: Pițurcă jr - fațadă - MApN O zi mai târziu, între Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București, s-a semnat contractul de furnizare produse în valoare de 11.310.200 lei, echivalentul a peste 2,3 milioane de euro. Din partea unității militare, contractul a fost semnat de colonelul farmacist Cristian Constantin Popescu, șeful secției Achiziții Publice – maior farmacist Cristian Constantin, iar din partea furnizorului, de Ionel Neacșu. La data de 27 aprilie 2020, bunurile au fost facturate de PAV Green Energy către Helios Dentserv cu o valoare de 11.068.400 lei fără TVA. Helios Denteserv a emis ulterior factura către UM 02464 cu un adaos comercial de 241.800 lei. Bunurile au fost scoase din antrepozitul fiscal de colonelul Cristian Constantin Popescu și recepționate pe 29 aprilie. MApN i-a plătit direct lui Pițurcă jr Pe 15 mai 2020, compania Helios Dentserv a cesionat creanța certă în cuantum de 11.068.400 lei pe care o avea de încasat de la MApN către firma lui Alexandru Pițurcă. Patru zile mai târziu, Centrul Farmaceutic Zonal București a virat aproape 240.000 lei în conturile Helios Dentserv, iar restul de peste 11,06 milioane în conturile firmei lui Pițurcă jr. Bani au intrat în conturi în data de 25 mai 2020. În aceeași zi a Pițurcă jr. a plătit 1,38 milioane lei în contul Interarms Impex SRL. O zi mai târziu, Pav Green Energy a plătit 1.538.201 euro către Victor Pițurcă. Cum a luat Țuțu șpaga Apoi a intrat în scenă Alexandru Andrei Hudea, care a avut o discuție cu Riccardo Barsanti în data de 4 iunie 2020. În urma dicuției s-a decis ca firma AAH Bussines Conex, administrată de Elena Maria Hudea, mama lui Alexandru Hudea, să emită o factură de 607.852 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de consultanță și logistică. Imediat, firma fraților Barsanti a transferat suma de 607.852 lei către firma AAH Bussines Conex. O zi mai târziu, Elena Maria Hudea i-a transferat suma de 40.000 lei lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm. Pe 23 iunie 2020 i-a mai transferat încă 10.000 lei. În total, 50.000 de lei. Procurorii anticorupție susțin că "analizând succesiunea evenimentelor a rezultat faptul că potrivit înțelegerii participanților, Țuțu Gabriel urma să fie renumerat, fapt pentru care a primit suma de 50.000 lei, sumă ce a fost aparent justificată de un contract de împrumut". Țuțu și Tița Procurorii DNA au efectuat o percheziție informatică asupra telefonului Andrea Barsanti. Anchetatorii au găsit o discuție cu fratele său, Riccardo Barsanti, din care rezultă "că date referitoare la cuantumul anumitor sume, reprezentând beneficii financiare încasate de doi funcționari CN Romarm SA, Țuțu Gabriel – 10.000 și Tița Ilie – 3.500". Procurororul nu a specificat dacă lei sau altă mondedă. Colonelul Ilie Tița este membru în Consiliul de Administrație al Romarm și omul de încredere al directorului Gabriel Țuțu. Conform declarației de avere, Ilie Tița primește o pensie anuală de aproximativ 150.000 lei pe an, adică în jur de 2.500 de euro pe lună. Pe lângă pensie, a mai primit un salariu de 13.692 lei de la Ministerul Economiei, plus alți 40.000 de lei în baza contractului de muncă de la Romarm. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, a mai primit alți 7.550 lei. Grup de Whatsapp al afacerii Din convorbirile dintre Ionel Neacșu și Gabriel Țuțu rezultă că au discutat despre contractul semnat de MApN și Helios Dentserv. La data de 7 mai 2020, Ionel Neacșu i-a cerut lui Gabriel Țuțu informații referitoare la efectuarea plății aferente contractului. Directorul Țuțu i-a confirmat că a făcut demersul solicitat în sensul că a transmis solicitarea de urgentare a efectuării plății către generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu. Care i-a specificat termenul până la care se va efectua plata. Generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu este șeful Direcției Medicale a MApN, în subordinea căruia se află Centrul Farmaceutic Zonal București, respectiv, colonelul Cristian Constantin Popescu. Totodată, spun anchetatorii, a fost creat un grup de discuții denumit „Contract 15.04.2020” din care făceau parte Gabriel Țuțu, Alexandru Pițurcă, Ionel Neacșu, Andrei Alexandru Hudea, Gina Pițurcă, Andrei Badiu și Roman Hamed. Din discuțiile purtate pe grupul de Whatsapp rezultă că Gabriel Țuțu ar fi făcut demersuri pe lângă ofițeri cu funcții de conducere din MApN pentru urgentarea efectuării plăților.

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie (sursa: Inquam Photos/Mircea Manole)
Investigații

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie. Afacerile lui Pițurcă jr. au crescut de 13,5 ori în primul an de pandemie. Firmei Pav Green Energy, patronată în acte de Alexandru Pițurcă și al cărei nume apare în scandalul măștilor neconforme vândute Ministerului Apărării Naționale, i-a crescut cifra de afaceri în primul an de pandemie de la aproximativ 559.000 lei la peste 7,55 milioane lei. Procurorii DNA i-au reținut în cursul zilei de luni pe antrenorul Victor Pițurcă și pe Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm. Primul a fost acuzat de cumpărare de influență. Gabriel Țuțu a fost acuzat de acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie Alexandru Victorio Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, este unic asociat și administrator al firmei Pav Green Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. La capitolul "activități secundare", firma lui Pițurcă jr se ocupă de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la lucrări de construcții și activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2019, conform datelor de la Ministerul Finanțe, a raportat o cifră de afaceri netă de aproximativ 559.000 lei și un profit net de 71.408 lei. Totul, cu zero angajați. În primul an de pandemie, afacerile companiei au crescut spectaculos. Cifra de afaceri netă a ajuns în anul fiscal 2020 la peste 7,55 milioane lei iar profitul a fost de aproape 1,7 milioane lei. De data aceasta, numărul mediu de angajați declarați a crescut de la zero la cinci. În anul fiscal 2021, adică în cel de-al doilea an de pandemie, cifra de afaceri netă a firmei Pav Green Energy a fost de 17,86 milioane lei. De peste 2,3 ori mai mare față de primul an de pandemie. Iar profitul net declarat a fost de peste 6,22 milioane lei cu doar patru angajați. Practic, în doar doi ani, profitul a crescut de la puțin peste 71.000 de lei la 6,2 milioane lei, adică de 85 de ori. Generalii MApN au apelat la intermediari În anul 2020, adică în primul an de pandemie, șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul D.P., s-a ocupat de achiziția măștilor medicale. Acesta i-a ordonat șefului Farmaciilor din cadrul Direcției Medicale să găsească transport și banii necesari pentru achiziția măștilor, potrivit Prosport.ro. Șeful farmaciilor a luat legătura cu Riccardo și Andrea Barsanti ca să le intermedieze relația cu furnizorii chinezi. Generalii MApN și-au dat seama că nu au banii necesari și așa ar fi fost cooptat Victor Pițurcă. Prin intermediul firmei lui Pițurcă jr, Victor Pițurcă ar fi plătit transportul măștilor. Firma lui Alexandru Pițurcă a virat banii către o altă companie, ALLODIUM SA, care la rândul ei a achitat închirierea avionului de la Forțele Aeriene din Ucraina. Totodată, au fost plătite și echipamentele medicale către firma China Sichuan Ling Tong Intelligence Enviromental Protection Industry Co. Ltd. Citește și: Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit Chinezii au livrat echipamentele către Helios, firma lui Vasile Neacșu, un apropiat al lui Victor Pițurcă. Iar de aici, măștile au ajuns în ograda Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, s-a constatat că măștile erau neconforme și nu au putut fi folosite. Procurorii militari încă investighează această controversată afacere, din care o parte s-a disjuns la Direcția Națională Anticorupție. În acest nou dosar au fost reținuți Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă.

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și fost șef în SRI, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA pentru că ar fi primit mită 50.000 de lei și ar fi prejudiciat compania pe care o conducea cu peste 8,6 milioane de lei. Motiv pentru care este acuzat oficial de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. În același dosar a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României, sub acuzația de cumpărare de influență. Livrări din China Gabriel Țuțu, șeful Romarm, a cumpărat trei linii de producție a măștilor de la compania Interarms Impex SRL cu aproape un milion de dolari. Echipamentele au fost importate din China. Dar s-au stricat rapid după ce au fost puse în funcțiune la Uzina de produse speciale Dragomirești. Între timp, Romarm a mai cumpărat și materiale de producție a măștilor, tot de la Interarms Impex SRL, în valoare de 728.000 de euro. Ulterior, Interarm Impex SRL, reprezentată de Riccardo Barsanti, a adus piese noi din China pentru a repara utilajele stricate. Procurorii DNA susțin că Gabriel Țuțu, în calitate de director al Romarm, cu încălcarea legii a „încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție)”. În această afacere ar fi fost implicată și o firmă controlată de Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României. Astfel, compania Ministerului Economiei, Romarm, a fost prejudiciată cu 8.647.584 lei, susțin procurorii. Bani care reprezintă contravaloarea utilajelor și materiei prime pentru măști. Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei Anchetatorii îl mai acuză pe Gabriel Țuțu că ar fi pretins de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus „introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță”. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul În schimbul acestui serviciu, Gabriel Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru a se efectua achiziții directe. Dar și că va avea grijă „să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”. În acest context, Gabriel Țuțu ar fi primit printr-un intermediar o șpagă de doar 50.000 de lei.

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity (sursa: romarm.ro)
Eveniment

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și protejatul ministrului liberal Virgil Popescu, a fost reținut de procurorii anticorupție pentru că a vândut măști neconforme Ministerului Apărării Naționale. În același dosar de corupție a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul selecționer al echipei de fotbal a României, pentru că o parte dintre produsele neconforme au fost achiziționate prin intermediul unei societăți deținute de fiul său. Numele lui Gabriel Țuțu apare în mai multe afaceri controversate, inclusiv în achiziția de rachete ruginite din Bulgaria pe care le-a revândut în Ucraina. În această operațiune a fost implicată direct compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity Gabriel Țuțu și-a început cariera în 1995 ca agent de poliție în Galați. A rezistat doar trei ani. Nu se știe ce a făcut în perioada 1998-2001. Dar în 2001 îl regăsim ca angajat al companiei de pază Securent SA, societate care l-a pus șef de securitate la Arcelor Mittal Steel Galați. De acolo, a fost recuperat de Serviciul Român de Informații, care i-a dat pe mână coordonarea unei echipe de identificare, prevenire și combatere a amenințărilor din spațiul cibernetic care pun în pericol securitatea națională a României. Se întâmpla în aprilie 2003, în timp ce Țuțu urma cursurile unui master la Academia Națională de Informații. Pe această funcție, Țuțu a rezistat până în august 2011, potrivit propriului CV, deși nu avea specializări în securitatea cibernetică. Studiile superioare ale lui Țuțu sunt de drept, la Universitatea "Danubius" din Galați. Dezastrul Țuțu De la SRI, Gabriel Țuțu a ajuns șef al departamentului juridic la Ministerul Comunicațiilor. Ulterior, a trecut prin Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Într-un final, a ajuns detectiv particular. A fost salvat în decembrie 2019 de ministrul Economiei, liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la șefia companiei de stat Romarm, principalul producător și exportator de produse militare din România. Sub ministrul Virgil Popescu, Gabriel Țuțu a fost implicat într-o serie de achiziții controversate în plină pandemie. De exemplu, a cumpărat instalații chinezești pentru a produce măști medicale la Uzina Mecanică Plopeni. La scurt timp după ce au fost puse în funcțiune, echipamentele chinezești s-au stricat. În toamna anului 2020, Gabriel Țuțu l-a însoțit pe ministrul Virgil Popescu l-a Mehedinți, în timpul campaniei electorale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Acolo a promis că va construi fabrica de arme Beretta, dar proiectul a fost abandonat, iar Romarm a rămas cu obligația de offset. Filiera Belarus - Bulgaria - Romarm - Ucraina În vara anului 2022, la aproape șase luni de la declanșarea războiului din Ucraina, o ancheta jurnalistică a unei publicații bulgare a dezvăluit că Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, a cumpărat rachete ruginite din Bulgaria, produse în Belarus, pentru a fi vândute în Ucraina. Militarii ucraineni au refuzat muniția livrată de Romarm pentru că aceasta era deformată și ruginită. În urma acestei controversate afaceri cu armament, actualul ministru al Economiei, Florin Spătaru, a promis declanșarea unei anchete interne. Rezultatele nu au mai fost făcute publice.

Șeful Romarm, Gabriel Țuțu, reținut de DNA Foto: Facebook
Eveniment

Șeful Romarm, reținut de DNA

Șeful Romarm, Gabriel Țuțu, a fost reținut de DNA, susțin mai multe publicații. Potrivit Antena 3 CNN și Digi 24, Gabriel Țuțu a fost audiat de DNA în dosarul prin care MApN a achiziționat mai multe măști și viziere într-un contract de 11 milioane de lei, bani care ar fi ajuns la fiul lui Victor Pițurcă. Aceste măști au fost neconforme, lucru precizat și de medici. În acest dosar a fost reținut și Victor Pițurcă. Șeful Romarm, reținut de DNA DeFapt.ro a scris, în martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm, și Daniela Nicolescu, zisă «pușculița PNL»”. Romarm este în subordinea ministerului Economiei. Șeful Romarm este un absolvent al Școlii de Poliție Vasile Lascăr – unde sunt pregătiți subofițerii/ agenții de poliție - și apoi a lucrat ca agent de poliție în Galați. A urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea „Danubius“ din Galați. Din 2001, a preluat conducerea pazei la combinatul siderurgic Arcelor Mittal Steel Galați. Conform propriului CV, peste noapte, a ajuns ofițer și șeful unui Departament din cadrul Serviciului Român de Informații, funcție pe care a rezistat din 2003 până în 2011. De la SRI a ajuns șef departament juridic la Ministerul Comunicațiilor, a trecut și prin Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Într-un final, a ajuns detectiv particular. A fost recuperat și instalat la șefia companiei Romarm în decembrie 2019. Pe site-ul Romarm, Țuțu se recomandă: „Un manager extrem de motivat și proactiv, cu o experiență solidă în domeniul sistemelor de securitate și siguranță a informației. Nivelul ridicat de integritate și sprijinul oferit echipei definesc un comportament de leader cu rezultate dovedite în poziția de manager. 10 ani de experiență în Serviciul Român de Informații și 5 ani de securitate comercială, timp în care au fost menținute colaborări prolifice cu mai multe agenții guvernamentale, diplomatice și de informații”.

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful Cercel și Rafila

Se împlinesc, azi doi ani de la incendiul de la Institutul Matei Balș, fieful lui Streinu Cercel și Rafila: anchetele Parchetului și DNA, învăluite în mister. Până acum, statul român nu a identificat nici un vinovat pentru 20-21 de morți (datele diferă, nu există un comunicat oficial), unii arși de vii, nimeni n-a fost trimis în judecată. Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila Senatorul PSD Adrian Streinu Cercel a condus peste 20 de ani acest spital, părăsind postul cu câteva săptămâni înainte de producerea incendiului, întrucât fusese ales senator PSD. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila era angajat la acest institut. După incendiu, care ar fi cauzat moartea a 20 sau 21 persoane, din care patru chiar pe 29 ianuarie 2020, iar celelalte în zilele următoare, au fost declanșate două anchete: una a parchetului general, iar alta DNA, după o sesizare a Corpului de Control a Guvernului. Premier era, la acel moment, Florin Cîțu. Buletin de București a solicitat, pe 4 ianuarie 2023, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și DNA informații privind stadiul anchetelor în dosarul Institutului Matei Balș. „A răspuns doar DNA care a informat că s-a dispus clasarea achetei cu privire la suspiciune infracțiunii de abuz în serviciu și declinarea cauzei către Parchetul de pe lângă Tribunalul București”, scrie Buletin de București. Ce spunea Florin Cîțu la 10 martie 2021: „O sesizare, da, se face către Direcţia Naţională Anticorupţie şi este vorba de: asigurarea serviciilor în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă cu o firmă ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi”. Chiar Antena 3 scria, în februarie 2020: „Firma care trebuia să apere de incendii Institutul Matei Balş din Capitală este o societate cu un singur acţionar, care are sediul într-o casă din oraşul Pantelimon (...) Firma Midan Fire Exit SRL, care a încasat în ultimii doi ani 286.000 de lei de la Institutul Matei Balş pentru servicii de pompieri, are sediul într-o căsuţă modestă din oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov”. Contractul a fost atribuit fără licitație. Presa arată corupția de la spital „În ultimii trei ani, 20 de milioane de lei au fost atribuiți direct unor firme fără angajați sau fără experiență. Mai mult, Institutul Balș a făcut afaceri de zeci de mii de euro și cu Hospital Technical Solutions, aceeași firmă care i-ar fi oferit mită fostului ministru PSD al Sănătății, Sorina Pintea. În plus, în urma incendiului care a avut loc vineri dimineață am aflat că societatea care a primit 55 de mii de EURO pentru a se ocupa de prevenția și stingerea incendiilor, Midan Fire Exit, nu are nici un angajat și zero experiență”, arăta Starea Presei. La un an de la incendiu, Parchetul General a comunicat, pentru DeFapt.ro, că ancheta se desfășoară in rem, adică nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care transmis că se desfășoară cercetări in rem „sub aspectul infracțiunii de distrugere din culpă care a avut drept urmare un dezastru”. DNA nu a comunicat dacă are vreun dosar deschis în acest caz. Pe scurt, nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare sau trimisă în judecată. Nu se știe clar nici până astăzi câți dintre pacienții decedați au murit din cauza bolii și câți din cauza incendiului, în afară de cei trei găsiți carbonizați. Mogulii spitalului, Rafila și Cercel Înainte de a fi parlamentar PSD și ministru, Alexandru Rafila era angajat la Matei Balș și câștiga aproape 19.000 de lei pe lună, doar de aici. Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD, lua și el aceeași sumă. Citește și: Fritz prevestește finalul carierei politice a lui Cioloș: „Dacă eşti deja la al treilea sau al patrulea proiect politic, cine te mai ia în serios?” În anul 2015, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat pe Streinu-Cercel că a fost incompatibil între 2008 și 2012, pentru că a fost simultan manager la Institutul Balș și președinte al Senatului Universității Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil și pentru că între 2010-2012 a fost în același timp manager la Balș și secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj Foto: PSD
Eveniment

Grindeanu dirijează banii CFR clientela Timișoara Cluj

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj, arată o analiză Club Feroviar. Recent, Grindeanu a fost audiat ca martor, la DNA, după ce doi dintre clienții săi politici, plasați în conducerea CFR, au fost puși sub acuzare de către procurorii anticorupție. Dar PSD încearcă să convingă PNL ca, după ce Marcel Ciolacu preia conducerea Guvernului, Grindeanu să rămână ministru al Transporturilor. Citește și: Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: Grindeanu audiat în dosarul directorului CFR, clientul său politic și activist PSD. DNA n-a precizat în ce calitate l-a audiat pe Grindeanu Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj Clubul Feroviar arată că „Regionala Timișoara, responsabilă de zona din care provine ministrul Sorin Grindeanu, va primi din bugetul pe 2023 suma de 53,6 milioane lei, adică peste jumătate din totalul de 102,54 milioane lei alocați investițiilor regionalelor”. „Regionala Cluj, condusă informal de directorul cercetat penal Petru Ceșa, are și ea un sfert din suma totală și dublu față de alte șase regionale”, mai scrie Club Feroviar. „Este (n.red.) o dovadă că acest grup infracțional (Grindeanu – Simu – Ceșa) care a fost citat la DNA zilele trecute continuă să dirijeze resursele de investiții ale CFR SA spre grupurile de interese necurate din zonele controlate de ei (…) Aproximativ 75% din banii de investiții de la stat se duc spre cele doua regionale controlate de cei doi «suspecți DNA», în timp ce doar un sfert se duc spre celelalte șase regionale, punând în pericol siguranța circulației pe calea ferată pe aceste regionale care gestionează trei sferturi din rețeaua feroviară din România”, a spus un „responsabil din domeniul feroviar”, citat de Club Feroviar. Această publicație a scris, în ultimele zile, despre mai multe contracte dubioase la CFR Timișoara și a susținut că DNA ar verifica achizițiile din această companie. La 17 ianuarie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost audiat în dosarul directorului CFR Ion Alexandru Simu, clientul său politic și activist PSD. Acesta din urmă și directorul general adjunct tehnic al companiei, Petru Ceșa, sunt urmăriți penal pentru instigare la abuz în serviciu, respectiv abuz în serviciu.

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești Foto: Politia de Frontiera
Eveniment

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești: parchetul anticorupție a dezmembrat o rețea transfrontalieră, care ducea din Republica Moldova la vama Borș, în Bihor. Astfel, în Republica Moldova au statut de „bănuiți” nu mai puțin de 25 de angajați ai poliției de frontieră și ai vămii. În România, opt persoane au fost reținute, iar 18 au fost puse sub control judiciar. DNA, asalt asupra corupției din vămile românești În octombrie 2022, șefa parchetului european, Codruța Kovesi, spunea că în opt luni de activitate a instituției pe care o conduce, autoritățile românești au raportat zero cazuri de fraudă cu TVA și contrabandă, deși România este frontieră externă. „În perioada 2021-2022, inculpații menționați mai sus, lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers. În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, arată DNA. Presa din Moldova scrie însă că șpăgile erau între 100 și 900 de euro. Persoane fără documente conforme treceau prin două granițe Publicația locală ebihoreanul arată că patru polițiști de la vama Borș au fost reținuți, după ce DNA le-a percheziționat „vilele”: „Cei patru poliţişti de frontieră din Bihor - Gelu Sereş, Mădălin Ţărău, Daniel Moş și Cosmin Măduţa - toţi agenţi operativi în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Borş, au fost ridicaţi marţi după ce vilele lor au fost percheziţionate de ofiţerii DGA, fiind bănuiţi că luau mită de la cetăţeni moldoveni care tranzitau România şi ieşeau prin PTF Borş, în drum spre Germania”. „Nu se pune problema ca cetăţenii moldoveni să fi comis infracţiuni (n.r. - în sensul că moldovenii nu fuseseră urmăriți pentru fapte penale). Dar, pentru că unii nu aveau documentele conforme ori pentru ca microbuzele cu care călătoreau să nu fie controlate temeinic, poliţiştii de frontieră şi vameşii percepeau anumite sume. La intrarea în România, mita era de 50 euro, la ieşirea din ţară, în Borş, se ajungea şi la 250 euro”, a explicat o sursă a ebihoreanul.ro. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front

Încă un demnitar PSD ajunge la DNA Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Încă un demnitar PSD ajunge la DNA

Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost audiat în dosarul directorului CFR Ion Alexandru Simu, clientul său politic și activist PSD. Acesta din urmă și directorul general adjunct tehnic al companiei, Petru Ceșa, sunt urmăriți penal pentru instigare la abuz în serviciu, respectiv abuz în serviciu. Potrivit publicației clubferoviar, azi, „procurorii anticorupție au luat la puricat toate contractele încheiate fără licitație de Regionala Timișoara a Companiei Naționale de Căi Ferate, fieful lui Simu și al ministrului Sorin Grindeanu”. Încă un demnitar PSD ajunge la DNA Grindeanu a recunoscut că a fost audiat, dar n-a oferit multe detalii. El s-a apărat anunțând că „se concentrează, de la începutul mandatului, pe dezvoltarea infrastructurii, atragerea de bani europeni și dezvoltarea capacității administrative”. „Ministrul Transporturilor și Infrastructurii a fost citat, astăzi 17 ianuarie 2023, la sediul Direcție Naționale Anticorupție, în calitate de martor și a dat o declarație în fața procurorilor.Ministrul a fost întrebat în legătură cu un dosar instrumentat de către DNA. Sorin Grindeanu a subliniat că, în calitatea sa de ministru al Transporturilor și Infrastructurii, își dorește o clarificare cât mai rapidă a situației şi aflarea adevărului. Preocupările și activitățile desfășurate de către ministru se concentrează, de la începutul mandatului, pe dezvoltarea infrastructurii, atragerea de bani europeni și dezvoltarea capacității administrative. Totodată, Sorin Grindeanu precizează că va da curs cu celeritate tuturor solicitărilor venite din partea organelor statului, pentru clarificarea situației”, se arată în comunicatul ministerului Transporturilor. Funcționară concediată fiindcă ar fi vorbit Iată ce a comunicat DNA, la 16 ianuarie: „În cursul lunii aprilie 2022, suspectul Ceșa Petru (...) la instigarea celuilalt suspect, și-ar fi arogat atribuțiile funcției de director general al CNCF CFR SA, cu toate că nu deținea această funcție sau o împuternicire în acest sens și a emis două decizii, prin cea de-a doua numindu-l pe Simu-Alexandru Ion la conducerea Sucursalei Regionalei de Căi Ferate Timișoara. Prin aceste două decizii privind traseul profesional al lui Simu-Alexandru Ion, suspectul Ceșa Petru ar fi urmărit să-i asigure primului stabilitatea unei funcții de conducere la nivel regional, după încetarea celei de director general interimar al CNCF CFR SA. După apariția în spațiul public a uneia dintre acele decizii, suspectul Ceșa Petru, la instigarea celuilalt, în urma unei cercetări disciplinare formale, ar fi emis două decizii prin care unei subordonate, bănuită că ar fi remis presei documentul respectiv, i-ar fi fost desfăcut contractul individual de muncă din motive disciplinare, cu încălcarea prevederilor din Codul Muncii, motivând că „angajata nu a reușit să-și dovedească nevinovăția”. Acționând în această manieră, cei doi directori ar fi urmărit să dea un exemplu celorlalți angajați din subordine pentru ca pe viitor suspecții să nu se mai vadă expuși „riscului” ca publicul, prin intermediul presei, să cunoască diferite aspecte nelegale/legale din actul de conducere al CNCF CFR SA. Suspecților Ceșa Petru și Simu-Alexandru Ion li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”. DNA verifică toate contractele lui Sima „DNA Timișoara a cerut de la CNCF CFR SA toate contractele încheiate de Regionala Timișoara în ultimii cinci ani de zile, pentru a le lua la puricat. Actualul director general al CFR SA, Ion Simu-Alexandru, a condus Regionala Timișoara în perioada 2014-2020. După un an de pauză, timp în care a fost consilier la aceeași regională, el a fost promovat la București, de către concitadinul său Sorin Grindeanu, în funcția pe care o ocupă și în prezent”, scrie clubferoviar.ro. În plus, De la Regionala Constanța a CNCF CFR SA au cerut documentele referitoare la lucrările de reparații din port făcute de compania germană Wiebe și cea românească Arcada Company Galați. Club Feroviar a scris în primăvară cum aceste contracte au fost date prin încredințare directă, fără licitație, către cele două companii. Sima, activist PSD pune CFR în slujba lui Dragnea În 2018, pressone scria că Simu, director al Regionalei Timișoara, a suplimentat trenurile spre București, pentru a transporta activiștii PSD care soseau la mitingul organizat de Liviu Dragnea. „Regionala CFR Timișoara deservește județele Timiș, Arad, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin și Mehedinți. Ion Simu-Alexandru este șeful Regionalei din 31 mai 2014 și membru PSD Caraș-Severin. Potrivit unor surse neoficiale, firmele care au contracte cu Regionala CFR Timișoara ar fi fost informate că trebuie să-și trimită angajații la miting, și că aceștia vor primi câte 100 de lei și o cămașă albă. Aceleași surse spun că la Regională s-au făcut liste cu angajații care merg cu trenul la mitingul de la București, iar pentru întoarcere li s-ar fi cumpărat bilete la vagonul de dormit, în baza beneficiilor oferite de legitimațiile de serviciu”, arăta pressone. Citește și: ANALIZĂ Tandemul Ciucă-Ciolacu: momente-cheie care arată o relație privilegiată și posibile proiecte de viitor

Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA

Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA. Ofițerii anticorupție au deschis o nouă anchetă la Primăria Iași. Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA În vizor ar fi modul în care a fost atribuit contractul de organizare a Revelionului. Procedura de achiziție a fost lansată foarte târziu (21 decembrie), iar rezultatul a fost unul așteptat: contractul a fost semnat cu firma R&A Events Concerts SRL-D. Citește și: FOTO Petrecere în bikini pe yachtul de lux al patriarhului Kiril al Rusiei Companie este controlată de impresarul Radu Groza, colaboratorul „tradițional” al Primăriei Iași pentru astfel de evenimente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicul Musta, bani publici propriei firme (sursa: Facebook/Spitalul Victor Babes Timisoara)
Justiție

Medicul Musta, bani publici propriei firme

Medicul Musta, bani publici propriei firme. Virgil Musta, unul dintre cei mai cunoscuţi medici din perioada pandemiei de COVID-19, a fost declarat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) în conflict de interese. Medicul Musta, bani publici propriei firme Musta este în prezent şef al Secţiei Boli Infecţioase II în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoara. Potrivit unui comunicat al ANI transmis luni, la data de 20 iulie 2020, societatea comercială în cadrul căreia Virgil Musta şi fratele acestuia deţin calitatea de asociat şi funcţia de medic primar, iar soţia lui este medic specialist, a încheiat un contract de prestări servicii medicale şi actele adiţionale aferente cu spitalul în cadrul căruia Musta exercită funcţia de şef secţie, încălcând astfel prevederile art. 178, alin. (2) din Legea nr. 95/2006, coroborate cu prevederile art. 185, alin. (15) din acelaşi act normativ. Citește și: Primăriile din România abia se descurcă să cumpere tramvaie și autobuze și să anvelopeze clădiri pe banii PNRR Recent, Virgil Musta a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de folosirea resurselor Spitalului "Victor Babeş" din Timişoara la prelucrarea de teste COVID-19 în beneficiul clinicii sale private.

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție

Corupția pare să fi dispărut din rândul magistraților din România, după ce regimul PSD-Dragnea a preluat această atribuție de la DNA și a transferat-o la SIIJ. Ulterior, în 2022, noua putere PNL-PSD-UDMR a desființat SIIJ și a înființat un nou mecanism. Europa Liberă scria, în octombrie 2022, că „SIIJ 2 nu a avut niciun rechizitoriu în cinci luni de la înființare”. „Noi, până în anul 2018, am trimis în judecată aproximativ 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia au fost condamnaţi. Ei bine, din 2018 până astăzi niciun procuror sau judecător n-a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, darămite să mai fie şi trimis în judecată. Lupta împotriva marii corupţii înseamnă şi lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar”, arăta și șeful DNA, Crin Bologa, la 29 septembrie 2022. Citește și: Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Iată o listă parțială a înalților magistrați, a „peștilor mari” din Justiție, trimiși în judecată și condamnați pentru corupție în baza dosarelor DNA: Georgeta Barbălată: ex-judecătoarea la ICCJ a fost condamnată în 2015 la patru ani închisoare cu executare. În același dosar a fost condamnat Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general. Gheorghe Bucur: judecător la Înalta Curte condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare. În același dosar a fost condamnat și fostul procuror general adjunct al României Gabriela Ghiţă care a primit doi ani de închisoare cu suspendare. Florin Costiniu: fostul preşedinte al Secţiei Civile al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare Maria David: fosta judecătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnată la patru ani cu executare pentru două fapte de corupţie Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca, a fost condamnat, la zece ani şi opt luni de închisoare. Cunoscut opiniei publice drept ”judecătorul lui Voiculescu”, Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost "fabricat artificial", pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA. Georgeta Buligă, fosta șefă a Curții de Apel Iași, condamantă la 4 ani şi şase luni închisoare cu executare. Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, patru ani de închisoare cu executare, dar ea a fugit în Italia, iar statul român nu pare că ar dori să o readucă în țară. Alina Corbu, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată. Ea și-a secretizat dosarul, așa că nu se știe pentru ce motive a scăpat de acuzațiile DNA.

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat (sursa: Facebook/IASI Airport)
Eveniment

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat. Senatorul Maricel Popa, preşedintele PSD Iaşi, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că la începutul săptămânii viitoare va depune o plângere penală pentru terminalul care urmează a fi construit la Aeroport. OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat Senatorul Maricel Popa a anunţat că va depune plângere penală la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), la Ministerul Transporturilor, Curtea de Conturi şi la DNA pentru fraudarea licitaţiei privind construcţia a celui de-al patrulea terminal de la Aeroportul Iaşi. Demersul este făcut după ce conducerea aeroportului ieşean a anunţat schimbarea construcţiei scheletului terminalului din structură metalică în structură de beton. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă "Sunt îngrijorat pentru situaţia proiectului de construire a Terminalului T4 de la Aeroportul Internaţional Iaşi. Este vorba despre o investiţie de peste 70 milioane de euro din fonduri europene pe care administraţia penelistă o pune în pericol. Schimbarea de soluţie tehnică propusă va genera serioase corecţii financiare sau chiar imposibilitatea decontării fondurilor europene. Lucrurile par în mod clar viciate, iar procedura de licitaţie ar fi trebuit să fie reluată", a declarat senatorul Maricel Popa. PNL acuză PSD de boicot De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, în subordinea căreia se află Aeroportul Iaşi, acuză PSD Iaşi că boicotează orice iniţiativă. "De doi ani recuperăm timpul pierdut de administraţia pesedistă, care nu a fost în stare să dezvolte proiecte pentru Iaşi dar în schimb vrea să le blocheze pe cele actuale. În timp ce noi suntem cu piciorul pe acceleraţie ca să atragem fonduri europene pentru marile proiectele ale judeţului, PSD nu face decât să tragă frâna de mână şi să boicoteze orice iniţiativă. Nu e prima dată când lansează acuzaţii nefondate. În ultimii doi ani, de fiecare dată când instituţiile statului au făcut verificări la proiectele Consiliului Judeţean s-a dovedit că s-a procedat corect. Sunt încrezător că aşa se va întâmpla şi de această dată", a declarat Costel Alexe.

DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu Foto: Facebook Alexandru Cumpănașu
Eveniment

DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu

DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu pentru că a încasat sute de mii de lei de la stat fără să aibă diplomă. Dosarul este trimis la Tribunalul București. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal. „Pentru mine este o veste bună faptul că Parchetul a dispus trimiterea către instanță a dosarului. În acest fel voi putea să îmi demonstrez nevinovăția în fața instanței și am toată încrederea că justiția va face dreptate”, a declarat inculpatul pentru Știri pe surse. DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu Potrivit rechizitoriului, publicat de știri pe surse, în cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a unui proiect finanțat din fonduri europene, Cumpănașu l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, deși nu deținea o diplomă de studii universitare și nu avea experiență în specialitate de minimum un an. Ulterior, deși inculpatul ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru. DNA susține că Alexandru Cumpănașu ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv. În 2019, când a candidat la președinție, acesta a depus o declarație de avere din care reieșea că are patru locuri de muncă, de unde lua salarii în valoare de peste 212.000 de lei pe an. Soția sa avea cinci locuri de muncă de unde lua salarii în valoare de circa 260.000 de lei pe an. Cumpănașu era plătit, în 2018, printre alții, de Asociația de acreditare din România, din subordinea Ministerului Economiei (acreditarea laboratoarelor de analize umane pe standardul ISO 15189/2007) și Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) - companie subordonată tot Ministerului Economiei. Doar la CNCIR, Cumpănașu ar fi prestat servicii de 120.000 de lei, iar soția sa de 24.000 de lei. De la asociația de acreditare, i-au venit 66.000 de lei. Protejatul ministerului de Interne În acea perioadă, Cumpănașu circula cu un Touareg al ministerului de Interne și era păzit de jandarmerie sub pretextul că viața sa este în pericol. Măsura a fost luată cu acceptul ministrului de Interne de la acel moment, Mihai Fifor. În 2019, a fost singura persoană care a beneficiat de protecția MAI fără a fi demnitar al statului român. În 2016, Curtea De Conturi a descoperit că Ministerul de Interne sub conducerea lui Gabriel Oprea, a plătit din bani publici prezența ong-ului condus de Alexandru Cumpănașu în sediul instituției. Mai precis, este vorba despre un imobil dat în folosință gratuită Asociației pentru Implementarea Democrației, pentru care Ministerul a plătit inclusiv cheltuielile de întreținere, deși contractul încheiat cu organizația neguvernamentală nu prevede acest lucru. Citește și: Putin, sfidat de Biden: Statele Unite, aproape să anunțe că vor trimite sisteme anti-rachetă Patriot în Ucraina. Rusia a amenințat că va riposta față de o astfel de „escaladare”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră