miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dna

279 articole
Eveniment

Nelu Tătaru, plasat sub control judiciar

Nelu Tătaru, plasat sub control judiciar. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus măsura controlului judiciar pentru fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită în formă continuată. În perioada de 60 de zile cât se află sub această măsură, Tătaru nu va putea profesa ca medic în spitalele publice. Nelu Tătaru, plasat sub control judiciar Conform comunicatului emis de DNA, Nelu Tătaru, medic specialist la Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși, este suspectat că ar fi primit mită de la pacienți și aparținători pentru diferite servicii medicale. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Pe durata controlului judiciar, Tătaru trebuie să respecte mai multe obligații, printre care interdicția de a părăsi țara fără aprobare și de a practica medicina în sistemul public. Acuzații de primire de mită Potrivit DNA, Nelu Tătaru ar fi acceptat mită constând în sume între 100 și 500 de lei, precum și produse alimentare, în perioada 3 aprilie - 12 iulie. Banii și bunurile ar fi fost primite de la 45 de persoane, în schimbul unor servicii medicale precum intervenții chirurgicale, consultații și rețete eliberate în cadrul Spitalului Municipal din Huși. Ancheta, extinsă și asupra altor suspecți În dosar sunt investigate și alte 27 de persoane, suspectate de dare de mită în relație cu activitatea profesională a lui Tătaru. Procurorii DNA continuă cercetările pentru a stabili toate aspectele legate de activitățile de corupție din acest caz.

Nelu Tătaru, plasat sub control judiciar (sursa: Facebook/Dr. Nelu Tataru)
Plângere la DNA împotriva liderului AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Plângere la DNA împotriva liderului AUR

Plângere la DNA împotriva liderului AUR. Deputatul Ringo Dămureanu, recent exclus din partidul AUR, a anunțat luni, în plenul Parlamentului, că a înaintat o plângere la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva liderului AUR, George Simion. Plângere la DNA împotriva liderului AUR Ringo Dămureanu a declarat: Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” „Vă informez că astăzi am depus la Direcţia Naţională Anticorupţie o sesizare pe tema bani contra candidaturi şi devalizarea AUR, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, constituit din (...) George Nicolae Simion, preşedinte, Marius Dorin Lulea, prim-vicepreşedinte şi Păunescu Silviu Titus, secretar general, pentru a se cerceta comiterea a următoarele posibile infracţiuni: împiedicarea exercitării drepturilor electorale şi şantaj, dare şi luare de mită, trafic şi cumpărare de influenţă, abuz în serviciu, delapidare şi folosirea influenţei şi autorităţii în funcţiile de conducere din partid, în scopul obţinerii de bani şi alte foloase necuvenite. Am încredere că autorităţile statului român îşi vor face datoria." Excluderea din AUR și acuzațiile de corupție internă Ringo Dămureanu a fost exclus din grupul parlamentar al AUR pe 21 octombrie și nu a mai fost inclus pe listele partidului pentru alegerile parlamentare. În timpul ședinței din plenul Camerei Deputaților, acesta a cerut demisia liderului AUR, George Simion, acuzându-l de practici corupte. „Nu mi se pare normal ca şeful de partid să spună că dacă nu ai bani şi nu ai de unde să te împrumuţi, nu ai valoare socială şi, dacă totuşi ai nevoie, îţi spune el unde să te împrumuţi, probabil de la ce cămătari. Nu mi se pare normal ca discuţiile să se facă noaptea ca hoţii şi să se stabilească listele fără nicio consultare”, a susținut Dămureanu, adăugând că s-au cerut 60.000 de euro pentru locuri eligibile pe listele partidului. Criticile aduse modului de gestionare a campaniei electorale Dămureanu a adus în discuție și finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale, subliniind că membri de partid sunt presați să doneze fonduri pentru campania liderului. „Nu mi se pare normal ca persoanele care candidează la Parlament să doneze sume pentru cel care candidează la Preşedinţie să se plimbe cu elicopterul mai ceva ca Ceauşescu”, a declarat deputatul, criticând felul în care sunt folosite fondurile colectate de partid.

Director de spital care a luat șpagă scapă fără o zi în închisoare Foto: Club Feroviar
Eveniment

Director de spital care a luat șpagă scapă fără o zi în închisoare

Un director de spital care a luat șpagă de 146 de ori scapă fără nici o zi în închisoare: el și-a recunoscut vina și a promis că va da banii furați înapoi. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Bucur Șerban, care a fost până de curând director al Spitalului Clinic CF nr.2 București (în iunie 2024, el depunea declarație de avere în calitate de manager), spital subordonat ministerului Transporturilor, a recunoscut în fața DNA că lua șpagă între 5 și 10% din valoarea contractelor. Director de spital care a luat șpagă scapă fără o zi în închisoare Prejudiciul constatat de DNA este de 764.370 de lei. „Cele 146 de acte materiale reprezintă tot atâtea împrejurări în care managerul spitalului ar fi primit sumele de bani, în numerar, de regulă în plic, de la reprezentanții societăților comerciale, cu prilejul întâlnirilor care au avut loc la biroul său de la Spitalul Clinic CF nr. 2 din București, în perioada menționată. Contractele aveau ca obiect asigurarea hranei zilnice a pacienților, lucrări de reparații, întreținere a instalațiilor electrice, sanitare, termice și de altă natură, inclusiv lucrări de reabilitare a unor secții sau compartimente din cadrul Spitalului, servicii privind sistemul informatic de programare electronică online a pacienților, achiziționarea de huse, halate, seturi sterile, produse de curățenie și dezinfectanți”, arată un comunicat al DNA. În consecință, Bucur a spus că este de acord să primească o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, plus prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o durată de 120 zile și cu confiscarea de către instanța de judecată a sumei 764.370 de lei. Bucur nu declară nici un cont de peste 5.000 de euro, dar are o casă de 250 mp în București și două apartamente mari, tot în București, de 150 mp și 70 mp. Soția sa este tot bugetară, lucrează la ministerul Muncii, de unde a luat, în 2023, net, 119.000 de lei. Salariul net, anual, al managerului Bucur era, în anul fiscal 2023, de 158.416 lei. O firmă la care acționar soția sa i-a adus dividende de un milion de lei, doar în 2023. În anul fiscal 2022 dividendele de aici au fost de 250.000 de lei, iar în 2021 de 180.000 de lei. Dosarul urmează să ajungă la Tribunalul București.

Premieri halucinante propuse de agenția Elisabetei Lipă
Eveniment

Premieri halucinante propuse de agenția Elisabetei Lipă

Premieri halucinante propuse de agenția Elisabetei Lipă, ANS: 100.000 de euro pentru „antrenor principal radioamatorism” sau 550.000 de euro pentru un antrenor de karate goju-ryu WGKF. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă Informații din acest document au fost publicate pe Facebook de jurnalistul Cornel Ivanciuc, care susține că situația este cercetată de DNA: Premieri halucinante propuse de agenția Elisabetei Lipă „Să fiu în locul Elisabetei Lipă aș cere azil politic în Belarus. Să fiu în locul lui Marcel Ciolacu aș face schimb de locuri cu Omar Hayssam”, scrie Ivanciuc. Iată cum s-ar fi distribuit o parte din aceste premii, în valoare totală de 3.167.545 euro: Circa 550.000 de euro pentru Bogza Cristian (decedat recent), antrenor principal karate goju-ryu WGKF Circa 325.000 de euro pentru Urdaș Constantin, antrenor secund haltere Peste 315.000 euro pentru Crișan Liviu, antrenor principal karate WUKF Peste 265.000 euro pentru Becheru Petre, antrenor principal haltere. O sumă aproape identică a primit și Agache Doru, antrenor secund haltere Aproape 143.000 euro pentru un consultant karate, Suciu Dorel Georgel Pe listă mai apar și alte nume, printre care „Sigmirean Marius, consultant karate WUKF, 623.575 lei; Da Luz Traveres Sabino, antrenor principal fotbal-tenis, 595.800 lei”. Premierul Ciolacu a declarat,a zi, din nou, că Elisabeta Lipă nu a comis nici o faptă penală când a vrut să distribuie premii de milioane de euro către personalul Federației Române de Canotaj.

Averea consistentă a fostului ministru Tătaru Foto: Facebook
Politică

Averea consistentă a fostului ministru Tătaru

Averea consistentă a fostului ministru Tătaru, acuzat de DNA că lua șpagă chiar și găini: acesta deține peste 1,4 milioane de lei în conturi și a împrumutat cu 150.000 de lei firma Crataegus Pharma S.R.L. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Azi, Tătaru, fost ministru PNL al Sănătătății în perioada pandemiei, a fost dus la DNA Iași, fiind acuzat că ar fi luat mită de peste 100 de ori, inclusiv găini și ouă. Potrivit unor surse din DNA, el a fost filmat când lua mită. Averea consistentă a fostului ministru Tătaru La 4 octombrie, într-o postare pe Facebook care a fost ștearsă într timp, Tătaru susținea că el continuă să profeseze pentru pacienții săi, nu pentru bani. „«Nelu, tu pentru ce munceşti atât la spital?», mă întreabă o cunoştinţă. «Pentru pacienţi», îi răspund. «Cum, nu pentru bani?», mă întreabă. «NU», i-am raspuns. În multe domenii de activitate, mulţi oameni muncesc doar pentru partea financiară sau recunoaştere. Alţii, la fel de mulţi, muncesc pentru că le place ceea ce fac. Unii, nu ştiu câţi, merg la muncă pentru că le place să răspundă la provocări, unele chiar riscante. Eu fac tot ce îmi stă în putinţă pentru viaţa şi sănătatea pacienţilor mei! Aceasta este misiunea mea! Aşadar, cei care aveţi bucuria de a face în fiecare zi câte ceva bun vă spun că vă admir pentru ceea ce faceţi”, a scris Tătaru. În anul fiscal 2023, el a primit de la spitalul municipal de urgență - probabil din Huși, dar declarația de avere nu consemnează clar - doar 18.437 de lei pentru că a profesat ca chirurg. De la Camera Deputaților a luat o indemnizație anuală netă de 141.636 de lei. Tătaru are două apartamente, din care unul în București, altul în Iași, iar chiria obținută pe unul din acestea a fost de 44.400 de lei, net, anual, în 2023.

Niky Scorpion vrea să revină în Parlament ca deputat al romilor Foto: Captură video
Eveniment

Niky Scorpion vrea să revină în Parlament ca deputat al romilor

Niky Scorpion, susținătorul lui Cristian Popescu Piedone, vrea să revină în Parlament ca deputat al romilor: el este primul pe lista de candidați ai Asociației Partida Romilor Pro-Europa. Lista a fost deja acceptată de Biroul Electoral Central. Citește și: Ciolacu va acorda oamenilor lui Dan Voiculescu 6-7 locuri eligibile pe listele de candidați PSD „Locul preşedintelui Partidei Romilor Pro-Europa, Nicolae Păun este în Parlamentul României”, spunea președintele PSD Marcel Ciolacu la 5 noiembrie 2023. Niky Scorpion vrea să revină în Parlament ca deputat al romilor În această legislatură, deputat al Partidei Romilor a fost Cătălin Manea, absolvent al facultății de științe politice din cadrul SNSPA. În aprilie 2024, controversatul Niky Scorpion, pe adevăratul său nume Nicolae Păun, fost deputat al Partidei Romilor și cel care i-ar fi câștigat lui Piedone Primăria Sectorului 5, s-a înscris oficial în partidul lui Dan Voiculescu. „Președintele asociației Partida Romilor «Pro Europa», Nicolae Păun, a semnat documentul de adeziune la PUSL. Acesta va merge în campania electorală alături de președintele executiv al Partidului Umanist Social Liberal, Cristian Popescu Piedone. Este pentru prima data când Nicolae Păun semnează un document de adeziune politică. Acesta își va păstra în continuare calitatea de președinte al Partidei Romilor la nivel național”, se arăta în comunicatul PUSL. Păun a fost deputat al minorității rome din 2000 în 2016. În 2016, a fost arestat la cererea DNA. El era acuzat, printre altele, de deturnare de fonduri, spălare a banilor și cumpărare de influență. În noiembrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu a participat la congrsul comunităților de romi, organizat de Nicolae Păun.

Șpagă uriașă pentru a angaja un acar Foto: Captură YouTube
Eveniment

Șpagă uriașă pentru a angaja un acar

Ce șpagă uriașă se dă pentru a angaja un acar, la CFR: 11.500 de lei a primit un şef Divizie Trafic în cadrul CFR S.A. pentru a aranjaun concurs de angajare. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Potrivit informațiilor de pe site-ul CFR, un acar are salariu de bază circa 5.800 de lei, dar poate beneficia de: spor pentru condiții vătămătoare, spor pentru condiții periculoase, spor de noapte, spor pentru ore suplimentare, spor pentru muncă în zilele de repaus săptămânal și spor pentru muncă în zilele de sărbătoare legală. Șpagă uriașă pentru a angaja un acar DNA a cerut, ieri, arestarea preventivă a lui Şoldan Georghe, şef Divizie Trafic în cadrul CFR S.A. – Sucursala Regională CF Constanța, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată şi care a fost reţinut pentru 24 de ore. „Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat, ca stare de fapt prezumtivă, că în perioada mai-septembrie 2024, adică la datele de 24 mai 2024, 20 iunie 2024, 06 august 2024 şi 11 septembrie 2024, în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de organizarea unui concurs pentru ocuparea unui post de acar la Sucursala Regională CF Constanța, inculpatul ar fi primit de la o martoră denunţătoare suma totală de 11.500 de lei, cu scopul de a-i facilita câştigarea concursului de angajare, prin remiterea întrebărilor şi răspunsurilor de la testul scris”, a arătat parchetul anticorupție, citat de Replica Online.

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic în timp ce e în vizorul DNA pentru relațiile cu Dumitru Dumbravă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic. Minimum 4,8 milioane de euro speră să obțină din vânzarea a 20,1 hectare de teren firma Elsid, patronată în acte de controversatul afacerist Mihai Emil Tufan, dar administrată de avocatul Doru Trăilă. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI Acesta din urmă este acuzat de DNA de trafic de influență în dosarul de corupție al generalilor SRI Dumitru Dumbravă și Florian Coldea. Totodată, firma lui Tufan vrea să mai obțină un credit de un milion de euro de la CEC Bank, plus o majorare a unei facilități de factoring de la 9 la 16 milioane de lei. Numele firmei Elsid, dar și al lui Mihai Emil Tufan, apar în dosarul de corupție al foștilor șefi din Serviciul Român de Informații. De exemplu, firma generalului Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, urma să primească 75.000 de euro pentru realizarea unei "analize de risc" ce viza interesele legitime ale companiei. Tufan și-a înjunghiat în gât o angajată Afaceristul Mihai Emil Tufan se afla în data de 9 aprilie 2020 pe locul din dreapta al unui Range Rover aflat în mișcare. La volan se afla Daniela Huhulea, una din angajatele sale de încredere. În jurul orei 20:50, în dreptul orașului Otopeni, între cei doi a izbucnit un conflict iar Tufan și-a înjunghiat partenera de drum în gât. Femeia a deschis portiera mașinii încercând să scape, dar a fost ținută pe loc de centura de siguranță. Șoferii aflați în trafic au alertat imediat autoritățile. Daniela Huhulea a fost transportată la Spitalul Elias, acolo unde medicii i-au salvat viața. Mihai Emil Tufan a fost reținut de anchetatori, în fața cărora și-a recunoscut vinovăția. A dat de o judecătoare miloasă Dosarul lui Tufan a ajuns la Tribunalul București, acolo unde judecătoarea Daniela Toader l-a condamnat la o pedeapsă suspect de mică de doar doi ani, două luni și 20 de zile pentru tentativă de omor. În motivarea deciziei, judecătoarea Daniela Toader a invocat pandemia, dar și că Tufan a făcut numeroase acțiuni caritabile. Procurorii au atacat decizia, apoi Curtea de Apel București l-a condamnat la trei ani și șase luni de închisoare. Tufan a fost eliberat condiționat la data de 20 octombrie 2022, apoi și-a reluat viața extravagantă. Apare Trăilă, fațada lui Tufan La câteva luni după ce a ieșit din închisoare, afaceristul Mihai Tufan i-a cedat avocatului Doru Trăilă, pe o perioadă de șapte ani, administrarea participațiilor și a bunurilor sale din firmele Electrocarbon, Elsid și Vektor Elements, afaceri cu profituri nete de 30 de milioane de euro, conform G4media.ro. În mai 2024, procurorii DNA au deschis un dosar de corupție care arată legăturile directe ale afaceristului Mihai Tufan cu avocatul Doru Trăilă și cu generalul Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, cel care considera justiția un "câmp tactic". DNA suspectează o "consultanță" pentru judecătoare "La data de 12.04.2021, între SC Wise Line Consulting SRL și S.C.P. Doru Trăilă și Asociații a fost încheiat un act adițional la Contractul de consultanță potrivit căruia obiectul Actului adițional îl constituie efectuarea de către prestator a serviciilor de consultanță de specialitate raportat la solicitarea Clientului Beneficiarului, respectiv Elsid SA, de a subcontracta un consultant în vederea realizării unei analize de risc ce vizează interesele sale legitime", se menționează în ordonanța DNA. Ulterior, la data de 28 iunie 2022, casa de avocatură a lui Doru Trăilă a contractat firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting SRL, pentru un onorariu de 75.000 de euro. Banii urma să fie plătiți atunci când Elsid SA asigura fondurile necesare. În acest context, procurorii DNA investighează acum posibile infracțiuni de trafic de influență după ce judecătoarea Daniela Toader i-a dat o pedeapsă suspect de mică lui Mihai Tufan, aparent neținând cont de gravitatea faptei. Elsid vrea 4,8 milioane de euro Acționarii Elsid SA au aprobat la data de 11 iulie 2024, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial, să vândă 13 terenuri cu o suprafață cumulată de 20,1 hectare. 12 dintre aceste terenuri sunt situate în comuna Corbu din județul Constanța. Celălalt se află în localitatea Mihai Kogălniceanu. Conform hotărârii, terenurile pot fi vândute către una sau mai multe persoane. "Preţul pentru terenuri nu va putea fi mai mic de 4.800.000 euro, chiar şi în cazul în care terenurile sunt degradate, au servituţi urbanistice, sunt trasate de utilităţi etc.", potrivit hotărârii. Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic De vânzarea terenurilor se va ocupa Marian Popa, administratorul firmei Elsid. Tot pe 11 iulie 2024 s-a mai aprobat majorarea "facilității de factoring – ALRO", acordată de CEC Bank, de la valoarea de 9 milioane lei la 16 milioane lei. În plus, s-a mai decis contractarea unei linii de credit de un milion de euro de la CEC Bank, banca controlată de stat, pentru capital de lucru. Bani ce vor fi folosiți pentru plata furnizorilor de materii prime. Din același document mai aflăm că Societatea Civilă Profesională Trăilă şi Asociaţii SCA a fost împuternicită să înregistreze hotărârea la Oficiul Registrului Comerțului. Legătură dintre Partidul Câmpina Curată și Soceram În Monitorul Oficial din 19 aprilie 2024 a fost publicată lista persoanelor juridice care au donat bani pentru Partidul Câmpina Curată, partid înființat de fostul liberal Rudolf Leica. Din acest document aflăm că firma lui Mihai Tufan, Elsid SA, sub administrarea avocatului Doru Trăila, a sponsorizat cu 750.000 lei Partidul Câmpina Curată. Întâmplător sau nu, Rudolf Leica este director general la una din firmele grupului Neptun – Soceram, controlată indirect de afaceristul Mihai Anastasescu, fostul asociat al lui Mihai Tufan. Soceram, bani către Dumbravă Conform ordonanței DNA, firma generalului Dumitru Dumbravă, Intel Cube Consulting SRL, actuala Wise Line Consulting, a semnat cu casa de avocatură a lui Doru Trăilă un contract de consultanță "având ca obiect prestarea unor servicii de consultanță de specialitate raportat la litigiile care au luat naștere ca urmare a încheierii Contractului de credit nr. 539 din 16 iulie 2007 încheiat între Soceram SA și First Bank". Prețul serviciilor de consultanță a fost de 10.000 de euro. Se întâmpla în ianuarie 2019. În mai 2019, s-a semnat un prim act adițional prin care firma lui Dumbravă urma să primească un onorariu de succes de 120.000 de euro. Plata acestuia urma să se facă lunar în cuantum de 10.000 de euro în perioada iulie 2019 – iunie 2020, după asigurarea fondurilor de către Soceram. Ulterior, generalul Dumbravă și avocatul Doru Trăilă au decis să împartă suma în mod egal.

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA Foto: Autoritatea Vamala
Eveniment

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA cu mită de zeci de mii de lei: Petcu Dorel - Emanuel, vameș în portul Constanța, a consumat, fără apă, o hârtie cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm pe care erau înscrise șpăgile. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Informația apare în comunicatul DNA privind destructurarea unei rețele de vameși corupți din portul Constanța. Potrivit DNA, aceștia luau o mită dee cel puțin 500-700 dolari/container, dar suma putea crește. Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA „În data de 12 septembrie 2024, inculpatul C.M. i-ar fi remis lucrătorului vamal Oprea Marius, în incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei, pretinși în mod indirect reprezentanților unor persoane juridice, importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud a unor mărfuri containerizate. În contextul menționat mai sus, la data de 12 septembrie 2024, inculpatul Oprea Marius ar fi fost surprins în flagrant de către procurorii anticorupție după ce ar fi primit de la inculpatul C.M. sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei. La scurt timp după constatarea infracțiunii flagrante, inculpatul Petcu Dorel - Emanuel ar fi luat discret de pe biroul din fața sa un înscris olograf cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm, ce se afla lângă sumele de bani date cu titlu de mită și care făcea referire la ce reprezintă sumele respective, înscris pe care l-ar fi distrus prin înghițire, cu scopul de a împiedica aflarea adevărului în cauza penală”, arată comunicatul DNA. Ulterior, percheziționând mașia vameșului care a mâncat hârtia cu șpăgile, DNA a găsit sumele de 12.300 de dolari și aproximativ 1.000 de euro. Petcu Dorel - Emanuel era deja trimis în judecată pentru două infracțiuni de fals intelectual săvârșite în legătură cu atribuțiile de serviciu, iar dosarul se judecă la Tribunalul București. Procurorii DNA relatează, în comunicat, pentru ce se lua mită. „Sensibiliza lucrătorii vamali” „Pentru a sensibiliza lucrătorii vamali de la controlul fizic, astfel încât să nu fie probleme cu mărfurile contrafăcute sau nedeclarate, sau pentru urgentarea formalităților vamale, importatorii obișnuiesc să dea mită între 500-700 dolari/container. Aceste sume pot urca în funcție de numărul de colete care fac obiectul confiscării, astfel, la cei 500-700 dolari se adaugă 30-50 dolari per colet, sume care ajung și la 10.000 de dolari per container pentru mărfurile interzise la import în UE. În perioada 20 mai 2024 – 27 august 2024, inculpatul Oprea Marius în calitatea menționată anterior, în exercițiul atribuțiilor de serviciu privind efectuarea operațiunilor de import și de tranzit a mărfurilor prin Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții de la persoane juridice și importatori, sume de bani în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau urgentarea formalităților vamale ce intrau în îndatoririle sale de serviciu. Astfel, inculpatul Oprea Marius ar fi contribuit la taxarea ilicită a containerelor cu mărfuri procesate în punctul vamal, facilitând concomitent introducerea în țară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în vamă și mărfuri subevaluate. De asemenea, inculpatul Oprea Marius ar fi avut rolul de colecta sumele de bani remise cu titlu de mită de către reprezentanții unor persoane juridice și importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud. Imediat după colectarea sumelor de bani, inculpatul Petcu Dorel - Emanuel ar fi preluat sumele respective din incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, pentru a-i transporta în zone de siguranță și de a fi împărțiți ulterior între membrii grupului”, susține DNA.

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată (sursa: Facebook/Poliția Română)
Justiție

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată

Comisar-șef de poliție, trimis în judecată. Comisarul-şef de poliţie Marian Robert Iancu, şef al Serviciului de investigare a criminalităţii economice din cadrul Poliţiei Sectorului 3 (SICE3), a fost trimis în judecată de DNA pentru comiterea a două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, fiind acuzat că a fost implicat timp de 9 ani în diverse afaceri din domeniul imobiliar. Comisar-șef de poliție, trimis în judecată Conform DNA, în perioada 2015 - 2024, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie, Marian Robert Iancu a efectuat operaţiuni financiare comerciale în legătură cu dezvoltări imobiliare prin care a obţinut profituri totalizând 883.716 euro. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Procurorii susţin că Marian Robert Iancu a investit în terenuri cu potenţial din proximitatea municipiului Bucureşti, pe care le identifica şi le alegea împreună cu asociaţii săi, dezvoltatori imobiliari, le cumpăra după negocieri şi le punea imediat la dispoziţia asociaţilor pentru ca aceştia să construiască locuinţele din proiectele imobiliare. Poliţistul îşi securiza profitul prin contracte de vânzare a terenurilor la preţuri substanţial mai mari (care includeau partea sa din profitul realizat de asociaţi din vânzarea locuinţelor construite), dar al căror termen de plată era foarte lung, atipic pentru o vânzare cu transmiterea imediată către cumpărător a imobilului înstrăinat. Afaceri adiacente Pe lângă investiţiile financiare, comisarul-şef de poliţie făcea pentru constructor diferite prestaţii, precum verificări de firme şi terenuri pretabile dezvoltării imobiliare, folosind în acest scop resursele poliţieneşti de care dispunea (timpul de lucru, baze de date ONRC, autospeciala de poliţie). În intervalul de aproape 9 ani, ofiţerul ar fi acţionat constant, în funcţie de disponibilităţile financiare, fără întreruperi semnificative, dar etapizat, astfel încât să nu "livreze" mai mult de un imobil pe an calendaristic şi să fie nevoit să se înregistreze în scop de colectare TVA. În anul 2023, în incompatibilitate cu funcţia de ofiţer de poliţie şi în scopul obţinerii de profituri necuvenite, el ar fi cumpărat împreună cu administratorul unei pieţe din Sectorul 3 un teren în judeţul Giurgiu, pentru înfiinţarea unui centru de comercializare a legumelor. În vederea confiscării speciale a sumei de 883.716 euro de la Marian Robert Iancu, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului pe imobile şi sume de bani. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti.

Fostul șef ANRE, trimis în judecată (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Fostul șef ANRE, trimis în judecată

Fostul șef ANRE, trimis în judecată. Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Niculae Havrileţ a fost trimis în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat că a ocupat diverse funcţii în trei societăţi din domeniul energiei după ce a plecat de la ANRE, deşi avea interdicţie pe o perioadă de cinci ani, primind foloase necuvenite de peste un milion de lei. Fostul șef ANRE, trimis în judecată Potrivit unui comunicat al DNA, Niculae Havrileţ a fost preşedinte al ANRE şi secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea El este acuzat de săvârşirea infracţiunii de obţinerea de foloase necuvenite de către o persoană cu sarcina de a supraveghea ori a controla un operator economic privat, dacă îndeplineşte pentru acesta vreo însărcinare, în timpul mandatului ori în interval de cinci ani de la încetarea mandatului. Procurorii susţin că Havrileţ ar fi încălcat prevederile legale prin aceea că, în intervalul de cinci ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al ANRE, ar fi îndeplinit însărcinări pentru trei operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, deşi legea stabileşte interdicţii clare în acest sens. Astfel, Havrileţ a îndeplinit funcţia de preşedinte al ANRE în perioada iunie 2012 - octombrie 2017, în virtutea căreia a avut sarcina de a supraveghea şi controla operatorii economici din sectorul energiei electrice (art. 9 din OUG nr. 33/2007) şi al gazelor naturale (art.10 din OUG nr.33/2007). Prin urmare, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei, acesta nu ar fi avut dreptul să îndeplinească vreo însărcinare pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale şi nici să intermedieze ori să înlesnească efectuarea de către aceştia a unor operaţiuni comerciale sau financiare. Încălcările legii Totodată, în perioada 6 decembrie 2019 - 29 martie 2021, Havrileţ a ocupat funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în virtutea căreia a avut atribuţii de control şi monitorizare asupra persoanelor fizice sau juridice din domeniul de competenţă al Ministerului Economiei, inclusiv asupra operatorilor economici din domeniul energetic şi al resurselor energetice. În intervalul de 5 ani de la încetarea funcţiei de preşedinte al ANRE, Havrileţ ar fi îndeplinit însărcinări pentru următorii operatori economici din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, care au capital majoritar privat: *în perioada 7.02.2019 - 10.12.2019, membru în consiliul de administraţie la Societatea Energetică Electrica SA; *în perioada 27.09.2021 - 28.03.2022, director general la societatea Distribuţie Energie Electrică România SA; *în perioada 03.03.2020 - 12.02.2024, membru al Consiliului de Supraveghere (CS), membru al Comitetului de Audit (CA) şi membru al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare (CPN) la societatea OMV Petrom SA. Conform DNA, în perioada 7 februarie .2019 - 15 februarie 2024, Niculae Havrileţ a obţinut, de la cele trei societăţi comerciale, foloase necuvenite în cuantum de 1.195.599 lei. În vederea confiscării speciale, în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor terenuri şi clădiri. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet

Pesedistul Iulian Iacomi, primarul de la Lehliu Gară poreclit "Șpăguță", a primit de 50 de ori mită de la Iulian Dumitrescu, celebrul "baron" liberal din Prahova, potrivit procurorilor DNA. În total, este vorba de 923.350 lei și 74.000 de euro pentru emiterea avizelor necesare construirii unei hale de panouri termoizolante. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi, din care rezultă că edilul e foarte norococ. Astfel, primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet: cel mai mare câștig pe care l-a avut a fost de 300.000 lei, menționat în anul 2021. A mai câștigat sume importante de bani de două ori: în 2016, respectiv în 2022. O firmă cumpără un teren Liberalul Iulian Dumitrescu are un nou dosar de corupție după ce anchetatorii au găsit, în urma perchezițiilor informatice, mai multe informații relevante despre traseul șpăgilor între politicienii de la PSD și PNL. Procurorii DNA menționează că, în anul 2011, firma Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93, controlată pe atunci de denunțătorul Ionel Pirpiliu, a cumpărat un teren de 11 hectare în Lehliu Gară. În anul 2013, terenul valora în jur de 200.000 de euro. Tot în acel an, terenul a fost preluat de o firmă controlată de părinții lui Iulian Dumitrescu. Interpușii lui Iulian Dumitrescu vând de cinci ori mai scump Terenul a fost vândut ulterior firmei Bucegi Invest, patronată de Angelia Marilena Lambrea, sora lui Iulian Dumitrescu, și Vasile Viorel Grigore, un interpus al baronului liberal. De la cei doi, terenul a fost cumpărat cu 1,1 milioane de euro de o firmă care voia să construiască o hală pentru panouri termoizolante. Pentru a putea obține aprobarea pentru PUZ, Iulian Dumitrescu i-a promis primarului pesedist Iulian Iacomi un comision de 30% din prețul terenului. Bani pe care i-a dat în 50 de tranșe. Astfel, Iacomi a primit în total 923.350 lei și 74.000 de euro. Din convorbiri, rezultă că primarul Iulian Iacomi era poreclit "Șpăguță". Din Dor Mărunt, la Lehliu Gară Pesedistul Iulian Iacomi (57 de ani) are un CV complex. Primul loc de muncă declarat oficial l-a obținut în anul 2000, la vârsta de 33 de ani. Atunci, a fost ales primar al localității Dor Mărunt din județul Călărași. Era și președinte al filialei locale a PSD. În anul 2008, i-a trădat pe social democrați și s-a înregimentat la PDL, partid controlat atunci de Traian Băsescu. Tot în același an, a candidat și câștigat funcția de primar la Lehliu Gară. Apoi, în 2012, înainte de a câștiga cel de-al doilea mandat de primar la Lehliu Gară, Iulian Iacomi a revenit în PSD. Partidul l-a făcut vicepreședinte PSD Călărași. Ulterior, în 2016, a câștigat un mandat de deputat pe listele PSD. Salariu minuscul, avere mare Conform declarației de avere din decembrie 2016, Iulian Iacomi deținea împreună cu Daniela Brăileanu un teren agricol de 9.000 mp în localitatea Dor Mărunt. Pe numele său avea 15.000 mp de pădure și 31.000 mp de teren intravilan. La capitolul "clădiri", a menționat atunci un apartament de 98 mp în București, aflat pe numele Sarei Iacomi. Iulian Iacomi mai deține două vile (de 200 mp, respectiv 100 mp) în Dor Mărunt. Mai avea o casă de vacanță și un spațiu comercial în Lehliu Gară. Totodată, mai declara două mașini (VW Passat, Audi). Dar avea și datorii. Avea de restituit trei împrumuturi, în cuantum total de 140.000 lei. Mai făcea un ban din din închirierea apartamentului din București și a spațiului comercial din Lehliu Gară, de pe urma cărora încasa anual în jur de 7.500 de euro. Soția sa, Lidia Iacomi, câștiga un salariu de doar 24.000 lei anual, iar el, o indemnizație de primar de 36.304 lei. Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet După primul an de Parlament, în aprilie 2017, a dat un "tun" la pariuri sportive: a menționat că ar fi câștigat 215.600 de la Superbet. Cel de-al doilea mare câștig l-a avut în urma nunții. Declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi nu mai sunt disponibile pentru perioada 2018 – 2021. Potrivit declarației de avere din 2022, soții Iacomi au mai cumpărat un teren intravilan de 990 mp și o vilă de 200 mp în Lehliu Gară. Iar Lidia Iacomi a devenit consilier la Camera Deputaților, pe un salariu anual de 30.000 lei. Iar soarta a fost și mai generoasă cu primarul Iacomi: a declarat că a câștigat alți 300.000 lei la jocuri de noroc. În declarația de avere depusă în 2023, primarul Iulian Iacomi a menționat un nou câștig la jocuri de noroc: 110.689 lei.

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Eveniment

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi. Primarul oraşului Lehliu Gară, Iulian Iacomi, s-a prezentat vineri la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu. Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi Audierea vine după ce în referatul de extindere penală pe numele lui Iulian Dumitrescu apar detalii despre o afacere de corupţie cu terenuri în oraşul Lehliu. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Astfel, conform unor stenograme apărute în presă, Iulian Dumitrescu i-ar fi dat primarului din Lehliu mari sume de bani, pentru ca edilul să aprobe ridicarea unei hale de producţie a panourilor termoizolante, pe un teren de şapte hectare deţinut de firme controlate de preşedintele CJ Prahova. În stenograme, primarul Iulian Iacomi apare cu apelativul "Şpăguţă". Joi, DNA a anunţat că a extins urmărirea penală pe numele lui Iulian Dumitrescu, pentru alte peste 65 de fapte, printre care dare de mită în formă continuată (50 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (3 acte materiale), luare de mită în formă continuată (8 acte materiale), efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Combinațiile lui Dumitrescu Conform DNA, în perioada 22 octombrie 2021 - 8 noiembrie 2022, Iulian Dumitrescu, persoană cu rol decizional în cadrul unei societăţi comerciale care era proprietara unui teren şi beneficiar real al sumelor de bani care alimentau un cont bancar având ca titular societatea comercială respectivă, ar fi dat unui funcţionar public, în numerar, suma totală de 923.350 lei (în 43 de tranşe) şi 74.000 euro (în 7 tranşe). "Banii ar fi fost daţi în legătură cu îndeplinirea de către funcţionar a unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu în domeniul urbanismului cu privire la terenul respectiv. Suma primită ar fi fost o parte a unui procent calculat din suma de 1.120.000 euro, reprezentând preţul vânzării terenului ce s-a încasat în contul ce avea ca beneficiar real pe Iulian Dumitrescu", arată anchetatorii.

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Investigații

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat. 18 milioane de euro va plăti Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), condus de generalul Ionel Sorin Bălan, din fonduri PNRR pentru amenajarea Centrului Principal de Date. Citește și: Procurorul general al României, care ar trebui să reprezinte interesele societății, a făcut avere dând statul în judecată pe “drepturi salariale restante“. Soția, judecător, i-a urmat exemplul Banii vor intra în conturile firmei Synotech Global Services România, societate în spatele căreia s-a aflat controversatul afacerist Claudiu Florică, celebrul denunțător din dosarul Microsoft. Synotech Global Services România nu este la primul contrat cu STS, unul din serviciile secrete de informații ale României. La începutul anului, compania a mai câștigat un contract, de peste opt milioane de euro, bani europeni alocați prin PNRR, pentru furnizarea de echipamente IT pentru amenajarea Centrului Secundar de Date, parte a Cloud-ului Guvernamental. Alte șase contracte, în valoare de 5,3 milioane de euro, au fost adjudecate în cursul anului 2023. Contract pentru cloud-ul guvernamental Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat că a atribuit un contract de furnizare echipamente tehnologice pentru amenajarea Centrului de Date Principal I, cu servicii de instalare, configurare, punere în funcțiune, operaționalizare, instruire și acreditare incluse, parte a proiectului Cloud Guvernamental. Singura ofertă, care s-a dovedit câștigătoare, a fost depusă de firmele Innova Engineering și Synotech Global Services România, care și-au adjudecat contractul pentru suma de 89,3 milioane lei, echivalentul a 18 milioane de euro. Finanțarea contractului este asigurată prin proiectul "Implementarea infrastructurii Cloud Guvernamental" din cadrul Componentei 7 Transformare Digitală, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență. Durata contractului va fi de opt luni de la data semnării contractului. Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat Firma Synotech Global Services România este fosta societate DIM Soft, care până în decembrie 2009 a fost deținută în mod egal de Marius Ioan Ardelean, Andrei Iliescu și Adrian Ujeniuc. Cei trei asociați și-au vândut părțile sociale firmei D-Con.Net AG, reprezentată de Mircea Săndulescu și controlată de omul de afaceri Claudiu Florică, pentru suma de 3,075 milioane de euro. Ulterior acestei tranzacții Claudiu Florică a fost numit în funcția de administrator al DIM Soft. "Dl Florică Claudiu Ionuț va avea ca responsabilitate efectuarea oricăror acte de gestiune și de dispoziție necesare derulării activităților care decurg din parteneriatul societății cu Microsoft Corporation și afiliații acesteia", se menționa într-un document al firmei, publicat în "Monitorul Oficial". De la o firmă elvețiană, la un off shore cipriot Apoi, părțile sociale ale DIM Soft au trecut de la D-Con.Net AG la Lisaos Ventures Limited, un offshore înregistrat în Cipru, reprezentat de Nicolae Chirvase. Totodată, funcția de administrator a fost preluată de Mircea Săndulescu. În anul 2014, numele companiei DIM Soft a fost schimbat în Synotech Global Services România. Ulterior, Synotech Global Services România a absorbit societățile Abacus Systems & Solutions și Abacus Telecon, ocazie cu care 2,75% din părțile sociale au fost cedate lui Walter Haralambie Cor Hagialinis. Off shore-ul, al lui Florică (declarație la DNA) La data de 25 mai 2015, off shore-ul cipriot Lisaos Ventures Limited, asociatul majoritar al Synotech Global Services România, era reprezentat de Manuela Carolina Popescu. Tot ea a preluat și funcția de administrator al Synotech. "Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104 – 106. Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag şi îmi aparţine mie", declara Claudiu Florică la DNA în dosarul de corupție Microsoft. În prezent, Synotech Global Services România este deținută de Manuela Carolina Popescu (70%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (30%). Cealaltă firmă, cu ajutorul căreia s-a câștigat contractul de 18 milioane de euro de la STS, Innova Engineering, este deținută de Manuela Carolina Popescu (60%), Sofia Eftenie (20%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (20%). Toți oamenii denunțătorului "Microsoft" Numele Manuelei Carolina Popescu apare în alte trei societăți strâns legate de controversatul afacerist Claudiu Florică. De exemplu, firma Luxoffice Center îi avea ca asociați în anul 2015 pe Claudiu Florică și off shore-ul său, Lisaos Ventures Limited. În acel an, Manuela Carolina Popescu a fost înlocuită din funcția de administrator cu Mariana Stănciulescu. În prezent, Luxoffice Center este deținută integral de Manuela Carolina Popescu. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste două milioane lei, în timp ce a raportat pierderi de 1,28 milioane lei. O altă societate în care apare Manuela Carolina Popescu este ARTCHIM, o firmă radiată în 2002. A treia societate, Filas Club, era deținută de Irina Mădălina Florică (50%), Alexandra Cornea (25%) și Manuela Carolina Popescu (25%). Și această societate a fost radiată în anul 2015, la scurt timp după începerea scandalului de corupție "Microsoft".

Dosarul deputaților pesediști, blocat de cinci ani Foto: facebook Dorel Caprar
Justiție

Dosarul deputaților pesediști, blocat de cinci ani

Dosarul deputaților pesediști șpăgari din Arad, blocat de aproape cinci ani în camera preliminară: la 17 iulie, Tribunalul Arad l-a restituit din nou DNA, contestând “descrierea infracțiunilor“. DNA urmează să decidă dacă acceptă restituirea și corectează ceea ce i-a cerut tribunalul sau merge mai departe cu acest dosar, fără a-l modifica. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei Dosarul a devenit public în decembrie 2019, când DNA a anunțat declanșarea acțiunii penale și reținerea unei rețele de angajați de la direcția de drumuri și poduri Timișoara, dar și a doi deputați PSD, Dorel Căprar și Florin Tripa, plus un senator de la același partid, Ioan Chisăliță. Nici o angajare fără șpagă pentru Partid “Astfel, în perioada iunie – noiembrie 2019, inculpații Ispravnic Cristian Ilie, Horgea Cristian și suspectul Căprar Dorel Gheorghe și-ar fi folosit influența conferită de calitățile lor de persoane cu funcție de conducere într-un partid politic pentru angajarea a cinci persoane pe funcțiile de controlor trafic în cadrul D.R.D.P. Timișoara, prin fraudarea concursului pentru ocuparea acelor posturi. De menționat este faptul că posturile respective ar fi urmat să fie ocupate numai după ce s-ar fi analizat, la nivel de conducere a partidului, ofertele candidaților, urmând ca decizia finală să îi aparțină suspectului Căprar Dorel Gheorghe. Existau și situații în care candidaților care aveau susținere politică să nu li se mai pretindă și remiterea unor sume de bani. Distinct de folosirea influenței politice pentru ocuparea posturilor de controlor trafic, inculpatul Ispravnic Cristian ar fi acceptat ca cele cinci posturi să fie ocupate prin fraudarea concursului în schimbul unor sume de bani ce ar fi fost negociate între 5.000 și 10.000 de euro de persoană; Horgea Cristian ar fi pretins ca patru din cele cinci posturi să se ocupe în schimbul unor sume cuprinse între 4.000 de euro și 10.000 de euro, iar Lucaciu Mircea (numit între timp șef al Departamentului Venituri) ar fi acceptat ca unul dintre posturi să fie ocupat în schimbul sumei de 4.000 de euro. În ceea ce-l privește pe suspectul Căprar Dorel Gheorghe, acesta ar fi pretins și acceptat ca două dintre posturi să fie ocupate în schimbul sumei de câte 5.000 de euro fiecare, pretinzând ca banii să fie remiși în mod direct la casieria organizației județene de partid“, arăta DNA în decembrie 2019. Dosarul deputaților pesediști, blocat de cinci ani Dosarul a fost trimis în judecată în aprilie 2020 și de atunci este blocat la camera preliminară. El a mai fost respins de judecători, dar în iulie 2023 a ajuns din nou în fața Tribunalului. După un an de tergiversări, judecătorii au decis să-l restituie DNA. “În baza art. 345 alin. 3 Cod procedura penală constată neregularitatea rechizitoriului nr. 287/P/2022 emis la data de 13.06.2023 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție în ceea ce privește descrierea unora din infracțiunile pentru care unii inculpați au fost trimiși în judecată, cu consecința imposibilității stabilirii obiectului și limitelor judecății raportat la aceste infracțiuni, respectiv în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 13 din Legea 78/2000, (sub forma autoratului sau complicității, după caz), reținută în sarcina inculpaților Zamiska Ioan – Iaromir, Căprar Dorel Gheorghe, Jivan Luminița Maria, Tripă Florin Dan, Chisălița Ioan Narcis, Baetan Vasile Alin, Ispravnic Cristian Ilie, Pascu Patriciu Mirel, Lucaciu Mircea Andrei și Horgea Cristian, precum și în ceea ce privește infracțiunea de luare de miță în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cod.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 35 alin. 1 Cod pen. (5 acte materiale) reținută în sarcina inculpatului Ispravnic Cristian Ilie. În baza art. 346 alin. 3 Cod procedura penală respinge restul cererilor și excepțiilor referitoare la neregularitatea rechizitoriului, nelegalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală“, se arată în minuta Tribunalului Arad.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră