luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

187 articole
Internațional

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA. Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a fost ridicat, vineri, de procurorii anticorupţie de pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi dus la audieri la sediul central al DNA, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA Potrivit surselor citate, ar fi vorba despre un dosar deschis recent privind fapte de corupţie. Piedone urma să plece cu un avion cu destinația Germania. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară Curtea de Apel Bucureşti urmează să pronunțe pe data de 3 mai sentința definitivă în dosarul „Colectiv”, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Procesul Colectiv s-a terminat în 21 decembrie 2021, iar Curtea de Apel București a amânat în 15 aprilie - pentru a patra oară - pronunţarea sentinţei. Următorul termen pentru pronunțarea deciziei finale a fost stabilit pentru 3 mai. Decizia ar urma să vină după mai bine de 5 ani de procese, timp în care instanța s-a încurcat în proceduri. Magistrații au invocat "complexitatea deosebită a cauzei" și au dat vina și pe avocați pentru amânările succesive. La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.

Piedone a fost dus sub escortă la sediul DNA (sursa. Facebook/PopescuPiedone)
Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei (sursa: Facebook/DNA)
Eveniment

Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei

Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei.Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează, miercuri, percheziţii la sediul Primăriei Capitalei, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Potrivit surselor citate, anchetatorii ridică documente într-un dosar în care sunt vizate fapte comise în urmă cu mai mult de opt ani de funcţionari ai municipalităţii privind un schimb de terenuri. Procurorii DNA sunt la Primăria Capitalei Surse din Primăria Capitalei au spus că este vorba de un dosar din 2014 în care sunt cercetaţi funcţionari de la Direcţiile de Patrimoniu şi Achiziţii. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii DNA a făcut percheziții la Primăria Capitalei și în luna ianuarie. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, spunea atunci că a predat DNA documente legate de resurse umane, semnând procesul verbal de predare în calitate de conducător al instituţiei. „Nu e ceva ieşit din comun”, afirma Nicuşor Dan, relatând că prima dată i-a fost mai greu la percheziţii, când a fost sunat de Poliţie la 6 dimineaţa.

Din Garda Financiară, șpagă la DNA (sursa: 7est.ro)
Investigații

Din Garda Financiară, șpagă la DNA

Din Garda Financiară, șpagă la DNA. Georgiana Popa, inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, a fost arestată preventiv pentru că i-ar fi cerut lui Teodor Constantin, colegul ei și fost adjunct al Gărzii Financiare București, nu mai puțin de 100.000 de euro pentru a-l salva de un dosar de corupție. Banii urmau să ajungă la un procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De teama denunțurilor pe care urmează să le facă Georgiana Popa, mai mulți inspectori și șefi din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală au avut nopți albe sau vor să fie transferați la alte instituții publice, inclusiv la noua Autoritatea Vamală Română. Șeful Gărzii Financiare în județul mafiei Teodor Constantin a fost șeful Finanțelor în Prahova, apoi șeful Gărzii Financiare Prahova și adjunct al Gărzii Financiare București. Din această postură, știa toate afacerile necurate din județul Prahova, de la contrabanda cu petrol până la returnările ilegale de TVA. După desființarea Gărzii Financiare, Teodor Constantin a ajuns la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, instituția care verifică toate afacerile din România, inclusiv importurile și exporturile. Citește și: Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El nu spune cât costă campania Inițial, a deținut o funcție de inspector superior. Apoi, în 2019, a ajuns directorul Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA pe filieră liberală. Conform datelor Comisiei Europene aferente anului 2019, statul român nu a încasat aproape 35% din taxa pe valoare adăugată care i se cuvenea. Adică peste 7,4 miliarde de euro. Direcția condusă de Teodor Constantin avea obligația să verifice agenții economici care nu au plătit statului taxa pe valoarea adăugată sau au cerut returnările ilegale de TVA. Misteriosul dosar de la DNA Funcția de director al Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA i-ar fi adus lui Teodor Constantin și un dosar de corupție, motiv pentru care acesta a renunțat la postul de conducere pentru a trece pe unul de execuție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au ținut dosarul la sertar. Dar, pentru a scăpa definitiv de probleme cu procurorii anticorupție, Teodor Constantin ar fi apelat la o influentă colegă a sa, inspectorul antifraudă Georgiana Popa. Aceasta i-ar fi cerut suma de 100.000 de euro pentru a-l scăpa de dosarul de corupție. Întreaga sumă urma să ajungă la un procuror DNA care să dispună o soluție favorabilă în dosarul lui Teodor Constantin. DNA confirmă cazul, dar nu dă nume Indiferent cum au decurs lucrurile, Teodor Constantin și-a turnat colega la Direcția Națională Anticorupție. În dosarul deschis ca urmare a denunțului, Constantin are calitatea de martor. Pe 29 martie 2022, procurorii DNA i-au dat lui Teodor Constantin suma de 100.000 de euro, bani marcați, pentru a o prinde în flagrant pe Georgiana Popa. Ceea ce s-a și întâmplat. Procurorii anticorupție, însă, nu au aflat și cine urma să fie destinatarul finalul al banilor. "În cursul lunii martie 2022, inculpata Popa Georgiana ar fi pretins, în mod repetat, de la un fost director în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (martor în cauză) suma de 100.000 euro, despre care susținea că o va remite unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență. În schimbul banilor, presupusul procuror ar fi trebuit să dispună o soluție favorabilă martorului într-o eventuală cauză penală în care acesta ar fi fost cercetat", se menționează într-un comunicat de presă al DNA. Astfel, Teodor Constantin a ajuns să fie martor în dosarul de corupție. Din Garda Financiară, șpagă la DNA Contactat de către Defapt.ro, Teodor Constantin a negat inițial că ar fi martor în dosarul de corupție. "Nu știu ce informații aveți, dar nu am nici o treabă cu ea", a spus inspectorul Constantin în primă fază. Apoi, brusc, și-a amintit de calitate de martor din dosarul colegei sale. "Da, mi-a cerut 100.000 de euro. A fost o fabulație. Ea a încercat ceva... să mă șantajeze. Sunt foarte multe amănunte pe care nu pot să vi le dau. Nu știu și nici nu mă interesează. Nu a spus numele procurorului. Nu cred că există așa ceva", a declarat Teodor Constantin. Inspectorul antifraudă Georgiana Popa era considerată cureaua de transmisie a șpăgilor de la agenții economici la angajații din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Motiv pentru care vestea arestării preventive a acesteia a căzut ca un trăsnet asupra inspectorilor antifraudă, cărora le e teamă de denunțurile pe care aceasta ar urma să le facă.

Ancheta DNA la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Anchetă DNA la Iași

Anchetă DNA la Iași. Ancheta DNA în cazul Poliţiei Locale Iași creează o undă de şoc puternică în interiorul instituţiei, dar şi în afara acesteia. Din cercetările procurorilor rezultă că poliţiştii ar fi emis ilegal certificatele de atestare a edificării în cazul construcţiilor recepţionate în perioada noiembrie 2016 – decembrie 2017. Actele au provocat efecte: certificatele au fost folosite de beneficiari pentru intabularea imobilelor. Anchetă DNA la Iași „Actele au intrat în circuitul civil, iar cumpărătorii sunt consideraţi de bună-credinţă”, ne-a declarat ieri un jurist. În perioada menţionată, din informaţiile ZdI, ar fi fost eliberate circa 500 de certificate de edificare. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Din discuţiile avute ieri cu surse din mai multe instituţii implicate, nu este clar încă ce consecinţe ar putea avea o eventuală anulare a certificatelor pe calea instanţei. Cert este că o astfel de menţiune ar putea fi înscrisă în cartea funciară, dar acest lucru nu ar împiedica vânzarea unui apartament de un actual proprietar, conform juristului consultat de ZdI. Dar cine ar mai cumpăra o locuinţă care are acte anulate în spate? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încă un personaj suspectat de legături cu Rusia, promovat de PSD: Toni Greblă ar putea fi viitorul prefect al Capitalei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Personaj suspectat de legături cu Rusia, prefect

Încă un personaj suspectat de legături cu Rusia, promovat de PSD: potrivit unor surse politice, Toni Greblă ar putea fi viitorul prefect al Capitalei. Acesta a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Propunerea ca Greblă să fie prefect al Capitalei vine la scurt timp după ce PSD l-a susținut pe Iulian Iancu, pe care chiar colegii săi l-au denumit „omul Gazprom”, pentru conducerea ANRE. Însă numirea lui Iancu este, deocamdată, blocată. Personaj suspectat de legături cu Rusia, viitorul prefect al Capitalei În 2015, DNA l-a acuzat pe greblă de constituirea unui grup infracțional organizat. „Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (exporturi de produse agro-alimentare) pe linia România - Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au susținut procurorii. Aceștia au arătat că Toni Greblă, pe atunci judecător la CCR, a avut mai multe întâlniri, atât în ţară cât şi peste graniţe, pentru a pune la punct detaliile exporturilor. Pe lista colaboratorilor săi ar fi omul de afaceri de origine turcă Corecki Sevket şi un alt afacerist din Republica Moldova, Victor Dolghi. Ei au stabilit clar traseul pe care urma să fie transportate produsele alimentare către Rusia, folosind acte vamale false. În documente nu trebuia să apară deloc România, stat membru al Uniunii Europene, vizat de embargoul impus de Rusia. Planul lor era ca în acte produsele să apară originare din Turcia, nu din România, pentru a evita riscul ca firmele ruseşti să le refuze. Procurorii DNA arată că Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, era persoana de încredere a judecătorului CCR. El ar fi fost cel care se ocupa de afacerile ilegale. Dar şi de bunăstarea naşului care-l ajuta să-şi ducă planurile la îndeplinire. Toni Greblă ar fi primit de la finul său un autoturism de lux, un BMW X5. Însă Greblă a fost achitat de către judecătorii de la Înalta Curte, un singur membru al completului de judecată făcând opinie separată. Între 2018 și 2019 el a fost secretar general al Guvernului, în mandatul Dăncilă. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA

Acuzații grave la adresa procurorilor DNA. Acestea sunt aduse din interior la adresa unor procurori au ajuns pe masa judecătorilor. Acuzații grave la adresa procurorilor DNA Un comisar judiciarist abia ieşit la pensie dezvăluie manevre dubioase, unele chiar ilegale petrecute în cadrul Serviciului Teritorial al DNA. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik "Nici nu pot însă accepta ca o carieră apreciată ca ireproşabilă să fie umbrită de acţiunile unui procuror care «a vrut sânge». Până la urmă, e vorba de onoarea şi cariera mea", ne-a declarat comisarul Florin Costan. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prietenul primarului, clădire de birouri goală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prietenul primarului, clădire de birouri goală

Prietenul primarului, clădire de birouri goală. O clădire de birouri construită acum aproape trei ani a intrat într-o stare forţată de "conservare". Prietenul primarului, clădire de birouri goală O parte (1.300 mp) din imobilul "National Office Center" (NOC), din şos. Naţională, a fost scos la închiriat, la un moment dat, pentru o valoare de aproape 20.000 euro, fără TVA (2020). Clădirea a fost edificată prin intermediul unei firme (Dirot Comp SRL) a omului de afaceri Gheorghe Cheşcu, care este şi patronul Flux. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Această companie face obiectul anchetei DNA privind construirea unui imobil în Tătăraşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ex-primarul Tudorache Diamant, trimis în judecată (sursa: Facebook/Dan Tudorache)
Eveniment

Ex-primarul Tudorache "Diamant", trimis în judecată

Ex-primarul Tudorache "Diamant", trimis în judecată. Daniel Tudorache, fostul primar la Sectorului 1 din Capitală, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor, a informat, miercuri, DNA. Ex-primarul Tudorache "Diamant", trimis în judecată Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate corupţiei au dispus trimiterea în judecată a lui Daniel Tudorache, la data faptelor primar, anterior deputat, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, aflat sub control judiciar pe cauţiune cu o valoare de 1.000.000 euro, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor. În acelaşi dosar, în faţa judecătorilor va ajunge şi fosta soţie a edilului, sub control judiciar pe cauţiune cu o valoare de 200.000 euro, pentru complicitate la spălarea banilor, dar şi o altă persoană din anturajul primarului, sub control judiciar pe cauţiune cu o valoare de 75.000 euro, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă. Comision de 10% din valoarea contractului Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, în perioada septembrie 2016 - mai 2017, persoana aflată în anturajul lui Daniel Tudorache, la acel moment primarul Sectorului 1, ar fi pretins de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea contractului de servicii pe care societatea acestuia îl avea cu o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1, iar, în schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, atât în mod direct, cât şi prin intermediul lui Tudorache, la funcţionarii responsabili, astfel încât contractul să se desfăşoare în bune condiţii (plata la timp a facturilor şi actualizarea tarifelor). Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” "În schimbul traficării influenţei, persoana aflată în anturajul primarului ar fi primit suma totală de 105.000 lei în numerar, precum şi suma de 8.640 lei disimulată ca plată a unor facturi fiscale fictive emise de o firmă aparţinând traficantului de influenţă", menţionează anchetatorii. În activităţile descrise, spune DNA, persoana care şi-a traficat influenţa ar fi fost sprijinită de Daniel Tudorache. Cu prilejul a două întâlniri din zilele de 19 septembrie 2016 şi 7 februarie 2017 desfăşurate în biroul din cadrul Primăriei Sectorului 1, acesta i-ar fi întărit omului de afaceri convingerea că solicitantul comisionului ar fi trimisul său şi că trebuie să ţină legătura cu acesta pentru buna desfăşurare a contractului. În acest mod, Daniel Tudorache ar fi confirmat caracterul real al influenţei. De altfel, arată procurorii, din datele cauzei ar reieşi că primarul de la acea vreme Daniel Tudorache ar fi fost principalul beneficiar al sumelor primite de persoana din anturajul său. Cum a ascuns banii În perioada în care a ocupat funcţii publice (ianuarie 2008 - martie 2019), Daniel Tudorache ar fi beneficiat de sume de bani disproporţionat de mari comparativ cu veniturile sale licite care reprezentau o medie de aproximativ o mie de euro pe lună, menţionează Direcţia. Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus obţinute în mod nelegal, DNA arată că acesta ar fi procedat la: * depunerea de sume de bani în numerar, prin intermediul fostei soţii şi al menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora - în total 3.255.465 lei şi 231.117 euro; * achiziţionarea de bunuri imobile pe numele fostei soţii, în sumă totală de 305.000 euro şi 470.000 lei, sume plătite de asemenea în numerar; * acordarea unui împrumut de 920.000 de euro, în numerar, unei persoane, prin intermediul fostei soţii; * achiziţionarea, prin intermediul fostei soţii, de bijuterii, inclusiv diamante în valoare de 9.784.295 lei. * restituirea, în perioada 2010-2012, pe parcursul unui an şi jumătate, în mai multe tranşe, în numerar, a sumei de 240.000 de lei împrumutată în data de 13.09.2010 de la o persoană, prin intermediul fostei soţii, în contul căreia a fost transferată suma împrumutată şi care a fost utilizată în data de 15.09.2010 pentru achiziţionarea, pe numele soţiei, a unui autoturism de lux în valoare de 59.494 euro; Într-un context separat, afirmă procurorii, în perioada aprilie - iunie 2018, persoana din anturajul primarului Tudorache ar fi pretins de la acelaşi om de afaceri un comision de 10% din valoarea unui contract de servicii încheiat la data de 27 aprilie 2018 cu o instituţie aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1. 258 de bijuterii și pietre prețioase găsite la percheziție "În schimb, persoana se angaja să-şi exercite influenţa asupra funcţionarilor responsabili, atât direct, cât şi prin intermediul primarului, pentru a asigura câştigarea şi buna desfăşurare a contractului. La data de 12 iunie 2018, în baza solicitării, persoana din anturajul primarului ar fi primit în numerar suma totală de 5.000 lei, disimulată ca plată a unor facturi fiscale fictive emise de o firmă aparţinând traficantului de influenţă", se precizează în comunicat. În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor bunuri aparţinând lui Daniel Tudorache şi soţiei acestuia, identificate la percheziţia domiciliară, respectiv 258 de obiecte (bijuterii şi pietre) cu o valoare totală de 9.784.295 lei şi sumele de 11.210 euro şi 4.235 dolari, precum şi asupra mai multor bunuri imobile aparţinând soţiei acestuia. De asemenea, s-au dispus măsuri asigurătorii şi asupra sumei de 150.000 lei aparţinând celui de-al treilea inculpat. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere calitatea de deputat a inculpatului Tudorache Daniel, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

Primarul Chirica știa de percheziția DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica știa de percheziția DNA

Primarul Chirica știa de percheziția DNA. Anchetatorii au avut surpriza să găsească chiar pe masa de lucru a primarului documente relevante pentru cauza cercetată, potrivit unor surse judiciare. Primarul Chirica știa de percheziția DNA Primarul nu a asistat la percheziţie - era la aeroport, urmând să plece la Bucureşti. În schimb, martor a fost viceprimarul Cezar Baciu, alături de un consilier personal al primarului (Doina Florescu) şi şefa direcţiei juridice (Cristina Oţeleanu). Citește și: Trump despre Putin, după manevra Donețk-Lugansk: Este geniu. Cât de deștept este Procurorii DNA au percheziţionat biroul primarului circa două ore, iar la final au ridicat mai multe documente aflate „la vedere” atât pe masa de lucru, cât şi în sala de şedinţe. Ştia primarul că urmează percheziţii? Dacă da, de unde? Şi un alt mister: unde ar fi putut dispărea dosarul R251, cel al edificării blocului Flux? Continuarea, în Ziarul de Iași.

SIIJ se desființează și se reînființează Foto: Facebook Catalin Predoiu
Eveniment

SIIJ se desființează și se reînființează

SIIJ se desființează și se reînființează, într-o formulă mai complexă. Camera Deputaţilor a votat luni, în calitate de prim for sesizat proiectul de lege denumit „pentru desfiinţarea SIIJ”. Au fost 205 de voturi „pentru„ 90 „contra” şi o abtinere. DNA rămâne fără nici un fel de atribuții, deși a protestat. Votul decisiv va fi însă în plenul Senatului. SIIJ se desființează și se reînființează Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European". Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Potrivit proiectului, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală”. Procurorul general va putea respinge propunerile, motivat. Trăilă (PNL) laudă CSM „Astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu", a declarat deputatul PNL Cristina Trăilă. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Ea a arătat că acest proiect este primul care are avizul CSM, „singurul garant al independenței Justiției”.

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal (sursa: Facebook/Robert Negoiță)
Investigații

EXCLUSIV Robert Negoiță știa că este ilegal să dea cadou contractul către Rosal. Ca și Liviu Negoiță, înaintea lui. Istoricul fraudei uriașe

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal. Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, este acuzat de abuz în serviciu pentru că a încheiat nu mai puțin de 54 de acte adiționale la contractul ilegal de salubritate cu compania Rosal, controlată de Silviu Prigoană, fost deputat PDL. Paguba estimată de procurorii anticorupție în acest dosar este de aproximativ 578,5 milioane de lei. Adică în jur de 118 milioane de euro. Dar istoria contractului de salubritate dintre Primăria Sectorului 3 și compania de gunoi a lui Silviu Prigoană se întinde pe o perioadă de aproape două decenii, din 1999 până în 2018. O treime din această perioadă întreaga afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a fost complet ilegală. Timp în care primăria Sectorului 3 a fost condusă de pedelistul Liviu Negoiță, apoi de pesedistul Robert Negoiță. O afacere de partid: Băsescu - Negoiță - Prigoană Controversata afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a început în anul 1999. În acel an, Primăria Municipiului București, condusă de Viorel Lis, a semnat un contract cu compania Rosal, patronată de Silviu Prigoană, pentru a colecta deșeurile municipale. Conducerea Primăriei Capitalei a fost preluată de noul edil, Traian Băsescu, șeful Partidului Democrat Liberal (PDL), în 2000. Ulterior, Consiliul General al Municipiului București a decis să cedeze contractul de salubritate Primăriei Sectorului 3, condusă atunci de Eugen Pleșca de la PSD. Citește și: Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Prejudiciul la contractul cu Rosal, peste 578 de milioane de lei În urma alegerilor din 2004, primăria Sectorului 3 fost câștigată de pedelistul Liviu Negoiță, coleg de partid cu Silviu Prigoană. Ambii, subalterni ai lui Traian Băsescu pe linie de partid. La scurt timp după câștigarea alegerilor, pe 20 octombrie 2004, s-a semnat un nou act adițional între PMB, condusă de primarul Traian Băsescu, Primăria Sector 3 și Rosal prin care s-a prelungit contractul cu cinci ani. Practic, o afacere între cei trei colegi de partid. Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitoriarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), actuala Autoritate Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), a verificat în anul 2008 contractul de salubritate încheiat între Primăria Sectorului 3 și Rosal. În raportul de control se menționa că Primăria Sectorului 3, respectiv primarul pedelist Liviu Negoiță, avea obligația "de a nu mai prelungi contractul încheiat în 1999 peste termenul de valabilitate de 5 ani stipulat în contract". Totodată, la momentul intrării în vigoare a OUG nr. 34/2006, primăria era obligată să deruleze contractul până la sfârșitul anului 2006, dar cu condiția să organizeze în paralel o licitație. "Prelungirea automată a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare pentru Sectorul 3 favorizează, în mod nejustificat, operatorul ce a încheiat contractul nr. 5066/09.11.1999. O astfel de măsură încalcă prevederile art. 9 din Legea concurentei, constituind o intervenţie a administraţiei publice locale prin care se blochează în mod nejustificat accesul pe piaţă pentru alţi operatori", se mai menționa în raport. Pedelistul Liviu Negoiță a condus Primăria Sectorului 3 în perioada 2004 - 2012. Astfel, timp de opt ani, o parte din gunoiul Sectorului 3 a fost decontat ilegal către firma lui Silviu Prigoană. DNA: Prelungirea nelegală a contractului de salubritate Pesedistul Robert Negoiță a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Sectorului 3 în anul 2012. O dată cu funcția de primar, Negoiță a preluat pe "persoană fizică" și afacerea cu deșeuri municipale. Pe 20 noiembrie 2013, după ce a întocmit și semnat mai multe documentele aferente acestui contract, Robert Negoiță le-ar fi prezentat membrilor Consiliului Local al Sectorului 3 regularitatea operațiunii propuse spre votare. "Sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani", se menționează în comunicatul DNA. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că primarul Robert Negoiță a păstorit această afacere ilegală timp de șase ani. Până în septembrie 2018, atunci când Consiliul Concurenței a reușit să anuleze contractul ilegal în instanță. Robert Negoiță încearcă să mute responsabilitatea la predecesorul său, Liviu Negoiță. "Concret, în momentul de față, acuzația care se aduce este că a fost prelungit contractul de salubritate ce era în vigoare din anul 1999, dosarul făcând referire la intervalul 2000-2018", a scris actualul edil pe Facebook. Și gunoiul lui Prigoană de la Ploiești e anchetat "Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local", menționează DNA. Mai mult, primarul Robert Negoiță și viceprimarul Elena Petrescu, de la ALDE, au decis să șteargă datoriile pe care Rosal le avea către Primăria Sectorului în baza unei delegări nelegale. Dar acesta nu este primul dosar de corupție în care este implicată compania de gunoi a lui Silviu Prigoană. Anul trecut, procurorii anticorupție au cerut de la Primăria Ploiești, dar și companiei Rosal mai multe documente legate de contractul de salubritate din orașul prahovean. De exemplu, DNA a solicitat documente despre procedura de achiziție din 2017 și un contract încheiat în anul 2018 de Primăria Ploiești cu compania Rosal.

Robert Negoiță urmărit penal pentru abuz. Sursa: Facebook Robert Negoiță
Eveniment

Robert Negoiță urmărit penal pentru abuz

Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Primarul Sectorului 3 al Capitalei este acuzat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) de abuz în serviciu, după ce a încheiat 54 de acte adiționale la contractul de salubritate cu Rosal. Prejudiciul estimat de DNA se ridică la 578.446.818 lei. Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Ar fi încheiat abuziv 54 de acte adiționale cu Rosal „Faptele reținute ar fi constatate în contextul în care, în perioada anilor 2000-2018, în Sectorul 3 din municipiul București, s-au încheiat 54 acte adiționale la un contract de salubrizare cu S.C. ROSAL GRUP S.A., prin care, fie s-a prelungit contractul, fie s-a mărit valoarea acestuia. Cu alte cuvinte, în contextul menționat, în loc să fie organizate licitații publice, contractul de salubritate încheiat în anul 1999 a fost prelungit succesiv cu S.C. ROSAL GRUP S.A. (operator nelicențiat din anul 2013 pentru Sectorul 3), prin acte adiționale care au determinat inclusiv creșterea tarifelor de salubrizare”, arată DNA. Citește și: Simion, co-președinte AUR: „Să-i scuipați pe parlamentarii care pleacă la alte partide”. El promite să facă același lucru Negoiță și Rosal, pe lista suspecților DNA. Cine sunt ceilalți opt Primarul Sectorului 3 este urmărit penal pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite și o infracțiune de instigare la abuz în serviciu. Alături de el, este cercetat directorul executiv al Direcției Economice din cadrul Primăriei Sectorului 3, Octavian Ghețu, șeful Direcției Utilități Publice, George-Alexandru Manciu, directoarea executivă a Direcției Investiții și Achiziții, Irina-Gina Soroceanu, șefa Direcției Juridice, Florentina Pencea, secretarul Primăriei, Mihăiță Marius, viceprimarul Sectorului 3, Elena Petrescu, reprezentantul S.C. ROSAL GRUP S.A și Mirela Chetreanu, auditor public extern. Primarul Sectorului 3 a păcălit Consiliul Local că implementează un proiect DNA arată că Robert Negoiță, „sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani. Actul adițional prin care se prelungea nelegal termenul contractual cu operatorul nelicențiat legal - Rosal Grup S.A a fost ulterior semnat de suspectul Robert Sorin Negoiță”. Modul în care contractul de salubrizare a fost prelungit a fost cercetat de Curtea de Conturi, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Consiliul Concurenței. Controalele au constatat încălcări ale dispozițiilor legale, iar Primăriei Sectorului 3 i s-a comunicat să nu mai prelungească contractul încheiat în 1999 peste termenul de cinci ani. Prejudiciul cauzat de Negoiță, peste 578 de milioane de lei „Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local. Ulterior, ar fi fost întocmit un referat, semnat de viceprimarul Elena Petrescu, pe baza unei delegări nelegale făcute de primar, prin care practic s-au șters o parte din obligațiile de plată pe care ROSAL GRUP S.A le avea la Primăria Sector 3. Ulterior, acțiunea a fost validată de auditorul public extern, suspecta Mirela Chetreanu, în Raportul de follow-up din data de 11.10.2019, deși aspectele nu remediau încălcările constatate de Curtea de Conturi. Prin faptele descrise, la care au contribuit, sub forma complicității, și persoanele menționate din conducerea Primăriei Sectorului 3, s-ar fi creat un prejudiciu total de 578.446.818 lei în dauna Sectorului 3 și un folos necuvenit pentru SC Rosal Grup SA. Procurorii au solicitat Consiliului Local Sector 3 București să comunice dacă Sectorul 3 se constituie parte civilă în cauză”, conform DNA.

Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA

Judecătorii lui Dorneanu, membrii Curții Constituționale, nu vor mai fi anchetați de către DNA. Deputatul USR Silviu Dehlean, membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, scrie, pe Facebook că, printr-un amendament la proiectul denumit „de desființare a SIIJ”, judecătorii CCR sunt asimilați magistraților. În consecință, ei nu vor mai fi cercetați de DNA, ci de structura care preia atribuțiile SIIJ. Amendamentul a fost inițiat de deputata PSD Steluța Cataniciu. Judecătorii lui Dorneanu scapă de DNA „Ne-am întors în epoca Dragnea cu justiția! Judecătorii CCR nu mai pot fi anchetați de DNA, dacă sunt suspectați de fapte de corupție. Acest nouă formă de imunitate pentru judecătorii CCR a fost introdusă astăzi în legea Predoiu de reînființare a Secției Speciale (SIIJ) de către majoritatea PSD-PNL-UDMR, la propunerea doamnei Steluta Cataniciu. Decizia are mai multe implicații: Se asimilează corpul judecătorilor CCR cu cel al magistraților. Ceea ce este absurd și neconstituțional, dar nu-mi fac griji că legea ar putea pica la CCR. Judecătorii CCR NU sunt magistrați, ei sunt numiți de politicieni în aceste poziții, mulți dintre ei înșiși fiind politicieni precum Valer Dorneanu. CCR nu este instanță de judecată, este un organism politico-juridic care are ca atribuție protejarea ordinii constituționale, atribuție POLITICĂ. Vom sesiza Comisia de la Veneția și Comisia Europeană cu privire la acestă extrem de periculoasă pentru democrație.Curtea Constituțională devine total o instituție controlabilă politic ca în perioada Iliescu.Se știrbesc din nou atribuțiile DNA, așa cum face de fapt întreaga lege Predoiu și se împlinește astfel dorința lui Liviu Dragnea. Practic DNA a devenit o formă fără fond.Se acordă o nouă superimunitate judecătorilor CCR după cea stabilită în legislatura trecută. Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați preventiv și nici trimiși în judecată decât cu votul a două treimi dintre ei (6 din 9 judecători)”, scrie deputatul USR. Raportul comisiei juridice a Camerei Deputaților privind proiectul de desființare a SIIJ a fost dezbătut vineri, dar forma adoptată n-a fost publicată pe site. Predoiu s-a armonizat cu CSM-ul lui Savonea Presa a scris că membrii CSM, judecătorii de la Înalta Curte și cei de la CCR vor fi anchetați de structura care va înlocui SIIJ. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Procurorii care-i vor ancheta pe magistrați vor fi selectați de CSM, prevede proiectul Predoiu. DNA s-a opus vehement acestui proiect.

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA (sursa: Facebook/Școala Superioară de Aviație)
Investigații

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA. Direcția Națională Anticorupție investighează modul în care s-au efectuat nu mai puțin de 242 de zboruri ilegale de pe Aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic. Dar și modul în care a fost soluționată raportarea voluntară cu privire la această situație de către de Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Printre cei care au zburat de pe Aerodromul de la Strejnic se află Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier al României, dar și Costel Cășuneanu junior. Aerodrom închis timp de 40 de zile George Barbu, directorul Școlii Superioare de Aviație Civilă, a închis aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic timp de 40 de zile, în intervalul 2 iunie – 12 iulie 2021. În acea perioadă, directorul Barbu trimitea notificări către Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA prin care informa oficial că aerodromul urma să fie închis în ziua următoare între orele universal coordonate (UTC) 04.00-12.00. Adică între 07.00 și 15.00, ora României. La rândul ei, ROMATSA informa toți utilizatorii spațiului aerian prin publicarea anunțului pe site-ul specializat aisro.ro. Directorul George Barbu a susținut că a închis Aerodromul "Gheorghe Bibescu" pentru a face economii la bugetul Școlii Superioare de Aviație Civilă. Chiar dacă aerodromul era declarat oficial închis, directorul George Barbu și subalternii săi au permis efectuarea a nu mai puțin de 242 de zboruri. Toate aceste zboruri au fost efectuate ilegal, conform Codului Aerian. AACR i-a transmis directorului George Barbu al Școlii Superioare de Aviație că poate permite numai zboruri în situații de urgență pe durata închiderii aerodromului. Deci nu zboruri-școală sau de agrement (sursa: defapt.ro) Notice to Airmen Mai mult, chiar în certificatul de autorizare al Aerodomului "Gheorghe Bibescu" se menționează că aerodromul poate fi utilizat numai "în perioada în care aerodromul este disponibil pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor". În cazul în care aerodromul certificat este închis pe bază de NOTAM (Notice to Airmen este un mesaj de notificare ce conţine informaţii despre apariţia, starea sau modificarea oricărui mijloc, serviciu, procedură sau pericol, informaţii esenţiale personalului implicat în operaţiunile de zbor, potrivit ROMATSA), aeronavele nu mai pot decola de pe sau ateriza pe acesta. În zilele de 9, 23 și 24 iunie 2021, zilele în care a zburat Călin Popescu Tăriceanu, Aerodromul "Gheorghe Bibescu" era închis oficial, conform celor două NOTAM-uri publicate de ROMATSA (sursa: defapt.ro) La fel se întâmplă și în cazul în care aerodromul este închis din dispoziția Autorității Aeronautice Civile Române. Tăriceanu, zboruri și ca student, și ca pilot Printre cei care au zburat de pe Aerodromul de la Strejnic în perioada în care a fost declarat închis se află și Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier al României. De exemplu, acesta a decolat de pe Aerodromul de la Strejnic în data de 9 iunie 2021 în calitate de student pentru a efectua un zbor-școală sub tutela instructorului de zbor Marcel Anton, angajatul Școlii Superioare de Aviație Civilă. Pilotul Marcel Anton, în calitate de instructor de zbor al lui Călin Popescu Tăriceanu, era obligat să pregătească zborul, inclusiv să verifice NOTAM pentru acea zi. Două săptămâni mai târziu, pe 23 și 24 iunie 2021, Călin Popescu Tăriceanu a zburat din nou, de data aceasta în calitate de pilot. Zborurile școală au fost efectuate cu un avion Cessna, înmatriculat YR-MDB. Dar și atunci aerodromul figura închis. De această dată, pilotul Călin Popescu Tăriceanu era obligat să verifice NOTAM-urile din care rezulta că aerodromul este declarat închis. Tăriceanu: "Nu e adevărat că aerodromul a fost închis" Contactat de către Defapt.ro, Călin Popescu Tăriceanu a declarat nu se pune în discuție să fi existat zboruri ilegale: "Zborurile nu se pot face așa cum crede fiecare. Zborurile se fac pe bază de plan de zbor, pe bază de autorizare, aeroportul trebuie să fie autorizat. Părerea mea este că mergeți pe o pistă ușor fantezistă dacă vă imaginați că Școala Superioară de Aviație și Aeroclubul României puteau să funcționeze așa după capul lor." Fostul premier al României a mai declarat că "nu e adevărat că aerodromul a fost închis. Vorbiți cu cei de la direcția din minister, cu Autoritatea Civilă și cu cei de la aeroport. Nu e așa, dar mă rog. Sunteți în eroare pentru că lucrurile nu se pot face așa. Sunt anumite prevederi legale care permit zborurile. Eu nu sunt specialist în chestiunea asta." Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA În urma acestor nereguli, mai mulți angajați din aviația civilă au raportat voluntar situația de la Aerodromul "Gheorghe Bibescu" către Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română, autorități cu responsabilitate în domeniu. Fără efect. Deasupra acestora, ierarhic, se află Direcția Transport Aerian, din cadrul Ministerului Transporturilor. Dar nici această instituție, condusă de directorul Mihail Ionescu, nu a luat vreo măsură. În schimb, Direcția Națională Anticorupție investighează acum modul în care s-au efectuat zborurile ilegale de pe Aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic. Dar și modul în care s-a soluționat raportarea voluntară cu privire la aceste nereguli. În acest sens, Direcția Națională Anticorupție a solicitat Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile să transmită "întreaga documentație întocmită cu ocazia raportării voluntare din data de 19.07.2021 referitoare la activități de zbor de pe Aerodromul Strejnic în timp ce acesta era închis zborurilor și modalitatea în care a fost soluționată această raportare." Documentele DNA care atestă ancheta în curs din aviație (sursa: defapt.ro)

Costel Alexe, nou dosar penal DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Costel Alexe, nou dosar penal DNA

Costel Alexe, nou dosar penal DNA. Deja inculpat într-un dosar penal pentru primire de foloase necuvenite în produse din tablă, printre altele, Costel Alexe s-a mai ales cu un dosar. Costel Alexe, nou dosar penal DNA Potrivit unui comunicat de presă al DNA, "La data de 11.11.2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași și beneficiind de ajutorul suspectului Baba Vlad-Corneliu, ar fi dispus detașarea suspectului Baba Vlad-Corneliu de pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași, pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” Iași, în condițiile în care ar fi avut cunoștință de faptul că numirea ultimului menționat la conducerea școlii nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere. Citește și: Cum se apără primarul Chirica: nu ar fi ale lui semnăturile pe actele fraudei imobiliare Ulterior, la datele de 10.03.2021 și 07.07.2021, suspectul Alexe Costel, în calitatea menționată anterior, ar fi dispus prelungirea detașării suspectului Baba Vlad-Corneliu în aceeași funcție de conducere. Alexe, ajutat de șeful de Resurse umane În baza aceleiași rezoluții infracționale, suspectul Alexe Costel ar fi fost ajutat la săvârșirea faptei de către suspectul Apetrei Radu-Gabriel care, în calitate de șef Serviciu resurse umane și salarizare din cadrul Consiliului Județean Iași, ar fi întocmit documentațiile aferente emiterii dispozițiilor de detașare. Mai mult, din datele cauzei ar fi rezultat că suspectul Baba Vlad-Corneliu ar fi fost angajat pe perioadă determinată, fără concurs, pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași în data de 11.11.2020 și tot la aceeași dată ar fi fost detașat pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte Iași. Faptele descrise ar fi produs un prejudiciu bugetelor Consiliului Județean Iași și Școlii Populare de Arte Iași în sumă totală de 86.153 lei, reprezentând suma remunerațiilor încasate de către suspectul Baba Vlad-Corneliu în baza contractului de management interimar, dar și vătămarea intereselor legitime ale celor două instituții urmare a numirii interimare la conducerea școlii a unui manager care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere a unei instituții publice de cultură." De la tablă, la artă "Am primit astăzi informarea făcută de DNA Iaşi privind atribuirea calităţii de suspect în dosarul referitor la angajările de la Şcoala Populară de Arte Iaşi. Vă mărturisesc sincer că sunt surprins de această calitate, având în vedere că, de la începutul anchetei şi până acum, nu mi-au fost solicitate depoziţii şi nu există vreo implicare oneroasă a mea în acest dosar", a comunicat Alexa în replică. În 2021, DNA a comunicat că "În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră