luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

188 articole
Eveniment

Costel Alexe, nou dosar penal DNA

Costel Alexe, nou dosar penal DNA. Deja inculpat într-un dosar penal pentru primire de foloase necuvenite în produse din tablă, printre altele, Costel Alexe s-a mai ales cu un dosar. Costel Alexe, nou dosar penal DNA Potrivit unui comunicat de presă al DNA, "La data de 11.11.2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași și beneficiind de ajutorul suspectului Baba Vlad-Corneliu, ar fi dispus detașarea suspectului Baba Vlad-Corneliu de pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași, pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” Iași, în condițiile în care ar fi avut cunoștință de faptul că numirea ultimului menționat la conducerea școlii nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere. Citește și: Cum se apără primarul Chirica: nu ar fi ale lui semnăturile pe actele fraudei imobiliare Ulterior, la datele de 10.03.2021 și 07.07.2021, suspectul Alexe Costel, în calitatea menționată anterior, ar fi dispus prelungirea detașării suspectului Baba Vlad-Corneliu în aceeași funcție de conducere. Alexe, ajutat de șeful de Resurse umane În baza aceleiași rezoluții infracționale, suspectul Alexe Costel ar fi fost ajutat la săvârșirea faptei de către suspectul Apetrei Radu-Gabriel care, în calitate de șef Serviciu resurse umane și salarizare din cadrul Consiliului Județean Iași, ar fi întocmit documentațiile aferente emiterii dispozițiilor de detașare. Mai mult, din datele cauzei ar fi rezultat că suspectul Baba Vlad-Corneliu ar fi fost angajat pe perioadă determinată, fără concurs, pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului Cabinetului Președintelui Consiliului Județean Iași în data de 11.11.2020 și tot la aceeași dată ar fi fost detașat pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte Iași. Faptele descrise ar fi produs un prejudiciu bugetelor Consiliului Județean Iași și Școlii Populare de Arte Iași în sumă totală de 86.153 lei, reprezentând suma remunerațiilor încasate de către suspectul Baba Vlad-Corneliu în baza contractului de management interimar, dar și vătămarea intereselor legitime ale celor două instituții urmare a numirii interimare la conducerea școlii a unui manager care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a acestei funcții de conducere a unei instituții publice de cultură." De la tablă, la artă "Am primit astăzi informarea făcută de DNA Iaşi privind atribuirea calităţii de suspect în dosarul referitor la angajările de la Şcoala Populară de Arte Iaşi. Vă mărturisesc sincer că sunt surprins de această calitate, având în vedere că, de la începutul anchetei şi până acum, nu mi-au fost solicitate depoziţii şi nu există vreo implicare oneroasă a mea în acest dosar", a comunicat Alexa în replică. În 2021, DNA a comunicat că "În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)".

Costel Alexe, nou dosar penal DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Primarul Chirica își contestă propria semnătură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica își contestă propria semnătură

Primarul Chirica își contestă propria semnătură. Situaţie nouă în recentul dosar penal instrumentat de DNA la adresa primarului. Mihai Chirica pune la îndoială semnăturile sale pe actele urbanistice emise pentru intabularea blocului ilegal construit de firma "Flux" în Tătăraşi. Primarul Chirica își contestă propria semnătură În declaraţia dată la DNA, Chirica a spus că semnăturile sunt executate "prea pictografic", şi nu poate confirma cu certitudine că i-ar aparţine. În situaţia în care el le-ar fi semnat, Chirica s-a prevalat de un context legal care l-ar exonera de răspundere asupra conţinutului unui act urbanistic. Citește și: EXCLUSIV DNA investighează detașările României la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației. Suspiciuni de mită și abuz în serviciu De asemenea, primarul l-a luat în colimator pe principalul martor din dosar. Iată declaraţiile făcute de către primar la DNA la momentul în care era suspect în dosarul "Flux", ulterior fiind inculpat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DNA: Mită pentru detașările la EASA (sursa: Facebook/EASA)
Investigații

DNA: Mită la detașările la EASA

DNA: Mită pentru detașările la EASA. Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile este vizată de o anchetă a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în care sunt cercetate mai multe fapte de abuz în serviciu și dare de mită. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu o săptămână că Ionuț Daniel Florian s-a "spovedit" în instanță. Contextul: un dosar în care contesta decizia prin care i-a încetat detașarea la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). În documentul cu pricina sunt detaliate cu lux de amănunte posibile abuzuri în serviciu făcute de fostul său șef, Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române. Florian a dezvăluit și că i-a împrumutat lui Stoica 5.000 de euro, bani pe care nu i-ar mai fi primit înapoi. DNA: Mită pentru detașările la EASA Direcția Națională Anticorupție a făcut o escală la Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS), după ce a deschis dosarul penal 38/P/2022. Sunt cercetate mai multe posibile infracțiuni de abuz în serviciu și o infracțiune de luare de mită. La data de 15 februarie 2022, procurorul Ramona Mungiu a solicitat de la AIAS mai multe documente care pot servi ca probă în acest dosar. Ordonanța DNA prin care se cer documente din aviație (sursa: defapt.ro) Printre documentele cerute de procurorul anticorupție se află întreaga documentație care a stat la baza detașării lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Detașare semnată de directorul Nicolae Stoica. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Totodată, procurorul anticorupție investighează și modul în care Ionuț Daniel Florian l-a detașat la rândul său pe Gabriel Lucian Ivan la EASA. Ancheta vizează și modul în care Ionuț Daniel Florian a fost numit la conducerea Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, dar și modul în care a folosit mașina de serviciu în interes personal. Stoica nu comentează, Florian are încredere în justiție Un alt aspect al anchetei este legat de zborurile de pe Aerodromul Strejnic în timp ce acesta era închis, dar și modalitatea în care a fost soluționată raportarea voluntară cu privire la acest caz. Directorii Nicolae Stoica și Ionuț Daniel Florian nu au vrut să comenteze pentru Defapt.ro investigația începută de DNA, cel puțin în primă instanță. Ulterior, Ionuț Daniel Florian a transmis că "referitor la dosar, menționez că am încredere în justiția din România și cred că este chiar necesar ca situațiile asupra cărora planează suspiciuni să fie investigate. Așa cum am menționat și în răspunsul precedent pe care vi l-am comunicat, detașarea mea la EASA nu a fost condiționată de nicio persoană, ci s-a făcut ca urmare a solicitării venite din partea EASA." 3.000 de euro, cash, în parcare Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a fost șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) în perioada 2012-2018. În ianuarie 2015, l-a detașat până în 2019 pe Ionuț Daniel Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). După ce Florian a încasat primele două salarii de EASA, Nicolae Stoica i-a cerut acestuia, "împrumut", o sumă de 5.000 de euro. O primă tranșă de 3.000 de euro a fost dată pe 1 aprilie 2015 în parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional "Henri Coandă". Ulterior, Florian a virat 1.000 de euro în contul bancar al soției lui Nicolae Stoica. Diferența urma să fie dată după ce Ionuț Daniel Florian mai primea o diurnă de la EASA. Din documentele depuse la instanță rezultă că Ionuț Daniel Florian ar fi cerut returnarea împrumutului în vara anului 2016. "Reclamantul (Ionuț Daniel Florian – n.r.) a considerat până în decembrie 2016 că banii au fost dați împrumut și nicidecum altceva", se arată în documentele de la instanță. Ping-pong cu returnarea "împrumutului" În decembrie 2017, directorul Nicolae Stoica a decis să îi înceteze detașarea lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Decizia a fost contestată la instanță. Din documentele depuse la dosar rezultă că, la începutul anului 2018, Ionuț Daniel Florian nu își primise banii înapoi. Directorul Nicolae Stoica a declarat pentru Defapt.ro că suma împrumutată a fost de 4.000 de euro, bani pe care i-ar fi returnat prin transfer bancar în octombrie 2017. Adică cu două luni înainte ca Florian să fi făcut demersurile la instanță. În această situație, de ce ar fi susținut Ionuț Daniel Florian în fața judecătorilor că nu și-ar fi primit banii înapoi, dacă Nicolae Stoica i-ar fi returnat cu cel puțin două luni înainte de "spovedanie"? Florian nu a vrut să spună pentru Defapt.ro dacă și când ar fi primit banii înapoi de la Nicolae Stoica. După ce a fost informat în legătură cu ancheta DNA, a revenit: "În ce privește împrumutul pe care i l-am acordat domnului Nicolae Stoica, menționez că suma a fost returnată în totalitate, fapt pe care atât eu cât și domnul Nicolae Stoica îl putem proba, dacă va fi nevoie, în fața organelor de control."

Șefă DNA, penibilă pentru procuror european (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefă DNA, penibilă pentru procuror european

Șefă DNA, penibilă pentru procuror european. Ministerul Justiţiei a transmis în direct, luni, 14 februarie, interviurile cu candidaţii pentru ocuparea funcţiei de procuror european delegat în România. În sesiunea de luni au fost intervievaţI patru candidaţi. Trei dintre aceştia au stagii de activitate în DNA şi unul, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Șefă DNA, penibilă pentru procuror european De la Iaşi a participat Alina Moraru, fosta şefă a DNA până la începutul acestui an. Interviurile au vizat întrebări specifice din legislaţia sau posibila activitate a unui procuror european delegat. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat Întrebările au pus în evidenţă dificultăţile pe care chiar şi temuţii procurori DNA le au atunci când au de a face cu întrebări de care poate depinde cariera acestora: trac, emoţii, bâlbe, sincope şi dificultăţi de exprimare în limba engleză într-un asemenea context. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Interceptările din dosare, sute de mii pe an (sursa: Pexels)
Eveniment

Interceptările din dosare, sute de mii

Interceptările din dosare, sute de mii pe an. Cel puțin acestea sunt datele unui raport făcut public recent de către șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu. Potrivit legii, președintele ÎCCJ poate verifica semestrial cum se aplică reglementările în domeniul interceptărilor de comunicații cerute în dosare penale. Potrivit celui mai recent raport pe subiect, cele mai multe interceptări de comunicații sunt făcute de Poliția Română. Prin intermediul DOS (Direcția de operațiuni speciale), care deține aparatura necesară. Cine interceptează și transcrie Conform raportului întocmit de Corbu, "Cadrul legislativ și operațional a rămas stabil, sunt implementate atât mecanisme cibernetice de separare a fluxurilor de date, cât și reguli operaționale clare, care exclud,în cazul administratorului și al fiecărui beneficiar, posibilitatea accesării altor date decât acelea generate, în condițiile legii, cu privire la proprii. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Deși, în anumite cazuri, unitățile de parchet teritoriale sunt nevoite să apeleze pentru punerea în aplicarea măsurilor de supraveghere tehnică la sprijinul structurilor tehnice specializate ale Poliției Române (ca urmare a volumului ridicat de lucrări la nivelul structurilor tehnice din cadrul marilor parchete), și în aceste cazuri sunt aplicabile aceleași reguli și proceduri de realizare a activității de interceptare, precum și garanțiile tehnice și procedurale aferente, care sunt unice și au fost stabilite de către administratorulsistemului." Altfel spus, în afară de Parchetul General, DNA și DIICOT, care dețin aparatură proprie de interceptare, celelalte structuri de parchet apelează fie la SRI, fie la Poliția Română. Fără că SRI și Poliția Română să poată avea acces la conținutul interceptărilor, se mai arată în raport. Interceptările din dosare, sute de mii pe an Cum capacitatea SRI de procesare a cererilor de interceptare de comunicații este limitată, DOS de la Poliția Română intră în acțiune. Raportul întocmit de președintele ÎCCJ spune că "activitatea de punere în executare și exploatare a actelor de autorizare la nivelul DOS (central și teritorial) s-a efectuat de un număr de 428 lucrători specializați, au fost înregistrate pe parcursul anului precedent 3274 de lucrări și au fost întocmite nu mai puțin de 416395 note de redare a convorbirilor de interes". Așadar, 428 de "lucrători specializați" au întocmit 416.395 de "note de redare a convorbirilor". Adică o medie de fiecare "lucrător specializat" de 973 de "note de redare a convorbirilor". Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi avut concediu și nici o zi liberă, fiecare "lucrător specializat" ar fi avut de întocmit aproape 19 "note de redare a convorbirilor". Cam patru pe zi. Se interceptează zi-lumină Deloc întâmplător, documentul ÎCCJ concluzionează că "raportat la datele comunicate de către DOS și proporțional cu numărul de lucrări, resursele umane existente la nivelul direcției respective sunt apreciate ca insuficiente (de exemplu, media traficului interceptat pe lucrător a fost în cursul anului 2021 de 9,5 ore/lucrător/zi, depășind semnificativ norma normală de lucru de 8 ore/zi)". Nu există în raport date despre numărul de note de convorbiri redate de structurile SRI și cele ale PG, DNA și DIICOT.

Chirica versus DNA: alegeri anticipate? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Chirica versus DNA: alegeri anticipate?

Chirica versus DNA: alegeri anticipate? Primarul de Iași, Mihai Chirica, rămâne cel puţin până vineri sub control judiciar. Acesta a contestat măsura dispusă de procurorii DNA, instanţa stabilind ziua de marți ca termen de pronunţare. Primarul s-a prezentat marți dimineaţă la Tribunal, însoţit de avocatul Marius Striblea. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Şedinţa de judecată nu a durat însă mult, întrucât apărătorul lui Chirica a solicitat acordarea unui nou termen, pentru a putea consulta dosarul. Decizia cu privire la controlul judiciar urmează să fie luată vineri. Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Marius Striblea, s-a declarat convins că ziua de vineri va marca ridicarea controlului judiciar dispus împotriva lui Chirica. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, dus la DNA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi

Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi: într-o scrisoare trimisă lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare, opt lideri locali ai Uniunii îi reproșează acestuia că nu i-a apărat de atacurile DNA. Scrisoarea lor, transmisă anul trecut, nu a fost destinată publicului, însă portalul Székelyhon.ro a intrat în posesia ei şi a prezentat-o vineri. Árpád Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a confirmat portalului Székelyhon.ro autenticitatea scrisorii. Agenția oficială de presă a Ungariei, MTI, a publicat o știre pe acest subiect. Ea a fost semnată de preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare – Csaba Borboly, Sándor Tamás, Ferenc Péter şi Csaba Pataki -, precum şi de primarii municipiilor de reşedinţă din aceste judeţe, Attila Korodi (Miercurea Ciuc), Árpád Antal (Sfântu Gheorghe), Zoltán Soós (Târgu-Mureş) şi Gábor Kereskényi (Satu Mare). Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Aleșii locali UDMR, atac la Kovesi Conducătorii administraţiilor locale au mai reamintit că, în urmă cu şapte ani, DNA a reţinut şi a încătuşat mai mulţi lideri maghiari din Transilvania şi din Ţinutul Secuiesc, despre care, ulterior, instanţa a stabilit că sunt nevinovaţi. “În România, Direcţia Naţională Anticorupţie condusă de Laura-Codruţa Kövesi a fost folosită ca instrument de discreditare şi decapitare a liderilor comunităţii maghiare. Atunci nu am resimţit sprijinul opoziţiei ungare, nu am auzit indignarea lor faţă de măsurile abuzive. Nu am fost contactaţi, nu am primit scrisori de simpatie. Ne pare extrem de îngrijorător faptul că doriţi să faceţi acelaşi lucru în Ungaria, să folosiţi parchetul în scopuri politice”, au precizat semnatarii scrisorii. Întreaga scrisoare conține mai multe critici dure la adresa lui Péter Márki-Zay, liderul opoziției maghiare. Ea apare în spațiul public cu două luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc la 3 aprilie 2022.

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA (sursa: gov.ro)
Investigații

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA. Achiziția de echipament militar a fost una dintre cele mai controversate afaceri din MApN. Aceasta a fost ghidată de Nicolae Ciucă, actual premier, în mandatele sale de șef al Statului Major, respectiv de ministru al Apărării. Posibilele nereguli în derularea contractului-cadru de aproximativ 867 milioane de euro, atribuit prin Hotărâre de Guvern americanilor de la General Dynamics, au fost sesizate de ofițerii Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor din cadrul MApN. Alte potențiale nereguli din contract au fost constatate de Curtea de Conturi a României. Informațiile, însă, au fost clasificate. Pe mâna generalului Ciucă Statul Major al Forțelor Terestre a solicitat Ministerului Apărării Naționale (MApN) să cumpere transportoare 8x8 amfibii pentru militarii români. Se întâmpla în urmă cu aproximativ șase ani. De ce amfibii? Pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de ape curgătoare. Iar lipsa infrastructurii critice, a podurilor fixe sau mobile, limitează mobilitatea unităților militare dotate cu transportoare neflotabile. Dar tot conceptul strategic a fost abandonat la începutul anului 2017. Atunci, Consiliului de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major al Apărării, a aprobat înzestrare a două batalioane din cadrul Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Aceasta este prima decizie controversată care a stat la baza afacerii "Piranha 5". Consiliul de Supraveghere a Cerințelor era controlat atunci direct de generalul Nicolae Ciucă, în calitate de șef al Statului Major al Apărării. Decizia generalul Nicolae Ciucă a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis. Afacere oficializată de Tudose și Fifor prin HG După aprobarea în CSAȚ, ministrul Apărării de atunci, pesedistul Mihai Fifor, a promovat în guvernul condus de colegul său de partid, Mihai Tudose, un proiect de Hotărâre de Guvern. HG cerea să se aprobe achiziționarea transportoarelor Piranha 5. Hotărârea de Guvern 852 a fost intrat în vigoare la data de 4 decembrie 2017. Prin acest document s-a hotărât să se achiziționeze 227 de transportoare blindate 8x8 Piranha 5 direct de la firma americană General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Valoarea totală a contractului-cadru a fost de 895 de milioane euro. Într-o primă fază, s-a semnat un contract subsecvent prin au fost contractate 94 de transportoare în valoare de peste 371,32 milioane euro fără TVA. Afacerea a fost parafată de ministrul Mihai Fifor în data de 12 ianuarie 2018. Dată la care s-a plătit inclusiv un avans de 111,4 milioane euro către compania General Dynamics. Penalități de 8,56 milioane de euro și întârzieri de doi ani Conform graficului de livrare a transportoarelor, România urma să primească "în regim de urgență" 36 de transportoare în maxim 12 luni de la data semnării contractului subsecvent. Adică în ianuarie 2019. Alte 32 de transportoare urma să fie livrate în 2019, 26 - în anul 2020 și 47 - în 2021. Acest grafic nu a fost respectat (sursa: defapt.ro) Dar "regimul de urgență" prevăzut în HG 857/217 nu a fost respectat de General Dynamics. De abia pe 28 martie 2019, MApN a notificat GDELS-Mowag că, începând cu 13 ianuarie 2019, se află în întârziere privind livrarea primului lot de transportoare. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Într-un final, li s-au impus penalități de 8,562 de milioane euro. Bani pe care americanii au confirmat că i-au plătit printr-o scrisoare transmisă în octombrie 2019. Ulterior, termenele prevăzute în HG au fost devansate cu aproximativ doi ani. Până la data de 12 ianuarie 2022, în dotarea Armatei Române trebuia să intre în total de 147 de transportoare, conform graficului de livrări. Dar au fost livrate doar 68 de transportoare, adică cele aferente anilor 2018 și 2019. Ofițerii din MApN au sesizat DNA La finalul anului 2018, ofițerii specialiști din cadrul Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN au sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la „posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție” de către cadre militare și personal civil din cadrul Departamentului pentru Armamente, cu privire la achiziția de transportoare 8x8. De exemplu, ofițerii au constatat că estimarea valorii contractului prin preluarea valorii înscrise în Programul anual al achizițiilor publice s-a făcut fără ca autoritatea contractantă să justifice modul de determinare a valorii estimate a produselor ce fac obiectul achiziției. În plus, unele documente au fost acceptate fără ca acestea să fie completate sau modificate conform solicitărilor de clarificări. Mai mult, acordul cadru a fost semnat în condițiile în care lipseau documente care trebuiau anexate la acesta. Procurorul a clasat sec sesizarea "Nu au fost prevăzute sancțiuni concrete privind perceperea de penalități și daune interese în situația în care operatorul economic nu își îndeplinește obligațiile privind integrarea și producerea în România a celor 197 transportoare 8x8 și derivate pe platforma Piranha V, respectiv privind fabricarea în România a celor cinci subsiteme", se menționează în sesizarea către DNA. Dar, mult mai grav, au fost acceptați la negocieri reprezentanți ai GDELS-Mowag fără ca vreunul dintre "aceștia să fie înregistrați la Agenția Națională de Control a Exporturilor (ANCEX) pentru derularea operațiunilor de intermediere și fără ca aceștia să notifice în scris asupra tuturor activităților care erau avute în vedere și asupra persoanelor române sau străine cu care urmau să negocieze ori să organizeze operațiuni care presupunea scoaterea din sau introducerea pe teritoriul României de produse militare". Fragment din sesizarea depusă la DNA (sursa: defapt.ro) Cu toate că neregulile constatate sunt destul de grave, procurorul miliar de la DNA, colonelul magistrat Mihai Gheorghe, a decis să claseze dosarul în baza art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală. Adică fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră