vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

255 articole
Investigații

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM. Liberalul Alin Udriște, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a intrat în atenția procuroriilor DNA pentru achiziții controversate, deplasări și deconturi fictive. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că anchetatorii au făcut ieri percheziții la sediul SNAM, o companie strategică deținută de Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru. Totodată, au fost făcute percheziții și la domiciliile mai multor foști și angajați din cadrul SNAM, inclusiv la locuința directorului Alin Udriște. Printre cei vizați de ancheta DNA se află și Diana Gășpărel, soția inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel. Până în prezent nu a fost pusă sub acuzare nici o persoană. Dosar "in rem" Procurorii DNA au deschis dosarul 483/D/P/2022 "in rem" în care se investighează achizițiile făcute de Societatea Națională a Apelor Minerale începând cu anul 2020 până în prezent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Perioada coincide cu mandatul de conducere al actualului director, Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar au fost audiate mai multe persoane în calitate de martor, inclusiv Alina Bogus, fosta șefă de la Achiziții și o protejată a directorului Alin Udriște. Dar nu înainte de a i se face o percheziție domiciliară. Ea a girat o mare parte din achizițiile controversate făcute la cererea directorului Alin Udriște. Însă, la finalul anului trecut, relațiile dintre cei doi s-au răcit. Motiv pentru care i s-a cerut să plece de pe funcție cu un bonus de șase salarii compensatorii. Acum este consilier achiziții publice la Institutul Național de Administrație. O altă persoană audiată a fost Monica Ifrim, fosta șefă de la Resurse Umane, pe care directorul Alin Udriște a vrut să o retrogradeze. Și ea a fost una dintre persoanele vizate de percheziții. Percheziții DNA acasă la directorul SNAM În același dosar au fost puse în aplicare mai multe mandate de percheziții la locuințele unor foști și actuali angajați ai Societății Naționale Apele Minerale (SNAM). Totodată, a fost luat la puricat și sediul companiei de stat la care unic acționar este Ministerul Economiei. Surse apropiate anchetei susțin că s-au făcut percheziții la locuința directorului Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, și la cea a lui Alin Nicolicea, fost angajat al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Anchetatorii au ridicat de la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale mai multe documente legate de achiziții și delegații. Totodată, susțin sursele, de la șefa de operațiuni Diana Gășpărel s-au ridicat telefonul și laptopul de serviciu pentru a se efectua ulterior percheziția informatică. Directorul economic Laurențiu Zainea nu s-a aflat la serviciu în timpul percheziției. Din biroul acestuia s-au ridicat mai multe documente din fișetul personal. Decont la Suceava, alimentare la Mehedinți Ancheta procurorilor DNA vizează și deplasările săptămânale ale șefilor SNAM, decontate din bani publici. De exemplu, se menționează într-un denunț, directorul Alin Udriște s-a deplasat la Suceava în perioada 11 – 14 decembrie 2020. Însă mașina de serviciu cu care a plecat directorul în delegație la Suceava a fost alimentată la o benzinărie din județul Mehedinți. Plata carburantului s-a făcut cu cardul emis de SNAM. Aceasta este una dintre deplasările pentru care s-a depus plângere și la Secția 4 Poliție. Citește și: EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar Conform denunțului, directorul Alin Udriște le-a spus polițiștilor că în perioada respectivă s-a deplasat cu mașina de serviciu la Sucursala Nord (Suceava), pentru a preda doisprezece dispozitive antiincendiu. În acest sens a prezentat un ordin de deplasare, întocmit de către Laurențiu Zainea. Culmea, cu o zi înaintea acestei deplasări, reprezentanții Sucursalei Nord veniseră la sediul central al SNAM SA, de unde ridicaseră circa 25 de dispozitive antiincendiu.

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM (sursa: Facebook/PNL Mehedinți)
Pizza contra permis la Rutieră Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Pizza contra permis la Rutieră Iași

Pizza contra permis la Rutieră Iași. Pizzeria Mamma Mia a furnizat pizza şi alte feluri de mâncare poliţiştilor de la Rutieră din Iaşi pentru ca agenţii să închidă ochii la greşelile din trafic ale distribuitorilor şi şefilor. Pizza contra permis la Rutieră Iași Dosarul a pornit de la un conflict între şefii de la Poliția Rutieră. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Concret, potrivit surselor noastre, după ce Mihai Şoric a ajuns şef al Serviciului Rutier Iaşi, acesta a intrat în conflict deschis cu fostul său şef, Gheorghiţă Ciobanu, de la Biroul Rutier Iaşi. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Tensiunea între cei doi ar fi atins punctul culminant atunci când unul dintre poliţiştii lui Ciobanu i-a luat certificatul de înmatriculare cumătrului lui Şoric. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale (sursa: Facebook/Alin Udriște)
Investigații

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale. La sediul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), condusă de liberalul Alin Udriște, procurorii anticorupție, însoțiți de "mascați", au ajuns miercuri pentru a ridica mai multe documente referitoare la achizițiile făcute de societatea Ministerului Economiei în cursul anului 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Angajații companiei au fost conduși la demisolul clădirii, pentru a nu interfera cu acțiunea DNA. Defapt.ro a dezvăluit că mai multe achiziții controversate au fost făcute în mandatul de director al liberalului Alin Udriște, de la PNL Mehedinți, organizație condusă de ministrul Energiei Virgil Popescu. De exemplu, a cumpărat cadouri de Crăciun și Paște de la două firme reprezentate de contabilul unei fabrici de pâine deținute de familia sa. O altă societate, condusă de fratele lui Alin Udriște, a fost contractată de SNAM pentru o lucrare de 77.000 de euro la punctul de lucru de la Băile Herculane. Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale Procurorii DNA au venit însoțiți de "mascați" miercuri dimineață la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale, companie deținută integral de Ministerul Economiei. Majoritatea angajaților au fost conduși de anchetatori la demisolul clădirii, cu exepția celor de la financiar. Potrivit unor surse din cadrul SNAM, angajatele care nu au ajuns la demisol au pus la dispoziția anchetatorilor mai multe documente legate de achizițiile făcute în cursul anului 2020. În tot acest timp, directorul Alin Udriște s-a aflat în biroul său, alături de procurori. Ulterior, a coborât la demisolul clădirii, acolo unde se aflau angajații SNAM. Direcția Națională Anticorupție nu a făcut deocamdată publice motivele pentru care procurorii au descins la sediul SNAM. Alin Cojocaru, purtătorul de cuvânt al SNAM, și directorul Alin Udriște nu au răspuns la telefon pentru a explica ce se întâmplă în sediul companiei Ministerului Economiei. Udriște, profil de băiat de bani Alin Udriște, directorul SNAM, și-a început ucenicia în politică la PSD Mehedinți, apoi a trecut în tabăra liberalilor conduși de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. În anul 2016, Alin Udriște a obținut un mandat de consilier județean din partea PNL, apoi Virgil Popescu l-a susținut pentru funcția de vicepreședinte al filialei PNL Mehedinți. După ce Virgil Popescu a ajuns ministru Economiei, la finalul anului 2019, l-a numit pe Alin Udriște în funcția de director al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare La scurt timp după ce a preluat șefia SNAM, Alin Udriște a început să facă mai multe achiziții controversate. A cumpărat pachete pentru sărbătorile pascale și de Crăciun de la două firme reprezentate de Marius Bodeanu, contabilul său de la firma Aurora Trust, societatea care deține fabrica de pâine din orașul Drobeta - Turnu Severin, din județul Mehedinți. Un alt contract de 77.000 de euro a fost atribuit firmei Eurodulgher SRL pentru "reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii de bazine și separare captare izvor apă minerală, plată" de la Băile Herculane. Manager la această societate figura Mihail Udriște, fratele directorului Alin Udriște.

Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm

Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm. Consiliul de Administraţie al Romarm a decis revocarea din funcţie a directorului general al companiei, Gabriel Ţuţu, începând cu data de 14 martie 2023. Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm "Având în vedere evoluţia evenimentelor cu privire la situaţia domnului Gabriel Ţuţu, prin impunerea unor noi obligaţii în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar, Consiliul de Administraţie al CN Romarm SA a decis revocarea domnului Gabriel Ţuţu din calitatea de director general al companiei, începând cu data de 14.03.2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Până la numirea unui nou director general, conducerea executivă va fi asigurată de directorul economic", se menţionează într-un comunicat publicat pe site-ul companiei. Ministrul Economiei, Florin Spătaru a declarat joi, în briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, că decizia privind demiterea lui Gabriel Ţuţu a fost luată după ce Parchetul a decis măsuri suplimentare privind situaţia juridică a acestuia. "Am primit de la Parchet măsuri suplimentare în situaţia juridică pe care domnul Ţuţu o are şi atunci Consiliul de Administraţie s-a întrunit azi şi, la finalizarea concediului de odihnă, asta însemnând data de 14 martie, dânsul va fi revocat din funcţie. Decizia este luată în Consiliul de Administraţie", a explicat Spătaru. Trei luni pentru un nou director Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunţat la finele lunii februarie că ministerul a demarat procedurile pentru selecţia Consiliului de Administraţie al Romarm şi a directorului general, conform Ordonanţei 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, menţionând că procedura ar putea să dureze aproximativ trei luni. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Conform DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie.

Noile propuneri la șefia DNA și Parchetului General: Marius Voineag (foto) și Alex Florența Foto: Inquam/ Ilona Andrei
Eveniment

Noile propuneri: Voineag și Alex Florența

Surpriză: ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu vrea ca Crin Bologa și Gabriela Scutea să mai aibă un mandat la conducerea DNA, respectiv a Parchetului General. Azi, ministerul Justiției a anunțat noile propuneri pentru aceste posturi: Marius Ionuț Voineag și Alex Florența. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Noile propuneri: Voineag și Alex Florența „Propunerile pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ și Procuror Șef DNA sunt următoarele: Alex Florin Florența pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ;Marius Ionuț Voineag pentru funcția de Procuror Șef DNA.Propunerea pentru funcția de Procuror Șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor”, se arată în comunicatul semnat de Predoiu. În declarația de avere a lui Voineag se arată că acesta a primit cadou de botez peste 500.000 de lei. Potrivit CV-ului său, el a făcut dreptul la o facultate privată. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu, iar la PG a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri, arată G4Media. Procurorul Alex Florenţa a venit în 2014 la DIICOT Timişoara, după ce anterior a condus biroul Sibiu al DIICOT. Printre dosarele grele instrumentate de Florenţa se numără cel al reţelei de cămătari şi notari de la Sibiu, prejudiciul fiind de peste un milion de euro, sau cel al reţelei care a umplut vestul României cu euro falşi, în care au fost trimişi, recent, în judecată peste 40 de inculpaţi. Potrivit pressalert.ro, cât a condus DIICOT Timișoara, Florența a instrumentat mai multe dosare , printre acestea aflându-se dosarul de trafic de cocaină al grupării conduse de Lucian Boncu , cel al grupării de contrabandă și șpagă din vama Moravița sau dosarul planului de asasinare a editorului șef al PRESSALERT.ro.

Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția din sistemul medical Fot: Inquam/ George Calin
Eveniment

Șeful DNA nu-și explică corupția sistemul medical

Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv, și a apreciat că serviciile m,edicale sunt „proaste”. El a făcut aceste afirmații la interviul susținut în fața unei comisii a ministerului Justiției, întrucât candidează pentru un nou mandat de șef al parchetului anticorupție. Citește și: Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate Șeful DNA nu-și explică corupția din sistemul medical „S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”, a spus Bologa. DeFapt.ro este un proiect independent: Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online El a punctat care sunt zonele corupte din sistemul medical de stat. „Am constatat că domeniul sănătăţii publice în ceea ce priveşte achiziţiile sau ocuparea posturilor sau ocuparea funcţiilor este atins în continuare de corupţie. De asemenea, am constatat în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor publice în toate instituţiile, atât centrale, cât şi descentralizate, există un fenomen al corupţiei care constă în furnizarea subiectelor pentru a ocupa aceste funcţii de către persoane care nu ar avea capacitatea profesională şi intelectuală să ocupe funcţiile respective. Prin fraudarea acestor concursuri, funcţiile vor fi ocupate de persoane nepregătite, astfel încât toată instituţia va funcţiona prost şi achiziţiile publice realizate de aceste instituţii va fi posibil să fie fraudate, în momentul în care aceste persoane numite în aceste funcţii (...) ştiu că au fost numite în acele funcţii nu pe criterii de competenţă şi atunci trebuie să-i servească pe cei care le-au pus în funcţie", a explicat procurorul-şef. Cei doi candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Crin Bologa, şi Marius Ionuţ Voineag, procuror în cadrul DNA - susţin interviul, marţi, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Foto: Facebook
Eveniment

Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate”

O analiză DNA din 2018, uitată la sertar, intitulată „Corupția în sistemul de sănătate”, identifică cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate din România. Este puțin probabil să se fi schimbat ceva din 2018 până acum, exceptând faptul că nu se mai discută deloc, la nivel politic, despre corupția din acest sistem, iar cazurile în care medicii sunt prinși că luau mită sunt considerate ca fiind excepții. Citește și: Utilizarea stimulatoarelor cardiace de la persoane decedate este ilegală. Medicii care au făcut asta au falsificat acte de achiziție astfel încât să dea aparența cumpărării legale a acestora Analiză DNA: „Corupția în sistemul de sănătate” Iată ce arăta raportul DNA, în 2018: Corupție la achizițiile din spitalele publice: „comisioanele reprezentau un procent fix din valoarea facturilor plătite, cuprins în intervalul 5-20%”. Banii primiți ca mită provin tot din bugetul spitalului, valoarea contractului fiind ”suplimentată” astfel încât să permită acordarea comisionului. Mita primită de managerul spitalului: între 300.000 de euro și 4,7 milioane de lei. Corupție la expertizarea medicală a capacității de muncă. „Valoarea mitei nu este una mare, ritmicitatea actului generează profituri ilicite constante beneficiarului”, arată raportul. Șpăgi date la casele județene de asigurări de sănătate (CAS) pentru aprobarea bugetului spitalului. Mita periodică, către șeful casei de asigurări de sănătate, era între 3.500 de lei și 3.500 de euro. Mită la angajarea în sistemul medical. Mită la autorizarea farmaciilor, nu neapărat pentru acoperirea unor ilegalități, ci pentru ca instituțiile statului să-și facă datoria. „Darea de mită reprezenta un imbold pentru ca instituția să-și facă treaba, cu alte cuvinte să respecte termenul legal în care să dispună autorizarea farmaciilor, cu atât mai mult cu cât dosarele depuse de către solicitanți erau corecte și complete. Termenul legal de soluționare era de 30 de zile, însă în mod uzual acesta era depășit, ajungând la 5-6 luni de la depunerea documentației de avizare”, se arată în analiza DNA. „Este important de subliniat faptul că unii dintre managerii de spital implicați în comiterea faptelor de corupție erau persoane cu o importantă reputație profesională, cu invenții în medicină și cariere universitare îndelungate”, susține documentul din 2018. În analiză este prezentată reacția unui medic la șpaga oferită de pacient: „5 litri de pălincă…! Eu nici măcar nu pot înțelege! Vin la doctor…. Pălinca e la nivel de 20 - 25 lei litru. De ce te complici să cari … Eu ce să fac cu 5 litri de pălincă? … Bun, nu critic, dar …… Și niciodată țara asta n-o să progreseze…. Vii cu 10 ouă și-un boț de brânză și ….. Ce să fac cu ele? Pune-mi 200 de lei și-mi cumpăr eu câtă pălincă vreau”. „Mita, constând în bani sau diverse produse, este plătită în cabinetul medical, aparent din inițiativa pacientului. Însă, în realitate, medicul folosește mijloace de constrângere morală a pacienților prin respingerea dosarelor medicale depuse de persoanele care nu ofereau «atenții»”, mai explică DNA. „Suma nu mi se cuvenea din punct de vedere legal, dar mi se cuvenea din punct de vedere moral”, spune un medic inculpat, citat în analiza DNA. Laura Codruța Kovesi a fost demisă de la conducerea DNA la câteva luni de la prezentarea acestui raport.

Medic trimis în judecată pentru falsificarea a 926 certificate de vaccinare  Foto: captură video
Eveniment

Medic trimis judecată falsificarea certificate de vaccinare

Un medic de familie, din Dolj a fost trimis în judecată pentru falsificarea a 926 certificate de vaccinare anti-COVID-19, anunță DNA. CNAS s-a constituit în parte civilă și vrea înapoi banii plătiți pentru falsele vaccinări. Medic trimis în judecată pentru falsificarea a 926 certificate de vaccinare Potrivit unui comunicat transmis de DNA, în perioada octombrie 2021 - ianuarie 2022, medicul de familie era autorizat să efectueze şi activitatea de vaccinare anti COVID-19, iar cu ajutorul mai multor persoane, ar fi pretins şi primit, prin intermediari, de la cele 926 persoane suma de 200 lei/persoană (în total 185.200 lei), iar în schimbul banilor ar fi procedat la înscrierea persoanelor respective în Registrul Electronic Naţional de Vaccinări (RENV) şi la eliberarea adeverinţelor care atestau în mod fals că acestea erau vaccinate împotriva COVID-19. "În afară de banii primiţi în modalitatea de mai sus, inculpata Vatan Venera Ecaterina ar fi solicitat şi ar fi obţinut de la Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, contravaloarea 'administrării' vaccinului în cazul celor 926 persoane, primind de la instituţia respectivă suma totală de 37.720 lei. În acelaşi context, medicul Vatan Venera Ecaterina, după ce ar fi intrat în posesia carnetelor cu tichete de masă, alocate pacienţilor conform O.M.S. nr. 1863/2021 (privind acordarea alocaţiei de hrană sub forma tichetelor de masă persoanelor care se vaccinează cu schemă completă de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2), ar fi dat, în mod nelegal, unuia dintre intermediari (care a încheiat cu procurorii anticorupţie un acord de recunoaştere a vinovăţiei) un număr de 190 carnete (ce conţinea fiecare câte 5 tichete de masă în valoare de 20 de lei/buc - 19.000 lei) pentru a dispune de ele în interes personal", au stabilit procurorii DNA, potrivit comunicatului menţionat. Casa de Sănătate își vrea banii înapoi Medicul de familie a fost trimis în judecată, sub control judiciar, pentru luare de mită, în formă continuată, fals informatic, în formă continuată, înşelăciune, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată, delapidare. De asemenea, au fost trimişi în judecată pentru complicitate, în stare de libertate, alţi doi inculpaţi. În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Totodată, Casa de Asigurări de Sănătate Dolj şi Direcţia de Sănătate Publică Dolj s-au constituit părţi civile cu suma totală de 56.720 lei. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Dolj cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză. Citește și: Medic de la spitalul Târgu Cărbunești lucra la privat în timpul programului și este bănuit că opera cu aparatura de la stat. Managerul spitalului susține că nu poate face nimic Anterior, în cauză au fost încheiate acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu patru persoane (intermediari). În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Direcţiei Generale Anticorupţie

Șeful DNA spune că procurorii n-au salarii mari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Șeful DNA spune că procurorii n-au salarii mari

Șeful DNA, Crin Bologa, spune că procurorii din subordinea sa n-au salarii mari și susține că sunt instituții de stat unde „trei-patru oameni care au cât toţi procurorii DNA”. Șeful DNA spune că procurorii n-au salarii mari „Asta iar e o poveste cam de mult spusă în spaţiul public. Eu v-aş indica să vedeţi salariile tuturor celor care lucrează la stat pe diferite poziţii, să le vedeţi pe ale magistraţilor şi să vedeţi cam pe unde ne situăm acum. Pentru că a fost o lege unică de salarizare, noi am rămas acolo, restul toţi au trecut pe lângă şi la acea lege au fost excepţii, după excepţii, după excepţii. Vedeţi la instituţiile deconcentrate, câteva Consilii Judeţene, la primăriile mari, vedeţi în companiile naţionale, vedeţi în agenţiile de reglementare. Sunt acolo trei-patru oameni care au cât toţi procurorii DNA. Deci este poveste, aşa ce salarii mari... da, au fost, la un moment dat, dar am rămas cu acelea. Dar nici nu suntem săraci”, a declarat Crin Bologa, joi după-amiază, în conferinţa de presă susţinută cu ocazia prezentării bilanţului activităţii DNA pentru anul 2022 și citat de news.ro. Conform acestuia, 23 de procurori au plecat din DNA anul trecut, cei mai mulţi dintre ei prin pensionare. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Ordonanța de reținere a lui Victor Pițurcă, în care este detaliată cu lux de amănunte afacerea cu măști, dar și cum s-au împărțit peste 11 milioane de lei încasați de la Ministerul Apărării Naționale. Totodată, sunt descrise și faptele de "vitejie" ale generalului cu două stele Dragoș Marian Popescu, șeful Direcției Medicale a MApN, și ale colonelului farmacist Constantin-Cristian Popescu, cel care a girat oficial întreaga afacere de corupție. Dosarul, deschis încă din iunie 2020 Ancheta a fost deschisă de procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București în anul 2020. Pe 5 iunie 2020, dosarul a fost declinat către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru urmăriri penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, pentru că în dosar era implicat și colonelul farmacist Constantin Cristian Popescu. Dosarul a fost înregistrat la DNA sub numărul 47/P/2020. Doi ani mai târziu, în aprilie 2022, dosarul a fost disjuns și s-a format un nou dosar, cu numărul 25/P/2022. Apoi, prin Ordonanța 25/P/2022, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea secției de combatere a corupției cu privire la Gabriel Țuțu. De data aceasta, dosarul a fost înregistrat cu numărul 98/P/2022. Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București (UM 02464), coordonat de colonelul Constantin Cristian Popescu, a demarat procedura de fundamentare a necesității achiziției unor materiale medicale de protecție. Câteva zile mai târziu (pe 10 aprilie 2020), la sediul Romarm a avut loc o întâlnire între capii afacerii: Gabriel Țuțu, însoțit de Andrei Alexandru Hudea, și finanțatorii Victor Pițurcă și Alexandru Pițurcă. Atunci s-a stabilit cum să fie derulată afacerea. Ulterior, la patru și cinci zile distanță, tot la sediul Romarm, s-a decis ca firma Interarms Impex SRL, controlată de Riccardo și Andrea Barsanti, să colaboreze cu firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul Cele două societăți au semnat un contract de asociere în participațiune pentru a importa din China măști de protecție triplu - strat, trei pliuri, semi-mască FFP2 cu sau fără valvă, ochelari de tip goggle cu supapă, mănuși nitril nepudrate, combinezoane. Conform înțelegerii, Interarms Impex se obliga să asigure legătura cu furnizorul chinez Sichuan Lingtong Intelligence Enviromental Protection Industry CO. Ltd., iar PAV Green Energy să finanțeze achiziția produselor și costurile transportului. Profitul urma să se împartă 40% pentru Interarms Impex și 60% pentru firma lui Pițurcă jr. Țuțu a băgat firma de fațadă în afacere Gabriel Țuțu, directorul Romarm, i-a propus lui Ionel Neacșu, directorul firmei Helios Dentserv, ca "pentru un comision de 6% din profit, să personalizeze cu datele firmei sale oferta comercială a Interarms Impex și să colaboreze cu reprezentanții MApN pentru formalitățile de procedură de achiziție, întrucât societatea deținea avize ANMDM pentru comercializarea de dispozitive medicale". Procurorul de caz Gheorghe Emil Moța susține în Ordonanță că "pentru a da o aparență de legalitate a actelor din procedurile de achiziție reprezentanții UM 024464 au atestat, în mod nereal, prin documente că oferta Helios Dentserv a fost selectată încă din data de 5 aprilie 2020". Firma lui Pițurcă jr, contract cu chinezii Firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă, a încheiat contractul de vânzare – cumpărare cu furnizorul chinez pentru 1.000.000 de măști medicinale cu trei pliuri, 300.000 măști FFP2, 100.000 măști FFP3, 50.000 de ochelari și 10.000 de scuturi de protecție facială în valoare de 1,31 milioane de euro. Se întâmpla la data de 16 aprilie 2020. La aceeași dată s-a încheiat contractul de transport aerian între ALLODIUM SA și Pav Green Energy pentru suma de 290.856 euro Tot în data de 16 aprilie 2020, Victor Pițurcă a împrumutat firma fiului său cu banii pentru plata produselor medicale. Patru zile mai târziu s-a semnat un act adițional la contractul de împrumut, în cuantum de 1.605.407 euro și 163.406 lei. Acești bani au fost plătiți de Victor Pițurcă direct către furnizori în beneficiul firmei Pav Green Energy. Circuit: Pițurcă jr - fațadă - MApN O zi mai târziu, între Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București, s-a semnat contractul de furnizare produse în valoare de 11.310.200 lei, echivalentul a peste 2,3 milioane de euro. Din partea unității militare, contractul a fost semnat de colonelul farmacist Cristian Constantin Popescu, șeful secției Achiziții Publice – maior farmacist Cristian Constantin, iar din partea furnizorului, de Ionel Neacșu. La data de 27 aprilie 2020, bunurile au fost facturate de PAV Green Energy către Helios Dentserv cu o valoare de 11.068.400 lei fără TVA. Helios Denteserv a emis ulterior factura către UM 02464 cu un adaos comercial de 241.800 lei. Bunurile au fost scoase din antrepozitul fiscal de colonelul Cristian Constantin Popescu și recepționate pe 29 aprilie. MApN i-a plătit direct lui Pițurcă jr Pe 15 mai 2020, compania Helios Dentserv a cesionat creanța certă în cuantum de 11.068.400 lei pe care o avea de încasat de la MApN către firma lui Alexandru Pițurcă. Patru zile mai târziu, Centrul Farmaceutic Zonal București a virat aproape 240.000 lei în conturile Helios Dentserv, iar restul de peste 11,06 milioane în conturile firmei lui Pițurcă jr. Bani au intrat în conturi în data de 25 mai 2020. În aceeași zi a Pițurcă jr. a plătit 1,38 milioane lei în contul Interarms Impex SRL. O zi mai târziu, Pav Green Energy a plătit 1.538.201 euro către Victor Pițurcă. Cum a luat Țuțu șpaga Apoi a intrat în scenă Alexandru Andrei Hudea, care a avut o discuție cu Riccardo Barsanti în data de 4 iunie 2020. În urma dicuției s-a decis ca firma AAH Bussines Conex, administrată de Elena Maria Hudea, mama lui Alexandru Hudea, să emită o factură de 607.852 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de consultanță și logistică. Imediat, firma fraților Barsanti a transferat suma de 607.852 lei către firma AAH Bussines Conex. O zi mai târziu, Elena Maria Hudea i-a transferat suma de 40.000 lei lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm. Pe 23 iunie 2020 i-a mai transferat încă 10.000 lei. În total, 50.000 de lei. Procurorii anticorupție susțin că "analizând succesiunea evenimentelor a rezultat faptul că potrivit înțelegerii participanților, Țuțu Gabriel urma să fie renumerat, fapt pentru care a primit suma de 50.000 lei, sumă ce a fost aparent justificată de un contract de împrumut". Țuțu și Tița Procurorii DNA au efectuat o percheziție informatică asupra telefonului Andrea Barsanti. Anchetatorii au găsit o discuție cu fratele său, Riccardo Barsanti, din care rezultă "că date referitoare la cuantumul anumitor sume, reprezentând beneficii financiare încasate de doi funcționari CN Romarm SA, Țuțu Gabriel – 10.000 și Tița Ilie – 3.500". Procurororul nu a specificat dacă lei sau altă mondedă. Colonelul Ilie Tița este membru în Consiliul de Administrație al Romarm și omul de încredere al directorului Gabriel Țuțu. Conform declarației de avere, Ilie Tița primește o pensie anuală de aproximativ 150.000 lei pe an, adică în jur de 2.500 de euro pe lună. Pe lângă pensie, a mai primit un salariu de 13.692 lei de la Ministerul Economiei, plus alți 40.000 de lei în baza contractului de muncă de la Romarm. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, a mai primit alți 7.550 lei. Grup de Whatsapp al afacerii Din convorbirile dintre Ionel Neacșu și Gabriel Țuțu rezultă că au discutat despre contractul semnat de MApN și Helios Dentserv. La data de 7 mai 2020, Ionel Neacșu i-a cerut lui Gabriel Țuțu informații referitoare la efectuarea plății aferente contractului. Directorul Țuțu i-a confirmat că a făcut demersul solicitat în sensul că a transmis solicitarea de urgentare a efectuării plății către generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu. Care i-a specificat termenul până la care se va efectua plata. Generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu este șeful Direcției Medicale a MApN, în subordinea căruia se află Centrul Farmaceutic Zonal București, respectiv, colonelul Cristian Constantin Popescu. Totodată, spun anchetatorii, a fost creat un grup de discuții denumit „Contract 15.04.2020” din care făceau parte Gabriel Țuțu, Alexandru Pițurcă, Ionel Neacșu, Andrei Alexandru Hudea, Gina Pițurcă, Andrei Badiu și Roman Hamed. Din discuțiile purtate pe grupul de Whatsapp rezultă că Gabriel Țuțu ar fi făcut demersuri pe lângă ofițeri cu funcții de conducere din MApN pentru urgentarea efectuării plăților.

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie (sursa: Inquam Photos/Mircea Manole)
Investigații

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie. Afacerile lui Pițurcă jr. au crescut de 13,5 ori în primul an de pandemie. Firmei Pav Green Energy, patronată în acte de Alexandru Pițurcă și al cărei nume apare în scandalul măștilor neconforme vândute Ministerului Apărării Naționale, i-a crescut cifra de afaceri în primul an de pandemie de la aproximativ 559.000 lei la peste 7,55 milioane lei. Procurorii DNA i-au reținut în cursul zilei de luni pe antrenorul Victor Pițurcă și pe Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm. Primul a fost acuzat de cumpărare de influență. Gabriel Țuțu a fost acuzat de acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie Alexandru Victorio Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, este unic asociat și administrator al firmei Pav Green Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. La capitolul "activități secundare", firma lui Pițurcă jr se ocupă de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la lucrări de construcții și activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2019, conform datelor de la Ministerul Finanțe, a raportat o cifră de afaceri netă de aproximativ 559.000 lei și un profit net de 71.408 lei. Totul, cu zero angajați. În primul an de pandemie, afacerile companiei au crescut spectaculos. Cifra de afaceri netă a ajuns în anul fiscal 2020 la peste 7,55 milioane lei iar profitul a fost de aproape 1,7 milioane lei. De data aceasta, numărul mediu de angajați declarați a crescut de la zero la cinci. În anul fiscal 2021, adică în cel de-al doilea an de pandemie, cifra de afaceri netă a firmei Pav Green Energy a fost de 17,86 milioane lei. De peste 2,3 ori mai mare față de primul an de pandemie. Iar profitul net declarat a fost de peste 6,22 milioane lei cu doar patru angajați. Practic, în doar doi ani, profitul a crescut de la puțin peste 71.000 de lei la 6,2 milioane lei, adică de 85 de ori. Generalii MApN au apelat la intermediari În anul 2020, adică în primul an de pandemie, șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul D.P., s-a ocupat de achiziția măștilor medicale. Acesta i-a ordonat șefului Farmaciilor din cadrul Direcției Medicale să găsească transport și banii necesari pentru achiziția măștilor, potrivit Prosport.ro. Șeful farmaciilor a luat legătura cu Riccardo și Andrea Barsanti ca să le intermedieze relația cu furnizorii chinezi. Generalii MApN și-au dat seama că nu au banii necesari și așa ar fi fost cooptat Victor Pițurcă. Prin intermediul firmei lui Pițurcă jr, Victor Pițurcă ar fi plătit transportul măștilor. Firma lui Alexandru Pițurcă a virat banii către o altă companie, ALLODIUM SA, care la rândul ei a achitat închirierea avionului de la Forțele Aeriene din Ucraina. Totodată, au fost plătite și echipamentele medicale către firma China Sichuan Ling Tong Intelligence Enviromental Protection Industry Co. Ltd. Citește și: Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit Chinezii au livrat echipamentele către Helios, firma lui Vasile Neacșu, un apropiat al lui Victor Pițurcă. Iar de aici, măștile au ajuns în ograda Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, s-a constatat că măștile erau neconforme și nu au putut fi folosite. Procurorii militari încă investighează această controversată afacere, din care o parte s-a disjuns la Direcția Națională Anticorupție. În acest nou dosar au fost reținuți Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă.

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și fost șef în SRI, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA pentru că ar fi primit mită 50.000 de lei și ar fi prejudiciat compania pe care o conducea cu peste 8,6 milioane de lei. Motiv pentru care este acuzat oficial de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. În același dosar a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României, sub acuzația de cumpărare de influență. Livrări din China Gabriel Țuțu, șeful Romarm, a cumpărat trei linii de producție a măștilor de la compania Interarms Impex SRL cu aproape un milion de dolari. Echipamentele au fost importate din China. Dar s-au stricat rapid după ce au fost puse în funcțiune la Uzina de produse speciale Dragomirești. Între timp, Romarm a mai cumpărat și materiale de producție a măștilor, tot de la Interarms Impex SRL, în valoare de 728.000 de euro. Ulterior, Interarm Impex SRL, reprezentată de Riccardo Barsanti, a adus piese noi din China pentru a repara utilajele stricate. Procurorii DNA susțin că Gabriel Țuțu, în calitate de director al Romarm, cu încălcarea legii a „încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție)”. În această afacere ar fi fost implicată și o firmă controlată de Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României. Astfel, compania Ministerului Economiei, Romarm, a fost prejudiciată cu 8.647.584 lei, susțin procurorii. Bani care reprezintă contravaloarea utilajelor și materiei prime pentru măști. Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei Anchetatorii îl mai acuză pe Gabriel Țuțu că ar fi pretins de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus „introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță”. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul În schimbul acestui serviciu, Gabriel Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru a se efectua achiziții directe. Dar și că va avea grijă „să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”. În acest context, Gabriel Țuțu ar fi primit printr-un intermediar o șpagă de doar 50.000 de lei.

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity (sursa: romarm.ro)
Eveniment

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity

Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și protejatul ministrului liberal Virgil Popescu, a fost reținut de procurorii anticorupție pentru că a vândut măști neconforme Ministerului Apărării Naționale. În același dosar de corupție a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul selecționer al echipei de fotbal a României, pentru că o parte dintre produsele neconforme au fost achiziționate prin intermediul unei societăți deținute de fiul său. Numele lui Gabriel Țuțu apare în mai multe afaceri controversate, inclusiv în achiziția de rachete ruginite din Bulgaria pe care le-a revândut în Ucraina. În această operațiune a fost implicată direct compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Reținutul Țuțu, expert SRI în cybersecurity Gabriel Țuțu și-a început cariera în 1995 ca agent de poliție în Galați. A rezistat doar trei ani. Nu se știe ce a făcut în perioada 1998-2001. Dar în 2001 îl regăsim ca angajat al companiei de pază Securent SA, societate care l-a pus șef de securitate la Arcelor Mittal Steel Galați. De acolo, a fost recuperat de Serviciul Român de Informații, care i-a dat pe mână coordonarea unei echipe de identificare, prevenire și combatere a amenințărilor din spațiul cibernetic care pun în pericol securitatea națională a României. Se întâmpla în aprilie 2003, în timp ce Țuțu urma cursurile unui master la Academia Națională de Informații. Pe această funcție, Țuțu a rezistat până în august 2011, potrivit propriului CV, deși nu avea specializări în securitatea cibernetică. Studiile superioare ale lui Țuțu sunt de drept, la Universitatea "Danubius" din Galați. Dezastrul Țuțu De la SRI, Gabriel Țuțu a ajuns șef al departamentului juridic la Ministerul Comunicațiilor. Ulterior, a trecut prin Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Într-un final, a ajuns detectiv particular. A fost salvat în decembrie 2019 de ministrul Economiei, liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la șefia companiei de stat Romarm, principalul producător și exportator de produse militare din România. Sub ministrul Virgil Popescu, Gabriel Țuțu a fost implicat într-o serie de achiziții controversate în plină pandemie. De exemplu, a cumpărat instalații chinezești pentru a produce măști medicale la Uzina Mecanică Plopeni. La scurt timp după ce au fost puse în funcțiune, echipamentele chinezești s-au stricat. În toamna anului 2020, Gabriel Țuțu l-a însoțit pe ministrul Virgil Popescu l-a Mehedinți, în timpul campaniei electorale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Acolo a promis că va construi fabrica de arme Beretta, dar proiectul a fost abandonat, iar Romarm a rămas cu obligația de offset. Filiera Belarus - Bulgaria - Romarm - Ucraina În vara anului 2022, la aproape șase luni de la declanșarea războiului din Ucraina, o ancheta jurnalistică a unei publicații bulgare a dezvăluit că Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, a cumpărat rachete ruginite din Bulgaria, produse în Belarus, pentru a fi vândute în Ucraina. Militarii ucraineni au refuzat muniția livrată de Romarm pentru că aceasta era deformată și ruginită. În urma acestei controversate afaceri cu armament, actualul ministru al Economiei, Florin Spătaru, a promis declanșarea unei anchete interne. Rezultatele nu au mai fost făcute publice.

Șeful Romarm, Gabriel Țuțu, reținut de DNA Foto: Facebook
Eveniment

Șeful Romarm, reținut de DNA

Șeful Romarm, Gabriel Țuțu, a fost reținut de DNA, susțin mai multe publicații. Potrivit Antena 3 CNN și Digi 24, Gabriel Țuțu a fost audiat de DNA în dosarul prin care MApN a achiziționat mai multe măști și viziere într-un contract de 11 milioane de lei, bani care ar fi ajuns la fiul lui Victor Pițurcă. Aceste măști au fost neconforme, lucru precizat și de medici. În acest dosar a fost reținut și Victor Pițurcă. Șeful Romarm, reținut de DNA DeFapt.ro a scris, în martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm, și Daniela Nicolescu, zisă «pușculița PNL»”. Romarm este în subordinea ministerului Economiei. Șeful Romarm este un absolvent al Școlii de Poliție Vasile Lascăr – unde sunt pregătiți subofițerii/ agenții de poliție - și apoi a lucrat ca agent de poliție în Galați. A urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea „Danubius“ din Galați. Din 2001, a preluat conducerea pazei la combinatul siderurgic Arcelor Mittal Steel Galați. Conform propriului CV, peste noapte, a ajuns ofițer și șeful unui Departament din cadrul Serviciului Român de Informații, funcție pe care a rezistat din 2003 până în 2011. De la SRI a ajuns șef departament juridic la Ministerul Comunicațiilor, a trecut și prin Consiliul de Administrație al Loteriei Române. Într-un final, a ajuns detectiv particular. A fost recuperat și instalat la șefia companiei Romarm în decembrie 2019. Pe site-ul Romarm, Țuțu se recomandă: „Un manager extrem de motivat și proactiv, cu o experiență solidă în domeniul sistemelor de securitate și siguranță a informației. Nivelul ridicat de integritate și sprijinul oferit echipei definesc un comportament de leader cu rezultate dovedite în poziția de manager. 10 ani de experiență în Serviciul Român de Informații și 5 ani de securitate comercială, timp în care au fost menținute colaborări prolifice cu mai multe agenții guvernamentale, diplomatice și de informații”.

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful Cercel și Rafila

Se împlinesc, azi doi ani de la incendiul de la Institutul Matei Balș, fieful lui Streinu Cercel și Rafila: anchetele Parchetului și DNA, învăluite în mister. Până acum, statul român nu a identificat nici un vinovat pentru 20-21 de morți (datele diferă, nu există un comunicat oficial), unii arși de vii, nimeni n-a fost trimis în judecată. Doi ani de la incendiul de la Balș, fieful lui Cercel și Rafila Senatorul PSD Adrian Streinu Cercel a condus peste 20 de ani acest spital, părăsind postul cu câteva săptămâni înainte de producerea incendiului, întrucât fusese ales senator PSD. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila era angajat la acest institut. După incendiu, care ar fi cauzat moartea a 20 sau 21 persoane, din care patru chiar pe 29 ianuarie 2020, iar celelalte în zilele următoare, au fost declanșate două anchete: una a parchetului general, iar alta DNA, după o sesizare a Corpului de Control a Guvernului. Premier era, la acel moment, Florin Cîțu. Buletin de București a solicitat, pe 4 ianuarie 2023, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și DNA informații privind stadiul anchetelor în dosarul Institutului Matei Balș. „A răspuns doar DNA care a informat că s-a dispus clasarea achetei cu privire la suspiciune infracțiunii de abuz în serviciu și declinarea cauzei către Parchetul de pe lângă Tribunalul București”, scrie Buletin de București. Ce spunea Florin Cîțu la 10 martie 2021: „O sesizare, da, se face către Direcţia Naţională Anticorupţie şi este vorba de: asigurarea serviciilor în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă cu o firmă ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi”. Chiar Antena 3 scria, în februarie 2020: „Firma care trebuia să apere de incendii Institutul Matei Balş din Capitală este o societate cu un singur acţionar, care are sediul într-o casă din oraşul Pantelimon (...) Firma Midan Fire Exit SRL, care a încasat în ultimii doi ani 286.000 de lei de la Institutul Matei Balş pentru servicii de pompieri, are sediul într-o căsuţă modestă din oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov”. Contractul a fost atribuit fără licitație. Presa arată corupția de la spital „În ultimii trei ani, 20 de milioane de lei au fost atribuiți direct unor firme fără angajați sau fără experiență. Mai mult, Institutul Balș a făcut afaceri de zeci de mii de euro și cu Hospital Technical Solutions, aceeași firmă care i-ar fi oferit mită fostului ministru PSD al Sănătății, Sorina Pintea. În plus, în urma incendiului care a avut loc vineri dimineață am aflat că societatea care a primit 55 de mii de EURO pentru a se ocupa de prevenția și stingerea incendiilor, Midan Fire Exit, nu are nici un angajat și zero experiență”, arăta Starea Presei. La un an de la incendiu, Parchetul General a comunicat, pentru DeFapt.ro, că ancheta se desfășoară in rem, adică nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, care transmis că se desfășoară cercetări in rem „sub aspectul infracțiunii de distrugere din culpă care a avut drept urmare un dezastru”. DNA nu a comunicat dacă are vreun dosar deschis în acest caz. Pe scurt, nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare sau trimisă în judecată. Nu se știe clar nici până astăzi câți dintre pacienții decedați au murit din cauza bolii și câți din cauza incendiului, în afară de cei trei găsiți carbonizați. Mogulii spitalului, Rafila și Cercel Înainte de a fi parlamentar PSD și ministru, Alexandru Rafila era angajat la Matei Balș și câștiga aproape 19.000 de lei pe lună, doar de aici. Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD, lua și el aceeași sumă. Citește și: Fritz prevestește finalul carierei politice a lui Cioloș: „Dacă eşti deja la al treilea sau al patrulea proiect politic, cine te mai ia în serios?” În anul 2015, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) l-a acuzat pe Streinu-Cercel că a fost incompatibil între 2008 și 2012, pentru că a fost simultan manager la Institutul Balș și președinte al Senatului Universității Carol Davila. De asemenea, ANI l-a declarat incompatibil și pentru că între 2010-2012 a fost în același timp manager la Balș și secretar de stat la Ministerul Sănătății.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră