joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dna

279 articole
Investigații

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse. Milionarul Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, are sub sechestru nu mai puțin de 22 de terenuri și case, dar în declarațiile de avere a menționat doar opt. Diferența de 14 imobile a fost scoasă la iveală de procurorii DNA care l-au trimis în judecată pentru că a prejudiciat primăria Chiajna cu aproape 45 de milioane lei, bani cu care a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primarul Mircea Minea, actual copreședinte ALDE, se află la conducerea primăriei Chiajna din anul 1996, atunci când a candidat pe listele Partidului Social Democrat. Unul dintre cei mai longevivi primari din țară, Mircea Minea a ajuns bugetar milionar din învârtelile cu terenuri de la marginea Bucureștiului. Primarul Minea, bani președintelui Minea Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Pe scurt, în perioada 2007-2011, primarul Minea ar fi încheiat cu clubul de fotbal Concordia Chiajna mai multe contracte cu finanțare nerambursabilă pentru care a plătit din bugetul primăriei aproape 37,5 milione lei. În plus, a închiriat clubului de fotbal două baze sportive aflate în proprietatea publică a Primăriei Chiajna în schimbul unor chirii modice. De exemplu, 100 de lei/lună pentru baza sportivă și 7,65 euro/oră pentru stadion. Din această afacere a rezultat încă un prejudiciu de peste 7,5 milioane lei. În total, aproape 45 de milioane lei, echivalentul a nouă milioane de euro. Mai mult, primarul Mircea Minea deținea calitatea de membru fondator și președinte al consiliul director la clubul Concordia Chiajna. Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse Surpriza apare la finalul comunicatului de presă al DNA, instituție care susține că a pus sechestru pe 22 de imobile, terenuri și case, deținute de către Mircea Minea. Dar în ultima declarație de avere, depusă în iunie 2022, primarul Minea a menționat doar opt imobile. De exemplu, are un teren intravilan de 10,5 hectare pe care susține că l-a cumpărat în 1996. În 1999 a dobândit un teren de 2.490 mp prin reconstituirea dreptului la proprietate. La fel s-a întâmplat și în 2016, când a pus mâna pe un teren de 1.000 mp. Ultimul teren de 1,72 hectare l-a cumpărat în anul 2017 împreună cu soția sa, Olguța Minea. La capitolul clădiri, soții Minea au declarat că dețin o casă de 374,6 mp în Chiajna, plus alte trei imobile cu suprafețe cuprinse între 904 și 1.104 metri pătrați. Primarul Minea a mai menționat în declarația de avere că a vândut un teren intravilan cu cu aproape 4.000 de euro firmelor Ayandel Home, Ayandel Chrishome și Irimia Aimiri SRL. Totodată, a menționat că a plasat în fonduri de investiții, inclusiv pensii private, nu mai puțin de 2,66 milioane lei. Alți 320.000 lei și 17.827 euro îi are în două conturi bancare. Pentru munca prestată în folosul comunității din Chiajna, edilul Mircea Minea este renumerat anual de primărie cu aproape 180.000 lei. Soția sa, Olguța Minea, patronează și administrează firma Euromond Impex care are ca obiect de activitate colectarea și epurarea apelor uzate. Pentru funcția de administrator și-a dat un salariul anual 30.528 lei. 700.000 de lei pierdute printre milioane Declarațiile de avere depuse în ultimii zece ani de primarul Mircea Minea sunt pline de surprize. În anul 2013, acesta a menționat că deține împreună cu soția sa două terenuri în București și Ilfov. Primul era un teren agricol de 9,28 ha cumpărat în perioda 1995 -2005. Celălalt teren intravilan, de aproape 5,5 hectare, a fost declarat ca fiind cumpărat în perioada 1991 – 2012. Minea mai declara o casă de 300 mp și un spațiu comercial de 840 mp, ambele în Chiajna. Un alt spațiu comercial, de 40 mp, îl avea în București. Și tot în București avea o altă casă, de 155 mp. Primarul menționa obligațiuni de aproape 3,5 milioane lei și două depozite bancare în care se aflau 141.000 lei și 65.000 de euro. Dar, un an mai târziu, valoarea investițiilor a crescut brusc la aproape 4,5 milioane lei. În conturi mai avea însă în jur de 30.000 de euro. Dacă ar fi investit în obligațiuni cei 141.000 de lei și diferența de 35.000 de euro, tot rămân 700.000 lei în obligațiuni fără nici o explicație. Cum apar din nimic 7,8 hectare de teren O altă anomalie apare în declarația de avere depusă în anul 2015. Terenul de 5,5 hectare a crescut la 13,3 hectare fără ca primarul Minea să declare achiziția vreunui nou teren sau să modifice anul dobândirii. Culmea, a mai și vândut o bucată de teren cu 124.600 euro unei anume Roxana Anghel. Totodată, a mai vândut vila și spațiul comercial din București. Pe casă a obținut puțin peste 362.000 lei de la Virgiliu Mărgineanu, iar pe spațiul comercial a primit 25.000 de euro de la Aurelian Sorin Puia. În conturi avea 161.000 lei, 35.500 de euro, plus 4,97 milioane de lei în fondul de investiții al BCR. Ulterior, conform declarației de avere depusă în anul 2016, a vândut terenul de două hectare cu 1,5 milioane de euro firmei Avangarde City. Societatea este deținută în prezent de Roxana Anghel (50%), Petre Anghel (20%) și Ioana Daniela Unchiașu (30%). Tot în acel an, primarul Minea a declarat încă un teren de 2.490 mp asupra căruia i se reconstituise dreptul de proprietate în 1999, plus un teren de 1.000 mp dobândit în 2016. Suma aflată în fondul de investiții al BCR i s-a diminuat la 4,33 milioane lei, însă a mai deschis un nou cont în care a investit nu mai puțin de două milioane de lei. În total, 6,33 milioane lei. Milioane de lei din conturi și investiții, evaporate În anul 2017, primarul Minea mai avea un teren de 12,67 hectare din cele 13,3 ha, plus cele două parcele de 2.490 mp, respectiv 1.000 mp. Dar și casa cu anexele din Chiajna. Între timp, a mai vândut încă o bucată de teren pe care a obținut 80.000 de euro de la firma Coral Speed Construct. Dar investițiile de la BCR au crescut de la 6,33 milioane la peste 8,4 milioane lei, în timp ce în conturi avea peste 228.000 lei și 31.000 de euro. Citește și: Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale: „Nici un impact” sau „efect neglijabil”. Budăi spune că nu a citit raportul băncii, Ciucă așteaptă „concluziile” Un an mai târziu, terenul de 12,67 hectare a crescut cu aproape 1.500 mp. Suma investită la BCR a scăzut la 7,75 milioane lei, dar conturile au crescut la peste 1,5 milioane lei și 85.000 de euro. Conform declarației de avere din anul 2019, coturile primarului s-au diminuat. A rămas fără un milion de lei și 47.000 de euro din conturile personale, în timp ce fondul de investiții s-a diminuat la 6,6 milioane lei. Ceea ce înseamnă că primarul Minea a cheltuit în decursul unui an în jur de 2,3 milioane lei. Un an mai târziu, fondul de investiții a scăzut la 4,28 milioane lei, în timp ce în conturi mai avea în jur de 216.000 lei și 10.314 euro.

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse (sursa: Facebook/Mircea Minea)
Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA. Cristian Valentin Eniță, pus de PSD în funcția de director general adjunct la Garda Națională de Mediu, este cercetat de Direcția Națională Anticorupție pentru că a efectuat controale ilegale la două societății din județul Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miza controalelor o reprezintă un contract de peste un milion de euro anual pentru colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase de la fabrica de frigidere a chinezilor de la Haier Tech din județul Prahova. La solicitarea Defapt.ro, șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a declarat că subalternul său cu rang de subsecretar de stat nu are atribuții de control, motiv pentru care a sesizat Corpul de Control de la Ministerul Mediului. Fabrică chinezească de frigidere Grupul Haier, condus de chinezul Zhang Ruimin - unul dintre cei mai de vază membri ai Partidului Comunist Chinez și un afacerist recunoscut la nivel mondial, a investit peste 70 de milioane de euro în construcția unei fabrici de frigidere în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti. Producția frigiderelor a început în anul 2021. Deșeurile periculoase și nepericuloase rezultate de la fabrica de frigidere erau preluate în baza unui contract de firma Recop Recycling, patronată în acte de Ana Cătălina Mureșan. De afacerea cu colectarea și tratarea deșeurilor se ocupă și soțul Anei Mureșan, Cătălin Mureșan, un afacerist controversat pe plan local. Peste un milion de euro anual Cătălin Mureșan a declarat pentru Defapt.ro că în vara anului 2022 avea un contract de preluare a deșeurilor de la Haier Tech. "Colectam mai multe tipuri de deșeuri recilabile: plastic, carton, fier și foarte puțin deșeuri periculoase. Contractul este destul de ok dacă îl gestionezi cum trebuie. Noi am investit în jur de un milion de euro ca să gestionăm contractul cum trebuie. Momentan nu mai avem contract de preluare a deșeurilor cu fabrica de frigidere. În 2022 aveam contract cu ei", a precizat afaceristul prahovean. Întrebat care a fost valoarea contractului de colectare a deșeurilor de la fabrica de frigidere, Cătălin Mureșan a spus că "undeva la peste un milion de euro" pe an. Controale, deși nu avea atribuții Afacerea cu deșeuri de un milion de euro i-a făcut cu ochiul comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță, la scurt timp după ce a fost numit în funcție de premierul Nicolae Ciucă la propunerea Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Motiv pentru care a decis la data de 27 iunie 2022 să facă inspecții și controale la cele două firme. Complet ilegale. Șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a explicat de ce controalele efectuate de subalternul său sunt ilegale. "Nu are atribuții de control! Doar comisarii au atribuții de control. Știu că a fost în control, a fost o plângere depusă la Garda Națională de Mediu. Mai departe, eu am redirecționat-o către Corpul de Control al Ministerului Mediului. Fiind demnitar (subsecretar de stat - n.r.), am considerat că Corpul de Control al Gărzii nu poate chestiona un demnitar. Și mai departe Corpul de Control al ministrului s-a ocupat de soluționarea acelei plângeri. Mai departe s-a ocupat de sesizarea instituțiilor abilitate să facă lumină pe subiect", a declarat comisarul general Aurelian Păduraru. Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA Defapt.ro a obținut un document din care rezultă că Direcția Națională Anticorupție a solicitat Gărzii Naționale de Mediu mai multe informații despre atribuțiile comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță în dosarul de corupție 216/P/2022. Adresa DNA către Garda de Mediu (sursa: defapt.ro) De exemplu, în aprilie 2023, anchetatorii au cerut Ordinul nr. 1910 din 07.07.2022 prin care s-au stabilit atribuțiile de serviciului ale acestuia. Totodată, s-a mai cerut ordinele de serviciu și de deplasare ale comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță din data de 25.07.2022, atunci când a fost în control la cele două firme. Întrebat dacă Cristian Valentin Eniță știa ce atribuții are în fișa postului, comisarul general Aurelian Păduraru a răspuns că ar trebui să rămână o întrebare retorică: "Aici trebuie să răspundă la întrebare în mod direct atunci când va fi întrebat. Da, da, există și un dosar la DNA. Așa este! Au fost solicitate niște precizări și documente. Ne-am conformat. Atâta timp cât este o instituție a statului care face o urmărire penală, trebuie să ne conformăm. Nu este suspendat din funcție. Fiind demnitar, cu rang de subsecretar de stat, noi am sesizat Corpul de Control al ministrului. Nu am luat nici o măsură la momentul respectiv.". Susținut de PSD Defapt.ro l-a întrebat pe comisarul general dacă Cristian Valentin Eniță a fost susținut de PSD pentru a ocupa funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu. Răspuns a fost simplu și direct: "Da!". Cristian Valentin Eniță a refuzat să facă orice comentariu legat de ancheta aflată în lucru DNA cu privire la controalele efectuate la cele două companii. "(...) având în vedere susținerea dumneavoastră , va rog să vă adresați instituției nominalizate. Nu am cunoștințe despre măsurile dispuse de Corp Control al MMAP", a transmis Cristian Valentin Eniță. A lucrat șase ani la "Doi și-un sfert" Cristian Valentin Eniță susține în propriul CV că a intrat în câmpul muncii în anul 2000, direct pe funcția de inspector în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, fără să aibă studii superioare. Surse din cadrul Ministerului de Finanțe au declarat sub protecția anonimatului că, pentru ocuparea funcției de inspector, era obligatoriu să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență. Eniță a menționat că a început Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Petrol și Gaze de abia în anul 2004. Adică, la patru ani distanță după ce a fost angajat ca inspector. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze "Este o eroare de dactilografiere. O să verific acum CV-ul. Mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția. O să verific și o să modific cu siguranță", a declarat Cristian Valentin Eniță. Ulterior a transmis printr-un e-mail că nu există nici un document oficial din care să "rezulte aspect legale referitoare la angajarea mea la DGFP Prahova". La finalul anului 2006, Cristian Valentin Eniță a renunțat la funcția de inspector pentru a lucra la Direcția Generală de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne. A rezistat până în februarie 2012. Întrebat dacă a fost dat afară de la "Doi și-un sfert", Cristian Valentin Eniță a spus că nu l-a dat nimeni afară pentru că a plecat de bună voie. Apoi a lucrat ca administrator al unei firme din Germania și economist la două firme românești. A revenit la stat în aprilie 2021, atunci când a fost angajat pe funcția de consilier achiziții publice la Primăria Băltești, din județul Prahova. De acolo, a fost luat de PSD și pus adjunct la Garda Națională de Mediu.

Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA (sursa: Facebook/Rares Bogdan)
Justiție

Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA

Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA. Europarlamentarul s-a prezentat, joi, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare. Rareș Bogdan, chemat la audieri DNA Sursele citate au arătat că el a fost audiat în calitate de martor în dosarul în care sunt cercetaţi fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal Victor Piţurcă, fiul acestuia, Alexandru Piţurcă, şi directorul general al Companiei Naţionale Romarm SA, Gabriel Ţuţu, în legătură cu achiziţii de măşti de protecţie neconforme pentru Ministerul Apărării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie. Prejudiciu: 8,6 milioane de lei "Prin demersurile menţionate, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor, valoarea materiei prime şi ulterior contravaloarea unor piese şi servicii conexe (în afara contractului)", arată anchetatorii. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Într-un context asemănător, procurorii spun că, în perioada 19 martie 2020 - 10 aprilie 2020, Gabriel Ţuţu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanţii societăţilor implicate în aceste achiziţii introducerea într-un circuit comercial de livrare măşti de protecţie neconforme către Ministerul Apărării Naţionale a unui prieten de-al său fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecţie şi efectuarea unor plăţi către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparenţa unui contract de consultanţă. Consultanță de fațadă "În schimbul acestor , suspectul Gabriel Ţuţu ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul MApN şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contractele de furnizare, dar şi să efectueze recepţia fără problemă a produselor respective şi să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menţionat, Gabriel Ţuţu ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei", susţin procurorii anticorupţie. Citește și: Țuțu, demis în sfârșit de la Romarm după ce DNA l-a acuzat de trucarea unor licitații pentru măști în pandemie DNA mai arată că Alexandru Piţurcă ar fi acceptat, în mod direct, condiţiile impuse de Gabriel Ţuţu, în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari din cadrul MApN şi că îi va determina să încredinţeze, direct şi fără proceduri publice, contracte de furnizare produse de protecţie împotriva coronavirusului.

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc spion (sursa: Facebook/Ambasada Rusiei în România)
Investigații

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion"

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion". Cristian Dumitru Bălan, considerat "creierul" șpăgii de 22,4 milioane cerute pentru închirierea spațiilor de pe Aeroportul Otopeni, este văzut drept o legendă vie a spionajului românesc de către afaceristul Radu Laurențiu Tănăsescu, unul dintre inculpații în dosarul de corupție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Legenda vie" a SIE se lăuda într-o convorbire telefonică că este un apropiat al Ambasadei Rusiei de la București, care ar fi înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător despre el. Numele controversatului Cristian Dumitru Bălan apare în șase societăți înregistrate în România, din care doar una este în funcțiune. Printre foștii asociați se află Alexandru Cătălin Macovei, ex-președinte al Agenției Naționale de Integritate, dar și afaceristul Cezar Florin Golumbeanu, trimis în judecată de DIICOT pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Fetișul Mikonos La finalul lunii martie a.c., procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, și pe afaceriștii Cristian Dumitru Bălan, Radu Laurențiu Tănăsescu și Cătălin Lăscuț. Motivul: Cristian Dumitru Bălan ar fi cerut direct și prin intermediul directorului George Alexandru Ivan o șpagă de 22,4 milioane de euro pentru a facilita închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni. Intercepările din dosarul de corupție arată o Românie paralelă, controlată de afaceriști meschini care învârt zeci de milioane de euro sub ceea ce pare a fi protecția rezerviștilor din serviciile secrete românești. O lume în care se devoalează povești cu "spioni" români care ar fi sub protectoratul Ambasadei Rusiei de la București. Într-una dintre discuțiile interceptate de procurori, Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul și unul dintre asociații companiei Millenium Pro Design, îi povestește lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, că și-a petrecut una dintre vacanțe la Mikonos, nu la Saint – Tropez, alături de Cristian Dumitru Bălan. Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion" În timpul discuției, directorul Hardan Saadeh își întreabă interlocutorul cu ce se ocupă mai exact Cristian Bălan, deși părea că îl cunoaște destul de bine. Directorul Tănăsescu îi spune că Bălan a lucrat în Serviciul de Informații Externe, acolo unde făcea parte dintr-un grup care a părăsit sistemul pentru a se dedica afacerilor în Viena, cunoscută drept capitala mondială a spionilor. Tănăsescu adaugă că România a avut o echipă de 15-20 de agenți în stilul lui James Bond care s-au ocupat cu crime plătite și au dărâmat guverne. "Au grupul ăla! Fond de investiții cu nu știu ce, sunt niște securiști periculoși, ei mai au niște firme, de exemplu… ca să înțelegi… ă… nu știu dacă știi că România a avut o echipă de 15-20 de James-i Bonzi, care au renunțat la ei… agenții ăia! Crime plătite, nu știu ce, dărâmări de guverne", descrie grupul Tănăsescu, potrivit interceptărilor din dosar. Deși la un moment dat părea neinteresat despre activitatea spionilor români, Hardan Saadeh a încercat să mai stoarcă câteva informații despre activitatea acestora de la Tănăsescu. Într-un final îi spune că Cristian Dumitru Bălan "e pericol! Ăla te bagă la portbagaj, mori sigur. Dacă n-ai…". Pălăvrăgeală de escroci Ca orice "spion" de talie internțională care se respectă, Cristian Dumitru Bălan și-a devoalat într-o convorbire telefonică legătura cu Ambasada Rusiei de la București. Cui i-a povestit despre conexiunile sale cu rușii? Chiar lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, cel care nu părea interesat de activitatea acestuia. De exemplu, într-una din convorbiri, "spionul" Bălan îi spunea lui Saadeh, martor în dosarul de corupție, că este apropiat de Ambasada Rusiei în România. Pentru a-și întâri spusele, i-a dat ca exemplu faptul că rușii au "înlăturat de pe internet un articol de presă compromiţător pentru sine prin această relaţie cu ambasada". Articolul cu pricina l-a deranjat atât de tare pe "spionul" Bălan încât le-a spus celor care știau de subiect: "Bă! Creanța mea morală, pe subiect, e la nașul fetelor. E la ambasadă, la ruși. Dacă voi scăpați de ăștia, sunteți campioni mondiali.". Ulterior i s-a destăinuit lui Saadeh că "prietenii" de la Ambasada Rusiei l-au asigurat că nu va mai avea probleme. Serviabil ca întotdeauna, dar aparent deloc neinteresat, Hardan Saadeh l-a întrebat la finalul discuției dacă vrea să îl ducă undeva. Afacerist de carton Chiar dacă pare că Cristian Dumitru Bălan este influent, afacerile sale au eșuat rând pe rând. Numele lui Bălan apare ca asociat în șase firme. Cinci au fost radiate de la Registrul Comerțului, iar cea de a șasea nu a avut activitate în anul fiscal 2021. Cristian Bălan a fost asociat cu Alina Bianca Bălan în firmele Bucur Techno Plus Exim SRL și Bucur Tehno Plus. Prima avea ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos și construcții, iar cea de-a doua, doar construcții. Ambele au fost radiate în anul 2002. Alte două societăți controlate de Cristian Bălan, Scwartzpunct Import-Export și Ximpo Trans, au fost radiate în 2002, respectiv 2007. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici O altă societatea în care Cristian Bălan a fost asociat este Romconnection Trade Consulting, firmă înființată în anul 2013. Ceilalți patru parteneri de afaceri au fost Cristian George Badea, Neculai Roșca, Alexandru Cătălin Macovei, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, dar și Cezar Florin Golumbeanu. Ultimul a fost acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani de procurori DIICOT în același dosar în care a fost arestat Călin Tatomir, fostul director al Microsoft România. Singura firmă activă în care Bălan apare ca asociat cu 15% este Cloud Grid SRL, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de soft-uri. Restul părților sociale sunt deținute de Gabriel Ovidiu Neacșu. Această societate nu a raportat angajați sau vreo activitate comercială în anul fiscal 2021.

Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane (sursa: Facebook/Poliția Română)
Justiție

Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane

Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane. Procurorii DNA efectuează, marţi dimineaţa, percheziţii la sediul IGPR. Șpagă la Poliție pentru căști, bastoane Este vizat modul în care au fost încheiate contracte privind achiziţionarea de echipamente pentru dotarea poliţiştilor, respectiv căşti de protecţie şi bastoane cu electroşocuri, au declarat surse judiciare pentru Agerpres. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în anul 2020, în legătură cu încheierea unor contracte de achiziţie publică privind achiziţionarea unor echipamente pentru dotarea Poliţiei naţionale. Citește și: România, cel mai tăcut susținător al Ucrainei: în timp ce Polonia tocmai a anunțat că a trimis deja avioane MiG-29 Ucrainei, Aurescu susține în continuarea muțenia Bucureștiului În cursul zilei de 4 aprilie 2023, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, se efectuează percheziţii domiciliare în două locaţii situate în municipiul Bucureşti, din care una reprezintă sediul unei instituţii publice", a anunţat DNA, într-un comunicat de presă.

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni (sursa: Realitatea TV)
Politică

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni

Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni. Europarlamentarul susține că se încearcă compromiterea sa prin cazul potențialelor șpăgi din dosarul spațiilor comerciale de pe aeroportul Otopeni. Politicianul a dat vina pe cei care vor să vină la putere și pe instituții "oculte", care îl vor redus la tăcere. Rareș Bogdan neagă implicarea la Otopeni Ar fi vorba de o nemulțumire "față de intervențiile avute la Bruxelles". "Pe unii îi deranjează prezența mea în spațiul public", a spus Rareș Bogdan la Realitatea TV. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Se spune că Bălan (un presupus intermediar al șpăgilor, Cristian Dumitru Bălan – n.rr.) te-a denunțat că ai cerut șpagă", i s-a adresat Victor Ciutacu lui Rareș Bogdan la România TV, alt post pe care politicianul și-a spus versiunea față de zvonurile vehiculate. "Cineva încercă denigrarea mea. Poți să zici despre Rareș Bogdan orice, că mă îmbrac nu știu cum, că port batistuță, că n-am păr. Dar eu am ce îmi trebuie. Oricine mă cunoaște știe că am din ce să trăiesc…", a răspuns europarlamentarul. "Eu n-am cerut nimic" "Excluzi că cineva ar fi putut face un denunț pe numele tău după modelul DNA?", a replicat Ciutacu. Rareș Bogdan a răspuns că "ar trebui să existe o sămânță de adevăr" pentru asta, și nu ar fi cazul. Europarlamentarul s-a referit la "jurnaliști" pe care el i-ar cunoaște și despre care știe că "lingeau clanța" pe la aeroportul Otopeni iar acum "ei încearcă" să-l compromită. "N-am de ce sa îmi fie frică. Eu n-am cerut nimic. Dar știu doi, trei jurnaliști prezenți la lins clanțe care veneau pe acolo: . Faptul că ei încearcă acum o compromitere a mea este… Repet, unul dintre cei arestați a fost director pe vremea administrației Cuc, n-avea nicio legătură cu liberalii… că mă justific acum prin această prostie, dar chiar nu văd ce legătură aș putea avea eu", a spus Rareș Bogdan. Care a adăugat că mulți îl cred mai important și mai influent decât este" "Eu n-am fost nici ministru, nici director de aeroport…". "Am fost avertizat" Bogdan susține că ar fi fost avertizat că urmează compromiterea sa și că s-a încercat același lucru și prin intermediul dosarului "măștilor": "Am fost avertizat că dacă voi continua să fac ceea ce fac în prezent, că spun tot ceea ce nu-mi convine la Bruxelles, se va încerca compromiterea mea. (...) am fost avertizat de prieteni, nu de servicii de informații.". Citește și: EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj „greu”. Averea lui Ivan arată că e doar un pion „Oricine mă cunoaște știe că eu am din ce să trăiesc. Eu avertizez pe toată lumea că n-am nici o legătură cu astfel de chestiuni. N-am făcut nimic din ceea ce se tot repetă pe unele posturi/canale. N-am absolut nicio legătură cu Aeroportul Otopeni. Sigur că-s dezamăgit de ceea ce se încearcă… E ultimul dosar sonor de care încercă să mă lege. Au încercat și cu măștile. Eu n-am să tac...", a mai spus Rareș Bogdan.

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa Foto: Facebook
Mediu

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari, scrie Agerpres. În plus, cel de-al patrulea este în concediu de odihnă, iar consilierul juridic se află în concediu medical. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa În aceste condiţii, şefa Comisariatului Judeţean, Cristina Kashyap, este singura angajată a instituţiei care era joi la serviciu. "Aşteptăm o decizie din partea Comisariatului General", a declarat Kashyap. Procurorii DNA au efectuat, miercuri, 64 de percheziţii în judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi, într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada aprilie - octombrie 2022, potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA. Ancheta se derulează în legătură cu modalitatea de efectuare a unor controale la agenţi economici şi unităţi administrativ-teritoriale, pe linie de protecţie a mediului. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Potrivit anchetatorilor, percheziţiile au avut loc la sedii ale unor instituţii publice şi la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Alexe "Tablă" are șanse să scape (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Alexe "Tablă" are șanse să scape

Alexe "Tablă" are șanse să scape. Procurorii DNA vor avea ocazia să demonstreze că rechizitoriul întocmit pe numele președintelui Consiliului Județean descrie clar faptele de care este acuzat. Alexe "Tablă" are șanse să scape Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza peste două săptămâni contestația înaintată de procurori împotriva deciziei de a li se returna dosarul pentru clarificare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Costel Alexe este acuzat de procurorii DNA că, pe când îndeplinea funcția de ministru al Mediului, ar fi primit drept mită 22 tone de tablă și produse metalice de la fostul director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” La schimb, acesta ar fi garantat alocarea, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru combinat și monitorizarea măsurilor luate de combinat pentru închiderea unei halde de zgură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei (sursa: Facebook/Discover Romania)
Justiție

Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei

Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei. Tribunalul Argeş a dispus, vineri, încetarea procesului penal împotriva lui Constantin Metehoiu, la data faptelor director al Sucursalei Curtea de Argeş din cadrul "Hidroelectrica", trimis în judecată în urmă cu doi ani de DNA după ce a construit fără autorizaţie din banii companiei un ponton plutitor pe malul lacului Vidraru pentru ambarcaţiunile sale. Director Hidroelectrica, ponton pe banii companiei Judecătorii au constatat că faptele de care este acuzat şeful de la Hidroelectrica s-au prescris, fiind aplicată în acest sens o decizie a Curţii Constituţionale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Constantin Metehoiu a fost trimis în judecată de DNA în mai 2020, pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, infracţiunile reţinute în seama lui fiind din anul 2011. Pe latură civilă, magistraţii au dispus ca Metehoiu să plătească către Hidroelectrica suma de de 325.879 lei, reprezentând despăgubiri materiale. Constantin Metehoiu, la data faptelor director al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş din cadrul Hidroelectrica, este acuzat de procurori că, prevalându-se de funcţia deţinută, ar fi încălcat mai multe dispoziţii legale, în contextul în care, în cursul anului 2011, folosind resursele societăţii pe care o administra, ar fi construit pe propriul teren aflat pe malul lacului Vidraru, fără autorizaţie, o construcţie metalică pentru deservirea unui ponton plutitor pentru exploatarea ambarcaţiunilor sale în cadrul unor activităţi de agrement pentru turişti. Prejudiciu de 325.879 lei "Concret, inculpatul ar fi încălcat prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice şi ale OUG nr. 119/1999 privind controlul financiar preventiv. Ulterior, în cursul anului 2012, inculpatul ar fi semnat două ordine de plată şi ar fi asigurat decontarea unor facturi către firma executantă a lucrărilor şi cea de proiectare, în condiţiile în care documentele atestau în fals că respectiva construcţie s-ar fi realizat (scriptic) la Barajul Vâlsan, când în realitate fusese realizată la locaţia menţionată mai sus. Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Pentru una dintre facturi, inculpatul Metehoiu Constantin ar fi determinat două persoane cu atribuţii financiare, aflate în subordinea sa, să acorde vizele de acceptare la plată şi de control financiar preventiv fără ca ele să cunoască faptul că structura era deja executată", menţionează anchetatorii. Potrivit DNA, prin acţiunile realizate de Constantin Metehoiu s-ar fi produs un prejudiciu de 325.879 lei bugetului SC Hidroelectrica SA, sumă cu care această societate s-a constituit parte civilă în cauză.

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM (sursa: Facebook/PNL Mehedinți)
Investigații

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM. Liberalul Alin Udriște, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a intrat în atenția procuroriilor DNA pentru achiziții controversate, deplasări și deconturi fictive. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că anchetatorii au făcut ieri percheziții la sediul SNAM, o companie strategică deținută de Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru. Totodată, au fost făcute percheziții și la domiciliile mai multor foști și angajați din cadrul SNAM, inclusiv la locuința directorului Alin Udriște. Printre cei vizați de ancheta DNA se află și Diana Gășpărel, soția inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel. Până în prezent nu a fost pusă sub acuzare nici o persoană. Dosar "in rem" Procurorii DNA au deschis dosarul 483/D/P/2022 "in rem" în care se investighează achizițiile făcute de Societatea Națională a Apelor Minerale începând cu anul 2020 până în prezent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Perioada coincide cu mandatul de conducere al actualului director, Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar au fost audiate mai multe persoane în calitate de martor, inclusiv Alina Bogus, fosta șefă de la Achiziții și o protejată a directorului Alin Udriște. Dar nu înainte de a i se face o percheziție domiciliară. Ea a girat o mare parte din achizițiile controversate făcute la cererea directorului Alin Udriște. Însă, la finalul anului trecut, relațiile dintre cei doi s-au răcit. Motiv pentru care i s-a cerut să plece de pe funcție cu un bonus de șase salarii compensatorii. Acum este consilier achiziții publice la Institutul Național de Administrație. O altă persoană audiată a fost Monica Ifrim, fosta șefă de la Resurse Umane, pe care directorul Alin Udriște a vrut să o retrogradeze. Și ea a fost una dintre persoanele vizate de percheziții. Percheziții DNA acasă la directorul SNAM În același dosar au fost puse în aplicare mai multe mandate de percheziții la locuințele unor foști și actuali angajați ai Societății Naționale Apele Minerale (SNAM). Totodată, a fost luat la puricat și sediul companiei de stat la care unic acționar este Ministerul Economiei. Surse apropiate anchetei susțin că s-au făcut percheziții la locuința directorului Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, și la cea a lui Alin Nicolicea, fost angajat al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Anchetatorii au ridicat de la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale mai multe documente legate de achiziții și delegații. Totodată, susțin sursele, de la șefa de operațiuni Diana Gășpărel s-au ridicat telefonul și laptopul de serviciu pentru a se efectua ulterior percheziția informatică. Directorul economic Laurențiu Zainea nu s-a aflat la serviciu în timpul percheziției. Din biroul acestuia s-au ridicat mai multe documente din fișetul personal. Decont la Suceava, alimentare la Mehedinți Ancheta procurorilor DNA vizează și deplasările săptămânale ale șefilor SNAM, decontate din bani publici. De exemplu, se menționează într-un denunț, directorul Alin Udriște s-a deplasat la Suceava în perioada 11 – 14 decembrie 2020. Însă mașina de serviciu cu care a plecat directorul în delegație la Suceava a fost alimentată la o benzinărie din județul Mehedinți. Plata carburantului s-a făcut cu cardul emis de SNAM. Aceasta este una dintre deplasările pentru care s-a depus plângere și la Secția 4 Poliție. Citește și: EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar Conform denunțului, directorul Alin Udriște le-a spus polițiștilor că în perioada respectivă s-a deplasat cu mașina de serviciu la Sucursala Nord (Suceava), pentru a preda doisprezece dispozitive antiincendiu. În acest sens a prezentat un ordin de deplasare, întocmit de către Laurențiu Zainea. Culmea, cu o zi înaintea acestei deplasări, reprezentanții Sucursalei Nord veniseră la sediul central al SNAM SA, de unde ridicaseră circa 25 de dispozitive antiincendiu.

Pizza contra permis la Rutieră Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Pizza contra permis la Rutieră Iași

Pizza contra permis la Rutieră Iași. Pizzeria Mamma Mia a furnizat pizza şi alte feluri de mâncare poliţiştilor de la Rutieră din Iaşi pentru ca agenţii să închidă ochii la greşelile din trafic ale distribuitorilor şi şefilor. Pizza contra permis la Rutieră Iași Dosarul a pornit de la un conflict între şefii de la Poliția Rutieră. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Concret, potrivit surselor noastre, după ce Mihai Şoric a ajuns şef al Serviciului Rutier Iaşi, acesta a intrat în conflict deschis cu fostul său şef, Gheorghiţă Ciobanu, de la Biroul Rutier Iaşi. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Tensiunea între cei doi ar fi atins punctul culminant atunci când unul dintre poliţiştii lui Ciobanu i-a luat certificatul de înmatriculare cumătrului lui Şoric. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale (sursa: Facebook/Alin Udriște)
Investigații

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale

Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale. La sediul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), condusă de liberalul Alin Udriște, procurorii anticorupție, însoțiți de "mascați", au ajuns miercuri pentru a ridica mai multe documente referitoare la achizițiile făcute de societatea Ministerului Economiei în cursul anului 2020. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Angajații companiei au fost conduși la demisolul clădirii, pentru a nu interfera cu acțiunea DNA. Defapt.ro a dezvăluit că mai multe achiziții controversate au fost făcute în mandatul de director al liberalului Alin Udriște, de la PNL Mehedinți, organizație condusă de ministrul Energiei Virgil Popescu. De exemplu, a cumpărat cadouri de Crăciun și Paște de la două firme reprezentate de contabilul unei fabrici de pâine deținute de familia sa. O altă societate, condusă de fratele lui Alin Udriște, a fost contractată de SNAM pentru o lucrare de 77.000 de euro la punctul de lucru de la Băile Herculane. Percheziții, "mascați" DNA la Ape Minerale Procurorii DNA au venit însoțiți de "mascați" miercuri dimineață la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale, companie deținută integral de Ministerul Economiei. Majoritatea angajaților au fost conduși de anchetatori la demisolul clădirii, cu exepția celor de la financiar. Potrivit unor surse din cadrul SNAM, angajatele care nu au ajuns la demisol au pus la dispoziția anchetatorilor mai multe documente legate de achizițiile făcute în cursul anului 2020. În tot acest timp, directorul Alin Udriște s-a aflat în biroul său, alături de procurori. Ulterior, a coborât la demisolul clădirii, acolo unde se aflau angajații SNAM. Direcția Națională Anticorupție nu a făcut deocamdată publice motivele pentru care procurorii au descins la sediul SNAM. Alin Cojocaru, purtătorul de cuvânt al SNAM, și directorul Alin Udriște nu au răspuns la telefon pentru a explica ce se întâmplă în sediul companiei Ministerului Economiei. Udriște, profil de băiat de bani Alin Udriște, directorul SNAM, și-a început ucenicia în politică la PSD Mehedinți, apoi a trecut în tabăra liberalilor conduși de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. În anul 2016, Alin Udriște a obținut un mandat de consilier județean din partea PNL, apoi Virgil Popescu l-a susținut pentru funcția de vicepreședinte al filialei PNL Mehedinți. După ce Virgil Popescu a ajuns ministru Economiei, la finalul anului 2019, l-a numit pe Alin Udriște în funcția de director al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare La scurt timp după ce a preluat șefia SNAM, Alin Udriște a început să facă mai multe achiziții controversate. A cumpărat pachete pentru sărbătorile pascale și de Crăciun de la două firme reprezentate de Marius Bodeanu, contabilul său de la firma Aurora Trust, societatea care deține fabrica de pâine din orașul Drobeta - Turnu Severin, din județul Mehedinți. Un alt contract de 77.000 de euro a fost atribuit firmei Eurodulgher SRL pentru "reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii de bazine și separare captare izvor apă minerală, plată" de la Băile Herculane. Manager la această societate figura Mihail Udriște, fratele directorului Alin Udriște.

Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm

Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm. Consiliul de Administraţie al Romarm a decis revocarea din funcţie a directorului general al companiei, Gabriel Ţuţu, începând cu data de 14 martie 2023. Combinatorul Țuțu, demis de la Romarm "Având în vedere evoluţia evenimentelor cu privire la situaţia domnului Gabriel Ţuţu, prin impunerea unor noi obligaţii în cadrul măsurii preventive a controlului judiciar, Consiliul de Administraţie al CN Romarm SA a decis revocarea domnului Gabriel Ţuţu din calitatea de director general al companiei, începând cu data de 14.03.2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Până la numirea unui nou director general, conducerea executivă va fi asigurată de directorul economic", se menţionează într-un comunicat publicat pe site-ul companiei. Ministrul Economiei, Florin Spătaru a declarat joi, în briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, că decizia privind demiterea lui Gabriel Ţuţu a fost luată după ce Parchetul a decis măsuri suplimentare privind situaţia juridică a acestuia. "Am primit de la Parchet măsuri suplimentare în situaţia juridică pe care domnul Ţuţu o are şi atunci Consiliul de Administraţie s-a întrunit azi şi, la finalizarea concediului de odihnă, asta însemnând data de 14 martie, dânsul va fi revocat din funcţie. Decizia este luată în Consiliul de Administraţie", a explicat Spătaru. Trei luni pentru un nou director Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunţat la finele lunii februarie că ministerul a demarat procedurile pentru selecţia Consiliului de Administraţie al Romarm şi a directorului general, conform Ordonanţei 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, menţionând că procedura ar putea să dureze aproximativ trei luni. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Conform DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie.

Noile propuneri la șefia DNA și Parchetului General: Marius Voineag (foto) și Alex Florența Foto: Inquam/ Ilona Andrei
Eveniment

Noile propuneri: Voineag și Alex Florența

Surpriză: ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu vrea ca Crin Bologa și Gabriela Scutea să mai aibă un mandat la conducerea DNA, respectiv a Parchetului General. Azi, ministerul Justiției a anunțat noile propuneri pentru aceste posturi: Marius Ionuț Voineag și Alex Florența. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Noile propuneri: Voineag și Alex Florența „Propunerile pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ și Procuror Șef DNA sunt următoarele: Alex Florin Florența pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ;Marius Ionuț Voineag pentru funcția de Procuror Șef DNA.Propunerea pentru funcția de Procuror Șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor”, se arată în comunicatul semnat de Predoiu. În declarația de avere a lui Voineag se arată că acesta a primit cadou de botez peste 500.000 de lei. Potrivit CV-ului său, el a făcut dreptul la o facultate privată. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu, iar la PG a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri, arată G4Media. Procurorul Alex Florenţa a venit în 2014 la DIICOT Timişoara, după ce anterior a condus biroul Sibiu al DIICOT. Printre dosarele grele instrumentate de Florenţa se numără cel al reţelei de cămătari şi notari de la Sibiu, prejudiciul fiind de peste un milion de euro, sau cel al reţelei care a umplut vestul României cu euro falşi, în care au fost trimişi, recent, în judecată peste 40 de inculpaţi. Potrivit pressalert.ro, cât a condus DIICOT Timișoara, Florența a instrumentat mai multe dosare , printre acestea aflându-se dosarul de trafic de cocaină al grupării conduse de Lucian Boncu , cel al grupării de contrabandă și șpagă din vama Moravița sau dosarul planului de asasinare a editorului șef al PRESSALERT.ro.

Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția din sistemul medical Fot: Inquam/ George Calin
Eveniment

Șeful DNA nu-și explică corupția sistemul medical

Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv, și a apreciat că serviciile m,edicale sunt „proaste”. El a făcut aceste afirmații la interviul susținut în fața unei comisii a ministerului Justiției, întrucât candidează pentru un nou mandat de șef al parchetului anticorupție. Citește și: Cazul dispozitivelor colectate de la morți nu este unic: Rise Project arăta că zeci de mii de operații cataractă s-au făcut cu materiale de unică folosință reutilizate Șeful DNA nu-și explică corupția din sistemul medical „S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”, a spus Bologa. DeFapt.ro este un proiect independent: Ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit către Defapt.ro. Durează un minut, online El a punctat care sunt zonele corupte din sistemul medical de stat. „Am constatat că domeniul sănătăţii publice în ceea ce priveşte achiziţiile sau ocuparea posturilor sau ocuparea funcţiilor este atins în continuare de corupţie. De asemenea, am constatat în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor publice în toate instituţiile, atât centrale, cât şi descentralizate, există un fenomen al corupţiei care constă în furnizarea subiectelor pentru a ocupa aceste funcţii de către persoane care nu ar avea capacitatea profesională şi intelectuală să ocupe funcţiile respective. Prin fraudarea acestor concursuri, funcţiile vor fi ocupate de persoane nepregătite, astfel încât toată instituţia va funcţiona prost şi achiziţiile publice realizate de aceste instituţii va fi posibil să fie fraudate, în momentul în care aceste persoane numite în aceste funcţii (...) ştiu că au fost numite în acele funcţii nu pe criterii de competenţă şi atunci trebuie să-i servească pe cei care le-au pus în funcţie", a explicat procurorul-şef. Cei doi candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Crin Bologa, şi Marius Ionuţ Voineag, procuror în cadrul DNA - susţin interviul, marţi, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră