vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dna

255 articole
Eveniment

Grindeanu dirijează banii CFR clientela Timișoara Cluj

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj, arată o analiză Club Feroviar. Recent, Grindeanu a fost audiat ca martor, la DNA, după ce doi dintre clienții săi politici, plasați în conducerea CFR, au fost puși sub acuzare de către procurorii anticorupție. Dar PSD încearcă să convingă PNL ca, după ce Marcel Ciolacu preia conducerea Guvernului, Grindeanu să rămână ministru al Transporturilor. Citește și: Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: Grindeanu audiat în dosarul directorului CFR, clientul său politic și activist PSD. DNA n-a precizat în ce calitate l-a audiat pe Grindeanu Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj Clubul Feroviar arată că „Regionala Timișoara, responsabilă de zona din care provine ministrul Sorin Grindeanu, va primi din bugetul pe 2023 suma de 53,6 milioane lei, adică peste jumătate din totalul de 102,54 milioane lei alocați investițiilor regionalelor”. „Regionala Cluj, condusă informal de directorul cercetat penal Petru Ceșa, are și ea un sfert din suma totală și dublu față de alte șase regionale”, mai scrie Club Feroviar. „Este (n.red.) o dovadă că acest grup infracțional (Grindeanu – Simu – Ceșa) care a fost citat la DNA zilele trecute continuă să dirijeze resursele de investiții ale CFR SA spre grupurile de interese necurate din zonele controlate de ei (…) Aproximativ 75% din banii de investiții de la stat se duc spre cele doua regionale controlate de cei doi «suspecți DNA», în timp ce doar un sfert se duc spre celelalte șase regionale, punând în pericol siguranța circulației pe calea ferată pe aceste regionale care gestionează trei sferturi din rețeaua feroviară din România”, a spus un „responsabil din domeniul feroviar”, citat de Club Feroviar. Această publicație a scris, în ultimele zile, despre mai multe contracte dubioase la CFR Timișoara și a susținut că DNA ar verifica achizițiile din această companie. La 17 ianuarie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost audiat în dosarul directorului CFR Ion Alexandru Simu, clientul său politic și activist PSD. Acesta din urmă și directorul general adjunct tehnic al companiei, Petru Ceșa, sunt urmăriți penal pentru instigare la abuz în serviciu, respectiv abuz în serviciu.

Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj Foto: PSD
DNA, asalt asupra corupției din vămile românești Foto: Politia de Frontiera
Eveniment

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești: parchetul anticorupție a dezmembrat o rețea transfrontalieră, care ducea din Republica Moldova la vama Borș, în Bihor. Astfel, în Republica Moldova au statut de „bănuiți” nu mai puțin de 25 de angajați ai poliției de frontieră și ai vămii. În România, opt persoane au fost reținute, iar 18 au fost puse sub control judiciar. DNA, asalt asupra corupției din vămile românești În octombrie 2022, șefa parchetului european, Codruța Kovesi, spunea că în opt luni de activitate a instituției pe care o conduce, autoritățile românești au raportat zero cazuri de fraudă cu TVA și contrabandă, deși România este frontieră externă. „În perioada 2021-2022, inculpații menționați mai sus, lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers. În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, arată DNA. Presa din Moldova scrie însă că șpăgile erau între 100 și 900 de euro. Persoane fără documente conforme treceau prin două granițe Publicația locală ebihoreanul arată că patru polițiști de la vama Borș au fost reținuți, după ce DNA le-a percheziționat „vilele”: „Cei patru poliţişti de frontieră din Bihor - Gelu Sereş, Mădălin Ţărău, Daniel Moş și Cosmin Măduţa - toţi agenţi operativi în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Borş, au fost ridicaţi marţi după ce vilele lor au fost percheziţionate de ofiţerii DGA, fiind bănuiţi că luau mită de la cetăţeni moldoveni care tranzitau România şi ieşeau prin PTF Borş, în drum spre Germania”. „Nu se pune problema ca cetăţenii moldoveni să fi comis infracţiuni (n.r. - în sensul că moldovenii nu fuseseră urmăriți pentru fapte penale). Dar, pentru că unii nu aveau documentele conforme ori pentru ca microbuzele cu care călătoreau să nu fie controlate temeinic, poliţiştii de frontieră şi vameşii percepeau anumite sume. La intrarea în România, mita era de 50 euro, la ieşirea din ţară, în Borş, se ajungea şi la 250 euro”, a explicat o sursă a ebihoreanul.ro. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front

Încă un demnitar PSD ajunge la DNA Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Încă un demnitar PSD ajunge la DNA

Încă un demnitar PSD ajunge la DNA: ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost audiat în dosarul directorului CFR Ion Alexandru Simu, clientul său politic și activist PSD. Acesta din urmă și directorul general adjunct tehnic al companiei, Petru Ceșa, sunt urmăriți penal pentru instigare la abuz în serviciu, respectiv abuz în serviciu. Potrivit publicației clubferoviar, azi, „procurorii anticorupție au luat la puricat toate contractele încheiate fără licitație de Regionala Timișoara a Companiei Naționale de Căi Ferate, fieful lui Simu și al ministrului Sorin Grindeanu”. Încă un demnitar PSD ajunge la DNA Grindeanu a recunoscut că a fost audiat, dar n-a oferit multe detalii. El s-a apărat anunțând că „se concentrează, de la începutul mandatului, pe dezvoltarea infrastructurii, atragerea de bani europeni și dezvoltarea capacității administrative”. „Ministrul Transporturilor și Infrastructurii a fost citat, astăzi 17 ianuarie 2023, la sediul Direcție Naționale Anticorupție, în calitate de martor și a dat o declarație în fața procurorilor.Ministrul a fost întrebat în legătură cu un dosar instrumentat de către DNA. Sorin Grindeanu a subliniat că, în calitatea sa de ministru al Transporturilor și Infrastructurii, își dorește o clarificare cât mai rapidă a situației şi aflarea adevărului. Preocupările și activitățile desfășurate de către ministru se concentrează, de la începutul mandatului, pe dezvoltarea infrastructurii, atragerea de bani europeni și dezvoltarea capacității administrative. Totodată, Sorin Grindeanu precizează că va da curs cu celeritate tuturor solicitărilor venite din partea organelor statului, pentru clarificarea situației”, se arată în comunicatul ministerului Transporturilor. Funcționară concediată fiindcă ar fi vorbit Iată ce a comunicat DNA, la 16 ianuarie: „În cursul lunii aprilie 2022, suspectul Ceșa Petru (...) la instigarea celuilalt suspect, și-ar fi arogat atribuțiile funcției de director general al CNCF CFR SA, cu toate că nu deținea această funcție sau o împuternicire în acest sens și a emis două decizii, prin cea de-a doua numindu-l pe Simu-Alexandru Ion la conducerea Sucursalei Regionalei de Căi Ferate Timișoara. Prin aceste două decizii privind traseul profesional al lui Simu-Alexandru Ion, suspectul Ceșa Petru ar fi urmărit să-i asigure primului stabilitatea unei funcții de conducere la nivel regional, după încetarea celei de director general interimar al CNCF CFR SA. După apariția în spațiul public a uneia dintre acele decizii, suspectul Ceșa Petru, la instigarea celuilalt, în urma unei cercetări disciplinare formale, ar fi emis două decizii prin care unei subordonate, bănuită că ar fi remis presei documentul respectiv, i-ar fi fost desfăcut contractul individual de muncă din motive disciplinare, cu încălcarea prevederilor din Codul Muncii, motivând că „angajata nu a reușit să-și dovedească nevinovăția”. Acționând în această manieră, cei doi directori ar fi urmărit să dea un exemplu celorlalți angajați din subordine pentru ca pe viitor suspecții să nu se mai vadă expuși „riscului” ca publicul, prin intermediul presei, să cunoască diferite aspecte nelegale/legale din actul de conducere al CNCF CFR SA. Suspecților Ceșa Petru și Simu-Alexandru Ion li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”. DNA verifică toate contractele lui Sima „DNA Timișoara a cerut de la CNCF CFR SA toate contractele încheiate de Regionala Timișoara în ultimii cinci ani de zile, pentru a le lua la puricat. Actualul director general al CFR SA, Ion Simu-Alexandru, a condus Regionala Timișoara în perioada 2014-2020. După un an de pauză, timp în care a fost consilier la aceeași regională, el a fost promovat la București, de către concitadinul său Sorin Grindeanu, în funcția pe care o ocupă și în prezent”, scrie clubferoviar.ro. În plus, De la Regionala Constanța a CNCF CFR SA au cerut documentele referitoare la lucrările de reparații din port făcute de compania germană Wiebe și cea românească Arcada Company Galați. Club Feroviar a scris în primăvară cum aceste contracte au fost date prin încredințare directă, fără licitație, către cele două companii. Sima, activist PSD pune CFR în slujba lui Dragnea În 2018, pressone scria că Simu, director al Regionalei Timișoara, a suplimentat trenurile spre București, pentru a transporta activiștii PSD care soseau la mitingul organizat de Liviu Dragnea. „Regionala CFR Timișoara deservește județele Timiș, Arad, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin și Mehedinți. Ion Simu-Alexandru este șeful Regionalei din 31 mai 2014 și membru PSD Caraș-Severin. Potrivit unor surse neoficiale, firmele care au contracte cu Regionala CFR Timișoara ar fi fost informate că trebuie să-și trimită angajații la miting, și că aceștia vor primi câte 100 de lei și o cămașă albă. Aceleași surse spun că la Regională s-au făcut liste cu angajații care merg cu trenul la mitingul de la București, iar pentru întoarcere li s-ar fi cumpărat bilete la vagonul de dormit, în baza beneficiilor oferite de legitimațiile de serviciu”, arăta pressone. Citește și: ANALIZĂ Tandemul Ciucă-Ciolacu: momente-cheie care arată o relație privilegiată și posibile proiecte de viitor

Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA

Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA. Ofițerii anticorupție au deschis o nouă anchetă la Primăria Iași. Organizarea Revelionului, deja cercetată de DNA În vizor ar fi modul în care a fost atribuit contractul de organizare a Revelionului. Procedura de achiziție a fost lansată foarte târziu (21 decembrie), iar rezultatul a fost unul așteptat: contractul a fost semnat cu firma R&A Events Concerts SRL-D. Citește și: FOTO Petrecere în bikini pe yachtul de lux al patriarhului Kiril al Rusiei Companie este controlată de impresarul Radu Groza, colaboratorul „tradițional” al Primăriei Iași pentru astfel de evenimente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicul Musta, bani publici propriei firme (sursa: Facebook/Spitalul Victor Babes Timisoara)
Justiție

Medicul Musta, bani publici propriei firme

Medicul Musta, bani publici propriei firme. Virgil Musta, unul dintre cei mai cunoscuţi medici din perioada pandemiei de COVID-19, a fost declarat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) în conflict de interese. Medicul Musta, bani publici propriei firme Musta este în prezent şef al Secţiei Boli Infecţioase II în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoara. Potrivit unui comunicat al ANI transmis luni, la data de 20 iulie 2020, societatea comercială în cadrul căreia Virgil Musta şi fratele acestuia deţin calitatea de asociat şi funcţia de medic primar, iar soţia lui este medic specialist, a încheiat un contract de prestări servicii medicale şi actele adiţionale aferente cu spitalul în cadrul căruia Musta exercită funcţia de şef secţie, încălcând astfel prevederile art. 178, alin. (2) din Legea nr. 95/2006, coroborate cu prevederile art. 185, alin. (15) din acelaşi act normativ. Citește și: Primăriile din România abia se descurcă să cumpere tramvaie și autobuze și să anvelopeze clădiri pe banii PNRR Recent, Virgil Musta a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar legat de folosirea resurselor Spitalului "Victor Babeş" din Timişoara la prelucrarea de teste COVID-19 în beneficiul clinicii sale private.

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție

Corupția pare să fi dispărut din rândul magistraților din România, după ce regimul PSD-Dragnea a preluat această atribuție de la DNA și a transferat-o la SIIJ. Ulterior, în 2022, noua putere PNL-PSD-UDMR a desființat SIIJ și a înființat un nou mecanism. Europa Liberă scria, în octombrie 2022, că „SIIJ 2 nu a avut niciun rechizitoriu în cinci luni de la înființare”. „Noi, până în anul 2018, am trimis în judecată aproximativ 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia au fost condamnaţi. Ei bine, din 2018 până astăzi niciun procuror sau judecător n-a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, darămite să mai fie şi trimis în judecată. Lupta împotriva marii corupţii înseamnă şi lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar”, arăta și șeful DNA, Crin Bologa, la 29 septembrie 2022. Citește și: Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine Listă a înalților magistrați condamanți pentru corupție Iată o listă parțială a înalților magistrați, a „peștilor mari” din Justiție, trimiși în judecată și condamnați pentru corupție în baza dosarelor DNA: Georgeta Barbălată: ex-judecătoarea la ICCJ a fost condamnată în 2015 la patru ani închisoare cu executare. În același dosar a fost condamnat Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general. Gheorghe Bucur: judecător la Înalta Curte condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare. În același dosar a fost condamnat și fostul procuror general adjunct al României Gabriela Ghiţă care a primit doi ani de închisoare cu suspendare. Florin Costiniu: fostul preşedinte al Secţiei Civile al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare Maria David: fosta judecătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnată la patru ani cu executare pentru două fapte de corupţie Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca, a fost condamnat, la zece ani şi opt luni de închisoare. Cunoscut opiniei publice drept ”judecătorul lui Voiculescu”, Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost "fabricat artificial", pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA. Georgeta Buligă, fosta șefă a Curții de Apel Iași, condamantă la 4 ani şi şase luni închisoare cu executare. Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, patru ani de închisoare cu executare, dar ea a fugit în Italia, iar statul român nu pare că ar dori să o readucă în țară. Alina Corbu, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată. Ea și-a secretizat dosarul, așa că nu se știe pentru ce motive a scăpat de acuzațiile DNA.

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat (sursa: Facebook/IASI Airport)
Eveniment

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat

OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat. Senatorul Maricel Popa, preşedintele PSD Iaşi, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că la începutul săptămânii viitoare va depune o plângere penală pentru terminalul care urmează a fi construit la Aeroport. OLAF, DNA, Strabag, contract aeroportuar trucat Senatorul Maricel Popa a anunţat că va depune plângere penală la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), la Ministerul Transporturilor, Curtea de Conturi şi la DNA pentru fraudarea licitaţiei privind construcţia a celui de-al patrulea terminal de la Aeroportul Iaşi. Demersul este făcut după ce conducerea aeroportului ieşean a anunţat schimbarea construcţiei scheletului terminalului din structură metalică în structură de beton. Citește și: Compania austriacă Strabag, acuzată că a trucat un contract pentru aeroportul din Iași, arată Curtea de Conturi. O plângere la Parchet, posibilă "Sunt îngrijorat pentru situaţia proiectului de construire a Terminalului T4 de la Aeroportul Internaţional Iaşi. Este vorba despre o investiţie de peste 70 milioane de euro din fonduri europene pe care administraţia penelistă o pune în pericol. Schimbarea de soluţie tehnică propusă va genera serioase corecţii financiare sau chiar imposibilitatea decontării fondurilor europene. Lucrurile par în mod clar viciate, iar procedura de licitaţie ar fi trebuit să fie reluată", a declarat senatorul Maricel Popa. PNL acuză PSD de boicot De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, în subordinea căreia se află Aeroportul Iaşi, acuză PSD Iaşi că boicotează orice iniţiativă. "De doi ani recuperăm timpul pierdut de administraţia pesedistă, care nu a fost în stare să dezvolte proiecte pentru Iaşi dar în schimb vrea să le blocheze pe cele actuale. În timp ce noi suntem cu piciorul pe acceleraţie ca să atragem fonduri europene pentru marile proiectele ale judeţului, PSD nu face decât să tragă frâna de mână şi să boicoteze orice iniţiativă. Nu e prima dată când lansează acuzaţii nefondate. În ultimii doi ani, de fiecare dată când instituţiile statului au făcut verificări la proiectele Consiliului Judeţean s-a dovedit că s-a procedat corect. Sunt încrezător că aşa se va întâmpla şi de această dată", a declarat Costel Alexe.

DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu Foto: Facebook Alexandru Cumpănașu
Eveniment

DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu

DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu pentru că a încasat sute de mii de lei de la stat fără să aibă diplomă. Dosarul este trimis la Tribunalul București. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal. „Pentru mine este o veste bună faptul că Parchetul a dispus trimiterea către instanță a dosarului. În acest fel voi putea să îmi demonstrez nevinovăția în fața instanței și am toată încrederea că justiția va face dreptate”, a declarat inculpatul pentru Știri pe surse. DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu Potrivit rechizitoriului, publicat de știri pe surse, în cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a unui proiect finanțat din fonduri europene, Cumpănașu l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, deși nu deținea o diplomă de studii universitare și nu avea experiență în specialitate de minimum un an. Ulterior, deși inculpatul ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru. DNA susține că Alexandru Cumpănașu ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv. În 2019, când a candidat la președinție, acesta a depus o declarație de avere din care reieșea că are patru locuri de muncă, de unde lua salarii în valoare de peste 212.000 de lei pe an. Soția sa avea cinci locuri de muncă de unde lua salarii în valoare de circa 260.000 de lei pe an. Cumpănașu era plătit, în 2018, printre alții, de Asociația de acreditare din România, din subordinea Ministerului Economiei (acreditarea laboratoarelor de analize umane pe standardul ISO 15189/2007) și Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) - companie subordonată tot Ministerului Economiei. Doar la CNCIR, Cumpănașu ar fi prestat servicii de 120.000 de lei, iar soția sa de 24.000 de lei. De la asociația de acreditare, i-au venit 66.000 de lei. Protejatul ministerului de Interne În acea perioadă, Cumpănașu circula cu un Touareg al ministerului de Interne și era păzit de jandarmerie sub pretextul că viața sa este în pericol. Măsura a fost luată cu acceptul ministrului de Interne de la acel moment, Mihai Fifor. În 2019, a fost singura persoană care a beneficiat de protecția MAI fără a fi demnitar al statului român. În 2016, Curtea De Conturi a descoperit că Ministerul de Interne sub conducerea lui Gabriel Oprea, a plătit din bani publici prezența ong-ului condus de Alexandru Cumpănașu în sediul instituției. Mai precis, este vorba despre un imobil dat în folosință gratuită Asociației pentru Implementarea Democrației, pentru care Ministerul a plătit inclusiv cheltuielile de întreținere, deși contractul încheiat cu organizația neguvernamentală nu prevede acest lucru. Citește și: Putin, sfidat de Biden: Statele Unite, aproape să anunțe că vor trimite sisteme anti-rachetă Patriot în Ucraina. Rusia a amenințat că va riposta față de o astfel de „escaladare”

Lui Bădălău i se cere demisia (sursa: Inquam Photos/Sabin Cîrstoveanu)
Politică

Lui Bădălău i se cere demisia

Lui Bădălău i se cere demisia. PSD îi solicită lui Niculae Bădălău să îşi dea demisia din funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, după ce acesta a fost reţinut de DNA pentru 24 de ore într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă. Lui Bădălău i se cere demisia "PSD consideră că în contextul în care DNA a început o anchetă penală şi a dispus reţinerea domnului Niculae Bădălău, acesta nu îşi mai poate continua activitatea la Curtea de Conturi a României. Prezenţa sa în această funcţie ar afecta grav credibilitatea instituţiei. De aceea, demisia sa ar reprezenta cea mai bună cale pentru protejarea imaginii unei instituţii fundamentale a statului român", se arată într-un comunicat de presă al PSD remis luni. Fostul senator PSD Niculae Bădălău a fost reţinut duminică seara de DNA, pentru 24 de ore, într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu un contract în valoare de peste 7 milioane lei. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu ziua de duminică, a lui Niculae Bădălău, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, pentru comiterea infracţiunilor de dare de mită, în formă continuată, şi trafic de influenţă.

"Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

"Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA"

"Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA". Fostul senator PSD Niculae Bădălău a fost reţinut duminică seara de DNA, pentru 24 de ore, într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu un contract în valoare de peste 7 milioane lei. Șapte milioane fără TVA Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu ziua de duminică, a lui Niculae Bădălău, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, pentru comiterea infracţiunilor de dare de mită, în formă continuată, şi trafic de influenţă. În acelaşi dosar a fost reţinut şi reprezentantul unei societăţi comerciale, pentru complicitate la dare de mită. Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în datele de 9 august şi 19 noiembrie, Niculae Bădălău, în calitatea menţionată, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind "Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă", estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăţi administrate de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane din conducerea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanţarea a două proiecte depuse la această instituţie de către primăria respectivă. "Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA" "În perioada 2021 - 2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeaşi primărie îl avea încheiat cu aceeaşi societate comercială, privind 'Înfiinţare reţea de alimentare cu apă ...', inculpatul Niculae Bădălău, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plăţile către firma respectivă, chiar şi pentru lucrări neconforme", menţionează anchetatorii. În acelaşi context, procurorii arată că, după ce, la data de 19 noiembrie, Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menţionat (4.903.959,97 lei fără TVA), dar şi dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obţină pentru aceeaşi firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie, prin intermediul aceluiaşi om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID "În total, inculpatul Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte", spun procurorii anticorupţie. Luni, cei doi urmează să fie prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, informează DNA. Reținerea lui Bădălău a declanșat un val de ironii pe rețelele de socializare, cea mai frecventă glumă fiind cea care-l asociază pe fostul ministru cu Bianca Drăgușanu, aflată la un moment dat într-o relație cu Bădălău jr.

Vameşii reținuți de DNA, averi modeste (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Vameşii reținuți de DNA, averi modeste

Vameşii reținuți de DNA, averi modeste. Lucrătorii ieşeni din vamă reţinuţi joi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată că au averi relativ modeste. Vameşii reținuți de DNA, averi modeste Cel puţin dacă ne uităm peste documentele oficiale în care se poate vedea agoniseala lor de până acum. Dănuţ Bolohan, şeful Biroului Vamal de Frontieră Iaşi, şi inspectorii vamali Simona Andreica, Cristian Timofte şi Cristinel-Leonard Tîrnovanu ar fi favorizat, în schimbul primirii unor sume de bani, o serie de firme care importă produse textile să eludeze plata taxelor vamale. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri În afară de Tîrnovanu, care a fost pus sub control judiciar pentru dare de mită, toţi au fost ieri reţinuţi de DNA pentru 24 de ore. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Adrian Chesnoiu, inculpat de DNA, reales în funcţia de vicepreşedinte al PSD Olt
Politică

Chesnoiu, inculpat DNA, reales vicepreşedinte PSD Olt

Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu, inculpat de DNA pentru că a intervenit pentru ca anumite persoane să fie angajate în direcţii judeţene, a fost reales în funcţia de vicepreşedinte al PSD Olt. El s-a lăudat pe Facebook cu acest succes și a publicat o fotografie în care se află în spatele Gabrielei Firea și nu departe de Marcel Ciolacu. Citește și: Două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși. Acum o lună, Kovesi arăta că nu sunt anchete în vămi. Vămile, controlate de PSD Foto: Facebook Chesnoiu, inculpat de DNA, reales vicepreşedinte al PSD Olt „Realegerea mea în funcția de vicepreședinte al PSD Olt mă onorează și mă bucură deopotrivă, oferindu-mi șansa să fiu parte în proiectul de dezvoltare a comunității noastre. Continuăm să ducem mai departe inițiativele bune începute în Olt și ne păstrăm unitatea prin dragostea pentru județul nostru și locuitorii săi. Alegerile conducerii PSD Olt au confirmat încrederea în liderii care au condus în ultimii ani destinele județului nostru”, a scris Chesnoiu, pe Facebook. În 26 octombrie, DNA a anunţat că fostul ministru PSD al Agriculturii Adrian Chesnoiu - actual deputat - a fost inculpat de DNA în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu și instigare la permiterea accesului unei persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, în dosarul în care este acuzat că a trucat un concurs de angajare în minister. Plenul Camerei Deputaţilor a avizat, în 28 iunie, cererea DNA de ridicare a imunităţii lui Adrian Chesnoiu. Reuniunea PSD Olt Foto: Facebook Adrian Chesnoiu Filiala PSD din Olt, unde Chesnoiu a fost ales vicepreședinte, este considerată fieful lui Paul Stănescu, secretar general al PSD și aliat cu Gabriela Firea, în interiorul formațiunii conduse de Ciolacu.

DNA s-a năpustit peste vameși Foto: captură Digi 24
Eveniment

DNA s-a năpustit peste vameși

Cu două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși: un comunicat al parchetului anticorupție anunță peste 160 de percheziţii, în Bucureşti şi şapte judeţe, într-un dosar de corupţie şi infracţiuni la regimul vamal, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 58 de milioane de lei. Președintele autorității vamale este Bogdan Mihei, susținut de PSD, care a reușit să scoată vămile din subordinea ANAF. Bogdan Mihei a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze DNA s-a năpustit peste vameși Potrivit unui comunicat transmis de DNA, percheziţiile au loc în 162 de locaţii. Dintre acestea - o instituţie publică, iar restul, domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale situate în judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani, Ilfov, Ialomiţa, Arad, Sibiu şi municipiul Bucureşti. "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, infracţiuni la regimul vamal (cu un prejudiciu estimat la acest moment de aproximativ 58 de milioane de lei) şi evaziune fiscală, comise în perioada ianuarie - prezent", arată anchetatorii. Kovesi: „Nu este credibil să spui zero infracțiuni vamale” Acum o lună, într-un interviu pentru G4Media, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, sesiza faptul că instituția pe care o conduce n-a fost sesizată cu vreo anchetă privind contrabanda, deși România „este graniță externă”. „În primele 8 luni de activitate am primit 0 cazuri pe ceea ce înseamnă fraudă cu TVA și contrabandă. Și România este frontieră externă. Nu spun că numai în România s-a întâmplat asta. Sunt și alte state membre ale Uniunii Europene care sunt frontieră externă și care nu ne-au sesizat pentru astfel de infracțiuni. Da, asta nu este o scuză. Adică avem în Estonia a fost zero, în Cipru au fost zero sesizări, dar nu este normal”, a spus Kovesi. Într-un alt interviu, pentru spotmedia, ea spunea: „România este frontieră externă, nu este credibil să spui zero fraudă cu TVA, zero infracțiuni vamale, zero infracțiuni de contrabandă. Nu este doar cazul României. În Grecia, Cipru, Estonia n-am avut astfel de infracțiuni. Nivelul de detecție este cumva scăzut în toate statele membre și trebuie găsite soluții”

Nicușor Dan sesizează DNA pentru primele acordate de CSM București, inclusiv Gabrielei Szabo
Politică

Nicușor Dan sesizează DNA pentru CSM București

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, sesizează DNA pentru prime ilegale la CSM București: printre beneficiari, Gabriela Szabo, lider PSD și prietenă cu Gabi Firea. În iunie 2022, când Szabo a fot dată afară de la CSM București, senatorul PSD Robert Cazanciuc l-a atacat dur pe Nicușor Dan. Nicușor Dan sesizează DNA pentru CSM București Primarul Capitalei a arătat, azi, că o verificare a Corpului de Control a relevat că în anul 2018 CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei personalului administrativ, care nu avea dreptul la aceşti bani, fiind prime pentru câştigarea competiţiilor, destinate numai sportivilor şi colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuţi). Conform primarului general, o parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo tot sub formă de primă. „Voi sesiza DNA pentru nereguli depistate la Clubul Sportiv Municipal (CSM Bucureşti) ca urmare a unei verificări a Corpului de Control care a vizat activitatea CSM în perioada 2017-2022. În anul 2018, CSM a plătit prime în valoare totală de 1.076.330 de lei unor angajaţi care nu aveau dreptul la aceşti bani, mai exact personalului administrativ. Primele pentru câştigarea competiţiilor se puteau acorda potrivit legislaţiei în vigoare la acel moment numai sportivilor şi colectivelor tehnice (antrenori, medici, kinetoterapeuţi). O parte consistentă din suma totală achitată personalului administrativ, respectiv 190.965 de lei, a fost încasată în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo tot sub formă de primă”, anunţă Nicuşor Dan într-o postare pe Facebook. Pierderi uriașe la clubul sportiv Conform primarului general, Corpul de Control a identificat şi un posibil conflict de interese generat de un contract încheiat de conducerea Clubului în 2018 cu o firmă cu care Gabriela Szabo a încheiat ulterior, în acelaşi an, un contract de cesiune de drepturi de autor. Pe lângă aceste probleme, s-a constatat şi că reorganizările succesive ale instituţiei, făcute în 2017-2019, au fost deficitare, neducând la o îmbunătăţire a activităţii. „Litigiile din perioada 2018-2022 au generat costuri de 2.928.065 de lei reprezentând cheltuieli cu avocaţii. La acestea se adaugă despăgubiri şi cheltuieli de judecată în valoare de 1.722.852 de lei (până la acest moment). De asemenea, nu s-a găsit o bază de date a numărului de sportivi, pe secţii şi pe vârste, astfel că toate cifrele furnizate către PMB pentru intervalul 2018-2022 au fost nişte aproximări nefundamentate. În plus, nu există o procedură cu privire la transferul sportivilor, cu privire la criteriile care trebuie avute în vedere în procesul de selectare a unui sportiv, la cum se aproximează valoarea unui sportiv, fapt care a dus de-a lungul vremii la pierderi financiare.”, adaugă primarul Capitalei. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” El anunţă că, în urma neregulilor administrative găsite, a fost sesizată comisia de disciplină şi au fost dispuse măsuri de remediere a situaţiei.

DNA cere o percheziție informatică la Daniel Tudorache Foto: Facebook
Politică

DNA cere o percheziție informatică la Daniel Tudorache

DNA cere parlamentarilor să aprobe o percheziție informatică la Daniel Tudorache, deputat și fost primar PSD al Sectorului 1. Prejudiciul în acest dosar este estimat la 67 de milioane de lei. În campania electorală, PSD susținea că nu va permite intrarea lui Tudorache în Parlament, după ce acesta a fost pus sub acuzare de DNA. „“Mi-a spus: «mi se pare corect ca eu să mă autosuspend din partid până voi termina toate problemele cu justiţia». Acest lucru implică şi că nu va fi validat ca membru în Parlamentul României”, declara Marcel Ciolacu. Ulterior alegerilor, mandatul acestuia a fost validat. DNA cere o percheziție informatică la Daniel Tudorache Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Direcţia Naţională Anticorupţoe, procurorul şef al DNA Crin Bologa a iniţiat procedura necesară în vederea încuviinţării, de către Camera Deputaţilor, a unei percheziţii informatice în dosarul penal privindu-l pe Daniel Tudorache, în prezent deputat în Parlamentul României, suspect de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave. ”Concret, procurorul şef al DNA a transmis procurorului general al PÎCCJ referatul şi dosarul penal întocmite de procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru a fi înaintate ministrului Justiţiei, astfel încât acesta să solicite Camerei Deputaţilor, în baza art. 72 din Constituţia României, art. 23 alin. 1 si art. 24 din Legea 96/2006 republicată, privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, art. 222 alin. 1 şi 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, încuviinţarea percheziţiei informatice faţă de persoana menţionată care are calitatea de suspect în dosar”, se arată în comunicatul citat de news.ro. Un număr de 56 de persoane, între care Marian Vanghelie, fost consilier local în Sectorul 5, Daniel Tudorache, fost primar al Sectorului 1, şi alţi funcţionari, sunt urmărite penal de DNA în dosarul care vizează achiziţii nelegale, supraevaluate, ale unor tablete pentru elevi şi produse necesare în timpul pandemiei de COVID-19, precum nebulizatoare de decontaminare şi termoscannere. Citește și: Jurnal medical: Scăderea numărului de spermatozoizi se accelerează la nivel mondial și amenință viitorul omenirii Procurorii susţin că Vanghelie ar fi constituit gruparea care a acţionat în anul 2020, pentru a influenţa derularea achiziţiilor efectuate de instituţiile publice aflate în subordinea consiliilor locale Sector 1 si 5. Astfel, membrii grupării ar fi obţinut foloase necuvenite de peste 67 de milioane de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră