vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: depresie

13 articole
Eveniment

Latura întunecată a adopției: primele luni după luarea copilului acasă pot fi foarte dure

Adopția unui copil vine adesea cu provocări emoționale neașteptate, iar primele luni pot fi extrem de dificile pentru noii părinți. Adopția, între bucurie și epuizare emoțională Specialiștii avertizează că această perioadă este comparabilă cu stările post-partum, mulți adoptatori simțindu-se copleșiți sau chiar deprimați. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală Schimbările profunde de ritm, responsabilitățile noi și presiunea emoțională pot afecta echilibrul familiei. Consilierii DGASPC Iași recomandă pregătirea atentă pentru această etapă de adaptare, care necesită timp, răbdare și sprijin. Continuarea, în Ziarul de Iași

Adopția, între bucurie și epuizare emoțională (sursa: Pexels/Lisa from Pexels)
Femeile, mai predispuse genetic la depresie (sursa: Pexels/Keenan Constance)
Eveniment

Femeile, mai predispuse genetic la depresie, arată un studiu publicat în Nature

Femeile, mai predispuse genetic la depresie. Un nou studiu realizat de cercetători australieni arată că femeile sunt genetic mai expuse riscului de a dezvolta tulburări depresive decât bărbații. Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă Nature Communications, ar putea redefini abordarea medicală a depresiei. Femeile, mai predispuse genetic la depresie Studiul, evaluat de experți internaționali, este descris ca unul dintre cele mai cuprinzătoare efectuate vreodată în domeniul depresiei. Citește și: Noul consilier prezidențial Valentin Naumescu scrie că președintele Donald Trump merită premiul Nobel Oamenii de știință de la Institutul de cercetare medicală Berghofer din Australia au analizat ADN-ul a aproximativ 200.000 de persoane diagnosticate cu tulburări depresive, pentru a identifica „markeri” genetici comuni. Rezultatele au evidențiat că femeile prezintă aproape de două ori mai mulți markeri genetici asociați depresiei comparativ cu bărbații. 13.000 de markeri genetici identificați la femei Cercetătorii au descoperit circa 13.000 de markeri genetici legați de depresie la femei, față de 7.000 la bărbați. „Identificarea factorilor genetici comuni și specifici la bărbați și femei ne permite să înțelegem mai bine cauzele depresiei și deschide calea către tratamente mai personalizate”, a explicat cercetătoarea Jodi Thomas, coordonatoare a studiului. Legătura dintre gene, hormoni și metabolism Diferențele genetice observate ar putea influența nu doar predispoziția la depresie, ci și metabolismul și producția de hormoni. „Am descoperit anumite variații genetice care ar putea explica de ce femeile cu depresie prezintă mai frecvent simptome metabolice, cum ar fi fluctuațiile de greutate sau schimbările în nivelul de energie”, a precizat Jodi Thomas. Depresia, o problemă globală majoră Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări psihice, afectând peste 300 de milioane de persoane la nivel mondial, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Deși incidența este mai mare în rândul femeilor, mecanismele biologice care stau la baza acestei diferențe nu au fost pe deplin înțelese până acum. Cercetarea ar putea schimba tratamentele viitorului „Până în prezent, nu existau suficiente studii fiabile care să explice de ce depresia afectează diferit femeile și bărbații, inclusiv din perspectiva rolului geneticii”, a subliniat cercetătoarea Brittany Mitchell, coautoare a studiului. Aceasta a adăugat că multe dintre medicamentele actuale au fost dezvoltate pe baza cercetărilor axate în principal pe bărbați, ceea ce lasă un gol major în înțelegerea depresiei feminine. „Tot mai multe date arată că tratamentul depresiei trebuie adaptat sexului biologic, pentru a deveni cu adevărat eficient”, a conchis Mitchell.

Depresie, anxietate, stres, trei realități diferite (sursa: Pexels/Engin Akyurt)
Eveniment

Depresie, anxietate și stres, trei termeni des confundați. Diferențele de diagnostic și tratament

Depresie, anxietate, stres, trei realități diferite. „Pentru că sunt depresată, de-aia mă comport așa!”, și-a repezit prietena, o adolescentă. O simplă frază care reflectă o realitate tot mai comună: termenul de depresie, un diagnostic psihiatric serios, a ajuns să fie folosit foarte ușor, ca un fel de pancardă emoțională. Însă cum știm dacă suferim de depresie, dacă suntem asaltați de anxietate sau de stres? Depresie, anxietate, stres, trei realități diferite În ultimii ani, termenii „depresie”, „anxietate” și „stres” au ajuns să circule cu o lejeritate uimitoare în limbajul cotidian. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Îi folosim ca explicație pentru oboseală, iritare sau lipsă de energie, fără a ține cont de diferențele fundamentale dintre ei. Această confuzie nu doar că banalizează suferința reală, dar riscă să ne îndepărteze de înțelegerea corectă a problemelor de sănătate mintală. Stresul – reacție naturală și, adesea, funcțională Stresul este o reacție fiziologică și psihologică normală la presiuni externe: un termen limită, un examen, un conflict. Este, pe fond, un răspuns adaptativ care poate mobiliza resurse interioare. Potrivit regulilor DSM-5 privind tulburările de ajustare, simptomele de stres apar în răspuns la un factor extern identificabil, și sunt considerate clinice doar dacă generează un disconfort marcat sau afectează funcționarea socială/profesională. În general, stresul e tranzitoriu – trece odată cu sursa – și poate chiar motiva (un „boost” de mobilizare). Totuși, stresul cronic, persistent, poate deregla sistemul neuroendocrin (axa HPA), contribuind la apariția depresiei Anxietatea – neliniște fără obiect clar Anxietatea, spre deosebire de stres, este adesea interioară, anticipatoare și persistentă: provoacă stare de alertă, neliniște, anticiparea catastrofală chiar și fără un factor concret. Pe când stresul are o cauză clară, anxietatea e un viitor perceput ca amenințător. Clinicienii disting câteva diferențe între „anxietate normală” (o stare punctuală înaintea unui examen, de exemplu) și tulburări de anxietate, precum anxietatea generalizată, fobiile, atacurile de panică etc., care îndeplinesc criterii de durată, severitate și impact negativ asupra vieții cotidiene. Depresia – mai mult decât tristețe: impas emoțional sever Depresia („major depressive disorder”) este o tulburare mentală comună și serioasă care afectează modul în care o persoană simte, gândește, acționează și percepe realitatea. Nu e doar o stare de tristețe temporară, ci un sindrom complex. Conform definirrii „episodului depresiv major, este necesară prezența cel puțin a unuia dintre cele două simptome majore, starea depresivă sau pierderea interesului/plăcerii, plus cel puțin patru simptome adiționale (tulburări de somn, schimbări ale apetitului, oboseală, sentimente de vinovăție, dificultăți de concentrare, idei suicidare, modificări psihomotorii), pe o durată de minim două săptămâni. Mai există și forme cronice, mai puțin intense, dar prelungite. De exemplu, distimia (tulburarea depresivă persistentă), unde starea de tristețe și simptomele adiacente persistă cel puțin doi ani la adulți. Anxietate vs. depresie – asemănări și diferențe clare Un articol de pe Verywell Health (mai 2024) oferă o comparație concisă între anxietate și depresie. În stările de anxietatea (GAD) apare îngrijorare excesivă, oboseală, probleme de somn/concentrare, agitație, tensiune musculară, iritabilitate. În cele de depresie (MDD), pe lângă energia scăzută, schimbări în somn/apetit, lentoare psihomotorie, apar sentimente de vinovăție, idei de moarte/sinucidere, retragere din toate activități, până atunci plăcute. Uneori, cauzele sunt comune: aportul neurobiologic implică zone similare care controlează emoțiile și controlul cognitiv. Comorbiditatea anxietate-depresie este frecventă: până la circa 70% dintre cei cu anxietate dezvoltă depresie la un moment dat. Trivializarea depresiei Folosirea termenului de depresie prea ușor poate duce la trivializare. Dacă oricine care se simte obosit sau supărat își spune „sunt depresiv”, riscăm să minimalizăm cu adevăratul diagnostic – cu potențial sever medical și psihologic. Trivializarea duce la ignorarea suferinței reale: cei care chiar se confruntă cu depresie pot fi priviți ca exagerând. De asemenea poate duce la tratament nepotrivit. Depresia severă necesită intervenție profesională (psihoterapie, medicație) — odihna obișnuită nu e suficientă. Instrumente de evaluare Un instrument scurt, folosit în screeningul clinic: DASS-21 (Depression Anxiety Stress Scale), oferă indicatori de severitate, de la normal, ușor, moderat, sever, foarte sever. Screeningul nu oferă un diagnostic, dar ajută în conversația inițială cu un specialist și în decizia de a continua evaluarea. Câteva întrebări cheie pentru autoevaluare sunt: Suferința are un motiv concret și limitat? Neliniștea persistă chiar și fără un factor clar? Simțiți că ați pierdut plăcerea, energia, sensul vieții? Dacă la întrebarea 3 răspunsul este afirmativ, și starea durează cel puțin două săptămâni, e indicat consultul cu un psiholog/psihiatru. Termenii, explicați pe scurt Termenii „depresie”, „anxietate” și „stres” nu sunt sinonimi, deși pot părea interschimbabili. Fiecare are o definiție clară, un profil simptomatic propriu și implicații diferite. Stresul este o reacție adaptivă, temporară, legată de stimuli externi. Anxietatea, o stare interioară persistentă, anticipativă și uneori dezadaptativă. Depresia este o condiție clinică gravă, cu simptome persistente și impact pe viața de zi cu zi. Folosirea corectă a acestor termeni ne protejează de trivializare, oferă respect celor care chiar suferă și ne încurajează să avem un dialog mai nuanțat despre sănătatea mentală.

Sindromul de „inimă frântă”, în tratament (sursa: Pexels/Ivan Samkov)
Eveniment

Când inima frântă te duce la terapie intensivă: emoțiile puternice sau depresia ucid

Sindromul de „inimă frântă”, în tratament. Tot mai mulți ieșeni ajung la Terapie Intensivă din cauza sindromului inimii frânte, o afecțiune reală provocată de traume emoționale puternice. Sindromul de „inimă frântă”, în tratament Psihologii atrag atenția că durerea pierderii unei persoane dragi poate afecta grav sănătatea inimii, mai ales la bărbații vârstnici. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Un studiu internațional arată că sprijinul social joacă un rol esențial în prevenirea complicațiilor cardiace cauzate de suferința afectivă. Medicii ieșeni confirmă că astfel de cazuri sunt frecvente inclusiv la nivel local, afectând nu doar seniorii, ci și tineri aflați în situații emoționale extreme. Continuarea, în Ziarul de Iași

Demență, AVC, depresie, factori de risc (sursa: Pexels/Vlada Karpovich)
Eveniment

17 factori care influențează riscul de demență, accident vascular cerebral și depresie

Demență, AVC, depresie, factori de risc. Peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demență, iar acest număr ar putea ajunge aproape la 150 de milioane până în 2050. Decesele cauzate de accident vascular cerebral (AVC) s-ar putea dubla până la aceeași dată, iar între 10% și 20% dintre adulți se confruntă cu depresie la vârsta a treia. Veștile par sumbre, însă un nou studiu publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery, and Psychiatry oferă o rază de speranță: 17 factori de risc pentru aceste afecțiuni pot fi influențați prin schimbări de stil de viață. Demență, AVC, depresie, factori de risc Contrar ideii că afecțiunile neurologice sunt în mare parte genetice, cercetările arată că multe dintre ele pot fi întârziate sau chiar prevenite prin gestionarea unor factori de risc aflați în controlul nostru. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Potrivit studiului, cei 17 factori de risc identificați ca influențând demența, AVC-ul și depresia sunt: Tensiunea arterială Indicele de masă corporală (IMC) Boala renală Glicemia Colesterolul total Consumul de alcool Alimentația Pierderea auzului Durerea fizică Activitatea fizică Scopul în viață Somnul Fumatul Implicarea socială Stresul Activitatea cognitivă în timpul liber Simptomele depresive Tensiunea arterială: factorul cu cel mai mare impact Dintre toți cei 17 factori, tensiunea arterială crescută s-a dovedit a avea cea mai mare influență asupra riscurilor. Tensiunea arterială crește de peste două ori riscul de AVC, crește cu 20% riscul de demență și cu 16% riscul de depresie. Cum pot fi reduse riscurile 1) Renunță la fumat. Fumatul influențează circulația cerebrală și afectează neurotransmițătorii. 2. Fii activ fizic. Orice activitate este mai bună decât sedentarismul. Mișcarea ajută la reglarea tensiunii, glicemiei și somnului. 3. Ai grijă la alimentație. O dietă echilibrată, săracă în zaharuri rafinate și grăsimi saturate, bogată în legume, proteine de calitate și grăsimi sănătoase contribuie la sănătatea creierului. 4. Dormi suficient. Adulții în vârstă au nevoie de cel puțin 7 ore de somn/noapte. Creează-ți o rutină de seară și evită alcoolul, cafeaua sau ecranele înainte de culcare. 5. Gestionează stresul. Stresul cronic afectează funcțiile cognitive. Meditația, sportul, interacțiunile sociale și activitățile creative pot reduce stresul și anxietatea.

Germania, multe concedii medicale pentru depresie (sursa: Pexels/Gerd Altmann)
Internațional

Angajații din Germania, din ce în ce mai abătuți: creștere cu 50% a concediilor pentru depresie

Germania, multe concedii medicale pentru depresie. Numărul zilelor de concediu medical acordate angajaților din Germania din cauza depresiei a crescut cu aproximativ 50% în 2024, conform datelor publicate de compania de asigurări medicale DAK-Gesundheit. Germania, multe concedii medicale pentru depresie Raportul privind sănătatea mintală arată că, în 2024, au fost înregistrate 183 de zile de concediu medical pentru depresie la fiecare 100 de angajați asigurați de DAK, comparativ cu 122 de zile în anul precedent. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu În total, concediile medicale pentru probleme legate de sănătatea mintală au crescut de la 323 la 342 de zile la 100 de angajați. Cele mai afectate domenii sunt îngrijirea copiilor și a vârstnicilor, unde nivelul de stres și presiunea profesională sunt foarte ridicate. Impactul afecțiunilor mintale asupra angajaților și companiilor Directorul executiv al DAK, Andreas Storm, a subliniat impactul negativ al acestei tendințe: "Numărul ridicat de afecțiuni mintale este deseori asociat cu absențe prelungite și cu stigmatizarea angajaților afectați și a angajatorilor lor. Nu mai putem închide ochii, deoarece sănătatea mintală este un factor-cheie al succesului unei societăți reziliente și al competitivității economiei germane." Storm a lansat un apel pentru conștientizarea cauzelor depresiei și a tulburărilor de anxietate, precum și pentru oferirea unor servicii de sprijin eficiente. Creștere accentuată a depresiei în rândul vârstnicilor Toate grupele de vârstă sunt afectate de creșterea incidenței depresiei, însă raportul DAK subliniază o evoluție alarmantă în rândul persoanelor în vârstă. Deși numărul cazurilor de depresie la tineri a crescut gradual în ultimii ani, în 2024 s-a înregistrat o creștere semnificativă în rândul persoanelor mai în vârstă. Durata concediilor pentru afecțiuni mintale, în creștere Potrivit DAK, durata medie a concediului medical pentru afecțiuni mintale în 2024 a fost de aproape 33 de zile, o ușoară creștere față de anul precedent. DAK-Gesundheit, una dintre cele mai mari companii de asigurări de sănătate din Germania, a realizat acest raport în colaborare cu Institutul IGES din Berlin, pe baza datelor anonimizate a 2,42 milioane de angajați asigurați. Această creștere semnificativă a concediilor medicale pentru depresie ridică semne de alarmă în ceea ce privește sănătatea mintală a angajaților germani și necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenție și tratament.

Cauzele care provoacă „depresia de sărbători" (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Eveniment

Cauzele care provoacă „depresia de sărbători”

Cauzele care provoacă „depresia de sărbători”. Termenul „depresia de sărbători” descrie starea de tristețe și anxietate pe care unii oameni o resimt în perioada sărbătorilor de iarnă. Cauzele care provoacă „depresia de sărbători” Deși sărbătorile sunt asociate cu bucurie și celebrare, pentru multe persoane, acestea pot amplifica sentimentele de izolare sau stres. Citește și: EXCLUSIV Anca Alexandrescu, foame de bani: propagandista lui Călin Georgescu a ajuns, de la peste 10.000 de euro lunar, bani parțial publici, la doar vreo 2.000 de euro lunar, din propria firmă Fenomenul este din ce în ce mai recunoscut, devenind un subiect frecvent în cabinetele psihoterapeuților și ale psihiatrilor. Identificarea și gestionarea acestor emoții sunt esențiale pentru a transforma sărbătorile într-o perioadă mai liniștită și echilibrată. Continuarea, în Ziarul de Iași

Părinții își abandonează copiii mirajului online (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Părinții își abandonează copiii mirajului online

Părinții își abandonează copiii mirajului online. În era digitală în care trăim, copiii sunt expuși la o gamă largă de dispozitive și platforme digitale, de la smartphone-uri și tablete până la jocuri online și rețele sociale. Părinții își abandonează copiii mirajului online Această expunere a dus la o creștere semnificativă a dependenței virtuale, un fenomen dinamic ce se manifestă tot mai intens și care ridică numeroase îngrijorări. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA "Dependenta virtuală are un impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale și sociale. Copiii dependenți de tehnologie au dificultăți în a-și gestiona emoțiile, deoarece se bazează pe activități online tocmai pentru a evita sau a amâna sentimentele neplăcute", spune psihologul clinician Irina Mitrea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Filtrele pentru fotografii duc la depresie (sursa: thetab.com)
Eveniment

Filtrele pentru fotografii duc la depresie

Filtrele pentru fotografii duc la depresie. Fotografierea, respectiv postarea online a pozelor, s-a transformat dintr-o modalitate distractivă de a rămâne în contact cu prietenii şi familia, într-o tendinţă îngrijorătoare în rândul tinerilor. Filtrele pentru fotografii duc la depresie Filtrele aplicate pozelor, adică prelucrarea acestora, au devenit obligatorii, în mod special la fete, dar nu numai. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Această cultură a editării creează consecinţe reale care nu pot fi ignorate. Unele fete recunosc că se simt supărate că nu pot arăta în viaţa reală aşa cum arată în mediul online. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Copii români, strategii de sinucidere elaborate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copii români, strategii de sinucidere elaborate

Copii români, strategii de sinucidere elaborate. Cazurile de suicid şi tentativele de suicid în rândul tinerilor din România s-au înmulţit în ultimii ani. Copii români, strategii de sinucidere elaborate La Iaşi, doar în ultima săptămână, un tânăr de 13 ani a murit după ce a căzut de la etajul nouă al unui bloc din cartierul Vişoianu, Lunca Cetăţuii, sinuciderea fiind una dintre ipotezele anchetatorilor. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Iar marţi, 12 decembrie, o adolescentă de 11 ani s-ar fi aruncat de la etajul al II-lea al Colegiului Naţional „Emil Racoviţă” din Iaşi, pista principală fiind, până în momentul de faţă, o tentativă de sinucidere. Ce îi determină pe copii să se gândească la astfel de gesturi extreme şi care sunt semnele de avertizare la care ar trebui să se uite părinţii, prietenii şi profesorii? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic. Vânzările de antidepresive şi consultaţiile la psihologi au explodat în Rusia în perioada scursă de la începerea invaziei în Ucraina, o stare de anxietate punând stăpânire pe tot mai mulţi ruşi, din ce în ce mai îngrijoraţi de un conflict pe care iniţial s-au străduit să-l ignore, scrie joi AFP. Mobilizarea a agravat anxietatea Anunţul din luna septembrie al preşedintelui Vladimir Putin de mobilizare a sute de mii de rezervişti a adus acest conflict în viaţa cotidiană a numeroase familii în Rusia. Pe lângă şocul provocat de mobilizarea parţială, împotmolirea conflictului şi declaraţiile tot mai alarmiste ale Moscovei ce agită ameninţarea nucleară amplifică teama. După anunţarea începerii ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie, "timp de două luni nu am mai plecat de acasă, nimic nu mai avea sens", spune o moscovită în vârstă de 22 de ani, studentă la Informatică, mărturisind că de atunci "nu supravieţuieşte decât cu antidepresive, la fel ca mulţi dintre prietenii" săi. Anxietatea sa a crescut şi mai mult după anunţul mobilizării, de teama că fratele sau tatăl ei ar putea fi chemaţi în armată. Nouă din zece ruși, "îngrijorați" La sfârşitul lunii septembrie, după anunţul mobilizării parţiale, 70% dintre ruşi recunoşteau că sunt "stresaţi", un procent record niciodată înregistrat înainte de institutul de sondare FOM, favorabil Kremlinului. O lună mai târziu, Centrul Levada, un institut independent, observa că aproape nouă ruşi din zece se declarau "îngrijoraţi" de situaţia legată de Ucraina. Iar ultimele declaraţii ale Kremlinului nu sunt de natură să liniştească populaţia. La sfârşitul lunii octombrie, când Putin a spus că lumea traversează "deceniul cel mai periculos, cel mai imprevizibil (...) după al Doilea Război Mondial", vecinii studentei menţionate mai sus au început să amenajeze un adăpost antiaerian în parcarea subterană a imobilului lor. Antidepresivele, vânzări uriașe În această ambianţă, cheltuielile pentru achiziţia de medicamente antidepresive au crescut cu 70% şi cele pentru calmante cu 56% în primele luni ale anului în curs, faţă de perioada similară a anului trecut. Au crescut şi adresările la psihologi, de pildă serviciul de consultaţii psihologice online YouTalk înregistrând o creştere a cererilor cu 40% după anunţul mobilizării parţiale. Citește și: VIDEO Atmosferă de înmormântare la Rossia-1 după retragerea din Herson. Fuga din fața ucrainenilor, „un act de un curaj extraordinar” Îngrijorarea se manifestă atât în rândul ruşilor ce resping ofensiva armatei ruse împotriva Ucrainei, cât şi în rândul celor care o susţin. Pentru că, pe lângă teama provocată de războiul în sine, apare şi depresia provocată de sentimentul de dezamăgire faţă de evoluţia nefavorabilă a acestui război pentru Rusia. "Ce poate fi mai rău decât un război lansat? Un război pierdut", spune preocupat un rus, care la începutul conflictului era "încântat şi mândru" de ţara sa. "Că sunt pentru sau împotriva operaţiunii (militare în Ucraina), toţi sunt îngrijoraţi pentru viitor", rezumă un neurolog din Moscova, care la rândul său a remarcat o creştere cu un sfert a numărului pacienţilor săi care au apelat la antidepresive după luna februarie. Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic Un celebru medicament antidepresiv a dispărut deja din farmaciile ruseşti, iar cetăţenii ruşi "s-au grăbit să-şi facă stocuri din alte medicamente încă disponibile, şi au făcut bine", întrucât sancţiunile occidentale ar putea afecta şi importul acestora, spune acelaşi neurolog. La sfârşitul lunii octombrie, 57% dintre ruşi se declarau "pentru negocieri cu Kievul", cu 9% mai mulţi faţă de luna precedentă, potrivit Centrului Levada. Dar, în timp ce conflictul pare că se eternizează, psihologii încep deja să fie preocupaţi de efectele pe termen lung. O psiholoagă de la o clinică privată din Moscova anticipează astfel că o parte din soldaţii care vor reveni de pe frontul ucrainean vor suferi "inevitabil de tulburări de stres post-traumatic şi de alcoolism". "Ţara întreagă va fi traumatizată pentru mult timp", concluzionează ea.

Fricile, depresia duc elevii la psihiatrie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Fricile, depresia duc elevii la psihiatrie

Fricile, depresia duc elevii la psihiatrie. În fiecare an, la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi ajung în medie 600 de copii şi adolescenţi cu afecţiuni psihiatrice, numărul fiind unul în continuă creştere. Fricile, depresia duc elevii la psihiatrie Datele unităţii medicale arată că cei mai mulţi sunt copii şi adolescenţi care au tulburări de comportament sau de ataşament, tulburări de anxietate, depresie şi ADHD. Conform psihiatrilor, tot mai mulţi copii se autoizolează sau recurg la consumul de alcool şi droguri, acestea fiind comportamente care ascund o suferinţă. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc „Este un număr mare de copii care ajung la noi, însă acesta este doar vârful aisbergului”, crede dr. Raluca Prepeliţă, medic primar psihiatru. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Polițistul s-a sinucis în parc, ziua (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Polițistul s-a sinucis în parc, ziua

Polițistul s-a sinucis în parc, ziua. Concluzia anchetei în cazul poliţistului care s-a împuşcat în cap în Parcul Copou este, până la acest moment, că tânărul de 25 de ani s-ar fi sinucis din cauza depresiei. Polițistul s-a sinucis în parc, ziua În urma declaraţiilor luate apropiaţilor acestuia de către anchetatori, a rezultat faptul că tânărul se afla într-o perioadă tulbure a vieţii sale. Citește și: Cernihiv este supus unui „atac colosal”, în ciuda afirmațiilor Moscovei privind reducerea operațiunilor, spune primarul orașului Autorităţile mai aşteaptă rezultatele histopatologice ale medicilor de la Institutul de Medicină Legală Iaşi. Din care vor să afle dacă acesta se drogase înainte de a se sinucide. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră