vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: denunțare

4 articole
Internațional

Greta Thunberg denunță detenția în Israel: celulă cu ploșnițe și insuficientă mâncare și apă

Greta Thunberg denunță detenția dură israeliană. Activista de mediu Greta Thunberg a informat autoritățile suedeze că este supusă unui tratament dur în timpul detenției sale în Israel, după ce a fost reținută și îndepărtată dintr-o flotilă care transporta ajutor umanitar către Fâșia Gaza. Informația a fost dezvăluită de publicația The Guardian, pe baza unei corespondențe oficiale între Ministerul suedez de Externe și apropiații activistei. Greta Thunberg denunță condițiile detenției israeliene Potrivit unui e-mail trimis de Ministerul suedez de Externe, un oficial care a vizitat-o pe Thunberg în închisoare a relatat că aceasta a fost ținută într-o celulă infestată cu ploșnițe, cu acces limitat la apă și hrană. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Ambasada a putut să o viziteze pe Greta. Ea a informat despre deshidratare și a spus că a primit cantități insuficiente de apă și mâncare. De asemenea, a menționat erupții cutanate cauzate, cel mai probabil, de ploșnițe”, se arată în corespondență. Acuzații privind fotografii forțate Un alt deținut a informat ambasada unei alte țări că Thunberg ar fi fost forțată de forțele israeliene să țină în mâini niște steaguri, în timp ce i se făceau fotografii. Identitatea steagurilor nu este cunoscută. Activista s-ar fi întrebat ulterior dacă imaginile respective au fost distribuite public. Flotila „Global Sumud”: 40 de nave pentru a sparge blocada asupra Gazei Greta Thunberg face parte din Global Sumud Flotilla (GSF), o coaliție formată din peste 40 de nave cu activiști, parlamentari și avocați din întreaga lume. Scopul inițiativei era de a sparge blocada maritimă impusă de Israel asupra Gazei de 16 ani. Între joi și vineri, toate ambarcațiunile flotilei au fost interceptate de forțele israeliene, iar toți cei 437 de participanți au fost arestați. Cei mai mulți sunt deținuți în închisoarea de maximă securitate Ketziot, din deșertul Negev, utilizată în principal pentru prizonieri palestinieni acuzați de implicare în activități militante. Încălcarea drepturilor fundamentale Organizația pentru drepturile omului Adalah a semnalat că drepturile echipajelor au fost „încălcate sistematic”. Activistele și activiștii nu ar fi avut acces la apă, igienă, medicamente sau la avocații lor, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil și la reprezentare legală. Echipa juridică italiană care reprezintă flotila a confirmat că deținuții au fost lăsați „ore întregi fără apă și mâncare”, cu excepția unui „pachet de chipsuri oferit Gretei pentru camerele de filmat”. Au fost raportate și cazuri de abuz verbal și fizic. Ministrul israelian al securității naționale îi numește „teroriști” În timpul unei vizite la Ashdod, ministrul israelian al securității naționale, Itamar Ben-Gvir, a fost filmat în fața activiștilor, numindu-i „teroriști ai flotilei”. Înregistrarea a fost confirmată de purtătorul său de cuvânt. Unii activiști au strigat „Free Palestine!” în semn de protest. Ben-Gvir a declarat anterior că militanții pro-palestinieni ar trebui închiși, nu deportați. Precedente și reacții internaționale Aceasta este a doua oară când Greta Thunberg este arestată în Israel, după o încercare similară de a sparge blocada asupra Gazei la începutul anului. Un medic francez care a participat la o misiune anterioară a declarat presei că a văzut cum autoritățile israeliene i-au privat deliberat de somn pe activiști, inclusiv pe Thunberg. Refuzul de a semna documente neînțelese Potrivit oficialului suedez, Thunberg a fost rugată de autoritățile israeliene să semneze un document, dar a refuzat, spunând că nu înțelege conținutul acestuia. Activista are acces la un avocat, potrivit sursei diplomatice. Până în acest moment, Serviciul Israelian al Închisorilor, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) și Ministerul israelian al Afacerilor Externe nu au răspuns solicitărilor The Guardian pentru un punct de vedere.

Greta Thunberg denunță condițiile detenției israeliene (sursa: MAE Israel)
Colegiul Medicilor denunță antivaccinismul propagat electoral (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Antivaccinismul AUR, denunțat de Colegiul Medicilor: România are nevoie de educație pentru sănătate

Colegiul Medicilor denunță antivaccinismul propagat electoral. Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis duminică un mesaj ferm privind importanța expertizei medicale în luarea deciziilor legate de sănătatea publică. Instituția atrage atenția că sănătatea nu ar trebui să fie transformată într-un subiect de dezbatere fără baze științifice. Colegiul Medicilor denunță antivaccinismul propagat electoral În mesajul publicat pe pagina oficială de Facebook, CMR subliniază că toate deciziile care privesc sănătatea trebuie să se bazeze pe știință, pe medicina bazată pe dovezi și pe sfatul specialiștilor: Citește și: Biserica Ortodoxă Română își declară neutralitatea în alegerile prezidențiale. Bisericile maghiare au cerut contracararea extremismului „Este esenţial să fie ascultat sfatul profesionistului, al specialistului, al Medicului. (…) Deciziile care influenţează sănătatea colectivă trebuie luate cu echilibru și pe baza expertizei medicale, nu în funcție de opinii fără susținere științifică.” Vaccinarea, o metodă sigură și eficientă de protecție CMR reafirmă sprijinul pentru vaccinare, considerând-o una dintre cele mai eficiente forme de prevenție, cu beneficii demonstrate de-a lungul timpului: „Vaccinarea este una dintre cele mai sigure şi eficiente metode de a ne proteja sănătatea. A prevenit milioane de îmbolnăviri şi a salvat nenumărate vieţi.” Educația pentru sănătate, o nevoie urgentă în România Reprezentanții Colegiului Medicilor atrag atenția și asupra nevoii de educație medicală în rândul populației. Aceștia susțin că doar printr-un dialog bazat pe profesionalism și dovezi, România poate preveni reapariția unor riscuri majore pentru sănătate: „România are nevoie de educaţie pentru sănătate. Are nevoie de o societate care să înţeleagă că medicina se bazează pe dovezi medicale, nu pe presupuneri.” Sănătatea este un drept și o responsabilitate În încheiere, CMR îşi reafirmă angajamentul faţă de susţinerea politicilor de sănătate publică responsabile și de apărarea rolului medicului în societate: „Sănătatea nu este un subiect de controversă. Este un drept, dar și o datorie pe care o avem față de noi înșine și față de ceilalți.”

Donald Trump cere denunțarea atitudinilor anti-creștine (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump transformă Departamentul de Stat în inchiziție: cere denunțarea atitudinilor anti-creștine

Donald Trump cere denunțarea atitudinilor anti-creștine. Administrația Trump a cerut angajaților Departamentului de Stat să semnaleze orice comportament al colegilor care ar putea indica o „prejudecată anti-creștină”. Măsura face parte dintr-un ordin executiv amplu, emis în luna februarie, care vizează susținerea angajaților de credință creștină din administrația federală. Donald Trump cere denunțarea atitudinilor anti-creștine Potrivit unui document intern obținut de publicația Politico, Departamentul de Stat colaborează cu un grup de lucru la nivel federal pentru a colecta informații despre presupuse cazuri de prejudecăți religioase în timpul administrației prezidențiale anterioare. Citește și: Un lăcătuș mecanic, Casian Nițulescu, cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica Angajații sunt încurajați să trimită rapoarte anonime, cât mai detaliate, care să includă nume, date și locația incidentelor. Mesajul, semnat în numele Secretarului de Stat Marco Rubio, a fost transmis ambasadelor din întreaga lume și publicat într-un anunț intern la nivelul întregului departament. Reacții de îngrijorare în rândul angajaților Unii oficiali din Departamentul de Stat au reacționat cu îngrijorare, comparând inițiativa cu atmosfera opresivă din serialul "Povestea slujitoarei". Aceștia au avertizat că o astfel de politică poate induce o cultură a fricii, mai ales dacă angajații sunt încurajați să se supravegheze reciproc. Criticile subliniază că această măsură pornește de la o presupunere nefondată: că în cadrul instituției ar exista o prejudecată sistematică împotriva creștinilor. Ordinul, axat pe creștinism Deși ordinul executiv pune accent pe identificarea prejudecăților anti-creștine, instrucțiunile interne menționează că vor fi colectate și cazuri de discriminare religioasă în general, în scopuri administrative. Documentul precizează că, „deși ordinul se concentrează pe protejarea creștinilor, orice formă de discriminare religioasă este contrară Constituției și legislației federale”. Critici din partea societății civile Organizația Interfaith Alliance, cunoscută pentru pozițiile sale în favoarea libertății religioase, a criticat ordinul la momentul adoptării. Potrivit acesteia, ordinul ar putea părea că protejează credincioșii creștini, în special catolicii, dar riscă să transforme un concept restrâns de libertate religioasă într-un instrument de discriminare, în special împotriva grupurilor vulnerabile, cum ar fi comunitatea LGBTQ.

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră