vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: declin

5 articole
Eveniment

Aproape cinci milioane de români vor dispărea în următorii ani, avertizează INS

România se confruntă cu un declin demografic accentuat, iar populația ar putea scădea la 14,367 milioane de locuitori în anul 2080, față de 19,036 milioane în 2025 – o diminuare de aproape 4,7 milioane de persoane, adică aproximativ un sfert din populație. Datele provin din analiza „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). România, în declin demografic accentuat INS prezintă trei variante de proiecție a populației rezidente: Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Varianta constantă (reper) – păstrează neschimbate nivelurile actuale de fertilitate, speranță de viață și migrație netă din anul 2024. Acest scenariu permite compararea evoluțiilor demografice în absența schimbărilor majore. Varianta medie (cea mai plauzibilă) – se bazează pe tendințele recente ale principalelor componente demografice și este considerată cea mai realistă în contextul socio-economic actual. Varianta optimistă – presupune îmbunătățiri semnificative ale fertilității și speranței de viață, indicând nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiții demografice favorabile. Scădere inevitabilă a populației, indiferent de scenariu Coordonatorul publicației, vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, subliniază că toate scenariile duc la o scădere a populației, însă amploarea declinului diferă semnificativ: Varianta constantă: populația scade cu 4,669 milioane persoane, până la 14,367 milioane (circa -24,5%) Varianta medie: scădere de 3,403 milioane persoane (aprox. -17,9%) Varianta optimistă: reducere de 1,923 milioane persoane (circa -10,1%) „Indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală”, a precizat vicepreşedintele INS. Date demografice actuale folosite pentru proiecții Pentru realizarea acestor scenarii, INS a utilizat cele mai recente date disponibile, inclusiv: Populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe județe, sexe și vârste Ratele totale de fertilitate și structura născuților-vii (2024) Speranța de viață la naștere (2024), pe sexe și județe Soldul migrației interne și internaționale (2024), pe grupe de vârstă și sexe Proiecții esențiale pentru politici publice și planificare socială Potrivit lui Silviu Vîrva, această lucrare oferă „o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung”, construită pe o metodologie riguroasă și o analiză detaliată a datelor. „Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural”, a subliniat vicepreședintele INS. Lucrare realizată de experți INS Publicația INS este realizată de Silviu Vîrva, împreună cu autorii Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche. Aceasta prezintă proiecții demografice fundamentale pentru strategiile economice, sociale și educaționale, facilitând ajustarea resurselor la nevoile viitoare ale populației.

România, în declin demografic accentuat (sursa: Pexels/Ogeday)
Renunțarea la fumat încetinește declinul memoriei (sursa: Pexels/Alexandra Irimia)
Eveniment

Renunțarea la fumat chiar și la 50 de ani poate încetini degradarea memoriei

Un nou studiu realizat de University College London (UCL) arată că renunțarea la fumat, chiar și la vârste mai înaintate, poate ajuta la încetinirea apariției problemelor de memorie asociate îmbătrânirii. Rezultatele, publicate în revista Lancet Healthy Longevity, vin să confirme legătura dintre fumat și declinul cognitiv, dar aduc o veste bună: nu este niciodată prea târziu pentru a renunța. Fumatul accelerează îmbătrânirea creierului Echipa de cercetători de la UCL a analizat datele a 9.436 de persoane din 12 țări, toate cu vârsta peste 40 de ani. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Jumătate dintre participanți renunțaseră la fumat, iar cealaltă jumătate continua să fumeze. Scopul studiului a fost să determine cum influențează fumatul declinul cognitiv asociat vârstei, adică deteriorarea capacității de a gândi, învăța și memora pe măsură ce înaintăm în vârstă. Ce au descoperit cercetătorii Analiza testelor de memorie și fluență verbală a arătat că persoanele care au renunțat la fumat au înregistrat o scădere mult mai lentă a performanțelor cognitive. Rata de declin a memoriei a fost cu aproximativ 20% mai lentă, iar cea a fluenței verbale cu 50% mai lentă comparativ cu fumătorii activi. Potrivit autorilor, beneficiile se observă chiar și atunci când renunțarea se produce după vârsta de 50 de ani. „Nu este niciodată prea târziu să te lași” Doctor Mikaela Bloomberg, de la Institutul de Epidemiologie UCL, a declarat că rezultatele demonstrează clar importanța renunțării la fumat, indiferent de vârstă: „Știm deja că renunțarea la fumat îmbunătățește sănătatea fizică și starea generală de bine. Se pare că nici pentru sănătatea cognitivă nu este niciodată prea târziu să renunțăm.” Ea a adăugat că aceste dovezi ar trebui să-i motiveze pe fumătorii de vârstă mijlocie și pe cei mai în vârstă să renunțe, mai ales că aceștia resimt cel mai mult efectele nocive ale fumatului, dar sunt adesea mai puțin dispuși să încerce să se lase. Beneficii pentru sănătate și politici publice Specialiștii afirmă că descoperirile ar trebui să reprezinte un argument suplimentar pentru investiții în programe de renunțare la fumat. Pe măsură ce populația Europei îmbătrânește, prevenirea declinului cognitiv devine o prioritate de sănătate publică. „Dovezile conform cărora renunțarea la fumat ajută sănătatea cognitivă pot fi o motivație puternică pentru cei care încă ezită”, a spus Mikaela Bloomberg. Legătura cu riscul de demență Profesorul Andrew Steptoe, coautor al studiului, a subliniat că un declin cognitiv mai lent este asociat cu un risc mai mic de demență. „Aceste rezultate sugerează că renunțarea la fumat ar putea fi o strategie preventivă împotriva demenței, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma această legătură”, a precizat el. Fumatul crește riscul de demență Doctor Julia Dudley, directoarea departamentului de cercetare al organizației Alzheimer’s Research UK, a subliniat că fumatul este deja asociat cu multiple boli grave — cancer, afecțiuni cardiovasculare și demență, inclusiv Alzheimer și demența vasculară. „Renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul de a dezvolta aceste afecțiuni”, a spus Dudley, adăugând că rezultatele cercetării britanice oferă „un nou motiv de speranță” pentru fumătorii care doresc să-și protejeze sănătatea creierului.

Declinul turismului la Iași, statisticile confirmă (sursa: Pexels/Vasile Lupașco)
Eveniment

Turiștii nu se înghesuie la Iași, un oraș în care, în medie, un vizitator nu stă nici două zile

Declinul turismului la Iași, statisticile confirmă. La jumătatea anului 2025, statisticile arată că Iașul continuă să aibă rezultate modeste în turism, în ciuda promovării pozitive a orașului. Declinul turismului la Iași, statisticile confirmă Raportul Direcției Județene de Statistică evidențiază scăderi în luna iunie și în primul semestru față de anul trecut. Citește și: Medicul Flavia Groșan, amica lui Gâdea, susține că nevaccinații au probleme dacă fac sex cu vaccinații. "Inepții grosolane", arată un medic din Germania Tendința confirmă dificultatea municipiului de a se impune ca destinație turistică majoră. Vizitatorii ajung mai mult „cu treabă” și pleacă repede, fără a rămâne să descopere atracțiile locale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Armata rusă, bani mulți, tehnologie puțină (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Declinul armatei ruse: Putin investește sume record în apărare, însă inovația militară e la pământ

Armata rusă, bani mulți, tehnologie puțină. Deși cheltuielile pentru apărare ating în 2025 un nivel record de 6,3% din PIB, cel mai ridicat de la sfârșitul Războiului Rece, Rusia nu reușește să construiască o armată modernă, adaptată la cerințele războaielor viitoare. Armata rusă, bani mulți, tehnologie puțină Potrivit unui raport publicat de Chatham House, sistemul militar-industrial rus este grav afectat de sancțiuni internaționale și lipsa accesului la tehnologii avansate. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Invazia pe scară largă a Ucrainei a atras un val de sancțiuni occidentale, care limitează sever capacitatea Rusiei de a importa componente militare avansate. Mathieu Boulègue, expert în securitate și apărare în spațiul eurasiatic, subliniază că acest context duce la o încetinire accentuată a cercetării și dezvoltării în domeniul militar. „Rusia inovează tot mai greu, ceea ce va influența decisiv modul în care Kremlinul va purta viitoarele războaie”, avertizează autorul raportului. Complexul militar-industrial rus, slăbit de presiuni multiple Chiar dacă Rusia pompează resurse uriașe în industrie, complexul militar-industrial este suprasolicitat și afectat de lipsa de tehnologie. Producția militară este forțată să sacrificie calitatea și ritmul în favoarea cantității, iar inovațiile reale sunt înlocuite cu adaptări minore ale tehnologiilor din epoci anterioare. „Se preconizează o stagnare a inovației, cu adaptări inteligente ale sistemelor vechi în locul unor progrese reale”, notează Boulègue. Componentele moderne, înlocuite cu piese inferioare În lipsa importurilor, Rusia a fost nevoită să recurgă la soluții de avarie. Începând cu august 2022, compania aeriană Aeroflot a început să dezmembreze avioane funcționale pentru a recupera piese de schimb. Această practică, cauzată de sancțiuni, este un exemplu clar al deteriorării logisticii industriale. În plus, imagini din octombrie arată trupe ruse folosind obuziere sovietice, semn că stocurile moderne sunt epuizate. Stagnare mascată de adaptări minore Rusia va fi nevoită să simplifice producția de armament, să accepte scăderea calității și să gestioneze o stagnare a inovației în cadrul programului de înarmare planificat pentru 2025–2034. Boulègue avertizează că militarii ruși se bazează mai degrabă pe „păstrare și adaptare” decât pe inovație autentică. „Rusia inovează prin adaptări minime, sub constrângeri economice și tehnologice, cu efecte negative pe termen lung”, explică expertul. Slăbiciune structurală pe termen lung Pe termen scurt, Rusia va continua să producă sisteme militare „suficient de bune” pentru a reprezenta o amenințare reală pentru Ucraina, NATO și Occident. Însă capacitatea de a concura cu marile puteri militare ale lumii este în scădere accentuată. Economia de război: cifre bune, probleme reale Deși economia rusă pare susținută de „modul de război”, efectele negative sunt tot mai vizibile. Inflația crește, salariile reale scad, iar băncile se confruntă cu lipsă de lichiditate. Aceste semnale de oboseală economică apar pe fundalul unei scăderi semnificative a producției industriale în iunie, provocată de cererea scăzută, un ruble puternic și prețuri mici la petrol. Criza demografică Pe lângă toate acestea, criza demografică și competiția pentru forța de muncă între economie și armată afectează serios potențialul de redresare. Atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, aceste tensiuni slăbesc fundațiile economice ale Rusiei.

Populația de arici europeni, în declin (sursa: Facebook/WWF Verdensnaturfonden)
Mediu

Populația de arici europeni, în declin

Populația de arici europeni, în declin. Populația ariciului european (Erinaceus europaeus) este în scădere în Europa, principalele cauze fiind expansiunea urbană și riscurile de pe drumurile aglomerate. Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), specia a fost mutată din categoria "cu probabilitate mică de dispariție" în cea de "potențial amenințată cu dispariția". Populația de arici europeni, în declin Populația de arici europeni a scăzut semnificativ în mai mult de jumătate dintre țările unde este prezentă, printre care Regatul Unit, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia, Țările de Jos, Germania și Austria. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Potrivit cercetătoarei Sophie Rasmussen de la Universitatea Oxford, oamenii reprezintă principala amenințare pentru supraviețuirea acestei specii. Aricii, vulnerabili în fața pericolelor din mediul urban Pentru a se apăra de prădători naturali precum bursucii, vulpile și bufnițele, ariciul își folosește cei 8.000 de țepi de pe spate. Însă, această strategie nu funcționează în fața vehiculelor, iar accidentele rutiere reprezintă o cauză semnificativă a mortalității în rândul aricilor. Alte pericole provin din utilizarea pesticidelor, inclusiv în grădinile particulare, și scăderea populației de insecte, sursa principală de hrană a aricilor. Reproducerea și durata de viață a aricilor Aricii trăiesc, în medie, doi ani, iar reproducerea lor începe la sfârșitul primului an de viață. Ei pot avea între trei și cinci pui la o naștere, dar durata scurtă de viață limitează numărul de cicluri de reproducere. Astfel, mulți arici se reproduc doar o dată sau de două ori, ceea ce abia asigură stabilitatea populației. Măsuri pentru protejarea aricilor Sophie Rasmussen sugerează că, pentru a sprijini aricii, oamenii ar trebui să își transforme grădinile într-un mediu mai prietenos pentru faună. Măsuri simple, precum crearea unor "autostrăzi pentru arici" (găuri în garduri pentru a le facilita trecerea), oferirea de apă și hrană sau lăsarea grădinii într-o stare sălbatică, ar putea avea un impact pozitiv. Un semnal de alarmă Deși dispariția aricilor poate părea un aspect minor, Rasmussen atrage atenția că acest declin este un semnal de alarmă. "Suntem pregătiți să acceptăm responsabilitatea pentru dispariția acestei specii iubite? Iar dacă permit acest declin pentru o specie de care ne pasă, ce se va întâmpla cu cele pentru care nu avem nicio simpatie?", a întrebat retoric cercetătoarea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră