sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: De fapt

5 articole
Eveniment

Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu

Panică în Franța după manipularea TikTok pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine (VIGINUM - Vigilență și protecție împotriva interferențelor digitale străine) arată că rețeta poate fi extinsă, iar manipularea de la prezidențialele din România ar putea ajunge în Franța. Raportul explică modul în care a fost manevrată campania pe TikTok în favoarea lui Călin Georgescu și avertizează că „este legitim să se considere că există un risc de transpunere a acestor metode de operare în dezbaterea publică digitală francofonă pentru a viza un public francez”. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Documentul apreciază care a fost efectul manipulărilor din România: alegerile prezidențiale au fost anulate, fapt fără precedent, și a fost subminată încrederea alegătorilor „în fiabilitatea procesului electoral”. Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu Instituția franceză explică, folosind surse deschise, cum a fost manipulat procesul electoral din România, însă recunoaște că „comanditarul din spatele campaniei pro-GEORGESCU rămâne necunoscut”. „Popularitatea candidatului GEORGESCU a crescut deosebit de rapid pe TikTok, în special în cele două săptămâni care au precedat alegerile. De exemplu, numărul de abonați și numărul de vizualizări pe contul TikTok al lui Călin GEORGESCU au crescut de trei ori între 10 și 24 noiembrie 2024. Hashtagurile asociate candidatului s-au bucurat, de asemenea, de o popularitate fulminantă, așa cum este cazul pentru #calingeorgescu care, potrivit European Digital Media Observatory, a înregistrat peste 73,2 milioane de vizualizări în șapte zile. Potrivit TikTok, creșterea numărului de abonați pentru conturile care îl promovau pe acest candidat nu ar fi urmat un tipar organic obișnuit, ceea ce denotă un proces de coordonare. Creșterea fulminantă a vizibilității candidatului pe platformă pare să fi fost realizată datorită unei campanii sofisticate de astroturfing, constând în manipularea coordonată a algoritmului de recomandare prin publicarea masivă de videoclipuri și comentarii care conțin anumite hashtag-uri și cuvinte-cheie. De fapt, această campanie s-a bazat, pe de o parte, pe acțiunea coordonată a unor rețele de conturi și, pe de altă parte, pe exploatarea popularității unor influenceri care au fost plătiți în mod mascat”, explică VIGINUM. Risc de transpunere a acestor metode în dezbaterea francofonă Vignum arată și cuma fost păcălită moderarea de pe TikTok: „Au fost date instrucțiuni cu privire la modul de publicare a comentariilor favorabile candidatului GEORGESCU la postări populare în România, în special la cele ale altor candidați, sugerând utilizarea unor hashtaguri sau emoji specifice. Scopul acestor acțiuni era de a urca numele candidatului și cuvintele-cheie asociate în topul recomandărilor platformei, fără ca ecosistemul din spatele acestora să fie detectat și considerat neautentic de către sistemele de moderare ale platformei”. Situația din România a îngrijorat în mod evident autoritățile franceze. „Este legitim să se considere că există un risc de transpunere a acestor metode de operare în dezbaterea publică digitală francofonă pentru a viza un public francez (...) Așadar, deși audiența și utilizările platformei TikTok diferă de la o țară la alta, actorii străini rău intenționați ar putea fi tentați să aleagă această platformă - datorită rolului său crescând în rândul anumitor audiențe - pentru a pune în aplicare același plan operațional, fie cu scopul de a perturba un eveniment electoral sau de a lansa tematici specifice în spațiul francez de dezbatere digitală”, apreciază VIGINUM.

Panică în Franța după manipularea TikTok pro-Georgescu
Șapte consilieri de la ANCOM; instituția condusă de Zgonea, înghit salarii de două milioane euro Foto: Facebook
Politică

Șapte consilieri înghit salarii de două milioane euro

Șapte consilieri la stat despre care nu se știe cu ce se ocupă înghit anual salarii de două milioane de euro: aceștia sunt angajați ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Această situație a fost prezentată de un deputat USR, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Telecomunicații din Camera Deputaților. Citește și: Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, peste 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei Cei șapte angajați ANCOM sunt „consilieri de specialitate”, dar potrivit lui Miruță, nu se știe ce specialitate au. Dacă informația este corectă, înseamnă că, lunar, cheltuiala salarială cu doar unul dintre acești consilieri este aproape 24.000 de euro, lunar - probabil brut. Șapte consilieri înghit salarii de două milioane euro „Ca să înțelegem mai bine, cei șapte consilieri de specialitate sunt alții decât consilierii conducerii ANCOM. Față de cei de la cabinetele lui Valeriu Zgonea, Pavel Popescu și Vlad Bontea, aceștia sunt angajați pe perioadă nedeterminată, într-un compartiment distinct. Fără să aibă vreo atribuție tehnică, aceștia consumă aproape 2% din bugetul ANCOM, în timp ce echipa responsabilă de «Poliția Internetului», de implementarea actului privind serviciile digitale (DSA) în România și oprirea falsului în online este inexistentă”, a explicat Miruță, potrivit unui comunicat USR. Față de execuția preliminată pe 2024, cheltuielile de personal ale ANCOM vor crește cu 6,9%, în timp ce categoria numită generic „alte cheltuieli” va crește de peste 100 de ori. Doar pentru „protocol” instituția vrea să cheltuie, în 2025, 795.000 de lei. ANCOM se autofinanțează, iar bugetul instituției se aprobă anual de către Parlament. Pe site-ul ANCOM nu se pot găsi informații privind proiectul de buget pe 2025. Instituția este condusă de Valeriu Zgonea, fost muncitor necalificat la căile ferate, care a absolvit la seral, în opt ani, un institut de construcții, facultatea de căi ferate. El este cunoscut pentru afirmațiile sale stupide, precum cea în care declara că este coleg cu Mihai Viteazul: „Eu sunt din orașul lui Mihai Viteazul. Dacă ei vor să ridice acolo steagul cu care au plecat cu colegul meu, Mihai Viteazul, acum câteva sute de ani să cucerească niște drepturi împotriva ungurilor, pe mine nu mă deranjează”.

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB

Pensiile speciale vor înghiți, în 2025, circa 0,9% din PIB, mai mult de 17 miliarde de lei, arată datele bugetului de stat pentru anul 2025. La ministerul Apărării, suma prevăzută pentru aceste pensii scade ușor, dar la Apărare și SRI ele cresc puțin. România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Pensiile speciale vor înghiți peste 0,9% din PIB Pensiile de serviciu ale civililor - printre care magistrații, diplomații și angajații Curții de Conturi - nu sunt prevăzute separat în buget, dar pot fi estimate pe baza plăților făcute în ianuarie. Ce sume sunt prevăzute pentru pensiile speciale, camuflate în bugetele instituțiilor militarizate la capitolul „Asistența socială”: 8,47 miliarde de lei - ministerul de Interne 5,9 miliarde de lei - ministerul Apărării 1,16 miliarde de lei - SRI Aceste trei instituții dețin propriile case de pensii. La Senat și Camera Deputaților mai sunt 46 de milioane de lei pentru pensii speciale ale foștilor parlamentari. La ele se adaugă pensiile speciale ale civililor, denumite „pensii de serviciu” și plătite din bugetul casei de pensii. Ele pot fi doar estimate. De exemplu, în ianuarie erau 5.622 de magistrați care beneficiau de o pensie medie de 25.185 de lei. Un calcul simplu ar arăta că, în 12 luni, aceștia vor primi pensii de 1,7 miliarde de lei. Încă 215 milioane de lei ar fi pensiile personalului aviatic, 78,5 milioane de lei - foștii diplomați, 65 de milioane de lei - funcționarii parlamentari și circa 83 de milioane de lei pentru pensionarii din Curtea de Conturi. În total, bugetul achită pensii speciale de aproximativ 17,6 miliarde de lei. PIB-ul României este estimat, în 2025, la 1.912 miliarde lei, deci pensiile speciale consumă peste 0,92% din PIB.

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat

Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat: dați afară, iar plățile compensatorii impozitate cu 99%, „cu reținere la sursă”, propune fostul ministru al Energiei, Răzvan Niculescu. El scrie că „România încă riscă să piardă sute de milioane de euro de la UE pentru că unele selecții în companiile de stat nu au respectat prevederile legale”. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma 300 milioane euro blocați pentru că au fost politizate companiile de stat „Am avut şi avem în continuare suspendaţi 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului”, a spus ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum câteva zile. Niculescu susține că soluția este preluarea modelului Poloniei: „Îi dai afară, le dai banii, îi impozitezi cu reținere la sursă”. Cum pot fi alungați politrucii care conduc companiile de stat „Pare ca Romania încă risca sa piarda sute de milioane de euro de la UE pentru ca unele selectii in companiile de stat nu au respectat prevederile legale. Ce e de facut pentru ca acesti bani sa nu fie pierduti iar respectul fata de lege sa fie reinstaurat: Pasul 1 Adoptarea unei OUG care sa prevada ca tuturor administratorilor demisi in societatile comerciale in luna Februarie, carora trebuie sa li se plateasca compensatii financiare mari ca urmare a contractelor semnate, li se aplica un sistem de impozitare de 99% cu retinere la sursa. O lege identica a facut Polonia in urma cu cativa ani. Ii dai afara, le dai banii, ii impozitezi cu retinere la sursa. Pasul 2 Ii inviti pe cei numiti fara respectarea legii sa isi dea demisiile si sa reintre in procedura de selectie care va urma Pasul 3 Demiterea administratorilor numiti ilegal si care nu vor sa isi dea demisia. Le platesti toate minunile pe care le au in contracte, dupa ce le retii 99% impozit la sursa. Pasul 4 Numirea in AGA a unor administratori interimari care sa corespunda profesional. In 2014 am reusit sa fac numiri in consilii de administratie a unor oameni pe criterii exclusiv profesionale (de ex. Sergiu Manea, Mihai Anitei, Mihai Chebac, Arielle de Rothschild, etc). Stiu ca se pot numi oameni de calitate cu putina vointa si efort. Pasul 5 Reluarea procedurilor de selectie cu respectarea legii si alegerea/numirea unor oameni competenti si integrii care sa puna companiile de stat la treaba. Lipitorii de afise nu au ce cauta in functii in companiile de stat care nu sunt functii politice”, a scris Niculescu.

Mircea Marian
Opinii

DeFapt.ro este o alternativă la corupția din presă

De la bun început o spun: nu am pretenția că site-ul DeFapt.ro este impecabil, că nu facem greșeli și că este unica alternativă la corupția extinsă din presă. Dar este una dintre soluții pentru jurnaliștii care vor să fie liberi. Așa cum suntem noi, o spun fără modestie. Desigur, liberi să muncească pe brânci, fără vacanțe și fără week-end, și cu un permanent stres în ceea ce privește asigurarea resurselor financiare. Că presa din România este coruptă se știe. Puterea a pompat mereu sume uriașe pentru a-și cumpăra bunăvoința. Miniștrii guvernului Adrian Năstase făceau publicitate în ziarele vremii la monopoluri de stat care nu aveau nevoie de nici o reclamă - Adevărul era studiu de caz. Prin 2005-2006 au început să apară televiziunile „de știri” controlate de moguli care făcuseră avere pe spinarea statului - Dan Voiculescu și Sebastian Ghiță, de exemplu. Pentru a acoperi costurile curente era nevoie de alți bani, care tot din diferite contracte cu statul veneau, în foarte mare măsură. Prin 2019 a apărut o altă formă de mituire a presei: din sumele uriașe pe care bugetul le oferă partidelor. Dar nu este singura sursă controversată: vin bani către presă de la companii de stat, mai ales de la monopolurile de tip Transelectrica sau Transgaz, sau de la administrațiile locale. În sfârșit cazul Libertatea, oarecum atipic: ziar privat, controlat de un trust elvețian, care vrea să câștige bani făcând un lobby netransparent pentru industria jocurilor de noroc. Industria a umplut presa de reclame mascate, iar cazul Libertatea este unul fericit în care s-a aflat de aranjamentele făcute de patronat peste capul jurnaliștilor. Scandalul de la Libertatea nu va opri acest tip de corupție, ci dimpotrivă, va încuraja și alte industrii să facă lobby în publicații dispuse să-și vândă independența jurnalistică. De aceea cred că ceea ce se petrece la DeFapt.ro este un model, o soluție pentru jurnaliștii care pun libertatea editorială deasupra confortului personal. Puteam rămâne salariați care munceau opt ore pe zi, iar în week-end se bucurau de timpul liber. Am preferat acest drum, extrem de riscant financiar. Nu avem pretenția că suntem singurii care au adoptat acest model: sunt tot mai multe site-uri de nișă, cu 2-3 jurnaliști, care lucrează de obicei în regim de cooperativă, nu pe o structură „patron-angajați”. Finanțarea: din reclame, prin Patreon sau alte platforme de acest tip sau din proiecte jurnalistice. Dar nu din bani publici. Modelul pare a fi viabil, din punct de vedere economic, deocamdată. Este departe de a fi o soluție perfectă, dar nu văd alt drum, acum, în România de azi. În orice caz, presa nu a murit în România. Dimpotrivă, asistăm la un fenomen fără precedent: tot mai mulți jurnaliști au curaj să demisioneze, să renunțe la statutul de salariat și să acționeze pe cont propriu sau în echipe mici. Însă, cu mult subiectivism o spun: publicul, dacă vrea o presă liberă, trebuie să accepte că informația nu este gratuită și trebuie finanțată. Chiar și când opiniile sale intră în conflict cu ceea ce citește. Sau mai ales atunci.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră