miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

143 articole
Justiție

Raportul prin care CSM respinge acuzațiile Recorder, demontat de o fostă membră a Consiliului

O fostă membră a CSM distruge raportul Consiliului prin care Lia Savonea și acoliții ei de la Inspecția Judiciară (IJ) au încercat să apere conducerea Curții de Apel București (CAB) de acuzațiile din investigația Recorder. Potrivit fostei judecătoare Andrea Chiș, raportul nu ia multe documente ale CAB în considerare, le trunchiază pe altele, nu este asumat de nici un inspector al IJ și are concluzii părtinitoare. Raportul CSM, demontat de o fostă membră a Consiliului Într-o postare pe Facebook, fosta judecătoare Andrea Chiș arată „Deficiențe punctuale ale raportului Inspecției Judiciare privind aspectele semnalate în documentarul Recorder «Justiție capturată»" Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „Îmi cer scuze anticipat pentru lungimea și caracterul ușor tehnic (dar inteligibil publicului larg, sper) al următorului mesaj, dar am considerat esențial să demontez punctual aspectele semnalate în acest raport. 1) Raportul este nelegal, nefiind semnat de niciun inspector, ci doar de inspectorul șef, care pare să-l fi întocmit singur, pentru că, în dreptul semnăturii sale, nu scrie avizare, aspect semnalat de un membru al Secției pentru judecători în ședința din 5 februarie 2026 (minutul 39 și urm.), fiind și unul dintre motivele de nelegalitate pentru care doi membri au respins adoptarea raportului. Atribuțiile inspectorului șef în ceea ce privește rapoartele întocmite de inspecție sunt reglementate în art. 74 lit. l din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede că acesta „verifică, aprobă, confirmă sau avizează, în condițiile legii și ale Normelor pentru efectuarea lucrărilor de inspecție, rezoluțiile, rapoartele și celelalte acte întocmite de inspectorii judiciari”. Așadar, inspectorul șef nu poate întocmi el însuși rapoarte, ci doar le poate verifica și aviza pe cele întocmite de judecătorii inspectori. Declarații publice anterioare și suspiciunea de conflict de interese 2) Inspectorul șef a întocmit raportul în data de 26 ianuarie 2026, dar, înainte de asta, în data de 13 ianuarie 2026, a formulat declarații într-un interviu acordat juridice.ro, din care extrag: „percepțiile și sentimentele au devenit criteriul principal de evaluare a activității unor instituții ori persoane”, „criticile formulate au la bază percepții subiective ale unor persoane care, într-un moment sau altul, au avut tangență cu zona administrativă a justiției”, „responsabilitatea noastră principală este aceea de a acționa prin instrumentele legale pe care le avem la dispoziție, nu doar de a constata sau enunța nemulțumiri. Oamenii așteaptă măsuri, nu doar evaluări declarative”, „atacuri(lor) neexplicate nici azi prin vreun argument din partea unor magistrați, jurnaliști, ori politicieni de vârf.” Pentru că și-a exprimat părerea anterior întocmirii vreunui raport, inspectorul-șef s-a pus singur într-o situație de conflict de interese. Tot ce a făcut ulterior a fost să confirme ceea ce a afirmat fără nicio verificare, întregul raport fiind biasat din mai multe perspective. Stabilirea obiectivelor: ignorarea caracterului sistemic 3) Critici punctuale privind conținutul: 3.1. Felul în care au fost stabilite obiectivele: acestea se limitează doar la cele 4 dosare investigate de Recorder, fără a verifica dosarele prescrise și modificările completurilor de judecată în perioada indicată în documentar, pentru a înțelege dacă este vorba despre probleme punctuale sau sistemice (și aceasta nu doar la instanța analizată). Aceasta în condițiile în care, imediat după stabilirea obiectivelor, raportul afirmă că documentarul vizează cazuri punctuale din care, în mod inductiv, concluzionează că ar semnala probleme sistemice. Cu alte cuvinte, omite cea mai importantă problemă, caracterul sistemic al neregularităților invocate, susținând că nu există, fără nicio verificare în acest sens. 3.2. Așa cum s-a invocat de către un (alt) membru al CSM (min. 31 și urm., min. 41 și urm.), raportul cuprinde multe greșeli/inadvertențe raportat la hotărârile de colegiu menționate în cuprinsul său și, mai mult decât atât, cuprinde considerente care nu se regăsesc în hotărârile de colegiu depuse ca anexe. Putem concluziona de aici că inspectorul șef a adăugat de la sine motive justificative ale actelor colegiului de conducere al CAB, motive care nu se regăsesc în hotărârile de colegiu anexate raportului. Modificarea completurilor: explicații insuficiente și netransparente 3.2 Inspectorul șef nu face decât să enumere modificările efectuate în completurile de judecată și să spună că este vorba despre cauze obiective, fără să explice de ce sunt acelea cauze obiective. De exemplu, e considerată cauză obiectivă integrarea unor nou veniți (în două din patru dosare analizate, motiv, de altfel, inexistent în hotărârile de colegiu, conform dezbaterilor din secție). Nu explică, însă, de ce, în loc să li se dea dosare noi, se iau dosarele altor completuri pentru a le fi redistribuite. Detașări, mutări și decizii administrative neanalizate Nu se verifică și nu se explică de ce se acordă de către președintele CAB aviz pozitiv pentru detașarea unui judecător în CSM și de ce este solicitat exact acel judecător de către CSM într-o procedură complet netransparentă. Nu se cercetează de ce un judecător este mutat de la o secție penală la alta în vederea echilibrării volumului de muncă, în loc să se dea mai multe dosare secției mai puțin încărcate sau de ce judecătorul nu-și putea continua dosarele în condițiile în care a rămas la aceeași instanță și nu și-a schimbat specializarea. Cazul Vanghelie și problema prescripției Se invocă, în cazul Vanghelie, faptul că dosarul era prescris la momentul înregistrării apelului (2021), fiind prescris încă din anul 2017, omițându-se faptul că prescripția nu era previzibilă la momentul acela și încă mult timp după, pentru că ea a fost constatată în baza unor hotărâri ulterioare ale CCR și ale ÎCCJ (pronunțate în instrumente de unificare a jurisprudenței). Acesta a și fost motivul pentru care prescripția nu a fost constatată timp de 4 ani, decizia din apel fiind pronunțată abia în 2025. Situația judecătorului Beșu și efectele neprelungirii delegării Inspectorul șef nu verifică și nu explică cum și de ce nu a fost prelungită delegarea colegului judecător Beșu, în condițiile în care, conform declarațiilor acestuia din documentar, acesta avea dosare pe rolul CAB în care amânase pronunțarea pentru un termen ulterior împlinirii ultimului termenul de delegare, nefiind avertizat de lipsa prelungirii și de motivele unei astfel de decizii. Așadar, mai multe dosare care așteptau pronunțarea hotărârii au trebuit repuse pe rol și judecata luată de la capăt, fără să se verifice de către Inspecția Judiciară dacă vreunul s-a prescris din acest motiv. În plus, în dosarul amintit în documentar, colegul făcea parte dintr-un complet de divergență și nu s-a mai putut pronunța cu privire la aspectele care produseseră divergența. Nu s-a verificat existența cererii unui judecător de echilibrare a volumului său de muncă, ci doar hotărârea colegiului care afirmă acest lucru și nici motivul pentru care echilibrarea s-a făcut prin luarea unui anumit dosar și nu a altuia și de ce nu s-a făcut prin blocarea repartizării unor dosare noi în locul luării unui anumit dosar cu impact mediatic. Cercetări sumare și concluzii extinse nejustificat Cercetările acestea, sumare cum sunt, se întind pe 11 pagini din cele 39 ale raportului, după care se reiau etichetele din interviul acordat de către inspectorul-șef pentru juridice.ro și apoi acesta prezintă o analiză făcută într-o cheie proprie a contextului social și politic (analiză invocată, la rândul ei, de un alt membru al CSM, de data aceasta, pentru a susține raportul, min. 43,30), cu accent pe perioada de funcționare a unui anumit guvern, ceea ce imprimă raportului o tentă politică. Apoi este analizată și etichetată în stilul caracteristic de inspectorul-șef activitatea de comunicare în spațiul public a unor colegi, folosindu-se, de exemplu, în cazul colegului Beșu, expresii cum ar fi „deturnarea unei experiențe profesionale individuale într-un instrument de validare narativă a unei teze generale privind presupuse mecanisme de constrângere”. Inspectorul șef scrie o compunere, dar nu îl audiază pe judecătorul care a reclamant neregularitățile și nu cercetează punctual aspectele invocate de acesta în documentar privind presiuni exercitate asupra judecătorilor de către conducerea instanței. Raport apărut în presă fără anexele esențiale 3.3. Raportul a apărut în presă într-o modalitate necunoscută, dar, ce este interesant, este că varianta ajunsă la presă nu cuprinde probele, adică anexele constând în documentele care au stat la baza întocmirii lui, mai cu seamă hotărârile colegiului de conducere al CAB la care se face referire în raport, contestate de unul dintre membrii Secției pentru judecători. Comunicatul de presă al CAB, ca și raportul Inspecției Judiciare ajuns în presă, omit exact aceste documente esențiale pentru cercetarea cel puțin a celor 4 dosare din documentar. Lipsa încrederii în actul de justiție invocată în raportul inspectorului-șef își are rădăcina, în opinia mea, mai cu seamă în lipsa de transparență a instituțiilor din sistemul judiciar, raportul însuși fiind un exemplu în acest sens."

Raportul CSM privind Recorder, demontat (sursa: CSM)
Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”, a spus ea, în ședința CSM. Inspecția Judiciară a concluzionat că „nu se confirmă niciuna dintre acuzaţiile prezentate în materialul de presă”. Citește și: Ministerul de Externe a lăsat fundația auristului Dungaciu fără principala sursă de finanțare Inspecția Judiciară a mai susținut că „nu se confirmă existenţa unui fenomen de influențare a actului de justiție prin modificarea completurilor de judecată la nivelul Curții de Apel Bucureşti. Criticile formulate în materialul de presă sunt construite preponderent pe interpretări subiective și pe corelații aparente, fără suport factual sau juridic și fără identificarea vreunei încălcări concrete a normelor legale aplicabile”.  Savonea, amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder Raportul Inspecției Judiciare - instituție condusă de o apropiată a Liei Savonea, Roxana Petcu - a fost prezentat Secției de judecători a CSM, care l-a validat, cu doar două voturi împotrivă, ale judecătorilor Ramona Milu și Narcis Erculescu. La finalul ședinței CSM a luat cuvântul Lia Savonea, care a avut o reacție pasiv-agresivă, sugerând că urmează să fie luate măsuri împotriva celor care mai critică situația din Justiție. Ea a afirmat că ancheta Recorder este o manipulare.  „A selecta patru dosare din zeci de mii după cum vedem, pentru că la 2.061 de completuri dacă luăm în medie 30-40 de dosare pe ședință, deși sunt și 80, avem zeci de mii de dosare. A selecta patru dosare și a le prezenta ca pe un fenomen eu cred că nu este o analiză, este o selecție interesată. Raportul acesta a arătat și el ce a putut să arate. Ce nu poate să constate, să explice și va trebui să rămână o problemă pentru noi este cui a folosit, de ce s-au întâmplat toate lucrurile astea și mai ales cum s-a făcut ca doi colegi să se fi lăsat implicați în această manipulare? Eu pot să o numesc că folosind jumătăți de adevăr și adăugând tot felul de suspiciuni ai obținut o manipulare care a lovit puternic în încrederea actului de justiție la cea mai mare instanță din România, dar din păcate a lovit în temelia sistemului nostru de justiție, în general. Este păcat. Cred că trebuie să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații la care am asistat în ultimele două luni și care nu au fost deloc benefică pentru noi. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt foarte clare, concluziile Inspecției Judiciare sunt limpezi”, a spus șefa ICCJ. 

Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Foto: ICCJ
Justiție

Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad”

Cel mai dur atac al procurorului CSM Claudiu Sandu la gruparea Savonea: „Oare sufletele noastre vor arde în Iad pentru veșnicie? Pentru carierele pe care le-am distrus? Pentru viețile pe care le-am distrus dându-ne mână cu ticăloșii? Pentru că ne-am bătut joc de oameni a căror singura dorință a fost să facă dreptate? Pentru că i-am scuipat pe cei care așteptau de la noi dreptate?”, a scris el pe Facebook. Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 În postarea sa, el nu spune la cine se referă, dar afirmațiile sale - coroborate cu declarațiile din ultima perioadă de timp - arată că se referă la judecătorii grupați în jurul președintelui ICCJ, Lia Savonea.  Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Postarea se încheie cu cuvintele „Îl sună...”, o referire evidentă la momentul jenant din conferința de presă a conducerii Curții de Apel București, când o vicepreșdintă a Curții, Ionela Tudor, i-a spus președintei Liana Arsenie: „M-a sunat Lia...”.  În mesajul sa cu puternice accente mistice, Claudiu Sandu întreabă retoric: „Nu am salvat din ghearele procurorilor înalti prelati?”. Dar tot el răspunde: „Dacă lui Dumnezeu îi plac oamenii cinstiți, muncitori, demni, onorabili, iubitori de adevăr si dreptate?”.  „DUMNEZEII Suntem Dumnezei. Nu răspundem în fata nimănui. Nimeni nu ne poate pedepsi. Ne place asta.   Nu respectam pe nimeni; doar alți Dumnezei ca noi.   Suntem Dumnezei peste lacrimile mamelor ce si-au pierdut copiii si așteaptă un gram de dreptate. Peste victimele infracțiunilor violente care se întâlnesc cu calaii lor liberi pe stradă. Peste disperarea părinților care văd traficanți oferindu-le copiilor droguri la intrarea in școală. Peste corupția care domnește. Peste hoția generalizata si încurajată.   Impunem omerta.   Cine nu înțelege trebuie pedepsit. Întâi îi atragem atenția prietenește, eventual public. Dacă nu se conformează il pedepsim. Nu ne interesează adevărul, dreptatea. Trebuie sa controlam totul.   Suntem Dumnezei.   O singura întrebare ne roade . Oare sufletele noastre vor arde in Iad pentru veșnicie? Pentru carierele pe care le-am distrus? Pentru viețile pe care le-am distrus dandu-ne mana cu ticăloșii? Pentru ca ne-am bătut joc de oameni a caror singura dorința a fost sa facă dreptate? Pentru ca i-am scuipat pe cei care așteptau de la noi dreptate?   Imposibil.   Nu am donat noi bani la biserici? Nu am fost smeriti la slujbe? Nu am salvat din ghearele procurorilor înalti prelati? În plus trebuie sa ne înțelegem cumva cu Sfântul Petru.   Ne-am înțeles noi cu guverne, oameni politici. Trebuie sa il convingem sa ne lase in rai. Doar suntem Dumnezei. Dar dacă nu reușim? Dacă lui Dumnezeu îi plac oamenii cinstiți, muncitori, demni, onorabili, iubitori de adevăr si dreptate? Dacă nu reușim sa il convingem? Nu ne stresam.   Il sună....”, a scris Sandu. 

Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea: „Marele Inchizitor”

O fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, Andrea Chiș, o desființează pe Lia Savonea, președintele ICCJ: „Președintele ÎCCJ, marele inchizitor al colegei Milu, își dorește tăcere în interiorul sistemului judiciar, percepând orice sesizare a unei neregularități drept un atac”, a scris Chiș pe Facebook.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor În postare, Chiș se referă la linșajul împotriva judecătoarei Grațiela Milu, atacată într-o ședință a secției de judecători a CSM de majoritatea colegilor ei, dar și de Savonea însăși.  Fostă judecătoare, care a făcut parte din CSM, o desființează pe Savonea „După celebra conferință de la Curtea de Apel București, în ședința de ieri a Secției pentru judecători a CSM, am asistat la o altă punere în scenă, de data aceasta a unui interogatoriu, prestabilit se pare, de majoritatea absolută a judecătorilor din secție (9 din 10). Spun asta pentru că, în afara colegei noastre Grațiela Milu, subiect central al ședinței, restul membrilor secției nu au părut uimiți de propunerea președintelui CSM, ci i-au venit cu mare plăcere în întâmpinare. Cineva care vorbește despre probleme sistemice ale justiției este ETICHETAT de colegii din Secția pentru judecători spunându-se că vorbește despre jumătăți de adevăr. ADEVĂRUL este că sunt confundate intenționat problemele sistemice cu cele punctuale, acuzându-se că se vorbește despre ceva și nu se vorbește despre altceva, instrument tipic de manipulare. Manipulatorul îl acuză pe celălalt de manipulare. Cei care au atacat-o pe colega noastră sunt, în realitate, cei care spun jumătăți de adevăr, evidențiind situațiile de excepție în care delegarea se justifică, la instanțe mici, cu 1,2,3 judecători, unii fără vechime (dar și aici datorită transferurilor aprobate de Secție), și ignorând în totalitate adevăratele probleme, faptul că majoritatea delegărilor, mai ales la instanțe mari, unde poți alege din zeci, uneori chiar sute de judecători (cum ar fi TMB sau CAB), nu se justifică deloc sau nu se justifică așa cum au fost făcute (cu aducerea unor judecători detașați anterior în CSM sau a unor judecători de la alte instanțe), aceste instanțe nefiind în situațiile de excepție avute în vedere de legiuitor. S-a invocat CONTEXTUL, sugerându-se, deloc subtil, că doamna judecător Milu s-a făcut „vocea ecoului conjuncturii” de nemulțumire din societate. Se ignoră intenționat, din nou, cine a provocat acest context, cine este sursa nemulțumirilor din societate, soluțiile din dosarele (nu doar) penale care au provocat revoltă, mișcări nejustificate ale judecătorilor din completuri care au dus la aceste soluții. Niciun documentar, nicio ieșire publică nu ar fi provocat reacțiile de pe care le-am văzut din partea societății dacă cei care conduc justiția și-ar fi făcut treaba de a-i proteja independența în loc să o aservească din interior. Președintele ÎCCJ, marele inchizitor al colegei Milu, își dorește tăcere în interiorul sistemului judiciar, percepând orice sesizare a unei neregularități drept un atac. Președintele ÎCCJ poartă răspunderea pentru refuzul dialogului nu doar cu colega sa, ci și cu executivul privind pensiile judecătorilor, uitând sau ignorând că reprezentarea puterii judecătorești vine cu obligații de comunicare loială cu celelalte puteri. Președintele ÎCCJ poartă răspunderea pentru o expertiză controversată trimisă către CCR, care decredibilizează și mai mult puterea judecătorească, sistemul judiciar și instanța pe care o conduce”, a scris Chiș, citată de Clujust.  Președintele ÎCCJ nu este salvatorul drepturilor judecătorilor, ci groparul unora, prin felul în care a contribuit și contribuie în continuare, inclusiv ca membru CSM, la modul de administrare a sistemului judiciar. CONTEXTUL de acum, creat de cei care conduc sistemul judiciar, fără să înțeleagă și să își asume limitele puterii lor, ci, dimpotrivă, depășindu-le, duce, spre tragedia majorității din Secția pentru judecători, la cea mai clară exprimare a ADEVĂRULUI, oricâte ETICHETE ar încerca domniile lor să folosească pentru a-l acoperi.”

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Acum, o judecătoare de la acest tribunal, Ana-Maria Puiu, critică dur această manevră. „As incepe prin a spune ca ne aflam in situatia in care, desi doamna judecator Laura Radu ar fi putut fi - conform legii, in regula generala - presedintele Tribunalului Bucuresti maxim 6 ani, perioada a 2 mandate a cate 3 ani, din ianuarie 2018 pana in ianuarie 2024, odata aleasa membru CSM, cu incepere din ianuarie 2023, pentru un mandat de 6 ani, doamna judecator Laura Radu a ales sa acceseze o norma de favoare personala care ii permitea sa isi suspende mandatul functiei de conducere, alegand sa dea satisfactie unui interes pur personal ale carui consecinte sunt urmatoarele: 1. Timp de 6 ani la Tribunalul Bucuresti este impiedicata organizarea unui concurs de numire in functia de conducere de presedinte;   2. ⁠Pentru aceeasi perioada de 6 ani s-a deschis la Tribunalul Bucuresti practicarea delegarilor dispuse de Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, din ianuarie 2023, pana in ianuarie 2029 cand, se presupune, doamna judecator Laura Radu va reveni la Tribunalul Bucuresti pentru a-si continua mandatul functiei de conducere pentru un an.   Or, in primul rand, se constata ca desi delegarile sunt instrumente reglementate de legiuitor pentru situatii de urgenta, de avarie, pentru motive obiective, la Tribunalul Bucuresti, in fapt, se practica delegarea incontinuu, timp de 6 ani.   In al doilea rand, este de notorietate ca delegate sunt persoane simpatizate, dorite, agreate de conducere, in general, de cea actuala, in special.   In al treilea rand, delegarile nu ofera nici o procedura deschisa de selectie si nici criterii obiective, clare, transparente dupa care este identificata persoana propusa spre delegare pentru a asigura buna functionare a instantei pentru care se propune, respectiv dispune delegarea.   In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii.   La finalul acestei proceduri, un judecator cu doar 4 ani de activitate concreta la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si nicio luna de functionare in Tribunalul Bucuresti, a fost preferat inaintea celor 3 vicepresedinti, 8 presedinti de sectii, aproximativ 250 de judecatori care au functionat in ultimul an in greu incercata instanta a Tribunalului Bucuresti si, mult mai putin important, inaintea celorlalti 3 judecatori care ne-am exprimat acordul in vederea delegarii, care functioneaza in Tribunalul Bucuresti continuu de 2, 6, respectiv 8 ani, judecatori cu vechime in profesie de 17, respectiv 21 de ani”, a scris Puiu.   

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM Foto: captură youtube
Justiție

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM

Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, a fost linșată ca la Antena 3 de colegii ei din CSM, secția judecători: a fost acuzată că a mințit, i s-au ținut lungi discursuri de înfierare și a fost chestionată dacă a fost vreodată la Judecătoria Lehliu Gară. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Acum câteva zile, Milu a arătat că 65% din funcțiile de conducere din instanțe sunt numite prin delegare. Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Însă, în ședința CSM din 27 ianuarie, judecătorul Liviu Odagiu a deschis ședința cu un atac la Milu, complet în afara ordinii de zi. „Din situația existentă la nivelul de compartimentului de resurse umane, rezultă că avem anumite instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost niciodată ocupate prin concurs, începând cu anul 2008 – și mă refer, de exemplu, la Judecătoria Lehliu Gară, cea mai veche funcție de conducere neocupată vreodată prin concurs. Niciodată acolo un judecător nu a dorit să-și asume funcția de conducere prin concurs. Putem continua cu Târgu Bujor (2012 – data vacantării funcțiilor), Măcin (2015), Darabani (2016), Caransebeș (2018). Sunt doar câteva exemple (...) La Judecătoria Hațeg, prima delegare a colegei noastre judecător (n.r. Lavinia Borca) a avut loc în anul 2024, când era singurul judecător din instanță. Tot doamnei colege i-am prelungit delegarea cu încă 6 luni. Și aș vrea, dacă doriți, să-i explicați colegei noastre de la Judecătoria Hațeg cine ați fi vrut dumneavoastră în aceste condiții să conducă Judecătoria Hațeg? Sau poate că nu era necesar să fie condusă această instanță de o anumită persoană? Și care este, în concret, modalitatea prin care, de exemplu, în cazul Judecătoriei Hațeg (fără a fi singura instanță, că mai sunt și altele), modalitatea concretă prin care la Judecătoria Hațeg ar putea să fie numit prin concurs un președinte, ca să nu mai ajungem să ținem sistemul sub control prin intermediul acestor delegări”, i-a spus Odagiu lui Milu.  Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM După acest prim atac, moderat, a preluat cuvântul judecătorul ÎCCJ Daniel Grădinaru, partenerul Liei Savonea într-o serie de decizii controversate: „Mi se pare tendențios, pentru că se induce o idee falsă (...) Dar prin modul în care ați alcătuit materialul, la prima citire, prima dată mi-a sărit în ochi și am spus că este un fals, este o minciună”. Odagiu a revenit în discuție și a spus că Milu o umilește pe judecătoarea care conduce acum judecătoria Hațeg: „Spuneți-i dânsei, în concret, care este modalitatea prin care la acea instanță poate fi ocupată funcția de conducere, astfel încât colega noastră să nu aibă impresia nici că este umilită de un vot prin care s-a respins o propunere de prelungire a delegării, nici să nu aibă impresia că cumva dumneavoastră, ca reprezentantă a întregului sistem judiciar, nu v-ați aplicat îndeajuns asupra Judecătoriei Hațeg și că nu cunoașteți care este situația de acolo. Explicați-i dânsei, nu nouă!” Milu: „Nu am să răspund acestui interogatoriu”.  Liviu Odagiu: „Aceasta este o poziție asumată, pe care dumneavoastră trebuie să v-o asumați în fața unor colegi, să le spuneți de ce nu ați votat”. (...) Liviu Odagiu: „Judecătoria Lehliu Gară – ați trecut vreodată pe acolo?” Ramona Milu: „Da. Cred că este suficient acest interogatoriu. Mulțumesc”.  Liviu Odagiu: „Nu este un interogatoriu. Sunt întrebări concrete despre o situaţie pe care dumneavoastră refuzaţi s-ocontextualizaţi. Ați aruncat niște cifre brute, știind foarte bine la ce vor duce aceste cifre”.  Urmează momente în care Odagiu și Alin Ene lansează în serie diferite acuzații și îi cer lui Milu să răspundă.  Liviu Odagiu: „Nu vreau să trecem. Îmi pare rău, dar vreau un răspuns concret, doamna judecător, dacă este posibil. Nu sunt posibile jumătățile de adevăr. Adevărul este unul singur”.  Alin Ene: „Mai am ceva de spus în completarea a ceea ce ați spus și dumneavoastră, și domnul Grădinaru. Ce observ eu că s-a întâmplat aici este că s-au prezentat niște date statistice fără context – și asta este o jumătate de adevăr care se numește manipulare. Și dacă avem după 8 luni în care noi ne chinuim să demontăm manipulările și dezinformările din afara sistemului, uite că a venit vremea să încercăm să le demontăm și pe cele din interior! Probabil era de așteptat să vină, că e natural”.  Lia Savonea: „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt” Alin Ene: „Exact ce am spus...” Lia Savonea: „Doamna judecător s-a făcut vocea acestui ecou al conjuncturii. Din păcate, în opinia mea. Cum e lumea acum? E nemulțumită. Ce poți să faci să livrezi un discurs de succes? Să amplifici cumva, dacă poți, această nemulțumire, s-o ții aprinsă, să nu cumva să se stingă, nu cumva să se clarifice. Mie așa mi se pare, cel puțin”.  Ramona Milu: „Pentru că simt nevoia să am ultimul cuvânt în această ședință acuzatorială la adresa mea: vreau să vă spun că mă bucură faptul că am avut ocazia să ne justificăm fiecare opțiunea pe această chestiune. Pe de altă parte, continui să fiu îngrijorată (și poate că nu suficient de tare asupra acestui aspect) asupra faptului că eu cred că sunt o problemă sistemică funcțiile de conducere. Continui să cred acest lucru”.   

Un vicepreședinte CSM, Claudiu Sandu, face cea mai dură analiză a legilor Justiției Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii”

Un vicepreședinte CSM, Claudiu Sandu, face cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie”, a scris el, pe Facebook.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Postarea a pornit de la faptul că, luni, un criminal care a ucis un polițist nu s-a mai întors la penitenciar după permisia de trei zile. „Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege.  Poți să stai la terasă și la masă alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua. Acum găsim justificări”, a afirmat Sandu. El nu a trecut nici peste evaziunea masivă și modul în care acționează ANAF. „Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolvă ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor”, a scris procurorul. Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii” „PARADISUL INFRACTORILOR Un criminal primește permisie și fuge din țară. Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege. Poți să stai la terasă și la masa alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua.   Acum găsim justificări.   Trebuie operate modificări în lege spun unii. Să luăm brățări spun alții. Până se ia o decizie oamenii uită.   Tot timpul sunt alții de vină.   Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie.   Dorim să încriminam femicidul.   Dar legea actuală ce are? Nu sunt suficienți 30 de ani de pușcărie? Nu prea vedem asemenea pedepse, dar dacă le-am vedea nu ar fi suficient? Oare nu ar fi mai bine că, în loc să facem spectacol public, să găsim niște magistrați responsabili care chiar să pronunțe asemenea pedepse?   Am modificat multe legi în ultimii ani pretinzând că le modernizăm. De fapt, am distrus orice coerentă în legislația penală.   Camera preliminară era o idee revoluționară. Se dovedește o nenorocire procedurală.   Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolva ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor.   Am desființat pedepsele pentru minori. Acum copiii ucid alți copii.   Cum se face că, deși am adoptat legi moderne nenorocirile vin una după altă?   O fi de vină doar lipsa educației?   O fi de vină accesul la rețele sociale?   Ne lăsăm așa ușor păcăliți și manipulați?   În realitate am uitat să fim responsabili. Am uitat că legile trebuie să fie coerente și specialiștii trebuie consultați pentru efectele acestor legi. Am uitat că magistrații trebuie să fie responsabili și severi și să impună legea cu forța dacă este necesar.   Îi luăm în brațe pe infractori și îi considerăm victime”, a scris Claudiu Sandu. 

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control: 65% din funcțiile de conducere, date prin delegare

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control: 65% din funcțiile de conducere, date prin delegare, arată datele judecătoarei Ramona Grațiela Milu din CSM. Informațiile ei au fost publicate de site-ul clujust.ro. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Cum ține gașca Savonea Justiția sub control Milu scrie despre situații de „delegare dublă”, respectiv delegarea în funcții de conducere a unor judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție de la alte instanțe. Ea oferă două exemple de la controversata Curte de Apel București: judecătoarea Pencea Adriana, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca vicepreședinte al Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an judecătoarea Udrea Mirela Zina, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca președinte al Secției a IV-a civilă a Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Ce arată analiza judecătoarei din CSM: Din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%. La acestea se adaugă 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu este prevăzută o procedură transparentă și concurențială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să își exprime acordul. Doar în situații izolate a existat o formă de competiție informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi În anul 2025, în cadrul Secției pentru judecători: au fost dispuse 345 delegări în funcții de conducere; au fost aprobate 521 prelungiri de delegări. Un record a fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când s-au dispus: 50 delegări și 91 prelungiri de delegări „Susțin, de principiu, revenirea la ocuparea prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, similar funcțiilor de președinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022. Orice funcție de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă și competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism și autoritate reală”, propune judecătoarea. 

CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota

Secția pentru judecători a CSM a lansat un atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției și sugerează că-l va boicota. CSM i-a trimis la discuțiile din cadrul acestui comitet pe Claudiu Drăgușin și Alin Ene, doi dintre cei mai agresivi apărători ai pensiilor speciale. Ene a absolvit Academia de Poliție, iar Drăgușin a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Presa susține că acest comitet guvernamental ar dori ca DNA să preia, din nou, sarcina anchetării magistraților.  CSM, atac dur la comitetul guvernamental care pregătește legile Justiției, sugerează că-l va boicota „La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției (...) Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare. Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv. Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă. Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică. În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real. Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”, a comunicat secția pentru judecători a CSM. 

Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru Foto: Facebook CCR
Justiție

Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru. Urmase un tratament, fără efect

Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru: este alcoolic. Acesta ajunsese să lipsească cu zilele de la serviciu.  Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Anul trecut, urmase un tratament, fără efect. Motivul inedit pentu care CSM a trimis un judecător la psihiatru Hotărârea CSM este anonimizată masiv, dar potrivit site-ului luju.ro, judecătorul a fost trimis la comisia psihiatrică la cererea instanței din care face parte după ce a lipsit două zile la rând de la serviciu. „ Avand in vedere aspectele de fapt expuse in cuprinsul sesizării ..... si in cuprinsul Rezolutiei de clasare a Inspectiei Judiciare nr. ..... precum si inscrisurile doveditoare mai sus mentionate, Sectia pentru judecători apreciaza că există indicii cu privire la o eventuală conditie .........să își exercite functia in mod corespunzitor, aspect ce poate fi stabilit printr-o ......efectuata ......care este numită de sectia corespunzitoare a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. din Legea nr. 303/2022, cu modificarile si completarile ulterioare”, arată hotărârea 3011/2025.  Luju afirmă că probleme erau însă mai vechi, având în vedere că șefii instanței au făcut încă din primăvara anului trecut primele demersuri față de magistrat (a cărui identitate nu poate fi dezvăluită în condițiile în care o problemele de sănătate reprezintă date cu caracter personal).

CSM cere Guvernului deblocarea concursurilor judiciare (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

CSM somează Guvernul să-i permită să aducă noi magistrați în sistem, în ciuda austerității

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită public Guvernului României să adopte de urgenţă măsuri legislative pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură, suspendate pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, în baza Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Magistraţii atrag atenţia că justiţia are o importanţă socială cel puţin egală cu domenii precum sănătatea sau educaţia, unde au fost deja permise excepţii similare. Concursurile de admitere în magistratură, blocate prin lege Potrivit mesajului publicat marţi pe pagina oficială de Facebook a CSM, suspendarea concursurilor este prevăzută la art. XXII alin. (1)–(2) şi (4) din Legea 141/2025. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Secţia pentru judecători consideră că menţinerea acestei interdicţii afectează grav funcţionarea sistemului judiciar şi solicită Guvernului să intervină „de îndată”, aşa cum a procedat şi în alte sectoare esenţiale. Deficit de judecători de aproximativ 15% la începutul anului 2026 Judecătorii avertizează că, în luna ianuarie 2026, sistemul judiciar se confruntă cu un deficit de aproximativ 15% de judecători. Concret, sunt vacante 751 de posturi dintr-o schemă naţională de 5.070 de funcţii. În aceste condiţii, buna funcţionare a justiţiei şi calitatea actului de justiţie sunt „grav afectate”, în detrimentul direct al cetăţenilor. Lipsa cronică de personal, amplificată de blocarea concursurilor CSM subliniază că suspendarea concursurilor de admitere nu face decât să accentueze lipsa cronică de resurse umane din instanţe. Magistraţii arată că puterea executivă a ignorat în mod repetat semnalele publice transmise de Consiliu privind deficitul de personal, deşi volumul de activitate al instanţelor este în continuă creştere. Volum record de dosare în instanţele din România Potrivit datelor CSM, instanţele din România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte volumul de activitate. În anul 2025, pe rolul instanţelor au fost înregistrate aproximativ 3,6 milioane de dosare, gestionate în condiţiile unui deficit de judecători de aproximativ 20% pe parcursul întregului an. 49 de judecătorii funcţionează în sistem de avarie Judecătorii atrag atenţia că 49 de judecătorii din România funcţionează în prezent în sistem de avarie. În multe cazuri, dintr-o schemă aprobată de 4–5 posturi, sunt efectiv în activitate doar 1–3 judecători. Această situaţie duce la o supraîncărcare semnificativă a magistraţilor şi la prelungirea duratei procedurilor judiciare. Riscul plecărilor din sistem, pe fondul instabilităţii statutului magistratului Secţia pentru judecători avertizează şi asupra riscului accentuării plecărilor voluntare din sistemul judiciar, în contextul instabilităţii statutului magistratului şi al atacurilor repetate la adresa corpului profesional, venite atât din partea altor puteri ale statului, cât şi din spaţiul mediatic. În final, judecătorii solicită Guvernului să îşi asume responsabilitatea adoptării unor măsuri legislative concrete pentru acoperirea deficitului de judecători. Potrivit CSM, eficientizarea activităţii instanţelor, prin prioritizarea resurselor umane, este esenţială pentru buna funcţionare a societăţii româneşti, întrucât deficitul de personal afectează direct şi grav dreptul constituţional al cetăţenilor de acces la justiţie într-un termen rezonabil.

Judecătorii CSM pot folosi angajații instanțelor ca pe slugi, sugerează Inspecția Judiciară Foto: Facebook Alin Ene
Eveniment

Judecătorii CSM pot folosi angajații instanțelor ca pe slugi, sugerează Inspecția Judiciară

Judecătorii CSM pot folosi angajații instanțelor ca pe propriile slugi, sugerează Inspecția Judiciară, după ce a îngropat o plângere împotriva lui Alin Ene, un absolvent al Academiei de Poliție care a ajuns magistrat. Ene a fost reclamat, pe baza unei filmări, că s-a folosit de un muncitor și un șofer angajați la Judecătoria Ploiești ca să-i schimbe roata la mașină.  Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.  Azi, fostul jurnalist Ionel Stoica prezintă pe Facebook rezultatul anchetei Inspecției Judiciare, care afirmă că Ene “nu ar fi avut vreo contribuție în demersul de a fi schimbată roata la autoturismul din imagine“ - adică cei doi angajați au acționat voluntar, fără să-l întrebe pe judecător dacă are nevoie de serviciile lor.  Judecătorii CSM pot folosi angajații instanțelor ca pe slugi, sugerează Inspecția Judiciară “În martie 2025, un muncitor și un șofer angajați la Judecătoria Ploiești i-au schimbat roata mașinii judecătorului Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (fost președinte al Judecătoriei Ploiești) și om de bază în gruparea Liei Savonea. O găinărie penibilă: să-i folosești ca slugi pe angajații Judecătoriei Ploiești, în condițiile în care Alin Ene este unul dintre cei mai bine plătiți magistrați din România, câștigă aproximativ 10.000 de euro pe lună. Un ONG a sesizat, în aprilie 2025, Inspecția Judiciară și a reclamat o posibilă abatere disciplinară: „folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”. După cum știți, instituția este condusă de celebra Roxana Petcu (cea cu soțul secretar de stat la MAI, susținut de PSD), și ea om de bază în gruparea Liei Savonea. Evident că o instituție controlată de facto de Lia Savonea nu o să cerceteze disciplinar niciodată un om din tabăra Liei Savonea, așa că întregul caz a fost clasat. Clasarea Inspecției Judiciare are doar două pagini și o „motivare” la fel de penibilă ca gestul lui Alin Ene de a se folosi de cei doi angajați ai Judecătoriei Ploiești. Mai aveau puțin și îi scoteau vinovați pe muncitor și pe șofer: „În primul rând, nu se poate reține că magistratul vizat ar fi avut vreo contribuție în demersul de a fi schimbată roata la autoturismul din imagine.” „Persoanele fizice din filmare (muncitorul și șoferul instanței) nu se încadrează în noțiunea de autoritate.” „Față de situația invocată în sesizare, s-ar pune eventual problema dacă angajații unei instituții, care nu sunt magistrați, au acționat în afara fișei postului. Însă aceste verificări nu intră în competența Inspecției Judiciare, în raport de prevederile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ci în competența conducătorilor instanțelor judecătorești.” Oamenii Liei Savonea sunt intangibili într-un sistem care se apără singur. Fără presiune publică constantă, acest sistem nu se va schimba ușor, indiferent câte dovezi apar. De aceea, fiecare caz clasat „corect” pe hârtie, dar nedrept în realitate, nu face decât să confirme că vorbim despre un mecanism de protecție, nu despre justiție“, a scris Stoica.   Puteți viziona aici videoclipul “Doi angajați ai judecătoriei Ploiești schimbă roata mașinii fostului lor șef, Vasile Alin Ene“. 

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Foto: Guvernul României
Politică

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află o ordonanță de urgență „privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum şi pentru modificarea unor acte normative”. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Dar, în mai 2019, peste 86% dintre cei care s-au prezentat la urne la referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis, au răspuns afirmativ la întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.  Referendumul a fost consultativ, nu este obligatoriu.  Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Nota de fundamentare a OUG-ului arată: „Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149 din 13 noiembrie 2025, Ministerul Justiţiei a fost sesizat cu propunerea de modificare a legilor justiţiei”. CSM nu are drept de inițiativă legislativă, deci propunerile acestui consiliu au fost preluate de către ministerul Justiției.  În esență ar fi vorba ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii să rămână, până ân 2026, la doi ani, în loc de trei.  „Astfel, în mod concret, deficitul de resurse umane este încă la un nivel care nu permite trecerea la o durată a cursurilor auditorilor la 3 ani, situaţie care ar însemna un nou decalaj de absolvenţi (în anul 2029, nu ar exista o promoţie de auditori, absolvenţi ai INM). Inexistenţa unei promoţii de auditori într-un anumit an va avea ca efect imediat imposibilitatea numirii în acel an a unor judecători sau procurori stagiari”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. 

Judecătorii reclamă atacuri publice asupra justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Potrivit CSM, judecătorii consideră că Parlamentul, procurorii și CCR sunt vinovați de prescrieri

Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns unui chestionar privind problemele de actualitate din sistemul judiciar afirmă că, în ultimul an, au resimțit existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției. Datele preliminare au fost făcute publice de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin Secția pentru judecători. Chestionarul a fost completat de aproximativ 2.600 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Chestionar cu 20 de întrebări: date preliminare, analize în curs Instrumentul de consultare a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 cu răspunsuri standardizate și trei cu răspuns liber. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Completarea nu a fost obligatorie pentru toate întrebările, întrucât unele situații nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în funcție de specializare sau de experiența profesională. Potrivit CSM, datele publicate sunt preliminare, urmând ca într-o etapă ulterioară să fie realizată o analiză detaliată și o clasificare extinsă a răspunsurilor deschise, pentru a surprinde nuanțele semnalate de magistrați. 98,1% dintre judecători: există o campanie publică împotriva justiției În ceea ce privește percepția asupra climatului public și a reacțiilor instituționale, 98,1% dintre judecătorii chestionați au declarat că au resimțit, în ultimul an, o campanie publică împotriva justiției. Referitor la reacțiile publice ale CSM în acest context: 67% dintre respondenți și-au exprimat acordul, 25% au adoptat o poziție neutră, 8% au declarat că nu sunt de acord. CSM subliniază că reacțiile instituționale au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind marginal. Înlocuirea judecătorilor în complet: cazuri izolate, nu o problemă sistemică În capitolul dedicat continuității completului de judecată, 8,4% dintre respondenți (192 de judecători) au declarat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% nu au trecut printr-o astfel de situație. Dintre cei înlocuiți: 139 au indicat că măsura a fost dispusă cu acordul lor, 31 au afirmat că înlocuirea s-a făcut fără consimțământ, 169 au apreciat motivele ca fiind legitime, doar 16 au considerat contrariul. Un singur judecător a apreciat că schimbarea completului a avut drept scop intervenirea prescripției răspunderii penale. CSM concluzionează că aceste situații sunt punctuale și nu pot fi generalizate sau considerate o problemă de natură sistemică. Prescripția penală, pusă pe seama pasivității Parlamentului Potrivit percepției majorității judecătorilor, principala cauză care a dus la situații de prescripție a răspunderii penale este pasivitatea Parlamentul României. Respondenții au evaluat mai multe cauze posibile, pe o scară de la 1 (impact inexistent) la 5 (impact foarte ridicat). Analiza datelor arată că, pe lângă pasivitatea legislativului, judecătorii au indicat ca factori cu impact ridicat: durata excesivă a urmăririi penale, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României. Pe ultimul loc au fost plasate modificările nelegitime ale componenței completului de judecată. CSM subliniază că prescripția nu poate fi imputată judecătorilor, ci în principal legislativului, iar percepțiile contrare contribuie la decredibilizarea justiției. Supraîncărcarea instanțelor și lipsa personalului, probleme majore Într-o proporție covârșitoare, judecătorii apreciază că volumul ridicat de activitate și lipsa normării muncii afectează direct calitatea actului de justiție. Peste 50% dintre respondenți indică drept probleme majore: practicile administrative ale unor autorități publice care generează inflație de cauze, neimplementarea unor soluții de eficientizare, precum dosarul exclusiv electronic pentru cererile de executare silită. De asemenea, majoritatea judecătorilor semnalează schemele insuficiente de judecători și grefieri, raportate la numărul mare de dosare. Blocarea recrutărilor și infrastructura deficitară agravează situația Judecătorii avertizează că blocarea concursurilor de recrutare în justiție pentru perioada 2025–2026, inclusiv admiterea în magistratură și în profesia de grefier, agravează semnificativ problemele existente. Totodată, peste 60% dintre respondenți reclamă: lipsa asistenților judecătorilor, sedii necorespunzătoare, infrastructură logistică deficitară, săli de judecată insuficiente. Decredibilizarea profesiei scade atractivitatea magistraturii În ceea ce privește climatul organizațional, judecătorii semnalează că rediscutarea constantă a statutului lor și discursul public de denigrare a profesiei afectează atractivitatea carierei. CSM atrage atenția asupra scăderii constante a interesului pentru profesia de judecător, fenomen reflectat în statisticile concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Pe termen lung, această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în condițiile în care absolvenții de top ai facultăților de drept aleg alte cariere juridice.

Chestionarul CSM despre starea justiției (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Doar un judecător din doi a răspuns la chestionarul CSM despre starea justiției

Secția pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că aproximativ 2.600 de judecători au participat la consultarea privind problemele actuale din sistemul judiciar. Potrivit datelor oficiale, 2.583 de judecători au completat chestionarul, reprezentând 56,5% din totalul magistraților aflați în funcție. Temele chestionarului: prescripția și schimbarea completurilor Conform unui comunicat transmis de Secția pentru judecători, chestionarul a fost conceput pentru a analiza subiecte intens dezbătute în spațiul public, în special prescripția răspunderii penale și înlocuirea judecătorilor din completurile de judecată. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Documentul a urmărit atât percepția judecătorilor asupra acestor probleme, cât și existența unor experiențe concrete privind schimbarea completurilor în alte scopuri decât cele legate de buna administrare a instanțelor. Problemele semnalate de judecători în activitatea curentă Pe lângă întrebările structurate, chestionarul a inclus și câmpuri deschise, care au permis formularea liberă a observațiilor. Astfel, judecătorii au putut semnala neajunsuri din activitatea zilnică și disfuncționalități care nu fuseseră identificate explicit la momentul elaborării instrumentului de consultare. Consultare online, directă și anonimă Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor din toate gradele de jurisdicție și a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025. Consultarea s-a realizat online, direct, fără a fi intermediată de conducerile instanțelor, accesul fiind posibil de pe orice dispozitiv. Secția pentru judecători subliniază că anonimatul a fost o opțiune reală și utilizată efectiv: 1.315 chestionare au fost inițiate anonim. Acest lucru a contribuit la încurajarea exprimării libere a opiniilor și la semnalarea unor probleme sensibile din sistem. Rata de participare Potrivit CSM, rata de participare de peste 56% conferă chestionarului un grad ridicat de reprezentativitate, atât prin numărul absolut de respondenți, cât și prin ponderea acestora în ansamblul corpului judecătorilor. Reprezentativitatea este confirmată și de distribuția pe grade de jurisdicție, care reflectă structura reală a sistemului judiciar. Profilul judecătorilor respondenți Datele arată că: 55,9% dintre respondenți provin de la judecătorii; 24,8% de la tribunale; 16,8% de la curți de apel; 2,5% de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii participanți provin din toate materiile de drept, ceea ce întărește caracterul reprezentativ al consultării. Pondere semnificativă a judecătorilor din penal Potrivit comunicatului, 63,7% dintre judecători activează exclusiv în materii non-penale, 14,7% soluționează doar cauze penale, iar 21,6% judecă atât cauze penale, cât și non-penale, în special în instanțele fără secții distincte. CSM subliniază că ponderea cumulată a judecătorilor care soluționează cauze penale, respectiv 36,3%, oferă rezultatelor chestionarului un grad ridicat de relevanță pentru analiza problemelor legate de dreptul penal și funcționarea completurilor de judecată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră