marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

CSM

159 articole
Politică

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM

„Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre”, scrie, pe Facebook, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. „Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi”, arată el.  Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Pe de altă parte, el apreciază că „cea mai buna știre din aceasta săptămână” este decizia procurorilor din Oradea de a aplica hotărârea CJUE Lin II, continuând urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris.  „Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian” „Procurorii din Oradea au decis sa aplice hotărârea CJUE Lin II si sa continue urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris. Prin urmare, colegii mei au decis sa aplice un standard european intr-un dosar de evaziune fiscala cu un prejudiciu major si sa încerce recuperarea prejudiciului si tragerea la răspundere penala a autorului.   Aceasta mi se pare cea mai buna știre din aceasta săptămână.   Din pacate este singura.   Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre.   O intalnire intre doua persoane care conduc instituții publice este ceva normal in lumea civilizata. Doar in Romania e asemenea știre poate crea suspiciuni.   Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi.   O știre adevărată ar fi fost daca Parchetul General ar fi dispus o evaluare la nivel național pentru a stabili care dosare se afla in situatia de a continua urmărirea penală conform hotărârii LIN II si pentru care dosare se va formula cale de atac extraordinară.   In schimb, este creata o noua portiță de salvare a infractorilor.   Se pare ca organul de politie judiciara care constata săvârșirea unei infractiuni nu poate sa înceapă urmărirea penală in cauza pentru ca ar fi martor. Adica ar exista incompatibilitate intre calitatea de martor si calitatea de organ de cercetare penală. Întrebarea logica este de ce? Care este motivul pentru care un lucrător de politie judiciara nu ar putea pune cătușele unui infractor prins in flagrant? Ar trebui sa cheme un alt echipaj care nu a văzut flagrantul, căruia sa îi povestească ce s-a întâmplat si care sa ia masuri de reținere impotriva suspectului.   Cred ca devenim ridicoli.   Iar peste toate aceste procese cognitive se ridica numărul urias de morți din accidente rutiere produse saptamana asta.   Poate pare sa nu aibă vreo legătură cu ce am scris mai sus dar eu cred ca are.   Ne-am obișnuit cu răul. Nu il mai conștientizăm. Il consideram ceva ce face parte din viata noastră. Cand auzim ca s-a produs o nenorocire ne bucuram ca nu am fost noi victimele. Accidentele se produc pentru ca mulți nu doresc sa mai respecte nici o regula. Se considera îndreptățiti sa trateze strada ca pe o junglă. Ce are in cap o persoana care nu are permis si care, urcandu-se la volan produce un accident cu cinci victime? Se gândește la pericolul pe care il reprezinta pentru societate? Il interesează?   Daca o astfel de persoană este surprinsa in trafic de un echipaj de politie anterior producerii accidentului dar calitatea de martor a polițistului il impiedica sa ia masuri impotriva faptuitorului iar la puțin timp produce un accident cu cinci victime, va răspunde completul de judecată care a stabilit ca politistul martor nu poate sa fie si organ de cercetare penală?   Cam asa este si cu marii corupti si marii evazionisti. Nimeni nu pare interesat sa acționeze de urgenta pentru a mai salva dosarele in care se aplica hotărârea LIN II.   Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian in vreme ce noi plătim taxe record.   Nimeni nu mai pare interesat sa redea autoritatea statului si sa reinstituie legi serioase de combatere a corupției si a jafului din banul public.   Iar cetățeanul posesor de mașină, neavând posibilitatea de a se îmbogăți precum politicienii si acoliții lor, rămâne doar cu posibilitatea de a actiona accelerația”, a scris Claudiu Sandu.     

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM
Procurorul Sandu scrie că ar trebui arestări la CSM și conducerea Curții de Apel București pentru favorizarea prescrierii faptelor lui Robert Negoiță
Eveniment

Procurorul Sandu scrie că ar trebui arestări la CSM și conducerea Curții de Apel București pentru favorizarea prescrierii faptelor lui Robert Negoiță

„Probabil că în urmă cu 8-9 ani ar fi fost operate arestări într-o asemenea cauză”, scrie procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, într-o postare pe Facebook în care se referă la tergiversările din dosarul lui Robert Negoiță, deși nu menționează nici un nume. Citește și: Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori Sandu arată cum este favorizat „infractorul” și întreabă retoric: „Este împiedicată sau îngreunată tragerea la răspundere penală a unui infractor atunci când, după mai mulți ani de proces, observând că se apropie finalizarea cercetării judecătorești și este posibilă tragerea la răspundere penală a infractorului prin pronunțarea unui pedepse, organismul abilitat ( CSM și conducerea instanței respective) refuză prelungirea delegării unui judecător în acea cauză și, în acest fel, cu știința, acceptă prescrierea faptelor și salvarea infractorului?”. Sandu: „În urma cu 8-9 ani ar fi fost operate arestari” Sandu se referă la un articol din G4Media, de acum trei zile, care arăta: „Procesul prin care a fost trimis în judecată Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și în care prejudiciul estimat de procurori este de peste 100 de milioane de euro, va fi reluat de la zero, la patru ani de la începerea cercetării judecătorești. Motivul este că președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a schimbat completul de judecată, iar potrivit unei decizii a Curții Constituționale, în asemenea cazuri, procesul se reia de la capăt, pentru ca noul complet să administreze integral probatoriul”.  „FAVORIZAREA FAPTUITORULUI Favorizarea faptuitorului este o infractiune prevazuta la art. 269 cod penal si este definita ca fiind ajutorul dat unui faptuitor ( persoana care a savarsit o infractiune) in scopul împiedicarii sau ingreunarii cercetărilor intr-o cauza penala, tragerii la răspundere penala, executării unei pedepse sau masuri privative de libertate.   Este evident ca definirea infracțiunii a avut in vedere cele trei mari faze ale unui proces penal si anume:   1. Urmărirea penală - motiv pentru care este incriminata împiedicarea sau ingreunarea cercetărilor;   2. Judecată - motiv pentru care este incriminata împiedicarea sau ingreunarea tragerii la răspundere penala, judecătorul fiind singurul abilitat de lege sa pronunțe o hotarare prin care sa aplice o pedeapsa ca urmare a săvârșirii unei infractiuni;   3. Executarea pedepsei - motiv pentru care este incriminata forma impiedicarii sau ingreunarii executarii unei pedepse sau masura privative de libertate.   Se ridica întrebarea:   Este împiedicată sau ingreunata tragerea la răspundere penala a unui infractor atunci cand, dupa mai mulți ani de proces, observând ca se apropie finalizarea cercetării judecătorești si este posibila tragerea la răspundere penală a infractorului prin pronunțarea unui pedepse, organismul abilitat ( CSM si conducerea instantei respective) refuza prelungirea delegarii unui judecator in acea cauza si, in acest fel, cu stiinta, accepta prescrierea faptelor si salvarea infractorului?   Eu cred ca este o obligație profesionala ca in cauzele importante, toate instituțiile implicate in infaptuirea justitiei sa depună eforturi maxime pentru ca acestea sa fie finalizate intr-un termen rezonabil, înainte de intervenirea prescriptiei.   Desigur ca aceasta obligație implica si obligația ca in aceste completuri de judecată sa nu fie desemnați magistrati delegati si, mai ales, atunci cand observi ca magistratul își face treaba sa nu refuzi prelungirea delegarii, mai ales cand stii care vor fi efectele unei asemenea masuri.   Probabil ca în urma cu 8-9 ani ar fi fost operate arestari intr-o asemenea cauza.   Astăzi ne uitam cum infractorii scăpa iar cei vinovati de asemenea catastrofe sunt promovati si apreciați”, a scris Claudiu Sandu.   

Procuror CSM: „Totul este penetrat de corupție”, România - stat eșuat
Eveniment

Procuror CSM: „Totul este penetrat de corupție”, România - stat eșuat

Procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, scrie pe Facebook că „totul este penetrat de corupție” și „nu mai există nici un serviciu public care să nu fie penetrat de corupție”.  Citește și: Cine este Petrișor Peiu, auristul care spera ca PSD să-l propulseze președinte interimar al României: l-a slujit pe Adrian Năstase, penalul PSD Neacșu l-a propus la Transgaz „Până la urmă, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru că transformă o țară într-un paradis al infractorilor. De aici până la anarhie mai este doar un pas”, a apreciat Sandu. „Transformă o țară într-un paradis al infractorilor” Ce arată procurorul în postarea sa:  După atacul informatic asupra Cadastrului, ANCPI, el arată: „Totul este penetrat de corupție.  Cei care fac legile se gândesc prima dată cum îi vor afecta aceste legi pe ei și pe acoliții lor?  De aceea sunt lăsate portițe în legi. Cei care semnează contracte se întreabă ce vor câștiga ei din aceste contracte?  De aceea avem o infrastructură dezastruoasă care poate fi penetrată sau supravegheată oricând.  „Decât sa se contracteze lucrari fara beneficii pentru contractanti, mai bine nu mai contractau deloc” „Ce se întâmplă la ANCPI nu face decât sa confirme bănuiala ca nu mai exista nici un serviciu public care sa nu fie penetrat de coruptie” „Faptul ca am încălcat niste principii de drept si, in acest fel, am facut scăpați sute sau mii de infractori arată halul de degradare a scolii românești de drept dar si degradarea accelerata a conștiinței magistraturii din România (...) Pana la urma, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru ca transforma o tara intr-un paradis al infractorilor. De aici pana la anarhie mai este doar un pas” „Prin decizii ale CCR, prin decizii ale ICCJ, prin anulari de probe, restituiri de dosare, prin uitarea dosarelor in fisete, prin acordarea a zeci și sute de termene până la împlinirea termenului de prescripție, am amplificat sentimentul de impunitate al infractorilor, prin urmare am contribuit direct la amplificarea dorinței de anarhie” La finalul postării, el critică Comisia Europeană pentru faptul că a ridicat MCV-ul: „Comisia este nemulțumită ca nu se fac pași pentru combaterea corupției in magistratura. Dar atunci cand era ridicat MCV-ul unde erau? Au crezut ca reforma s-a încheiat si ca ne putem descurca singuri. Cred ca s-au înșelat”. 

Oana Gheorghiu se autodenunță: „Sunt vinovată de «decredibilizarea justiției»”
Politică

Oana Gheorghiu se autodenunță: „Sunt vinovată de «decredibilizarea justiției»”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat dur la lista neagră a CSM, care i-a identificat cu nume, prenume și apartenență politiocă pe cei care ar fi decredibilizat Justiția. Ea a scris, pe Facebook, că „pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare”. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse Oana-Clara Gheorghiu recunoaște că a ieșit în stradă „Autodenunț: subsemnata, Gheorghiu Oana-Clara, declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de „decredibilizarea justiției” (așa cum susține CSM-ul) pentru că mi-am permis să afirm că pensiile speciale ale magistraților reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat. Da, este adevărat, consider că România nu își mai permite să aibă pensionari speciali, din magistratură ori alt domeniu, care să se retragă din activitate la 48-50 de ani.   Am constatat ieri că am ajuns pe lista neagră a Consiliului Superior al Magistraturii, alături de alți oameni și entități.   Ca să fie cât se poate de clar: ca simplu cetățean, am fost în stradă și am militat pentru o justiție independentă, corectă, dreaptă. Am crezut atunci și cred și acum că magistrații trebuie plătiți bine. Chiar foarte bine!   Un judecător corect, independent, care rezistă presiunilor politice și pecuniare, merită un salariu care să îl pună la adăpost de orice tentație.   Însă pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare. Este un privilegiu. Și privilegiile nu fac justiția mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.   Regret cu sinceritate dacă există magistrați care s-au simțit „decredibilizați” ca urmare a afirmațiilor mele, însă nu pot să nu constat, în același timp, că apar tot mai multe voci din magistratură care spun că nu au fost consultați și nu au votat raportul de 70 de pagini al CSM-ului.   Chiar și așa, este regretabil că cei aflați la conducerea CSM au adoptat această atitudine publică.   Da, cu siguranță că judecătorii merită independență reală și salarii care să garanteze acest lucru.   În egală măsură însă, atunci când există privilegii ori beneficii nejustificate, cred că fiecare cetățean are tot dreptul să își exprime opinia neîngrădit.   Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică.   Nici măcar cea care împarte dreptatea”, a scris ea pe Facebook.  În noiembrie 2025, Gheorgiu spunea: „Le-aș transmite magistraților un mesaj: e foarte greu să renunți la un privilegiu care ți s-a dat zeci de ani și dintr-o dată să ți se spună că nu-l mai ai. Dar cred că a fost un fel de Caritas (joc piramidal - n.r.) acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit. Și oamenii care sunt pragmatici și raționali ar trebui să înțeleagă asta: România nu își mai permite să plătească acești bani, nu-și permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum! Iar dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că își dau sentințe, îi iau de undeva. Și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”.    

Danileț consideră că Bolojan sau Nicușor Dan ar trebui să sesizeze CCR după listele negre ale CSM
Eveniment

Danileț consideră că Bolojan sau Nicușor Dan ar trebui să sesizeze CCR după listele negre ale CSM

Fostul judecător Cristi Danilet a scris, pe Facebook, că premierul sau președintele României ar putea sesiza CCR pentru „conflict între autorități” după ce CSM a publicat o listă neagră cu publicații și politicieni care ar fi denigrat Justiția.  Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o rezoluție de 76 de pagini în care se plânge de „un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe, individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii”. „Acest document care constituie o adevărată listă neagră făcută de CSM” „După hotărârea CSM cu listele negre, în locul premierului sau președintelui României aș sesiza CCR pentru conflict între autorități: CSM versus restul lumii - autorități propriu zise, instituții, presă, ONG-uri, a tuturor celor văzute și nevăzute, născute sau nu încă”, a scris Danileț într-o altă postare. El invocă articolul 146 din Constituție, litera e), unde se arată ce atribuții are CCR: „Soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”.  Fostul judecător apare in raportul de 76 de pagini al CSM, fiind acuzat că a denigrat Justiția. „Reamintesc contextul: CEDO a spus de doua ori, in februarie 2024 si in decembrie 2025, că mi s-au incalcat drepturile omului de catre autoritatile românești care m-au pus la zid pentru ca am criticat atacurile regimului Dragnea asupra instituțiilor statului si pentru ca am laudat un procuror cu sange in instalatie pentru un interviu de al său. «Autoritățile românești» inseamnă: judecătorii din Inspecția Judiciară care m-au anchetat disciplinar, judecătorii din secția CSM care m-au sancționat și judecatorii de la ICCJ care au confirmat hotararea de sancționare au greșit. Toți. Nu e niciun dubiu.   Dacă cineva spune că dezamăgirea exprimată pe FB de victima unor abuzuri judiciare cum că judecătorii care au greșit nici măcar nu au fost cercetați potrivit legii sau că solicitarea de demisie a celor care au abuzar și au ajuns la vârful sistemului, așadar dacă astea înseamnă ca sunt «hartuiți» judecătorii, atunci imi e clar că respectivul nici nu cunoaște proprietatea unor cuvinte românești (suntem in era «subterfugiilor»), nici nu cunoaște legile justiției.   Deci, să înțelegem ce spune CSM: nu eu am fost hartuit cu anchete si sanctiuni nelegale, ci sunt hartuiti cei care le-au facut prin spusele celui care le-a suportat.   Cam atât despre acest document care constituie o adevărată listă neagră făcută de CSM. Această instituție e doar un rateu social. Și nu de azi”, a mai arătat Danileț. 

Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști
Justiție

Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști

Demersul grotesc al Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost puși la index politicieni, oengiști și jurnaliști acuzați că au atacat justiția este suspect de fraudă, acuză mai mulți judecători. „Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport” „Eu ma dezic si condamn ferm așa ceva. Nimeni, niciun judecător nu a avut cunoștință despre acel raport de 70 de pagini. Nu s a votat așa ceva in nicio AG si am vorbit azi cu colegi din toată țara. Niciunul nu a zis că ar fi stiut ambuscada care se pregătește pe răspunderea noastră. Citește și: Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția A fost un teatru pus la cale de SJ cu președinții de curti (care s au întâlnit "noaptea..." la Oradea săptămâna trecută - si e secret de stat ce s a vorbit acolo). Au girat această hotărâre cu adunări generale care au avut pe ordinea de zi cu totul altceva.”, a afirmat judecătoarea Sorina Marinaș într-o postare pe Facebook. „Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă” Și Forumul Judecătorilor din România a reacționat dur. „Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la Hotărârea nr.1348/09.06.2026 distruge orice șansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și induce o gravă îndoială asupra credibilității justiției în sine. Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii  nr.1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanților unor organizații neguvernamentale, ziare și site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume și prenume, precum și a unor asociații ale judecătorilor și procurorilor incomode pentru emitent. Cei 3580 de judecători despre care se afirmă că ”denunță încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică” nu au votat un astfel de material având conținutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 (care nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoștință despre cuprinsul său) în adunările generale organizate ieri, 9 iunie 2026, adunări care au avut ca obiect reacții legate de erorile privind salarizarea magistraților, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, indicate de altfel de toți judecătorii și procurorii, inclusiv de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România. Mai mult, cei 3580 de judecători nu au criticat documentarul Recorder, în urma căruia un magistrat avertizor de integritate este judecat disciplinar, reacțiile presei sau ale opiniei publice vizând orice critici legitime legate de funcționarea justiției, nu au discutat chestiunea neaplicării hotărârii Lin a Curții de Justiție a Uniunii Europene, ca urmare a două hotărâri interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nici nu au criticat activitatea parchetelor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat constant că problemele privind funcţionarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor se bucură de protecţia art. 10 din Convenție, subliniind rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiţiei ca valoare fundamentală într-un stat de drept, trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi îndeplini cu succes menirea. Comunicatul publicat astăzi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu dorește reforme în justiție, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiție a Uniunii Europene etc., organisme europene și internaționale relevante. De asemenea, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România analizează posibilitatea de a acționa în instanță Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru afirmațiile nereale față de membrii săi, cuprinse în Hotărârea nr.1348/09.06.2026, și care sunt de natură a pune presiune nejustificată legată de funcționarea unei asociații de magistrați, cu nesocotirea flagrantă a Avizului nr. 23 (2020) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care stabilește că asociațiile de magistrați sunt esențiale pentru apărarea independenței justiției și a statului de drept. Acestea au dreptul de a exprima puncte de vedere publice privind reformele legislative și de a reprezenta interesele profesionale în fața autorităților.”, se arată într-un articol intitulat „Asociaţia Forumul Judecătorilor din România denunță discursul Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii” postat pe site-ul FJR.

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția
Politică

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția

Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o rezoluție de 76 de pagini în care se plânge de „un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe, individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii”. Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie „3.580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”, a anunțat, azi, CSM.  Lista neagră a lui Savonea et. co.  În document este prezentată o listă cu „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL” care ar fi participat la așa-zisa campanie de denigrare.  Pe listă se află:  președintele USR, Dominic Fritz vicepremierul Oana Gheorghiu Ana Birchall Cristian Ghinea Ionel Stoica, definit drept „jurnalist/influencer apropiat de USR” Ruben Latcau (viceprimar USR Timișoara)  Fostul judecător Cristian Danilet este acuzat că ar fi inițiat „acţiuni de hărţuire a judecătorilor, incluzând aici mai ales membrii Consiliului şi Preşedintele Înaltei Curţi, prin ameninţarea cu acţiuni disciplinare/ penale sau prin solicitări publice de demisii”.  „În raport de principiile internaţionale ale spaţiului occidental, din care şi România face parte, astfel cum au fost descrise mai sus, sunt identificate în situația descrisă în prezenta hotărâre, următoarele aspecte:  campanii de presă împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară; campanii de presă prin dezinformare duse împotriva unor judecători, individual, în special faţă de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedinţii Consiliului Superior al Magistraturii; judecarea unor procese în presă, cu scopul prezentării unei imagini negative a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus;  „Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. 

Curțile de apel atacă dur legea salarizării, dar, deocamdată, nu intră în grevă
Eveniment

Curțile de apel atacă dur legea salarizării, dar, deocamdată, nu intră în grevă

Curțile de apel au convocat adunările judecătorilor pentru a lua atitudine față de proiectul de lege a salarizării. Deocamdată au apărut comunicatele de la curțile de apel din Pitești, Oradea și București, comunicate sunt extrem de asemănătoare. Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate „Amână pentru viitoarea ședință a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind acțiunile concrete ce se impun a fi adoptate de judecători pentru apărarea independenței justiției, inclusiv oprirea integrală a activității instanței”, se arată în cele trei comunicate de presă.  Curțile de apel se pregătesc să înceteze activitatea Ce a decis Curtea de Apel București: Judecătorii denunță degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Judecătorii solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiției, să efectueze toate demersurile instituționale la nivel intern şi internațional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătoreşti și prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenței reale a judecătorului, ca cerință esențială într-o societate democratică. Judecătorii resping, ca inacceptabile, dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând în integralitate observațiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect. Curtea de Apel Pitești se plânge, în plus, de: - campanii de presă de dezinformare împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Curţile de apel şi celelalte instanţe, precum şi împotriva judecătorilor în mod individual; - expunerea excesivă a unor procese în presă cu scopul culpabilizării a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus, iar nu prin punctarea unor chestiuni de ordin legislativ neimputabile acestora Această curte mai critică acele „măsuri administrative care împiedică angajarea unor noi judecători şi grefieri, cu consecinţa punerii sistemului de justiţie în imposibilitate de a funcţiona, pentru a augmenta campania de denigrare ca efect al prelungirii, astfel, a procedurilor judiciare”. 

Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM
Economie

Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM

Magistrații au liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM, în ședința de miercuri, 29 aprilie. CSM a fost sesizat de un magistrat, care dorea să știe dacă prevederea legală care le intezice „să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse” și să „aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome”, blochează și investițiile în așa-numite ETF-uri și ETC-uri.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM ETF-urile (Exchange Traded Funds) sunt fonduri de investiții care conțin un set diversificat de active (acțiuni, obligațiuni, mărfuri) și se tranzacționează pe bursă la fel de ușor ca acțiunile unei companii. Ele urmăresc performanța unui indice (ex: S&P 500), oferind diversificare instantanee, costuri reduse și lichiditate ridicată. ETC-urile (Exchange Traded Commodities) sunt instrumente financiare tranzacționate la bursă care permit investitorilor să obțină expunere la prețul mărfurilor (precum aur, petrol, gaz natural sau metale industriale) fără a deține marfa fizic. Spre deosebire de ETF-uri, care sunt fonduri de investiții, ETC-urile sunt titluri de creanță (instrumente de datorie) emise de o instituție financiară. Ieri, CSM a decis că magistrații pot investi în ETF-uri, dar doar „în scopul economisirii şi conservării valorii capitalului, chiar dacă presupune şi obținerea unui profit prin creşterea valorii unităților de fond”. Însă, „efectuarea în mod repetat, sistematic, la intervale scurte de timp, a unor operațiuni de achiziționare şi de revânzare de ETF-urilor sau ETC-uri cu scopul de a obține profit prin specularea valorii acestora are caracterul unei activităţi organizate din conținutul noțiunii de 'exploatare a unei întreprinderi', interzisă prin art. 231 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2022. Chestiunea periodicității efectuării unor tranzacții de vânzare-cumpărare de ETF-uri sau ETC-uri pentru a putea fi calificată ca activitate comercială, urmează a se analiza de la caz la caz”, a anunțat CSM. 

Blocaj la CSM: ministrul Justiției propune numirea lui Alex Florența și Marius Voineag fără aviz consultativ
Justiție

Blocaj la CSM: ministrul Justiției propune numirea lui Alex Florența și Marius Voineag fără aviz consultativ

Radu Marinescu, a decis marți să nu mai aștepte avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și să trimită direct către președintele României, Nicuşor Dan, propunerile pentru două funcții importante din sistemul judiciar. Florența și Voineag, propuși fără aviz Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a decis să continue procedura de numire în funcții-cheie din sistemul judiciar, chiar și în lipsa unui aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Citește și: Angajatul lui Sebastian Ghiță, Ciutacu, jubilează la închiderea Realității: „Acțiune de ecologizare cu forța” Astfel, acesta a înaintat către președintele României, Nicuşor Dan, propunerile pentru Alex Florenţa (funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius Voineag (funcția de adjunct al procurorului general) Decizia vine în contextul în care CSM nu a emis un aviz consultativ în termenul legal. Blocaj la CSM: voturi egale, fără o decizie clară Situația din cadrul Secției pentru procurori a CSM a fost una de blocaj. Timp de 30 de zile, membrii Consiliului nu au reușit să ajungă la o concluzie privind cele două propuneri. În patru ședințe diferite, voturile s-au împărțit perfect: trei „pentru”, trei „împotrivă”. În lipsa unei majorități, nu a putut fi emis nici un aviz – nici favorabil, nici negativ. Legea permite continuarea procedurii Chiar dacă situația pare neobișnuită, cadrul legal este clar. Legea 303/2022 prevede că, dacă avizul CSM nu este emis în termen de 30 de zile, procedura poate merge mai departe. Cu alte cuvinte, lipsa unei decizii nu blochează numirile. Pe baza acestui articol, ministrul Justiției a ales să continue demersul început încă din 2 martie, când solicitase avizul CSM. Marile parchete, în așteptarea noilor conduceri Contextul este cu atât mai important cu cât mai multe funcții-cheie din sistemul de justiție sunt în prezent vacante: - funcția de procuror general și cea de procuror-șef al DNA sunt libere din 31 martie - funcția de procuror-șef al DIICOT devine vacantă din 14 aprilie Este vorba de poziții sunt esențiale pentru funcționarea parchetelor care gestionează dosare majore, de la corupție la criminalitate organizată. Cine a trecut de filtrul CSM Dintre candidații propuși pentru conducerea marilor parchete, doar trei au primit aviz pozitiv din partea CSM: Codrin Horaţiu Miron – pentru șefia DIICOT Viorel Cerbu – pentru conducerea DNA Marius-Ionel Ştefan – pentru funcția de adjunct al DNA Decizia finală aparține președintelui Următorul pas este la Palatul Cotroceni. Președintele Nicuşor Dan va decide dacă acceptă sau respinge aceste propuneri. Nicușor Dan poate să semneze decretul de numire sau să refuze motivat. Legea îi oferă un termen de maximum 60 de zile pentru a lua această decizie.

Cristina Chiriac dorea să fie procuror general, dar n-avea curaj să spună cine ar trebui să ancheteze judecătorii
Eveniment

Cristina Chiriac dorea să fie procuror general, dar n-avea curaj să spună cine ar trebui să ancheteze judecătorii

Cristina Chiriac dorea să fie procuror general, dar n-avea curaj să spună cine ar trebui să ancheteze judecătorii, reiese din avizul negativ dat de secția de procurori a CSM. Secția de procurori a respins cu un vot de cinci la unu propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu (PSD), ca Chiriac să ia locul lui Alex Florența. Singurul care a votat în favoarea ei a fost chiar Marinescu. Citește și: Circa 200 de mașini confiscate de ANAF au dispărut misterios înainte de a fi vândute - presă. Fiscul anunță verificări care vor dura săptămâni Chiriac dorea să fie procuror general, dar n-avea curaj să spună cine să ancheteze judecătorii „Doamna procuror a evitat să ofere un răspuns concret și asumat, preferând să atragă atenția asupra unei proceduri anevoiase (...) Candidata nu și-a asumat responsabilitatea în a indica un răspuns concret (...) Secția apreciază că, din răspunsurile oferite de doamna procuror, nu se poate decela o opinie clară, ceea ce generează serioase îndoieli în ceea ce privește capacitatea de asumare a deciziilor”, au apreciat procurorii din CSM.  Această secție a CSM arată că Chiriac nu a oferit răspunsuri clare nici la acuzațiile din presă, în primul rând că a ținut la sertar probe de abuzuri sexuale împotriva minorilor: „Candidata a ales să se rezume la a menționa că nu are nimic să-și reproșeze”. Procurorii au scris că o astfel de atitudine afectează imaginea întregului colectiv condus de Chiriac.  „În aceste condiții, Secția apreciază că o avizare favorabilă ar transforma avizul prevăzut de art. 144 şi art. 147 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, într-un act pur formal, lipsit de substanță, și ar valida o propunere care nu îndeplineşte standardul de convingere necesar pentru a confirma că magistratul propus întruneşte, în mod real și actual, profilul cerut pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care va aviza negativ propunerea ministrului justiției privind numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei Chiriac Cristina, procuror-şef al Serviciul Teritorial lași din cadrul Direcției Naţionale Anticorupție”, se arată în avizul negativ. 

Sportivi care nu au jucat o secundă au luat sute de mii de euro de la CSM Iași
Eveniment

Sportivi care nu au jucat o secundă au luat sute de mii de euro de la CSM Iași

Luna viitoare, la Tribunalul Iași, începe procesul intentat clubului CSM Iași 2020 de handbalista poloneză Malgorzata Trawczynska, după rezilierea contractului semnat vara trecută. Procese similare, pierdute de CSM Sportiva solicită despăgubiri în valoare de 588.000 de lei, la care se adaugă dobânzi, actualizarea sumelor și cheltuieli de judecată. Citește și: Călin Georgescu se crede Isus: „Tată, iartă-i că nu știu ce fac!” În total, suma cerută de jucătoarea care nu a evoluat în niciun meci pentru echipa din Iași ajunge la aproximativ 150.000 de euro. Contractul semnat cu CSM Iași 2020 a fost unul foarte avantajos pentru sportivă, cu salarii lunare nete care depășeau 6.000 de euro, chiar dacă echipa retrogradase în ultima divizie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Procurorii din CSM se opun propunerilor lui Marinescu pentru conducerile parchetelor: aviz negativ pentru Iacobici, blocaj 3-3 la Alex Florența
Eveniment

Procurorii din CSM se opun propunerilor lui Marinescu pentru conducerile parchetelor: aviz negativ pentru Iacobici, blocaj 3-3 la Alex Florența

Procurorii din CSM se opun propunerilor lui Marinescu pentru conducerile parchetelor: aviz negativ pentru Gill-Julien Grigore-Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT, și blocaj de 3-3 la Alex Florența, propus tot adjunct la DIICOT.  Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace Procurorii din CSM se opun propunerilor lui Marinescu pentru conducerile parchetelor Secția pentru procurori a CSM a decis miercuri, 11 martie 2026, să amâne pentru o altă ședință decizia privind avizarea propunerii făcute de ministrul Justiției Radu Marinescu, de numire a lui Florența în funcția de procuror-șef al DIICOT. Amânarea a fost dispusă după ce trei procurori au votat pentru avizarea negativă a propunerii, iar alți doi procurori și ministrul Justiției au votat pentru acordarea avizului pozitiv. În cazul lui Iacobici, votul a fost de 5 la 1 împotriva numirii. Singurul care l-a susținut a fost ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu.  Conform Legii 303/2022, președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției. Întrebări decisive pentru Florența și Iacobici În timpul interviului susţinut miercuri la CSM, Alex Florenţa a fost întrebat de ce nu mai candidează pentru al doilea mandat de procuror general sau pentru funcţia de procuror şef al DIICOT."Cred că o procedură de acest tip implică, după cum ştiţi, mai multe picioare la scaune şi este firesc să analizezi o întreagă arhitectură la momentul în care te înscrii într-o astfel de procedură. În al doilea rând, cred cu toată convingerea că mare parte dintre obiectivele şi proiectele, pe care mi le-am asumat în 2023, le-am adus la îndeplinire. Cred că am dus Parchetul General dintr-un punct foarte dificil în care se afla în acel an, într-un moment în care funcţionează, părerea mea, foarte bine. Ultimele rezultate şi mai ales modul în care s-a implicat în nişte momente dificile în ultimii ani o dovedesc cu prisosinţă. Iar cifrele prezentate inclusiv recent în raportul de bilanţ cred că vorbesc de la sine. Trebuie să recunoaştem că orice poziţie de acest tip, mai ales într-o societate din ce în ce mai dinamică şi mai lipsită de răbdare, este o poziţie care erodează invariabil. Sunt momente în care poţi să ai maturitatea să faci un pas în spate, să laşi şi alte persoane să-şi exprime o viziune managerială. Fiind un om de DIICOT, vă spun cu toată sinceritatea, că tot timpul m-am văzut întorcându-mă în DIICOT, unde să-mi termin cariera profesională", a răspuns Alex Florenţa.El a adăugat că ştia, din discuţii informale, faptul că vor fi procurori care vor candida pentru postul de procuror şef al DIICOT, astfel încât a fost "decent" din partea lui să lase şansa altor colegi să acceadă la această funcţie.În ceea ce-l priveşte pe Gill-Julien Grigore-Iacobici, el a fost întrebat la interviu dacă are de gând să promoveze la DIICOT un tip de management "autocrat", de vreme ce în proiectul său a menţionat de mai multe ori cuvântul "control"."Nu. Nu mă regăsesc în acest stil de management. Atât în calitate de prim-procuror la parchet de pe lângă judecătorie, cât şi la parchetul tribunalului, nu am adoptat acest tip de management, dar cred că eficienţa DIICOT se poate realiza şi prin exercitarea funcţiei de control mai eficient, nu numai de către conducerea Direcţiei, cât şi de către toţi procurorii cu funcţii de conducere. Cred că controlul trebuie pus în corelare cu celelalte funcţii - coordonare, motivare, organziare şi planificare", a răspuns el.Tot acum, Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost întrebat în legătură cu un dosar în care soţia şi socrul său au fost condamnaţi definitiv în 2015 pentru fraude cu fonduri europene.De asemenea, el a fost întrebat şi despre un articol de presă, în care jurnaliştii relatau despre o mare sumă de bani, în cuantum de 420.000 de lei, primită ca donaţie de procuror de la socrii săi, donaţie care nu apare şi în declaraţia de avere a soacrei sale, Gabriela Iacobici, care este primăriţă într-o comună din judeţul Constanţa."Acel articol de presă este inexact, în sensul în care am primit cu titlu de donaţie de la părinţii mei, de la părinţii soţiei mele şi de la cumnatul meu, timp de doi ani, iar mama soţiei mele a declarat această donaţie, care s-a făcut în mod autentic în faţa notarului şi s-a făcut prin transfer bancar, totul a fost transparent. Nu văd aici nicio problemă, ca să spun aşa. Eu am văzut că apare în declaraţie (depusă de soacra sa, n.r.). Iar în legătură cu ce s-a întâmplat în istoric, acum 17 ani, membrii familiei sunt reabilitaţi de peste cinci ani, sunt cetăţeni", a răspuns Grigore-Iacobici.  Soacra lui Iacobici este primar PSD în comuna Grădina. 

Nicușor Dan nu ar vrea să-i pensioneze pe judecătorii din penal cu dosare care riscă prescrierea. CSM refuză să-i dea informații
Politică

Nicușor Dan nu ar vrea să-i pensioneze pe judecătorii din penal cu dosare care riscă prescrierea. CSM refuză să-i dea informații

Nicușor Dan pare că nu ar vrea să-i pensioneze pe judecătorii din penal cu dosare care riscă prescrierea, dar CSM refuză să-i dea informații care să-l ajute să-i identifice pe magistrații care gestionează astfel de situații. Informația a apărut într-un interviu dat de șeful CSM, Gheorghe Liviu Odagiu, revistei Q Magazine. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe Ulterior, într-o conferință de presă la Alba Iulia, Odagiu a spus chiar că solicitările Administrației Prezidențiale i se par „foarte grave”. Nicușor Dan nu ar vrea să-i pensioneze pe judecătorii din penal cu dosare care riscă prescrierea „La ora actuală, exclusiv pentru judecătorii care judecă în materie penală, exclusiv pentru dânşii, Administraţia Prezidenţială solicită informaţii referitoare la numărul de dosare aflate pe rol şi, ceea ce mie mi se pare foarte grav, la situaţia inculpaţilor din dosare, în sensul că dacă există un risc sau nu de prescriere a infracţiunilor, câte dosare sunt în această situaţie şi aşa mai departe. Ori, ca să apreciezi dacă se prescrie sau nu răspunderea pentru o faptă penală, tu faci un adevărat act de judecată (…) Cred că nu putem să furnizăm asemenea informaţii şi am convingerea fermă că, atâta timp cât eu voi semna hârtiile care se înaintează preşedintelui României, niciodată nu voi încălca legea, doar pentru a furniza preşedintelui României informaţii de care nu are nevoie pentru semnarea decretelor”, a spus preşedintele CSM. Odagiu a arătat că Administrația Prezidențială nu cere date suplimentare înainte ca șeful statului să semneze decretele de pensionare a judecătorilor din cauza civile. „Cu colegii din civil nu este o problemă. Pe dânşii nu-i întreabă dacă se prescrie sau nu vreo faptă, mă rog nu există termenul în accepţiunea legii penale, nu are nicio problemă cu colegii din civil. Se creează două situaţii contradictorii. Colegii din civil pot să se pensioneze liniştit. Pensionarea este un drept al judecătorului, nu poate preşedintele României să aprecieze dacă are sau nu dreptul. Doar Secţia pentru judecători apreciază dacă întruneşte condiţiile”, a relatat acesta. Potrivit lui Odagiu, sunt solicitări de pensionare a unor magistrați depuse în decembrie 2025, dar care nu au fost semnate nici acum de șeful statului. 

Membrul CSM Alin Ene, isteric după decizia CCR pe pensiile speciale: Democrația a murit!
Justiție

Membrul CSM Alin Ene, isteric după decizia CCR pe pensiile speciale: Democrația a murit!

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), este primul reprezentant al instituției care reacționează public după decizia Curții Constituționale referitoare la legea pensiilor speciale ale magistraților. Mesajul său, publicat pe Facebook, are un ton ironic și critic la adresa Guvernului și a hotărârii Curții. Alin Ene, susținătorul Liei Savonea De-a lungul timpului, Alin Ene s-a remarcat prin mesaje publice acide la adresa celor care critică Consiliul Superior al Magistraturii. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților El este considerat un susținător al președintei Instanței Supreme, Lia Savonea. „Statul de drept nu dispare brusc” În postarea sa, Alin Ene susține că decizia CCR nu vizează doar pensiile magistraților, ci reprezintă „un prim pas” într-un proces mai amplu de erodare a statului de drept. „Democraţia a murit! Trăiască Guvernul! Einstein a învins: totul este relativ. Chiar şi Constituţia”, a scris judecătorul, sugerând că principiile constituționale ar fi devenit „flexibile”. Acesta avertizează că statul de drept nu dispare dintr-odată, ci „se subțiază puțin câte puțin”, iar schimbările ar începe, în opinia sa, cu sistemul judiciar. Critici la adresa Guvernului și apel la unitatea sistemului judiciar Alin Ene afirmă că sistemul de justiție trebuie să se replieze rapid în contextul noii legi și să identifice soluții pentru a atenua efectele actului normativ. Totodată, el ironizează Executivul pentru adoptarea unei legi pe care o consideră contrară garanțiilor constituționale și internaționale. În finalul mesajului, judecătorul face trimitere la pastorul german Martin Niemöller, sugerând că rămâne de văzut cine va mai fi dispus să se opună unor eventuale „derapaje”. CCR a declarat constituțională reforma pensiilor magistraților Reacția vine după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este în concordanță cu prevederile Constituției.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră