vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

118 articole
Opinii

ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie

Gruparea procurorilor și judecătorilor îmbuibați cu pensii speciale a trecut la un nou nivel: îi amenință cu pușcăria pe toți cei care cârtesc împotriva lor. Nu-i vorba de Oana Gheorghiu, ci de un precedent. Un precedent care deschide calea condamnării la pușcărie tuturor celor care își permit să conteste pensiile speciale.  CSM va fi susținut de toți beneficiarii acestor pensii - milițieni, securiști, diplomați...- și de PSD, partid hipercorupt care a mituit Justiția cu aceste privilegii.  În primul rând, trebuie spus că CSM minte fără rușine când scrie: „Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”. Nu mai reiau declarațiile lui Gheorghiu, dar ea a vorbit despre copiii flămânzi, nu cu „patologii grave”.  De ce consider că este un atac cu iz mafiot ce a făcut CSM? Este un gest de intimidare - și, ca ziarist, am trecut prin asta de nenumărate ori - care vrea să o sperie și pe ea, și pe cei tentați să o urmeze. Până acum, CSM trimitea astfel de declarații la Inspecția Judiciară. În acest caz, procurorii și judecătorii CSM s-au adresat Parchetului.  Ce credibilitate va avea ancheta și eventuala judecare a lui Gheorghiu? Toți procurorii și judecătorii ar trebui să se recuze, atâta vreme cât nu declară că renunță la pensia specială.  De ce gestul CSM este la limita unei lovituri de stat? A) Este un atac la un drept fundamental, libertatea de exprimare. Tehnic, ce a spus Gheorghiu este 100% corect, câtă vreme pensiile speciale ale magistraților sunt masiv subvenționate de la buget. De când au ajuns „afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional” o instigare? O bătrână care protestează plângând câți ani de închisoare ar trebui să primească, în viziunea procurorilor și judecătorilor din CSM?  B) Este o tentativă de schimbare a componenței Guvernului: dacă împotriva lui Gheorghiu va începe urmărirarea penală, ea poate fi suspendată din funcție.  C) Dacă Gheorgiu este condamnată, se deschide calea prin care orice critic al beneficiarilor de pensii speciale poate fi condamnat penal, inclusiv la închisoare cu executare. Pe baza precedentului, procesele se vor desfășura rapid și condamnările vor fi tot mai dure.  CSM, în complicitate cu CCR, a anulat sistemul de „check and balances”, iar puterea judecătorească controlează celelalte puteri - legislativă și judecătorească - este deasupra lor. Putem numi un astfel de sistem o dictatură? În mare măsură, da.  Ne aflăm în fața unui război fără precedent declanșat de magistrați împotriva majorității societății. Ca să-și apere privilegiile și ca să-i aducă la tăcere pe cei care vorbesc despre ele. Nu trebuie să cedăm, fiindcă urmările unei capitulări vor fi catastrofale. 

Mircea Marian
CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu Foto: Facebook Oana Gheorghiu
Justiție

BREAKING CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu pentru incitare la ură

CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu pentru „incitare la violență, ură sau discriminare”, a anunțat pe Facebook fostul polițist Alin Ene, acum judecător și membru al CSM. Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu CSM invocă articolul 369 din Codul penal, fapta fiind prevăzută cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.  Consiliul minte afirmând că Gheorghiu a făcut „referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave”, dar ea a vorbit doar despre faptul că magistrații iau banii de la gura „unui copil care se culcă flămând”.  Ce consideră CSM „incitare la violență, ură sau discriminare” Ce a spus Oana Gheorghiu, potrivit transcrierii Digi 24, unde ea a făcut aceste declarații: „Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani. În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii. Eu nu am acest rol, e pur o părere personală” CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu  „În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal. Consiliul solicită pe această cale reprezentanţilor puterii executive să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor”, se arată într-un comunicat CSM. „Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive. Astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor. Opoziția artificială între magistrați și «copilul flămând căruia i se ia de la gură» este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor”, mai afirmă CSM.   

Încă un judecător din CSM, Claudiu Drăgușin, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu Foto: Facebook Claudiu Drăgușin
Politică

Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu

Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu: el a scris, pe Facebook, că afirmațiile vicepremierului sunt „manipulare ieftină, de cea mai joasă factură, e instigarea conștientă la linșaj față de o categorie fundamentală a oricărei democrații”. Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu Sâmbătă, polițistul Alin Ene, acum judecător la CSM, o ataca pe Oana Gheorghiu: „O incitare la ura de clasă”, a scris el, pe Facebook, după ce vicepremierul a spus că magistrații iau banii de la gura copiilor flămânzi, prin salariile și pensiile lor speciale uriașe. Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător. În anul fiscal 2023 a câștigat circa 560.000 de lei de la CSM, dar a primit și aproape 100.000 de lei pentru că a câștigat procesele cu statul pentru un salariu mai mare. Acum, el o ceartă pe Oana Gheorghiu.  „Să disprețuiești justiția într-o propoziție, iar în cealaltă să o evoci ca ultim arbitru al drepturilor tale fundamentale, asta da ipocrizie! Când ai o problemă, când simți ca drepturile nu îți sunt respectate, tot la justiție te întorci ca ultim resort al drepturilor tale fundamentale.   În rest, e manipulare ieftină, de cea mai joasă factură, e instigarea conștientă la linșaj față de o categorie fundamentală a oricărei democrații, e asmuțirea intenționată a unor categorii sociale împotriva altora.   În ultimă instanță, e o ipocrizie fără margini.   Dublul standard (cel puțin în materie de justiție) a devenit politica oficială a statului român: «Principiile sunt acele reguli inamovibile care se aplică ori de câte ori îmi sunt favorabile. În rest, nu».    Altfel spus: caritatea se face cu bani (22.000), iar serviciul public se face fără (pentru a rămâne bani copiilor flamanzi)”, a scris el pe Facebook. 

Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Politică

Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă”

Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „O incitare la ura de clasă”, a scris el, pe facebook, după ce vicepremierul a spus că magistrații iau banii de la gura copiilor flămânzi, prin salariile și pensiile lor speciale uriașe. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi „Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a spus Gheorghiu, potrivit Agerpres.  Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.  Acum el apără privilegiile magistraților de atacul verbal al lui Gheorghiu. „Sunt absolut iresponsabile și inacceptabile într-o democrație etichetările simplificatoare și discursul care induce ideea că drepturile magistraților sunt privilegii «luate de la gura cuiva» (...)  A construi o asemenea opoziție artificială nu este doar manipulare ieftină – este o metodă de antagonizare socială, o invitație la resentiment colectiv, o incitare la ură de clasă în formă pură, nedemnă de funcția de vicepremier.   Este o retorică de divizare socială, folosită istoric pentru a identifica «dușmani interni» și a canaliza resentimente publice. Nu este limbajul unui demnitar într-un stat european modern (...)    Comparațiile simpliste de tipul «se ia de aici și se mută acolo» sunt nu doar inexacte economic, ci și manipulative dacă sunt folosite pentru a stigmatiza o profesie. Altfel, am putea ajunge să acuzăm că salariul plătit din banii donați pentru construirea unui spital face o gaură în construirea spitalului. Absolut aberant! La fel de aberant ca a spune că pensia unui magistrat creează un deficit în bugetul unui spital”, a  scris pe Facebook fostul polițist.   

Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău: Este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi Foto: Facebook
Eveniment

Viceprimarul Timișoarei: Este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi

Viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău, a afirmat, la un podcast cu Cristian Ghinea, că „este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi” și apoi sunt șantajate. Lațcău a spus că s-a ciocnit de acest fenomen cân primăria Timișoarei s-a judecat în dosarul Colterm. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Adriana Stoicescu, judecătoarea de la Curtea de Apel Timișoara căreia Călin Georgescu i-a oferit postul de ministru al Justiției, a sesizat CSM în legătură cu afirmațiile lui Lațcău. Viceprimarul Timișoarei: Este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi „Se practică șantajul, mai ales în justiție. Este o cultură adevărată de loverboys care dateuiesc judecătoare în România și pe care le șantajează cu filme. Eu am avut această epifanie și acuma după mai multe discuții și întâmplări îmi dau seama că este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se dătuiască cu interlopi sau tot felul de băieți de genul ăsta, metoda loverboy de a corupe...Vorbesc foarte serios...Și aceste judecătoare ajung să fie șantajate și un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta ajung să controleze deciziile unui judecător”, a afirmat viceprimarul. Întrebat de unde a auzit „asta”, a răspuns: „Am pățit pe pielea noastră în cazul Colterm”. În octombrie 2023, presa a relatat cazul unei judecătoare din Suceava care era iubita unui interlop și pe care îl ajuta cu informații confidențiale. „Procurorii DIICOT au rămas stupefiați când au aflat că operațiunile lor antidrog ar fi fost subminate chiar de judecătoarea care le autorizase perchezițiile și măsurile de supraveghere tehnică. Magistratul i-ar fi dezvăluit date vitale din anchetă iubitului ei, traficant, iar acesta le-ar fi răspândit mai departe celor vizați”, relata Pro TV.  Judecătoarea Adriana Stoicescu, dela Curtea de Apel Timișoara, a scris pe Facebook: „Aceste afirmații dovedesc nivelul de imbecilizare a societății «noi». Personal voi sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Nu se mai poate!”

Primul judecător român la tribunalul UE, Valeriu Ciucă, desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale Foto: cuzanet.ro
Eveniment

Primul judecător român la tribunalul UE desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale

Primul judecător român la tribunalul UE, Valeriu Ciucă, acum profesor universitar, desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale: „Curtea trebuia să se abțină, să-și declare necompetența în această cauză de ordin trivial, comun, cauză proprie tuturor, deci și ei înseși”, a spus el, într-un interviu pentru Aktual24.ro. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro „Sunt fost judecător civil-militar și european, iar în prezent sunt profesor universitar și predau drept roman, drept privat comparat și filozofia dreptului european în România și în alte universități din străinătate, la toate nivelurile, licență, masterat și doctorat”, se definea Ciucă, într-un discurs din 2021.  Primul judecător român la tribunalul UE desființează modul în care CCR protejează pensiile speciale „În momentul în care ea devine un arbitru al intereselor materiale, mai ales personale, ea își pierde vocația morală și prestigiul intelectual. Pot trece decenii pentru a vedea că ringul căderii tale mai este anturat de credincioși în dreptatea ta…”, a mai spus Ciucă. El a criticat dur și CSM și ÎCCJ: „Un CSM și o Înaltă Curte ce au semănat neîncredere în rândul cetățenilor români prin înverșunarea cu care au utilizat determinismele procedurale în definirea valorilor juridice sociale”. Însă Ciucă a lăudat decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024.  „Când Parlamentul devine formal, iar Executivul guvernează prin ordonanțe de urgență, Curtea rămâne singura instanță de raționalitate juridică. Într-un fel, este o reacție de autoconservare a dreptului în fața arbitrariului politic. Așa s-a întâmplat în cazul alegerilor viciate de sarabanda de măsluiri moscovite. Atunci, doar Curtea a salvat statul român de la marea degringoladă politică și de la căderea în abisul dictatorial putinist. Pentru acest eroism juridico-jertfelnic, probabil, cândva, acelei Curți i se vor ridica statui. A salvat România pentru decenii întregi”, a apreciat fostul judecător la Tribunalul UE. 

Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor

Judecătoarele lui Grindeanu, Lia Savonea și Elena Costache, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: magistrații nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale”, îi explică ele liderului UDMR în cadrul unor comunicate. CSM a cerut și explicații premierului și președintelui CCR, după declarațiile lui Kelemen Hunor.  Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș CSM este condus de judecătoarea Elena Costache, care recent s-a întâlnit cu președintele PSD, Sorin Grindeanu.  Însă CSM a înțeles complet greșit, crezând că Kelemen Hunor s-a referit la consultări Guvern-CCR pe proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale ale magistraților, ceea ce era fals, fiindcă liderul UDMR a vorbit despre discuții prealabile cu Înalta Curte.  Elena Costache a studiat Dreptul la Universitatea Romano-Americană, pe care a absolvit-o în 1997, vorbește o singură limbă străină, engleza (nivel mediu, consemnează ea) și, în biografia oficială, depusă la CSM, se laudă că știe să utilizeze un „PC”. Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor Și controversata șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea l-a criticat pe Kelemen Hunor: „Atribuirea către instanța supremă a unui rol de «consilier legislativ» al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat”. Reacția CSM și a ICCJ vin după ce președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, despre modificările inițiate de Guvern la pensiile magistraților, că: „În momentul în care a fost proiectul pe agenda coaliţiei şi după aceea a fost pe agenda Guvernului şi a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta propusă de Guvern, cu creşterea vârstei de pensionare, mă rog, vechimea la 35 de ani, 70 la sută din venitul net pensia şi perioada de tranziţie de 10 ani. Într-adevăr, a existat o discuţie să fie de 15 ani, dar guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a pus 10 ani. Şi la consultările cu magistraţii a fost tot 10 ani”. El a precizat că s-a referit la ÎCCJ, nu la CCR.  Savonea recunoaște că a existat o consultare informală cu ICCJ: „Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasa impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției. Înalța Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege”. CSM n-a priceput nimic CSM a fost și mai agresiv. „Declaraţiile formulate de către unul dintre liderii coaliţiei de guvernare, domnul Kelemen Hunor, într-o emisiune televizată din data de 27 octombrie 2025, referitoare la un demers fără precedent de consultare prealabilă a Curţii Constituţionale, de către factorul politic, cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a determinat Consiliul să adopte o poziţie instituţională imperios necesară. Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Preşedintelui Curţii Constituţionale şi Prim-ministrului Guvernului României solicitând să se comunice: ·    cine a inițiat acest demers; ·   care este procedura în cadrul căreia a fost realizată o astfel de consultare și temeiul legal al acesteia; ·    forma proiectului care a constituit obiectul consultării; ·    persoanele care au participat la aceasta. Gravitatea excepţională a situaţiei prezentate legitimează Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite informaţiile necesare referitoare la acest incident inacceptabil şi fără precedent, care creează premisele încălcării echilibrului constituţional între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte. Consiliul Superior al Magistraturii consideră că este necesar a fi asumate consecinţele inerente unui astfel de demers deosebit de grav, care afectează independenţa Curţii Constituţionale, element fundamental al statului de drept, şi transformă jurisdicţia constituţională într-un consultant la dispoziţia Guvernului, contrar ordinii constituţionale, plasând totodată puterea judecătorească pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate inadmisibilă într-o societate democratică. De altfel, dispoziţiile imperative ale art. 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevăd în mod clar că judecătorii acesteia au obligația să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate, să nu dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale și să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei funcţiei lor”, a cerut CSM.  Dar CSM este complet în afara subiectului, fiindcă Kelemen Hunor s-a referit la consultări cu ICCJ. La 24 octombrie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit cu Savonea, Costache și procurorul general Alex Florența pentru a discuta despre pensiile speciale ale magistraților. 

Pensiile magistraților, CSM atacă Guvernul (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Justiție

Magistrații, roși de furie și frustrare că le vor scădea pensiile, nou atac la Guvern

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își reafirmă poziția conform căreia noua lege care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene privind îndeplinirea obiectivului 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Instituția susține că evaluarea pozitivă a Comisiei din 2024 a fost deja emisă înainte de decizia Curții Constituționale care a schimbat contextul. CSM își menține poziția din comunicatul anterior „Având în vedere afirmațiile recente ale unor reprezentanți ai puterii executive (...), Consiliul își menține întocmai poziția exprimată prin comunicatul din 10 octombrie”, transmite CSM într-un comunicat oficial. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Instituția amintește că, prin Legea 282/2023, au fost modificate condițiile de acordare și impozitare a pensiilor de serviciu, iar Comisia Europeană a evaluat pozitiv obiectivul 215 din PNRR, considerându-l îndeplinit la data de 15 octombrie 2024. Decizia Curții Constituționale a schimbat evaluarea Comisiei Europene Potrivit CSM, după adoptarea Deciziei Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile privind impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării preliminare. Comisia a concluzionat că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit satisfăcător, deoarece Guvernul nu poate aplica prevederile privind impozitarea suplimentară. „Aspectele prezentate de Consiliu au surprins întocmai realitatea obiectivă a faptelor care rezultă din comunicările Comisiei Europene”, precizează CSM, subliniind că noile condiții de pensionare stabilite prin Legea 282/2023 nu au fost criticate de către Bruxelles. Scrisoarea Comisiei Europene confirmă cauza redeschiderii evaluării CSM face trimitere la scrisoarea Comisiei Europene din 25 martie 2025, în care se menționează explicit că redeschiderea evaluării jalonului 215 a fost determinată de invalidarea soluției de impozitare progresivă de către Curtea Constituțională. Această soluție ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata pensiilor, un obiectiv central în cadrul PNRR. Noua lege nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene În comunicatul transmis, CSM atrage atenția că noua lege adoptată în 2025, care modifică din nou regimul pensiilor de serviciu exclusiv pentru magistrați, nu răspunde solicitărilor Comisiei Europene. „Este evident că legea adoptată recent (...) nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia”, afirmă instituția. Totodată, Consiliul subliniază că modificările aduse Codului fiscal prin Legea 141/2025, intrate în vigoare la 1 august 2025, au efecte similare impozitării prevăzute anterior în Legea 282/2023, ceea ce ar trebui analizat corespunzător. CSM cere Guvernului transparență și cooperare instituțională În final, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că, în baza principiilor cooperării loiale și dialogului interinstituțional, orice modificare a evaluării Comisiei Europene după data de 25 martie 2025 ar fi trebuit comunicată oficial CSM. Instituția insistă astfel asupra nevoii de transparență și informare reciprocă între Guvernul României și CSM, mai ales în contextul reformelor sensibile care privesc sistemul judiciar și angajamentele asumate prin PNRR.

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: Dragoș Pîslaru susține că CSM minte Foto: Facebook
Politică

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: face afirmații nefondate și periculoase

Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM: această instituție face afirmații nefondate și periculoase, care afectează credibilitatea României în fața Comisiei Europene, a scris pe Facebook ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (PNL). Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei Pîslaru a respins declarația CSM care susține că jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023. „Contrar afirmațiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215”, a susținut CSM la 10 octombrie. Cel mai dur atac al unui ministru împotriva CSM „Declarația recentă a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căreia jalonul privind pensiile speciale ar fi fost îndeplinit încă din 2023, este gravă și falsă. Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană.   Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației.   Am discutat personal cu doamna Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, și am primit confirmarea că, în momentul în care guvernul finalizează modificările asumate, jalonul va fi considerat îndeplinit.   Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate.   Nu este vorba despre o «vânătoare de magistrați». Este vorba despre un sistem de pensii nesustenabil, care trebuie reformat pentru ca România să-și poată ține promisiunile față de propriii cetățeni și față de partenerii europeni.   Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează într-un cadru de echilibru, responsabilitate și respect pentru principiul separației puterilor în stat, astfel încât, la termenul limită din 28 noiembrie, România să poată debloca cele 231 de milioane de euro suspendate în prezent.   Reforma nu înseamnă atac la o categorie profesională. Înseamnă corectitudine, echitate și sustenabilitate — valori pe care orice stat european modern trebuie să le apere”, a scris ministrul Pîslaru. 

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Justiție

CSM, reacție vehementă împotriva Guvernului, pe care-l acuză că sfidează magistrații

CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat din nou, miercuri, reforma pensiilor speciale pentru magistrați propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan. CSM acuză Guvernul Bolojan de „sfidare” Într-un comunicat oficial, CSM avertizează că autoritatea judecătorească se confruntă cu „o situație de o gravitate excepțională”, acuzând factorul politic de „sfidare” și lipsă de dialog. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan „Autoritatea judecătorească se confruntă cu o situaţie de o gravitate excepţională generată de atitudinile inacceptabile ale unor exponenţi ai factorului politic la adresa sistemului judiciar”, arată CSM în comunicatul transmis presei. Instituția afirmă că demersul legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor a fost precedat de declarații publice și campanii mediatice menite să discrediteze magistrații și să-i prezinte drept responsabili pentru problemele economice ale României. „În mai multe rânduri, Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenţia asupra riscurilor cauzate de climatul de ostilitate creat împotriva magistraţilor, prin luări de poziţie ale factorului politic şi prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar şi culpabilizarea acestuia pentru situaţia economică şi socială în care se află România”, a transmis instituția. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare” CSM acuză Guvernul că a continuat reforma fără a se consulta cu reprezentanții sistemului judiciar. „Factorul politic a perseverat în atitudinea de sfidare a autorităţii judecătoreşti, nemanifestând niciun fel de deschidere pentru dialog şi cooperare”, se precizează în comunicat. Consiliul susține că niciuna dintre cauzele care au generat reacțiile sistemului judiciar nu a fost soluționată: „Nu există vreo preocupare reală privind impactul acestor măsuri asupra independenței justiției, care reprezintă garanția fundamentală a dreptului cetățeanului la un proces echitabil.” Totodată, CSM consideră că o justiție independentă este esențială nu doar pentru magistrați, ci și pentru toți profesioniștii din domeniul juridic, „a căror activitate are ca obiectiv garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor”. CSM promite să apere statutul magistraților În finalul comunicatului, CSM dă asigurări că va continua să acționeze pentru protejarea independenței justiției și a statutului magistraților: „Consiliul îi asigură pe toţi judecătorii şi procurorii că va utiliza în continuare toate instrumentele legale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statutului magistraţilor, astfel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi parcursul democratic al societăţii româneşti.” Reforma Guvernului Bolojan Proiectul de lege inițiat de premierul Ilie Bolojan prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și modificarea formulei de calcul a pensiei: aceasta ar urma să reprezinte maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. Legea a fost adoptată în Parlament, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a amânat deja de două ori pronunțarea unei decizii.  

Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri, Monica Cipariu, din nou la judecata CSM Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Record mondial: judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri

Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri: Inspecția Judiciară a constatat că Monica Claudia Cipariu are nu mai puțin de 821 de hotărâri care nu au fost redactate în termen legal, cea mai veche fiind din 3 noiembrie 2015.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor Site-ul Context a scris, în martie 2025, că Cipariu blochează, la Tribunalul București, dosarul Black Cube în care fostul ofițer SRI Daniel Dragomir este acuzat că a organizat operațiunea Tornado, care viza spionarea și compromiterea Laurei Codruța Kovesi. Dosarul așteapta din februarie 2021 motivarea unei hotărâri. Judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri Inspecția Judiciară cere acum CSM să o sancționeze - sancțiunea urmând să fie decisă de CSM - însă aceasta a mai fost pedepsită pentru aceleași fapte, neredactarea în timpul prevăzut de lege a hotărârilor, de patru ori în zece ani. De două ori, în 2015 și 2023, CSM a propus excluderea din magistratură, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a ameliorat sancțiunea. În 2023, ea acumulase 451 de hotărâri neredactate la timp, iar cea mai veche era în așteptare de peste șapte ani. În martie 2024, ÎCCJ a transformat sancțiunea excluderii în suspendare pe o perioadă de șase luni.  În anul fiscal 2022, ea a avut un salariu uriaș de la Tribunalul București: 205.846 de lei, o medie de peste 17.000 de lei pe lună, net. În plus, ea dăduse statul în judecată pentru a cere un salariu mai mare și, în 2022, i s-a achitat suma de 68.681 de lei. 

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Foto: Facebook CSM
Politică

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați

Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă al Guvernului, în 2024: o sumă uriașă a fost alocată pentru salariile câștigate de magistrați, care au dat statul în judecată și au câștigat. Datele apar în documentele postate de Marcel Ciolacu pe Facebook.  Citește și: Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB - surse Fostul premier se apără de faptul că a cheltuit discreționar 58,38 de miliarde de lei din acest fond, în 2024. „Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate”, a scris el pe Facebook. Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Însă datele arată că magistrații au consumat o bucată consistentă din acest fond: 636,5 milioane de lei prin HG 675/2024 - drepturi salariale restante MJ, ICCJ, CSM, CCR, Ministerul Public 23,6 milioane lei, cheltuieli de personal la CCR, HG 1047/2024 118 milioane de lei, drepturi salariale Administrația Penitenciarelor, HG 1435 8,4 milioane lei, drepturi salariale ministerul Public 47,2 milioane de lei cheltuieli de personal ICCJ 2,46 milioane lei drepturi salariale CSM 715 milioane lei - ICCJ, cheltuieli de personal 592 milioane de lei, Ministerul Public, diferente salariale 3,1 milioane lei despăgubiri salariale la Ministerul Public 23,7 milioane lei diferente salariale la Ministerul Justiției 1,3 milioane de lei ICCJ si Ministerul Public, prin doua HG-uri 8,4 milioane lei drepturi salariale CSM În total, din Fondul de rezerva s-au alocat pentru salariile magistratilor, în 2024, peste 2,06 miliarde de lei.  „În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale. Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă”, a afirmat Ilie Bolojan, la Antena 3, acum câteva zile.  

Șefa CSM, Elena Costache, refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem Foto: Captură video
Justiție

Fără precedent: după Savonea, și șefa CSM refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem

Fără precedent: după Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, și șefa CSM, judecătoarea Elena Costache, refuză să discute cu ministrul Justiției despre criza din sistem. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea Costache a devenit celebră când a spus că o pensie în cuantum de 70% din salariul net, care ar duce la 14.000 de lei pentru judecătorii de Curte de Apel sau 11.000 de lei pentru judecătorii de Tribunal, este mică. Șefa CSM refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem „Ca urmare a invitației transmise Consiliului Superior al Magistraturii de a participa la o întâlnire de lucru privind măsurile prevăzute în Programul de Guvernare 2025-2028, care va avea loc la data de 4 septembrie 2025, ora 10.00, prin prezenta vă comunicam că din partea Consiliului Superior al Magistraturii nu va participa niciun reprezentant având în vedere contextul actual caracterizat de atacurile fără precedent asupra justiției”, a transmis, sec, Costache către ministerul Justiției.  Costache n-a precizat cine din Guvern a „atacat” justiția.  Și șefa ICCJ, Lia Savonea, a formulat un mesaj asemănător către ministrul Justiției, pesedistul Radu Marinescu: „Înalta Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întâlinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real” Marinescu a invitat, la 4 septembrie, mai multe instituții - printre care Parchetul General, Baroul său Uniunea Notarilor - pentru a discuta despre digitalizarea instanțelor; actualizarea taxelor judiciare de timbru și folosirea lor pentru finanțarea investițiilor în infrastructura judiciară; eficientizarea punerii în aplicare a procedurii administrării probelor de către avocați sau consilieri juridici sau sancțiuni eficiente și disuasive pentru procesomani.

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi funcționar CSM Foto: CSM
Eveniment

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM

Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi, de facto, funcționar, angajat la CSM: Cosmin Sterea Grossu este, din 2021, șeful Serviciului Informatică și Statistică Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse În ultimele săptămâni, Cosmin Sterea Grossu a certat consecvent Guvernul pentru intenția de a reduce pensiile speciale ale magistraților.  Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și angajat la CSM El a absolvit Academia de Poliție în 2015, a ajuns judecător în 2017 și din 2021 este, de facto, funcționar al CSM, fiind însă plătit la nivelul unui judecător. Ultima sa declarație de avere este din 2024 și se referă la anul fiscal 2023. În acel an, judecătorul a câștigat: salarii de 338.321 de lei drepturi salariale restante de 7.941 de lei CSM i-a mai oferit „venituri din alte surse” - pe care absolventul Academiei de Poliție nu le precizează: 78.381 de lei În total, el a câștigat, de la contribuabili, circa 425.000 de lei, net, anual - o medie de 35.000 de lei pe lună.  În 2022, el a câștigat puțin peste 400.000 de lei, din care 94.764 de lei a fost doar diurna de detașare.  Judecătorul angajat la CSM deținea, din 2019, un Mercedes.  „Am intrat în profesie cu un contract social: cele mai mari interdicții din România și din Europa, volum uriaș de muncă (de trei ori media europeană), răspundere și stres, precum și lipsa oricăror compensații pentru ore suplimentare. Însă statul, asemenea angajatorului abuziv, a rupt acest contract de peste zece ori în ultimii șapte ani, întotdeauna în detrimentul nostru. O companie care și-ar trata astfel angajații probabil că ar fi, pe termen scurt, extrem de profitabilă. Dar cine ar mai accepta să vină să muncească acolo? La fel, în magistratură, în loc să vină cei mai buni absolvenți de drept, dedicați unei cariere de performanță, vor veni cei slab pregătiți, cei care nu au cunoscut sacrificiul și efortul uriaș necesar pentru a deveni judecători sau procurori”, a scris pe Facebook, potrivit luju.ro, absolventul Academiei de Poliție. 

Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată Foto: CSM
Eveniment

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă

După procurori, și judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată, anunță CSM. Ei protestează astfel față de intenția Guvernului de a le tăia pensiile speciale și de a-i pune să muncească mai mult. Citește și: Un jurnalist din Chișinău infirmă zvonul că Nicușor Dan nu ar fi trimis un mesaj de Ziua Moldovei Judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au intrat în grevă nedeclarată  „În cadrul adunărilor generale ale judecătorilor desfășurate în perioada 26 – 27 august 2025, tribunalele și judecătoriile din întreaga țară au hotărât că se impune adoptarea acelorași măsuri stabilite de cele 16 curți de apel, solicitând  retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor și încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă. Dată fiind această situație, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat, s-a hotărât ca în perioada următoare activitatea instanțelor să se desfășoare potrivit celor stabilite prin hotărârile adunărilor generale, informații suplimentare referitoare la acest aspect regăsindu-se pe portalul fiecărei instanțe de judecată”, a anunțat CSM.  Practic, vor fi judecate doar urgențele, dar situația este diferită de la o instanță la alta. De ewxemplu, presa a relatat că judecătorii au refuzat să judece inclusiv ordine de protecție în cazul unor abuzuri domestice.  Legea conflictelor de muncă le interzice magistraților să facă grevă: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră