duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

61 articole
Eveniment

Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie

Purtătoarea de cuvânt a CSM, Daniela Stăncioi, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie, de data aceasta în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu anul 2018. În anul fiscal 2022, ea a câștigat, în medie, circa 19.000 de lei pe lună, din calitatea de purtător de cuvânt al CSM - o sarcină care ar putea fi îndeplinită de orice funcționar, fără ca acesta să fie plătit la nivelul unui judecător de curte de apel. Este greu de estimat cât va primi acum, urmare a acestei victorii în instanță, dar, pe baza declarațiilor de avere precedente, s-ar putea ajunge spre 500.000 de lei, cu dobânzile penalizatoare. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Recent, Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii, de circa 2.300 de lei, și a câștigat în primă instanță. Judecătoarea cu Audi A5 a mai obținut o victorie Judecătoarea Daniela Stăncioi a atacat în instanță ordinele emise în 2023 de președintele ICCJ, Corina Corbu, prin care se plafonau salariile. Stăncioi a câștigat, iar Corbu va fi obligată să emită noi ordine de salarizare, fără plafonare. Mai mult, ea va primi indemnizația majorată cu 25% începând cu data de 22 noiembrie 2018. Ca de obiceiu în astfel de decizii, contribuabilii vor plăti și dobândă pentru sumele pe care Stăncioi le-a câștigat retroactiv. „Anulează în parte Ordinele nr. 959/12.04.2023 și nr. 1003/02.05.2023, emise de Președintele ICCJ, în ceea ce privește data de la care se cuvin drepturile solicitate, și obligă pârâta la emiterea de noi ordine de salarizare pentru reclamanta, în care drepturile salariale să îi fie stabilite cu luarea în considerare a VRS 605,225 lei, fără plafonare, începând cu data de 22.11.2018, până în data de 31.12.2021, precum și a majorării de 25% prevăzută de art.38 alin.3 din Legea nr.153/2017, începând cu aceeași dată și în continuare. Obligă pârâtele la plata drepturilor salariale recalculate conform celor de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii acțiunii”, se arată în hotărârea 53/2024 publicată pe site-ul Curții de Apel Pitești la 7 martie 2024. Ce avere are judecătoarea care se bate pentru salariul ei Declarația de avere arată că judecătoarea Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM.

Judecătoarea cu Audi A5, Daniela Stăncioi, a mai obținut o victorie pe spinarea contribuabililor Foto: captură video
Magistrații se protejează între ei: ICCJ anulează excluderile propuse de CSM
Eveniment

Magistrații se protejează între ei

Magistrații se protejează între ei: două judecătoare propuse de CSM la excludere, pentru grave și repetate abateri disciplinare, au fost salvate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în aceeași zi, 18 martie. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Magistrații se protejează între ei Una dintre ele, Monica Claudia Cipariu, de la Tribunalul București, care în anul fiscal 2022 încasase de la stat un salariu anual de 205.846 de lei, plus 68.681 „drepturi salariale” neprecizate clar, s-a remarcat prin hotărâri și încheieri nemotivate în nu mai puțin de 457 de dosare. Cealaltă judecătoare, Iulia Mihaela Scurtu, de la judecătoria Onești, fusese exclusă pentru “atitudini nedemne în timpul serviciului“, printre altele. În ambele cazuri, ÎCCJ a decis suspendarea pentru șase luni. Cipariu este la a doua excludere anulată de judecătorii de la curtea supremă. În 2019, i s-a tăiat salariul cu 10% pentru două luni. În decembrie 2022, CSM a suspendat-o timp de șase luni, dar din nou a câștigat la ICCJ, fiind pedepsită cu tăierea salariului, timp de șase luni, cu 25%. Toate aceste sancțiuni au fost aplicate pentru că judecătoarea nu motiva sau nu încheia cauzele pe care le judeca. În cazul judecătoarei din Onești, detaliile nu apar în documentele Inspecției Judiciare. Înalta Curtea a anulat două dintre acuzații și a menținut-o doar pe cea privind “exercitarea funcției cu gravă neglijență“. În anul fiscal 2022, Scurtu a câștigat 103.000 lei de la Tribunalul Vaslui.

Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe Foto; Facebook CSM
Eveniment

Un judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea

Un judecător din Alexandria, Samir Bosoc, a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, iar acuzatul așteaptă din 2021 luarea unei decizii, arată datele de pe portalul instanțelor. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023 pe acest judecător pentru exact această situație, dar nu s-a schimbat nimic. Conform art. 391 din Codul de procedură penală, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. Ulterior, instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fără ca fiecare amânare să depășească 30 de zile. Iar amânările de pronunțare nu pot depăși 120 de zile de la închiderea dezbaterilor. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Samir Bosoc era plătit de contribuabili cu peste 12.000 de lei pe lună în anul fiscal 2022. El deține două mașini Peugeot și două apartamente, unul în Iași, de 80 mp, și unul în Alexandria, de 50 mp, potrivit declarației de avere din iunie 2023. Un judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea Bosoc trebuie să ia o decizie într-o cerere de contestare la executare care ar fi fost cerută chiar de parchet, întrucât ar fi intervenit prescrierea faptei. Condamantul Adrian Delcea ar fi fost prins conducând beat, cu alcoolemie de și a primit o condamnare cu executare pentru că era recidivist. O nouă ședință de judecată în dosarul 4395/740/2021 este prevăzută pentru 20 martie. Dar doar în 2024 au fost nu mai puțin de nouă amânări, prima la 3 ianuarie și ultima la 13 martie. Bosoc a fost sancționat în 2016 de CSM cu avertisment pentru întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor. În iunie 2023 a urmat o nouă sancțiune, respectiv tăierea cu 10% a salariului, dar doar timp de trei luni. Tot Samir Bosoc a dispus condamnarea unui băiat, elev în clasa a XI-a la data săvârșirii faptelor, la pedeapsa de 4 ani de închisoare în regim de detenție pentru că a postat pe Facebook mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie rromă. Ulterior, Curtea de Apel București a criticat hotărârea lui Samir Bosoc și a desființat-o, dispunând amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani.

CSM, comunicate în serie în care o critică pe Armand Foto: Facebook
Politică

CSM, comunicate în serie în care o critică pe Armand

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis trei comunicate în serie, în decurs de doar două zile, în care o critică pe Clotilde Armand, primarul USR al Sectorului 1, plus un altul în care atacă alți doi lideri ai USR. Purtătoarea de cuvânt a CSM, cu un salariu imens, tocmai a câștigat în instanță dreptul ca statul să-i deconteze ochelarii de circa 2.300 de lei. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare CSM, comunicate în serie în care o critică pe Armand Cum arată avalanșa de comunicate nervoase ale CSM împotriva lui Clotilde Armand și a liderilor USR: Primul comunicat, din 12 martie, în care secția de judecători a CSM răspunde unui „primar al unui sector al Municipiului Bucureşti” :„Secţia pentru judecători a constatat că afirmațiile formulate, prin care se susţine că instanţele judecătoreşti, în general, şi o curte de apel nominalizată se află sub control politic, iar dosarele sunt repartizate şi soluţionate sub influenţă politică, reprezintă aspecte de fapt de o mare gravitate, prezentate public ca fiind reale, fără o bază factuală, depășesc limita admisibilă a unor critici obiective care sunt permise în discursul public şi încalcă independenţa judecătorilor, afectând imaginea justiţiei” La 13 martie reacționează la criticile lui Armand și secția de procurori a CSM: „Orice altă opinie pe această problemă reprezintă o speculație și este menită să creeze polemici pe care Secția pentru procurori nu este dispusă să le întrețină niciun moment”. Secția de procurori a CSM revine la 14 martie cu un nou atac la adresa lui Armand: „Afirmațiile în serie, formulate de un primar de sector prin care se insinuează subordonarea politică a unor procurori care instrumentează o cauză penală care îl privește, vizează în mod direct atât colectivul de procurori al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în general, cât și procurorul de caz, în particular. Aceste alegații nu doar că depășesc limitele comunicării publice, ci sunt de natură a încălca independența procurorilor din cadrul acestei unități de parchet și reputația profesională a procurorului de caz” La 14 martie, secția de procurori a CSM îi critică pe Cătălin Drulă și Cristian Ghinea pentru acuzațiile aduse lui marius Voineag, șeful DNA: „Secția pentru procurori a luat act de toate aceste alegații și, analizând, a decis că limbajul utilizat de cei doi membri ai partidului politic, precum și acuzațiile aduse nu pot justifica în nici un moment legitimitatea unui eventual interes public. Mai mult, Secția a constatat că așa-zisa dezbatere publică a excedat deseori o potențială analiză a activității manageriale a domnului procuror-șef și a vizat exclusiv persoana acestuia, fapt de natură să afecteze nu doar reputația profesională sau personală, ci și demnitatea acestuia”. Contribuabilii vor plăti ochelarii purtătoarei de cuvânt a CSM, deși are un salariu imens Purtătoare de cuvânt a CSM este judecătoarea Daniela-Ioana Stăncioi, care a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a și câștigat, în primă instanță. În anul fiscal 2022, ea a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei și i se decontează diurna și transportul, în total puțin peste 36.000 de lei. Ea conduce o mașină de lux, un Audi A5, și deține bijuterii în valoare de 11.000 de euro. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM Foto: Captură video
Eveniment

O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii

O judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. Citește și: Sondaj comandat de Nicușor Dan: AUR și SOS nu trec de 5% în București. Datele contrazic flagrant un sondaj CURS. Piedone Popescu ar câștiga primăria Capitalei, în sondajul lui Nicușor Dan Ea a și câștigat procesul în primă instanță, la Tribunalul Argeș. Statul poate face recurs, dar decizia este executorie. Suma pe care Stăncioi a câștigat-o în instanță este de 2.331 de lei. O judecătoare a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii Însă Stăncioi are o avere consistentă: În anul fiscal 2022 a obținut venituri salariale de circa 224.000 de lei, puțin sub 19.000 de lei pe lună în medie. Întrucât nu ar avea locuință, potrivit declarației de avere, i se decontează diurna și transportul: în total puțin peste 36.000 de lei, deci circa 3.000 de lei pe lună, în 2022 Are bijuterii de 11.000 de euro Deține peste 315.000 de lei în conturi Din 2019, conduce un Audi A5 Oficial, Daniela Stăncioi este angajată la Curtea de Apel București, dar de fapt ea este purtătoarea de cuvânt a CSM. Judecătoarea din Argeș care i-a dat câștig de cauză, Anca Georgiana Rădulescu, a invocat în motivarea sentineție decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Faptul că reclamanta beneficiază de un spor salarial pentru condițiile de muncă nu poate fi considerat ca acoperind obligația angajatorului, câtă vreme este vorba despre un spor cu caracter general, acordat tuturor angajaților care prestează activitatea în aceleași condiții ca reclamanta, indiferent dacă aceștia au sau nu probleme oftalmologice (...) Singurul mijloc de a se da efect util normei din directiva europeană este să se considere că, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru furnizarea unui dispozitiv special, angajatorul poate fi obligat în mod direct la plata contravalorii acestuia (...) Astfel, după cum a arătat și CJUE, ochelarii de vedere se pot circumscrie noțiunii de «aparat de corecție specială», atunci când au legătură cu lucrul la monitor (par. 39 din hotărârea menționată), indiferent dacă sunt folosiți de salariați și în afara locului de muncă sau pentru alte activități (par. 48)”, se arată în decizia tribunalului, publicată de Lumea Justiției.

Judecătoare, a amânat sute de cauze, cu sute de zile, sancționată Foto: CSM
Eveniment

Judecătoare, a amânat sute de cauze, cu sute de zile

O judecătoare din Cluj, Maria Gabriela Mot de la Judecatoria Cluj-Napoca, cu salariu și avere uriașe, a amânat sute de cauze, unele cu sute de zile, arată un raport al Inspecției Judiciare. Secția de judecători a CSM a sancționat-o cu tăierea a 25% din salariu. Citește și: Nicușor Dan explică cum acționează mafia imobiliară în București: „Mai întâi s-a dat autorizație de patru etaje, apoi de șase, primăria sectorului a dat opt”. DNA a clasat dosarul Presa a mai scris despre această judecătoare, când s-a certat în sala de judecată cu o grefieră - care ulterior a fost exclusă din profesie, și când a pierdut un proces de discriminare cu ministerul Justiției, pentru că primea salariu prea mic. A amânat sute de cauze, cu sute de zile „Faptele doamnei judecător Moț Maria Gabriela, din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, constând în amânarea succesivă a pronunțării, într-un număr de 205 cauze penale, pe perioade îndelungate de timp, cuprinse între 69 și 811 zile, de natură să afecteze grav drepturile persoanelor implicate în procedurile judiciare referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare menționate”, a arătat Inspecția Judiciară. CSM i-a tăiat salariul cu 25% timp de trei luni. Moț a câștigat în anul fiscal 2022 suma de 180.000 de lei, inclusiv drepturi salariale restante, pe care le-a câștigat în instanță. Ea deține în conturi echivalentul a peste un milion de lei. În plus, Moț are o casă și un apartament în Cluj Napoca și o casă de vacanță la Răscruci, în județul Cluj.

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură (sursa: monitorulbt.ro)
Justiție

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură

Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură. Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis luni excluderea din magistratură a Danielei Panioglu, judecător din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, magistrat care a făcut parte din completul ce l-a condamnat la şase ani închisoare pentru corupţie pe Lucian Duţă, fost preşedinte al CNAS. Judecătoarea Panioglu, exclusă iar din magistratură "Admite acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Daniela Panioglu - judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti. În baza art. 273 alin.(1) lit.f) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aplică doamnei Daniela Panioglu (...) sancţiunea disciplinară constând în pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit. b) şi lit.s) teza I din acelaşi act normativ. Citește și: Talmeș-balmeș de candidați măsurați de PSD-PNL pentru competiția împotriva lui Nicușor Dan: de la fotbalistul Ionuț Lupescu la ministrul Sebastian Burduja, plus Firea, Piedone și Băluță Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", arată decizia Secţiei. Cele două articole invocate în acţiunea disciplinară se referă la "atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii", respectiv "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă". Alte patru excluderi Nu este prima dată când CSM ia o astfel de decizie în cazul magistratului, pe 15 decembrie 2022 Secţia pentru judecători în materie disciplinară stabilind excluderea din magistratură a Danielei Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu, cea din urmă activând tot la Curtea de Apel Bucureşti. Cele două judecătoare au fost cercetate disciplinar de Inspecţia Judiciară pentru că, printre altele, au dezvăluit în motivarea de condamnare a fostului şef al CNAS faptul că doi procurori de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă să scape de acuzaţii. Ulterior, în luna decembrie a anului trecut, un complet de la Instanţa supremă a dispus anularea definitivă a deciziei CSM din 15 decembrie 2022 prin care cele două au fost excluse din magistratură. "Justiția, o vulnerabilitate națională" "Eu nu văd nici o diferență față de comunism. Fără exagerare ori metaforă, ne-am întors în urmă cu cel puțin 40 de ani. Un lagăr comunist, în care se comit abuzuri și se suferă pe nedrept, cu singura diferență că, acum, porțile sunt deschise și poți să pleci. Inspecția judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii comit abuzuri de neimaginat pentru aceste timpuri, în care, formal, suntem un stat european, cu presă care se declară independentă, dar care a tăcut în fața atrocităților din justiție, cel puțin din ultimii 3 ani. Am mai fost exclusă o dată, a 4-a oară, în raport cu aceeași situație de fapt, dar, cum soluția instanței supreme a fost de a respinge, ca neîntemeiată, acțiunea disciplinară, au mai încercat o dată. Și vor continua la nesfârșit așa, pentru că nimeni nu-i oprește. (...) Sper că această prigoană a judecătorilor onești, despre care se vorbește prea puțin în public, se va sfârși în curând. Însă, este nevoie de o reformă radicală a justiției, prin legi bune și magistrați de bună-credință și competenți profesional, puterile discreționare ale inspecției judiciare, ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale președinților de instanțe să fie reduse dramatic, iar procurorii să aibă posibilitatea de a-și desfășura activitatea în mod independent. În acest moment, justiția nu mai este o putere, ci o vulnerabilitate națională.", a scris judecătoarea Panioglu într-un punct de vedere citat de PressHub.

Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților Foto: Pro TV
Justiție

Procurorul general acuză CSM blochează anchetare magistraților

Procurorul general Alex Florența acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților: plenul CSM respinge fără explicații procurorii propuși, așa că secția are trei posturi ocupate, din 14. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Procurorul general acuză CSM că blochează secția de anchetare a magistraților “Desemnarea acestor procurori se face de către plenul CSM şi pe baza unor solicitări cu caracter de voluntar din partea oricărui procuror. Plenul CSM face o analiză în for propriu şi decide în sensul admiterii sau respingerii unei astfel de propuneri. Problema principală pe care o identific eu este că legea actuală nu prevede şi obligativitatea motivării unei astfel de decizii astfel încât un procuror poate fi respins de către plenul CSM fără să i se aducă la cunoştinţă nici lui, nici colectivului de procurori din care face parte care sunt motivele pentru care nu este considerat potrivit să efectueze astfel de investigaţii”, a arătat Florența, citat de news.ro. El a adăugat că un singur procuror din mai multe propuneri a fost admis de către CSM. “Ce trebuie înţeles în schimb este că acest blocaj care a existat la nivelul Serviciului de Anchetă Specială cum este denumit în momentul de faţă se datorează unor criterii obiective şi oarecum extinse şi Ministerului Public. Problema aceasta există în principal la nivelul Parchetului General pentru dintr-un număr de 14 procurori care ar putea să fie desemnaţi pentru a desfăşura activitatea pe acest sector, în momentul de faţă avem doar trei”, a mai declarat procurorul general.

Casta magistraților se apără Foto: X/Twitter
Justiție

Casta magistraților se apără

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

Bani publici în sport pentru primar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bani publici în sport pentru primar

Bani publici în sport pentru primar. 2023 a fost un an de uitat pentru clubul sportiv al Primăriei Iași, care a cheltuit milioane de euro şi a obţinut rezultate foarte slabe. Bani publici în sport pentru primar Gruparea, implicată în numeroase scandaluri, a ieşit în evidenţă, negativ, pe două direcţii: deficitul uriaş înregistrat de Campionatul Mondial de e-sports, la care CSM Iaşi 2020 a fost organizator, şi ratarea promovării echipei de handbal feminin. Citește și: Șeful RAR cu mașini Uber la stradă care a țepuit ANAF cu 7,2 milioane de lei, membru important al PNL. A câștigat sume importante și din „pariuri sportive” În ceea ce priveşte competiţia de jocuri pe calculator, vălul cheltuielilor nu a fost ridicat nici până acum, deşi vorbim de bani publici. Conform informaţiilor apărute în mass-media, municipalitatea ieşeană a cheltuit 36 de milioane de lei (peste șapte milioane de euro) pentru a organiza un turneu care a generat venituri de circa două milioane de lei din vânzări bilete şi încă două milioane de lei din sponsorizări, multe însă din ultimele fiind doar prestări servicii. Aşadar, o gaură de peste 6 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a trimis o scrisoare lui Corbu, în care îi adresează trei întrebări legate de distribuirea banilor de salarii, sugerând că aceasta a favorizat ICCJ. Citește și: EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare Secția de judecători este dominată de gruparea Savonea. Până la finalul anului 2023, șeful CSM a fost judecătorul Daniel Grădinaru, care în trecut a dat mai multe sentințe extrem de controversate împreună cu chiar Lia Savonea. În scrisoarea obținută de DeFapt.ro, secția de judecători a CSM sugerează și că Alina Corbu a capitulat în fața Guvernului, care nu a alocat sumele necesare pentru plata drepturilor salariale câștigate de magistrați prin procese. În debutul scrisorii se vorbește de o stare de „nemulțumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparență, a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”. Din 2023, bugetul instanțelor de judecată este gestionat de Înalta Curte de Casație și Justiție. A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Iată cele trei întrebări trimise de secția de judecători a CSM către președintele ICCJ: „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative? 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea? 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Foto: ICCJ
Justiție

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor salarii mari

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare: potrivit unei note informative, nesemnate și neasumate, obținută de DeFapt.ro, luni a avut loc o întâlnire între procurorul general, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și procurorii și judecătorii din CSM. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Întâlnirea a avut loc la inițiativa președintelui CSM. Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Potrivit acestei note, magistrații vor o nouă creștere de salarii, în timp ce ministerul Justiției le oferă doar „menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat”. În plus, magistrații sunt nemulțumiți de limitele impuse de ANAF la decontarea chiriilor. „Grupul de lucru a propus chirii realiste și adecvate cuantumului existent în piață, în timp ce datele comunicate de ANAF (si prezentat de presedinta ICCJ) cu privire la cuantumul mediu al chiriilor este unul care nu este mulțumitor”, se arată în nota obținută de DeFapt.ro. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Presa a scris în repetate rânduri despre magistrații care locuiesc la marginea unui oraș mare, dar încasează bani pentru chirie. DeFapt.ro a relatat, acum câteva zile, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Locuiesc la marginea Bucureștiului, dar vor mai mulți bani de chirie Ce pretenții au ridicat magistrații, la întâlnirea secretă de luni, potrivit documentului obținut de DeFapt.ro: „Președinta ICCJ și procurorul general, participanți ieri la ședința COMS alături de ministra justitiei si presedinta CSM, au afirmat ca ministra justitiei nu este de acord cu majorări salariale, ci doar cu menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat. Grila de salarizare propusa de CSM așeza sistemul judiciar, din punct de vedere al salarizării, la locul cuvenit și presupunea o majorare a salariilor peste nivelul neplafonat. Membrii secțiilor pentru judecători și procurori nu au fost de acord cu menținerea salariului doar la nivelul neplafonat actual și s-a convenit invitarea ministrei justitiei, de altfel membru de drept al CSM, la ședința de plen de joi pentru o discuție lămuritoare” „Presedinta ICCJ și procurorul general au afirmat că există certitudinea ca și pentru lunile următoare, începând cu salariile pe ianuarie, se vor achita salariile neplafonate. Președintele ICCJ și procurorul general au susținut cu fermitate faptul ca salariile vor fi încasate neplafonat pe viitor, începând cu luna ianuarie. Faptul ca în buget nu sunt sume decât pentru 9-10 luni nu este un impediment, au afirmat președinta ICCJ și procurorul general, intrucat în aproape niciun an nu s a alocat tot fondul de salarii de la începutul anului” În plus, deja sunt discuții legate de viitoarea lege a salarizării magistraților. Participanții la discuția de luni au arătat că nu este clar „cum se va înlătură diferența de salarizare dintre procurorii DNA și DIICOT și judecătorii care judeca astfel de cauze”.

Danileț se poate pensiona, spune CSM (sursa: Facebook/Cristi Danileț)
Justiție

Danileț se poate pensiona, spune CSM

Danileț se poate pensiona, spune CSM. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, miercuri, că judecătorul Cristi Danileţ se poate pensiona. Danileț se poate pensiona, spune CSM "Secţia pentru judecători a CSM a hotărât înaintarea către preşedintele României a propunerilor privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului Vasilică-Cristi Danileţ, judecător la Tribunalul Cluj", se arată în minuta şedinţei de miercuri. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” Tot miercuri, Secţia a hotărât eliberarea din funcţie, prin pensionare, şi a trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba despre Lucian-Cătălin Mihai Zamfir, Csaba Bela Nasz şi Emilia Claudia Vişoiu. Lucian-Cătălin Mihai Zamfir şi Csaba Bela Nasz au fost repartizaţi la începutul acestui an în unul dintre completurile de cinci judecători în materie civilă ce vor funcţiona în anul 2024 la ICCJ. Se va concentra pe educația juridică Judecătorul Cristi Danileţ a anunţat vineri că iese la pensie, după 25 de ani în magistratură, dar va fi prezent în continuare în spaţiul public "pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar". "Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură. Nu spun STOP! celorlalte preocupări ale mele. Voi fi prezent în continuare în spaţiul public pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar. Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită", a transmis Danileţ, într-un mesaj publicat pe Facebook. Exclus din magistratură În vârstă de 48 de ani, Cristi Danileţ a fost membru al CSM în perioada 2011 - 2017, după care a activat la Tribunalul Cluj. În decembrie 2021, el a fost suspendat din funcţie, după ce CSM a dat trei decizii de excludere din magistratură, pe mai multe motive, printre care faptul că a postat două filmuleţe pe TikTok sau că a făcut parte din două asociaţii care criticau Guvernul. A câştigat toate procesele împotriva CSM, iar în aprilie 2023 a fost repus în drepturi, cu plata retroactivă a salariilor. Între timp, membrii CSM care l-au exclus pe Danileţ din magistratură şi-au terminat mandatul, iar Lucian Netejoru, şeful Inspecţiei Judiciare, instituţia care a întocmit rapoartele de sancţionare, a ieşit la pensie.

Fiul celebrului Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași

Fiul celebrului procuror Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași, pe un post de expert jurist, printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte, arată site-ul Dezvăluirea. La concurs au fost 31 de candidați, Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul V la proba scrisă, însă și-a surclasat competitorii pentru postul de expert jurist la Tribunalul Iași la proba orală. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar În mai 2023, vicepreședintele CSM Daniel Horodniceanu, fost procuror-şef al DIICOT, a fost oprit în trafic de poliţiştii ieşeni, după care i-a întrebat pe oamenii legii dacă ştiu cine este şi a ameninţat că va discuta cu şeful IPJ Iași. „De ce nu mă cunoaşteţi oare?”, i-a întrebat el, retoric, pe polițiști. Fiul celebrului Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași „În privința întrebării dumnevoastră cu privire la procedura prin care domnul Andrei Horodniceanu a fost angajat la Tribunalul Iași vă facem cunoscut că selectarea și recrutarea experților juriști s-a făcut prin concurs organizat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii – Direcția de Resurse Umane și Organizare – Serviciul Experți Juriști, astfel că Tribunalul Iași nu deține informații cu privire la acest aspect”, a arătat Tribunalul Iași către site-ul Dezvăluirea. Concursul a avut loc în primăvara anului trecut. „La proba scrisă Andrei Horodniceanu s-a clasat pe locul cinci obținând numai 90 de puncte. Ceilalți candidați care au fost mai buni decât el au obținut între 92 și 96 de puncte la proba scrisă. Dar Andrei Horodniceanu i-a surclasat pe aceștia la proba de interviu. Și aici Andrei Horodniceanu a obținut cea mai mică notă dintre candidații angajați în urma acestui concurs. Astfel, Andrei Horodniceanu a obținut la proba de interviu doar 73,66 de puncte în timp ce candidatul care și-a adjudecat postul la Curtea de Apel București a obținut 100 puncte, ce de la Bacău-96 de puncte, Ploiești – 94 de puncte, Mehedinți – 95 de puncte și Vâlcea- 91 de puncte. (...) Horodniceanu al nostru obține la oral 73,66 iar toți ceilalți 30 de candidați de la Iași, obțin mai puțin de 70 de puncte”, arată Dezvăluirea.ro. Horodniceanu, tatăl și fiul Grupaj foto: Dezvăluirea Tribunalul Iași a refuzat să precizeze ce salariu are acesta, susținând că nu este o informație publică. Însă, potrivit listei privind salariile la acest tribunal, salariul minim brut al unui expert este de 19.000 de lei, la care se adaugă vouchere de vacanță de 4.160 de lei, anual, și indemnizația de hrană de 1.450 de lei. În plus, acestora li se decontează: cheltuielile cu chiria, o călătorie dus-întors în vacanță sau cheltuielile cu medicamentele.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră