miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

143 articole
Eveniment

Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler

Un fost polițist, Alin Ene, acum judecător ales în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler și Stalin: „De aceea, se ridică o întrebare pentru organizatorii protestului, ONG-urile Declic, Rezistenta, Corupția ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara: de unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?”.   Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică   Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler   Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.    Într-o postare pe Facebook, Alin Ene susține că protestele sunt, de fapt, amenințări pentru toți judecătorii. „Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă”, a scris el.    „Fumigena perfectă: scandal cu judecători, ca să nu vezi haosul puterii politice Se protestează astăzi pentru revocarea Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dacă citești manifestul protestului, trecând peste populisme și indignări morale, nu ai cum să nu observi fracturile logice.   Cum poți să susții că protestezi pentru "viitorul în care legea chiar se aplică", atunci când însăși revendicarea protestului tău este să fie înlocuită legea cu emoția populară? În manifest nu se găsește nici urmă de motive legale pentru revocare. Probabil pentru că legea nu se scrie în ritmul furiei de pe Facebook.   Cum poți să afirmi că protestezi "pentru Justiție", când scopul este tocmai să pui presiune pe judecătorii Înaltei Curți pentru că nu îți convin hotărârile judecătorești? Și poate așa se înțelege și de ce protestul nu este organizat în fața CSM, singura autoritate în măsură să dispuna revocarea președintelui ICCJ, ci în fața instanței supreme. Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă. În sfârșit, am descoperit cum funcționează independența justiției: puterea judecătorească trebuie să se subordoneze celor cu portavocea mai puternică.   Dincolo de judecățile de valoare cu privire la trecutul profesional al președintei ICCJ, singurul motiv referitor la activitatea desfășurată după preluarea mandatului privește nemulțumirea referitoare la hotărârile pronunțate în calitate de judecător. Iar acesta este și cel mai grav, contrar Constituției și principiilor oricărui stat de drept. În orice democrație, atacarea judecătorilor pentru hotărârile pronunțate este o formă de presiune inadmisibilă.   De aceea, se ridică o întrebare pentru organizatorii protestului, ONG-urile Declic, Rezistenta, Corupția ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara: de unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?   Justiția nu se apără strigând, ci respectând legea. Iar dacă vrem o societate care să creadă în reguli, trebuie să începem prin a nu le călca în picioare chiar noi, în numele moralității publice”, a susținut Ene. 

Fost polițist, acum judecător în CSM, acuză protestatarii anti-Savonea că s-au inspirat din Hitler Foto: Facebook Alin Ene
Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară Foto: Facebook Claudiu Dragusin
Eveniment

Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară

Un judecător CSM, Claudiu Drăgușin, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară: „Ceea ce se întâmplă astăzi împotriva justiției nu este o critică de bună credință și informată, ci pare mai degrabă o campanie militară decât o campanie civilă”, a scris el pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător. În anul fiscal 2023 a câștigat circa 560.000 de lei de la CSM, dar a primit și aproape 100.000 de lei pentru că a câștigat procesele cu statul pentru un salariu mai mare. Judecător CSM, absolvent de Educație Fizică, susține că împotriva Justiției este o campanie militară Magistratul mai afirmă, pe Facebook, că „ceea ce se întâmplă astăzi este o încercare de preluare cu forța a puterii judecătorești”. „Ca să ne poziționăm corect în spațiile occidentale, ale lumii libere și democratice, în nicio țară occidentală, NICIODATĂ, puterea politică nu a instigat la demonizarea și exterminarea fizica a judecătorilor, folosindu-se de presă sau, câteodată, vorbind direct de la nivelul tribunei politice (lucru recunoscut de președinte însuși). Judecătorii nu sunt imuni la critică, iar critica este acceptabilă dacă este făcută cu bună credință și informată.   Protestele împotriva sistemului de justiție și protestele împotriva judecătorilor înșiși pentru ca cineva nu e de acord cu modul de interpretare a legii reprezintă un atac împotriva unei puteri a statului român, justiția.   Ceea ce se întâmplă astăzi împotriva justiției nu este o critică de bună credință și informată, ci pare mai degrabă o campanie militară decât o campanie civilă.   Ceea ce se întâmplă astăzi este o încercare de preluare cu forța a puterii judecătorești”, a susținut Drăgușin. 

Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților Foto: captură video
Justiție

Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților

Ce conține plângerea la Parchet împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților și o acuză pe aceasta de „instigare la ostilitate socială”. Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Potrivit unui document publicat de Gândul, incomplet și fără semnătura de pe plângere, în plângere se suține că, încă din septembrie, CSM a identificat „instigări explicite la violenţă fizică şi sexuală şi fapte de pedofilie îndreptate împotriva membrilor de familie ai unor judecători, precum şi alte reacţii similare provenind de la alte persoane fizice, utilizatori ai reţelelor sociale, inclusiv în urma transmiterii unor mesaje private către magistraţi”.  Potrivit unor surse DeFapt.ro, plângerea ar fi fost semnată de Elena Costache, președintele CSM.  Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților „În acest context extrem de grav, afirmațiile viceprim-ministrului au exacerbat climatul de ostilitate la adresa magistraţilor, sens în care acestea nu au rămas doar la nivelul generării unor consecințe ipotetice, ci au condus la o nouă serie de manifestări publice de o gravitate greu de imaginat, inclusiv amenințări cu fapte de violență extremă asupra magistraților și familiilor acestora”, susține acest Consiliu.  În plângere, magistrații din CSM susțin că asocierea veniturilor lor cu Caritas a „accentuat” caracterul incitator la ură al declarației viceprim-ministrului.  „Prin discursul la care ne referim, se acreditează ideea că magistrații constituie categoria de persoane care obține în mod privilegiat venituri disproporționate, în condițiile în care s-a ajuns ca orice discuție în spațiul public privind justiția să vizeze în mod invariabil veniturile obținute de judecători și procurori, în prezent acesta fiind caracteristica definitorie preponderentă atribuită acestei categorii de persoane”, mai arată CSM. 

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Foto: Facebook
Justiție

Cum a ales CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea - instigator

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

CSM propune pensii de 65% din salariul (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

CSM vrea ca pensiile magistraților să fie 65% din salariul brut, adică mai mari decât salariul net

Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Claudiu Sandu, a declarat marți că pensiile magistraților ar trebui să fie în jur de 65% din ultimul salariu brut, procent similar cu cel acordat militarilor și altor categorii speciale. CSM propune pensii de 65% din salariul În opinia sa, perioada de tranziție pentru aplicarea noilor reguli ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 20 de ani, astfel încât reforma să fie implementată treptat și echitabil. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Într-o intervenție telefonică la Digi24, Claudiu Sandu a fost întrebat cum ar trebui să arate noul proiect privind reforma pensiilor magistraților, în contextul consultărilor care vor avea loc miercuri la Palatul Cotroceni, între președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și reprezentanții sistemului judiciar. „Îmi este greu să spun acum un punct de vedere. Este un mandat încredințat de colegii mei, iar orice lege a pensiilor magistraților ar trebui să-i privească pe toți — nu doar pe cei aflați în activitate, ci și pe cei deja pensionați”, a spus Sandu. „Sperăm ca de această dată să fim ascultați” Oficialul CSM a amintit că o întâlnire anterioară cu președintele, desfășurată în urmă cu două luni, nu a produs rezultate concrete. „Sper ca mâine să nu avem aceeași reacție ca data trecută, când ne-am întâlnit la Cotroceni și nu s-a întâmplat nimic. Ne-am expus punctul de vedere, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Noi dorim ca pensiile magistraților să respecte standardul european — să fie apropiate de ultimul salariu în plată”, a precizat Claudiu Sandu. „65% din brut ar fi un procent rezonabil” Vicepreședintele CSM a explicat că propunerea de 65% din brut reprezintă o soluție echilibrată între contributivitate și specificul statutului magistraților. „Acest 70% din net, propus de Guvernul Bolojan în proiectul respins de CCR, se impozitează cu 10% impozit pe venit și 10% CASS, ceea ce duce la un nivel real de aproximativ 50%, adică pe contributivitate. Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu e nicio problemă, cu condiția ca toate categoriile speciale să primească pensii pe același principiu”, a spus el. „Eu cred că un 65% din brut ar fi rezonabil. În prezent este 55%. Așadar, dacă ajungem la 65%, ca în cazul militarilor, obținem un echilibru corect”, a adăugat Claudiu Sandu. Magistrații cer o perioadă de tranziție de 15–20 de ani Reprezentantul CSM a subliniat că perioada de tranziție pentru implementarea noilor reguli trebuie să fie una extinsă, pentru a permite stabilizarea resurselor umane din justiție. „Ceea ce prim-ministrul nu înțelege este că proiectul său duce magistrații sub procentele care se aplică altor categorii. Noi am dori o perioadă de tranziție de 15–20 de ani, astfel încât să se poată realiza o reformă reală în justiție și o redistribuire corectă a resurselor umane”, a explicat vicepreședintele CSM. Reforma pensiilor speciale Discuțiile privind reforma pensiilor speciale au fost reluate în urma deciziei Curții Constituționale, care a respins precedentul proiect de lege propus de Guvernul Bolojan. Noul proiect, aflat în pregătire, vizează alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității, dar și menținerea unui nivel de protecție pentru categoriile cu statut constituțional special, precum magistrații.

Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților Foto: Facebook Monica Macovei
Politică

Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților, care nu pot fi tăiate

Monica Macovei desființează în zece puncte așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților, care nu pot fi tăiate: „Guvernele si Parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot scădea salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, în mod justificat. Politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului”, a scris ea, pe Facebook.  Macovei a mai afirmat că „independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor”. Citește și: Cine ar fi dat-o pe Gheorghiu pe mâna procurorilor: tatăl unui vicepreședinte PSD, pensionar special „În România, statul de drept, respectiv egalitatea în fața legii, separația și echilibrul puterilor au fost zdruncinate prin miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii și-au dat unii altora sporuri, respectiv sume mari de bani care se reflectă în pensiile actuale. Procedând astfel, judecătorii care au dat asemenea hotărâri au stricat echilibrul democratic punându-se singuri deasupra guvernului și parlamentului, ca o putere absolută, ceea a dus la un dezechilibru constituțional”, a mai afirmat fostul ministru al Justiției.  Monica Macovei desființează așa-zisele „drepturi câștigate” ale magistraților „Propun sa lămurim câteva chestiuni în dezbaterea privind pensiile „speciale” ale magistraților. 1. Intr-un stat de drept suntem cu toții egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de lege. Asta înseamnă că toate persoanele și instituțiile se supun legii. Constituția prevede ca „Cetățenii sunt egali in fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”(art. 16). Prin urmare, nici magistrații nu sunt si nu pot fi deasupra legii.   2. Nu exista teoria/principiul “drepturilor câștigate”. Expresia „drepturi câștigate” a fost inventată in 2005-2007 de câțiva membri CSM, atunci când, în magistratură, a început furia acordării de sporuri, unii altora, prin hotărâri judecătorești. S-a urmărit împiedicarea tăierii unor sporuri și scăderii salariilor si pensiilor în viitor. Nu se poate asta. Guvernele si Parlamentele pot elimina sau adăuga sporuri, pot scădea salariile și pensiile oricărei categorii profesionale din sistemul public, în mod justificat. Politica salarială este exclusiv atributul Guvernului și al Parlamentului.   3. “Independența justiției” este dreptul nostru, al oamenilor, la o justiție independentă (de influență politică, de corupție etc) și nu este dreptul magistraților de a face orice. Iar independența magistraților nu depinde de mărimea salariilor și a pensiilor, ci de dimensiunea morală și etică a fiecăruia dintre ei. Independența este o stare de spirit. Sistemul judiciar este organizat și funcționează în interes public.   4. Argumentul CSM -magistrații nu pot efectua și alte activități în paralel- este aiuritor. Nici avocații sau notarii nu pot fi magistrați în același timp. Oricum, după pensionare, multi magistrați intră în avocatură, notariat etc și cumulează pensiile speciale cu salariile, dovedind ca nu sunt epuizați și extenuați după activitatea din magistratură. Nu este acceptabil nici cumulul pensiei cu salariul, cât timp ambele sunt plătite din bani publici.   5. In 2010, guvernul Boc a inițiat reforma pensiilor speciale pe principiul contributivității, iar CCR a decis că legea este constituțională. Guvernele următoare au readus însă pensiile speciale.[1]   6. Întrebare către ministrul Justiției: câte acțiuni prin care magistrații au cerut colegilor judecători noi sume de bani cu titlu de sporuri sunt pe rolul instanțelor in prezent? Această informație este de mare interes public.   7. Scăderea pensiilor speciale ale magistraților nu ar trebui sa se întindă pe o perioadă de câțiva ani. Știm cu toții că legea va fi modificată de guverne viitoare, cum s-a mai întâmplat cu legea din 2010. Reformele dificile se fac rapid și dintr-o bucată. Mai mult, explicația pentru termenul lung de tranziție induce ideea că magistrații de astăzi ar fi devenit judecători si procurori pentru a se pensiona la 47-50 ani cu o pensie la valoarea de astăzi și nu din vreo pasiune pentru ideea de dreptate. Ei bine, există demisia pentru situațiile în care nu iți mai convin condițiile din instituția în care lucrezi.   8. Argumentul majorității CCR de admitere a sesizării ICCJ cu origine în CSM a fost lipsa avizului CSM și împrejurarea că Guvernul nu a așteptat împlinirea termenului de 30 zile. Or, legile sunt încălcate cu intenție de zeci sau sute de ori pe zi în toate domeniile si asta nu duce la încălcarea Constituției. Mai mult, tocmai CSM a cerut ICCJ sa sesizeze CCR, așa că argumentul CCR îmi pare o formă fără fond.   9. In 2016 judecătorii CCR au adoptat o decizie prin care si-au atribuit sporurile din magistratură.   10. Statul de drept este separația și echilibrul puterilor în stat. Controlul reciproc al celor trei puteri asigură echilibrul acestora. Salarizarea si condițiile de pensionare ale persoanelor care lucrează în sistemul public, inclusiv ale magistraților, sunt în competența guvernului și a parlamentului.   In România, statul de drept, respectiv egalitatea în fata legii, separația și echilibrul puterilor au fost zdruncinate prin miile de decizii judecătorești prin care, în ultimii 20 de ani, judecătorii si-au dat unii altora sporuri, respectiv sume mari de bani care se reflectă în pensiile actuale. Procedând astfel, judecătorii care au dat asemenea hotărâri au stricat echilibrul democratic punându-se singuri deasupra guvernului și parlamentului, ca o putere absolută, ceea a dus la un dezechilibru constituțional”, a scris Monica Macovei.    

„Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” Foto: CSM
Politică

Fost ministru al Justiției: „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat”

„Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat — nu din răzbunare, ci pentru a reconstrui, de la zero, o instituție care să redea sensul cuvântului «justiție»”, a scris, pe Facebook, Ana Birchall, fost ministru PSD al Justiției.  Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Ea a arătat și că „se impune o reformă a modului în care sunt aleși membrii și conducerea CSM, cu participarea tuturor magistraților la alegeri”. Reacția lui Birchall vine după ce CSM a făcut plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu.  „Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat” „În 2025, un alt președinte al CSM, dna Elena Costache, își folosește funcția pentru a hărțui, cu plângeri penale, un vicepremier al României, doar pentru că acesta și-a exprimat o opinie ( care cu uşurință poate fi încadrată la opinie politică) despre sistemul de justiție și regimul privilegiilor din interiorul lui. CSM știe foarte bine că a critica derapaje sau a-ți exprima o opinie despre modul în care funcționează sistemul judiciar nu reprezintă o infracțiune.   Și totuși, de ce au sesizat Parchetul? De ce au decis să-i roage pe colegii lor procurori — pe care vor probabil sa îi și controleze — să deschidă o anchetă împotriva unui membru al Guvernului? Răspunsul e simplu și trist: se pare că pentru a presăra frică.   Este profund îngrijorător și regretabil că anumite persoane din conducerea instituțiilor din justiție au ajuns să se comporte ca niște instrumente de intimidare, semn clar al unui stat în regres, al unui sistem care a uitat sensul cuvântului independență.   Ceea ce vedem astăzi este mai degraba o imagine a unei justiții de castă, autoprotectivă, ruptă complet de cetățean, deși justiția este un serviciu public, nu? Un sistem care confundă independența cu impunitatea și respectul cu frica.   Dacă președinții CSM se folosesc de instituție pentru a hărțui demnitari, a intimida colegi magistrați și a înăbuși orice critică legitimă despre teme importante așteptate de societate , atunci da — poate a venit momentul să ne întrebăm dacă acest CSM mai trebuie să existe în formula actuală.   Evident că se impune o reformă a modului în care sunt aleși membrii și conducerea CSM, cu participarea tuturor magistraților la alegeri.   Dar când o instituție care trebuia să fie garantul independenței justiției pare să devină garantul abuzului, nu mai e loc de cosmetizări.   Poate chiar a venit momentul ca acest CSM să fie desființat — nu din răzbunare, ci pentru a reconstrui, de la zero, o instituție care să redea sensul cuvântului «justiție»”, a scris fostul ministru și candidat la președinția României.    Ea a mai afirmat că este nevoie de o „justiție care să recupereze fiecare leu furat statului român, nu să elibereze pe bandă rulantă condamnați pentru corupție, lăsându-i și cu banii furați”.

Sorin Grindeanu critică reacția CSM-ului (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Până și Grindeanu critică CSM în cazul Oana Gheorghiu: Orice om politic are dreptul la opinie

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat marți scandalul legat de declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile magistraților, afirmând că acestea fac parte din categoria „declarațiilor politice populiste și iresponsabile”. Totuși, liderul social-democrat a subliniat că populismul „nu se sancționează penal” și a calificat reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) drept „exagerată”. Sorin Grindeanu critică reacția CSM-ului Într-un mesaj publicat pe Facebook, Sorin Grindeanu a salutat inițiativa președintelui Nicușor Dan de a convoca o consultare între partidele din coaliție pe tema pensiilor magistraților, considerând-o un pas necesar pentru restabilirea dialogului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu se înscriu în registrul declarațiilor politice populiste și iresponsabile, însă populismul nu se sancționează penal în România. De aceea, consider drept o reacție exagerată demersul CSM. Orice om politic are dreptul la opinie, indiferent că este la putere sau în opoziție”, a scris liderul PSD. „Avem nevoie de o lege constituțională” Sorin Grindeanu a precizat că își dorește ca discuțiile din coaliție să ducă rapid la o formă constituțională a legii pensiilor magistraților, pentru a evita blocaje instituționale. „Dincolo de retorica politică, obiectivul PSD a fost mereu acela de a îndeplini jalonul și de a atrage banii din PNRR, în loc să creștem taxe”, a transmis fostul premier. Apel la maturitate politică și responsabilitate Liderul social-democrat a îndemnat partidele din coaliție să depășească disputele publice și să demonstreze maturitate politică. „Trebuie să depășim tensiunile și nivelul declarațiilor populiste. Răspunderea este mare: nu ne putem juca cu astfel de subiecte, chiar dacă unii cred că acest lucru este aplaudat pe rețelele de socializare. PSD este pregătit să deblocheze situația pentru a identifica o soluție instituțională care să ne permită să luăm cele 231 de milioane de euro din PNRR”, a conchis Sorin Grindeanu.

O fostă judecătoare la CEDO, Iulia Motoc, desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu Foto: Facebook
Justiție

O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu

O fostă judecătoare la CEDO, Iulia Motoc, desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu: „Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice”, a scris ea pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie Motoc, care acum este judecătoare la Curtea Penală Internațională, nu a menționat vreodată CSM sau pe Oana Gheorghiu, în postarea ei, dar a scris: „Pentru ca am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria sa clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având in vedere ca toate cazurile pot ajunge potențial la CEDO”.  O fostă judecătoare la CEDO desființează, indirect, atacul CSM împotriva Oanei Gheorghiu „1) Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice. 2) Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați.   3 )Toleranța față de limbajul incisiv: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care «șochează, ofensează sau deranjează». Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit.   4) Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese.   Delimitările și Limitele Admisibile:   Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției: Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție”, a scris Motoc.   Ulterior, ea a precizat, într-un răspuns la un comentariu: „Cazurile CEDO se referă la ura rasiala, etnică, cazuri foarte grave”. 

CSM, acuzat de intimidare politică gravă (sursa: Facebook/Consiliul Superior al Magistraturii)
Politică

PNL și USR critică plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: O acțiune de intimidare

Tensiunile dintre puterea politică și sistemul judiciar s-au amplificat după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că sesizează organele abilitate în urma declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraților. Decizia a stârnit un val de critici din partea clasei politice, fiind considerată de unii lideri o tentativă de intimidare și o abatere de la rolul constituțional al CSM. Raluca Turcan acuză CSM de intimidare politică Deputatul PNL Raluca Turcan a reacționat dur după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să sesizeze organele abilitate pentru cercetarea vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de incitare la ură în legătură cu declarațiile despre pensiile speciale ale magistraților. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Într-o postare pe Facebook, Raluca Turcan a calificat acțiunea CSM drept „un fapt grav” și „o tentativă de intimidare” care depășește rolul constituțional al instituției. „CSM a tergiversat să dea un aviz pe pensiile speciale, dar s-a autosesizat imediat pentru o declarație politică. Practică un dublu standard îngrijorător, care subminează încrederea publică într-o instituție-cheie pentru democrația românească”, a scris deputata liberală. Turcan a subliniat că justiția are prin Constituție rolul de a apăra libertatea de exprimare, nu de a o limita: „Este grav și faptul că CSM a ajuns să vorbească la unison cu PSD. Reacția instituției pare să urmeze linia de comunicare a PSD și a lui Sorin Grindeanu – o confuzie periculoasă între actul de justiție și interesul politic.” Precedent periculos Turcan a avertizat că demersul CSM poate crea un precedent periculos: „România are nevoie de instituții ferme, dar și de discernământ – nu de reacții comandate și reflexe politice. Gestul CSM reprezintă un precedent periculos, iar ministrul Justiției, membru al Consiliului, este dator să clarifice cum a fost posibil ca acest organism să intimideze prin plângeri penale un membru al Guvernului.” Turcan a concluzionat că atunci „când justiția devine instrument de intimidare pentru opinii, pierdem tocmai esența libertății pe care Constituția o garantează”. USR reacționează: „Pensiile speciale nu sunt stat de drept” Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a criticat la rândul său decizia CSM, considerând-o o exagerare periculoasă. „Când cineva spune că nu e de acord cu pensiile speciale, nu atacă statul de drept, nici independența justiției, nici magistrații, ci un privilegiu. Pensiile luate la 48 de ani, egale cu salariul magistratului care muncește, sunt un privilegiu. Arestați-mă că am scris asta”, a scris Seidler pe Facebook. „Statul de drept nu e pensie specială” Reprezentantul USR a adăugat că în țări precum Suedia, statul de drept funcționează fără pensii speciale: „Are Suedia probleme cu independența justiției? Nu! Nu se duce de râpă statul de drept dacă magistrații se vor pensiona la 65 de ani. Justiția nu va fi mai puțin independentă dacă pensia va fi 70% din ultimul salariu.” El a atras atenția că plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu transmite un mesaj periculos către cetățeni: „Când un reprezentant al magistraților depune plângere penală pentru o declarație politică despre pensii speciale, e ca și cum ar spune: ‘dai în pensia specială, dai în mine’. Țara în care un om ar face închisoare pentru că se exprimă împotriva pensiilor speciale s-ar numi dictatură.”

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie

Gruparea procurorilor și judecătorilor îmbuibați cu pensii speciale a trecut la un nou nivel: îi amenință cu pușcăria pe toți cei care cârtesc împotriva lor. Nu-i vorba de Oana Gheorghiu, ci de un precedent. Un precedent care deschide calea condamnării la pușcărie tuturor celor care își permit să conteste pensiile speciale.  CSM va fi susținut de toți beneficiarii acestor pensii - milițieni, securiști, diplomați...- și de PSD, partid hipercorupt care a mituit Justiția cu aceste privilegii.  În primul rând, trebuie spus că CSM minte fără rușine când scrie: „Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”. Nu mai reiau declarațiile lui Gheorghiu, dar ea a vorbit despre copiii flămânzi, nu cu „patologii grave”.  De ce consider că este un atac cu iz mafiot ce a făcut CSM? Este un gest de intimidare - și, ca ziarist, am trecut prin asta de nenumărate ori - care vrea să o sperie și pe ea, și pe cei tentați să o urmeze. Până acum, CSM trimitea astfel de declarații la Inspecția Judiciară. În acest caz, procurorii și judecătorii CSM s-au adresat Parchetului.  Ce credibilitate va avea ancheta și eventuala judecare a lui Gheorghiu? Toți procurorii și judecătorii ar trebui să se recuze, atâta vreme cât nu declară că renunță la pensia specială.  De ce gestul CSM este la limita unei lovituri de stat? A) Este un atac la un drept fundamental, libertatea de exprimare. Tehnic, ce a spus Gheorghiu este 100% corect, câtă vreme pensiile speciale ale magistraților sunt masiv subvenționate de la buget. De când au ajuns „afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional” o instigare? O bătrână care protestează plângând câți ani de închisoare ar trebui să primească, în viziunea procurorilor și judecătorilor din CSM?  B) Este o tentativă de schimbare a componenței Guvernului: dacă împotriva lui Gheorghiu va începe urmărirarea penală, ea poate fi suspendată din funcție.  C) Dacă Gheorgiu este condamnată, se deschide calea prin care orice critic al beneficiarilor de pensii speciale poate fi condamnat penal, inclusiv la închisoare cu executare. Pe baza precedentului, procesele se vor desfășura rapid și condamnările vor fi tot mai dure.  CSM, în complicitate cu CCR, a anulat sistemul de „check and balances”, iar puterea judecătorească controlează celelalte puteri - legislativă și judecătorească - este deasupra lor. Putem numi un astfel de sistem o dictatură? În mare măsură, da.  Ne aflăm în fața unui război fără precedent declanșat de magistrați împotriva majorității societății. Ca să-și apere privilegiile și ca să-i aducă la tăcere pe cei care vorbesc despre ele. Nu trebuie să cedăm, fiindcă urmările unei capitulări vor fi catastrofale. 

CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu Foto: Facebook Oana Gheorghiu
Justiție

BREAKING CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu pentru incitare la ură

CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu pentru „incitare la violență, ură sau discriminare”, a anunțat pe Facebook fostul polițist Alin Ene, acum judecător și membru al CSM. Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu CSM invocă articolul 369 din Codul penal, fapta fiind prevăzută cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.  Consiliul minte afirmând că Gheorghiu a făcut „referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave”, dar ea a vorbit doar despre faptul că magistrații iau banii de la gura „unui copil care se culcă flămând”.  Ce consideră CSM „incitare la violență, ură sau discriminare” Ce a spus Oana Gheorghiu, potrivit transcrierii Digi 24, unde ea a făcut aceste declarații: „Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani. În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii. Eu nu am acest rol, e pur o părere personală” CSM sesizează Parchetul împotriva Oanei Gheorghiu  „În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal. Consiliul solicită pe această cale reprezentanţilor puterii executive să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor”, se arată într-un comunicat CSM. „Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive. Astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor. Opoziția artificială între magistrați și «copilul flămând căruia i se ia de la gură» este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor”, mai afirmă CSM.   

Încă un judecător din CSM, Claudiu Drăgușin, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu Foto: Facebook Claudiu Drăgușin
Politică

Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu

Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu: el a scris, pe Facebook, că afirmațiile vicepremierului sunt „manipulare ieftină, de cea mai joasă factură, e instigarea conștientă la linșaj față de o categorie fundamentală a oricărei democrații”. Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu Sâmbătă, polițistul Alin Ene, acum judecător la CSM, o ataca pe Oana Gheorghiu: „O incitare la ura de clasă”, a scris el, pe Facebook, după ce vicepremierul a spus că magistrații iau banii de la gura copiilor flămânzi, prin salariile și pensiile lor speciale uriașe. Încă un judecător din CSM, absolvent al facultății de educație fizică, s-a supărat pe Oana Gheorghiu Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător. În anul fiscal 2023 a câștigat circa 560.000 de lei de la CSM, dar a primit și aproape 100.000 de lei pentru că a câștigat procesele cu statul pentru un salariu mai mare. Acum, el o ceartă pe Oana Gheorghiu.  „Să disprețuiești justiția într-o propoziție, iar în cealaltă să o evoci ca ultim arbitru al drepturilor tale fundamentale, asta da ipocrizie! Când ai o problemă, când simți ca drepturile nu îți sunt respectate, tot la justiție te întorci ca ultim resort al drepturilor tale fundamentale.   În rest, e manipulare ieftină, de cea mai joasă factură, e instigarea conștientă la linșaj față de o categorie fundamentală a oricărei democrații, e asmuțirea intenționată a unor categorii sociale împotriva altora.   În ultimă instanță, e o ipocrizie fără margini.   Dublul standard (cel puțin în materie de justiție) a devenit politica oficială a statului român: «Principiile sunt acele reguli inamovibile care se aplică ori de câte ori îmi sunt favorabile. În rest, nu».    Altfel spus: caritatea se face cu bani (22.000), iar serviciul public se face fără (pentru a rămâne bani copiilor flamanzi)”, a scris el pe Facebook. 

Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu Foto: Facebook
Politică

Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă”

Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „O incitare la ura de clasă”, a scris el, pe facebook, după ce vicepremierul a spus că magistrații iau banii de la gura copiilor flămânzi, prin salariile și pensiile lor speciale uriașe. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi „Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a spus Gheorghiu, potrivit Agerpres.  Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM.  Acum el apără privilegiile magistraților de atacul verbal al lui Gheorghiu. „Sunt absolut iresponsabile și inacceptabile într-o democrație etichetările simplificatoare și discursul care induce ideea că drepturile magistraților sunt privilegii «luate de la gura cuiva» (...)  A construi o asemenea opoziție artificială nu este doar manipulare ieftină – este o metodă de antagonizare socială, o invitație la resentiment colectiv, o incitare la ură de clasă în formă pură, nedemnă de funcția de vicepremier.   Este o retorică de divizare socială, folosită istoric pentru a identifica «dușmani interni» și a canaliza resentimente publice. Nu este limbajul unui demnitar într-un stat european modern (...)    Comparațiile simpliste de tipul «se ia de aici și se mută acolo» sunt nu doar inexacte economic, ci și manipulative dacă sunt folosite pentru a stigmatiza o profesie. Altfel, am putea ajunge să acuzăm că salariul plătit din banii donați pentru construirea unui spital face o gaură în construirea spitalului. Absolut aberant! La fel de aberant ca a spune că pensia unui magistrat creează un deficit în bugetul unui spital”, a  scris pe Facebook fostul polițist.   

Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău: Este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi Foto: Facebook
Eveniment

Viceprimarul Timișoarei: Este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi

Viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău, a afirmat, la un podcast cu Cristian Ghinea, că „este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi” și apoi sunt șantajate. Lațcău a spus că s-a ciocnit de acest fenomen cân primăria Timișoarei s-a judecat în dosarul Colterm. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Adriana Stoicescu, judecătoarea de la Curtea de Apel Timișoara căreia Călin Georgescu i-a oferit postul de ministru al Justiției, a sesizat CSM în legătură cu afirmațiile lui Lațcău. Viceprimarul Timișoarei: Este un fenomen de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi „Se practică șantajul, mai ales în justiție. Este o cultură adevărată de loverboys care dateuiesc judecătoare în România și pe care le șantajează cu filme. Eu am avut această epifanie și acuma după mai multe discuții și întâmplări îmi dau seama că este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se dătuiască cu interlopi sau tot felul de băieți de genul ăsta, metoda loverboy de a corupe...Vorbesc foarte serios...Și aceste judecătoare ajung să fie șantajate și un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta ajung să controleze deciziile unui judecător”, a afirmat viceprimarul. Întrebat de unde a auzit „asta”, a răspuns: „Am pățit pe pielea noastră în cazul Colterm”. În octombrie 2023, presa a relatat cazul unei judecătoare din Suceava care era iubita unui interlop și pe care îl ajuta cu informații confidențiale. „Procurorii DIICOT au rămas stupefiați când au aflat că operațiunile lor antidrog ar fi fost subminate chiar de judecătoarea care le autorizase perchezițiile și măsurile de supraveghere tehnică. Magistratul i-ar fi dezvăluit date vitale din anchetă iubitului ei, traficant, iar acesta le-ar fi răspândit mai departe celor vizați”, relata Pro TV.  Judecătoarea Adriana Stoicescu, dela Curtea de Apel Timișoara, a scris pe Facebook: „Aceste afirmații dovedesc nivelul de imbecilizare a societății «noi». Personal voi sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Nu se mai poate!”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră