vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

118 articole
Justiție

CSM îl ceartă pe Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său aveau 48 de ani

CSM îl ceartă pe premierul Ilie Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său de președinte interimar aveau 48 de ani. Media celor pensionați între 12 februarie 2025 – 26 mai 2025 a fost de 52 de ani și trei luni, afirmă CSM. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Însă această medie este mult ridicată de o judecătoare pensionată la 67 de ani.  CSM îl ceartă pe Bolojan „În perioada 12 februarie 2025 – 26 mai 2025, au fost înaintate pentru emiterea decretelor de pensionare 35 de hotărâri ale Secției pentru judecători. Potrivit datelor statistice, rezultă că vârsta medie de pensionare în perioada indicată a fost de aproximativ 52 de ani şi 3 luni, contrar informaţiilor eronate transmise în spaţiul public. Statistic rezultă că, din totalul judecătorilor pensionați în această perioadă, numai 5 judecători aveau vârsta de 48 de ani, peste 85% având o vârstă mai înaintată, cea mai mare fiind de peste 67 de ani. Prezentarea în continuare a informaţiei potrivit căreia, ca regulă, judecătorii se pensionează la 48 de ani, deşi Consiliul a precizat public de mai multe ori că aceasta nu este reală, are ca scop dezinformarea societăţii şi antagonizarea acesteia în continuare faţă de corpul judecătorilor”, se arată în comunicatul CSM. „„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan, la 11 iulie. 

CSM îl ceartă pe Bolojan fiindcă critică vârsta de pensionare a magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială

Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială: informația apare într-o scrisoare trimisă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) către Comisia Europeană. Citește și: CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR În scrisoare, CSM se plânge că puterea politică vrea să taie pensiile magistraților și să-i pună să muncească mai mult. Sute de judecători se pensionează de teamă că li se taie din pensia specială „De altfel, în contextul incertitudinilor generate de acest demers legislativ, în ultimele zile, un număr de aproximativ 200 judecători au notificat deja Consiliului Superior al Magistraturii intenția de a solicita eliberarea din funcție prin pensionare”, se arată în document. Însă CSM merge mai departe și amenință că alte câteva sute, inclusiv circa 80% din judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, s-ar putea pensiona.  „Numai în anul 2025 se pot pensiona un număr de 628 de judecători, din care 83 judecători sunt doar la Înalta Curte de Casație și Justiție din totalul de 109 de judecători pe care îi are în prezent instanța supremă”, se afirmă în scrisoarea CSM.  Într-un alt document, Consiliul arăta: „Până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv ÎCCJ, curţi de apel şi tribunale. În ceea ce priveşte profesia de procuror, în prezent au vocaţie la pensionare 233 de procurori din 2360 în activitate, reprezentând aproximativ 10% din totalul celor în funcţie”.  „Situația prezentată pune in lumină un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească. Consecințele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane în sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficiența și calitatea actului de justiție, în detrimentul cetățeanului, iar o astfel de realitate pare a fi urmărită de factorul politic. Informațiile vehiculate constant în spațiul public, având ca sursă chiar exponenți importanți ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraților români, in condițiile in care sunt prezentați doar ca niște beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultățile economice și sociale pe care le traversează societatea”, se mai plânge CSM către Comisia Europeană.   

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR: toate măsurile avansate acum de premierul Bolojan și de ministrul Muncii au fost deja respinse. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Ce vor premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Florin Manole: creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților la 65% din veniturile pe ultimele 48 de luni. Dar CSM a respins încă din aprilie 2025 aceste variante, invocând decizii ale CCR. Acum, ele sunt la nivelul a 80% din veniturile pe ultimele luni.  CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Cum a susținut CSM că nu se pot tăia aceste pensii speciale, la 15 aprilie 2025: „Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”. CSM invocă decizia 900/2020 a CCR. „Legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, citează CSM din CCR.  Și propunerea de creștere a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, s-a ciocnit de opoziția CSM. Inteersant este că, în aprilie, CSM recunoștea că vârsta de pensionare este de 48 de ani. Acum câteva zile, un comunicat al CSM afirma: „Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani”. 

Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați Foto: Facebook
Justiție

CSM protestează public: Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 29 de magistrați

CSM protestează public: Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați. Președintele CSM, Elena Costache, i-a trimis o scrisoare deschisă ministrului Justiției în care apreciază că “tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor“. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Noul șef al statului a pensionat, potrivit CSM, un singur judecător, care împlinise 71 de ani.  Nicușor Dan n-a semnat decretele de pensionare pentru 51 de magistrați “În concret, în această perioada au fost comunicate Administrației Prezidențiale 29 propuneri de eliberare din funcția de judecător și 22 propuneri de numire în această funcție. Într-un singur caz s-a dat curs propunerii Consiliului Superior al Magistraturii și a fost eliberat din funcție un judecător care oricum nu mai putea fi menținut în activitate, întrucât împlinea vârstă maximă de 70 de ani până la care este permisă îndeplinirea acestei funcții.  În toate celelalte situații, procedurile de numire și eliberare din funcție nu au fost finalizate în vreun fel, iar acest fapt este inexplicabil, nefiind oferit vreun argument din partea Administrației Prezidențiale, care să îl justifice. Tergiversarea, fără nicio explicație, a acestor proceduri generează consecințe negative în activitatea instanțelor, întrucât judecătorii pentru care s-a propus eliberarea din funcție nu mai pot participa la ședințele de judecată, iar până la eliberarea din funcție posturile acestora nu pot fi ocupate de alți judecători, fapt care perturbă semnificativ procedurile judiciare.  În egală măsură, activitatea instanțelor este afectată și prin întârzierea numirii în funcție a persoanelor propuse de Consiliul Superior de Magistraturii, în condițiile în care sunt bine cunoscute dificultățile cu care se confruntă instanțele judecătorești din perspectiva resurselor umane“, susține judecătoarea Elena Costache. 

Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Foto: Facebook
Justiție

Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare

Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare. Șefa CSM, Elena Costache, s-a plâns că acest consiliu aprobă cererile de pensionare, dar judecătorii și procurorii nu se pot bucura de pensiile lor speciale fiindcă șeful statului nu semnează decretele de pensionare. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Ea a spus că îi este greu să-și imagineze “în ce tensiune stau“ magistrații pensionabili care depind de semnătura lui Nicușor Dan. Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare “De aproximativ de o luna de zile, daca nu mai bine de o luna de zile niciun decret de pensionare a vreunui magistrat din aceasta tara nu a fost semnat si in consecinta publicat in Monitorul Oficial. Asta nu o spun numai pentru colegii care se afla intr-o astfel de situatie (personal imi este greu de imaginat in ce tensiune stau), ci pentru a atrage atentia ca si aceasta chestiune – intamplatoare sau nu, prefer sa cred ca intamplatoare, ca ma consider un om de buna credinta – are efecte asupra activitatii instantelor si parchetelor din care fac parte respectivii colegi. Pentru ca stim cu totii ca legea permite – si asa este normal si firesc – ca intr-o perioada anterioara pensionarii efective colegii aceia sa fie degrevati de activitatile zilnice pe care le prestau. Or, toata aceasta perioada de asteptare si prelungire fara nicio speranta ca intr-un orizont de timp dat se va rezolva nu face decat sa perturbe o data in plus, pe langa toate cele mentionate aici, activitatea in respectivele instante si parchete. Poate cei care au atributii in aceasta chestiune se vor uita sau vor asculta ceea ce am vorbit noi astazi aici si vor face ceva in acest sens“, a spus Elena Costache, potrivit unei transcrieri a site-ului luju.ro. 

Membru CSM, atac la Nicușor Dan (sursa: Facebook/Alin Ene)
Eveniment

Un membru CSM, frustrat că magistrații pot pierde privilegii, îl critică dur pe Nicușor Dan

Membru CSM, atac la Nicușor Dan. Într-o postare pe Facebook, Alin Ene, judecător și membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii, denunță folosirea recurentă a temei pensiilor de serviciu ale magistraților ca instrument politic și populist. Membru CSM, atac la Nicușor Dan În postarea sa, Alin Ene avertizează asupra riscurilor pe termen lung ale acestei retorici: demotivarea sistemului judiciar, destabilizarea statului de drept și sacrificarea independenței Justiției în numele câștigului politic imediat. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație „Pensia de serviciu și statutul magistraților – eternul cui al lui Pepelea pentru Justiția din România Știm cu toții deja că tema pensiilor magistraților și a statutului acestora este una recurentă, scoasă la mezat la fiecare ciclu electoral sau ori de câte ori trebuie evitate alte subiecte fierbinți. O temă recurentă, folosită ca armă de manipulare Sigur că tehnica este una foarte bună, din punct de vedere al încercării de manipulare a opiniei publice. Ce contează independența justiției? Ce contează statul de drept ori statutul magistratului? Trebuie să livrăm ceva. Si ce livrăm? Măsuri populiste împotriva magistraților. Un dușman comun pe care tot noi l-am portretizat în acest fel în mentalul colectiv, pentru a distrage atenția de la noi și de la adevăratele probleme. Reforma din 2023, acceptată de Comisia Europeană Este modificarea vârstei de pensionare a magistraților necesară pentru atingerea jaloanelor din PNRR? NU! Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților a fost efectuată în 2023 și acceptată de Comisia Europeană. Ce economii se fac la bugetul de stat? NESEMNIFICATIVE! Ce efecte sunt în planul calității actului de justiție și al bunei funcționări a sistemului judiciar? DEVASTATOARE! Dar nu-i problemă, acestea nu se văd peste noapte. Ce dacă riscăm sa părăsească sistemul aproape 1000 din cei 5000 de magistrați? Nu mai angajam alții și astfel facem o economie și mai mare. Azi, statul suntem noi și după noi potopul! Justiția independentă și statul de drept sunt noțiuni prea abstracte și prea îndepărtate de meandrele concretului în care ne desfășurăm. Populismul de azi, costurile de mâine Nu avem timp să facem strategii pe termen mediu și lung și nici nu ne dorim. Vrem sânge azi și acum! Pentru că știm foarte bine relația poporului român cu capra vecinului. Deci trebuie să îi livrăm această satisfacție azi. Așa că îi oferim pe tavă capul lui Moțoc, în speranța că asta va muta atenția dinspre adevăratele probleme ale țării și ale poporului și va face mai ușor de asimilat alte măsuri, nepopulare. O egalitate mimată: fără interdicții, dar cu pretenții Declarăm populist cum toate categoriile profesionale au același stres și aceeași responsabilitate, deci trebuie să aibă aceleași condiții de pensionare și în bună măsură aceeași remunerație. Omitem să analizăm și interdicțiile, desigur. Magistrații nu pot avea nicio altă sursă de venit, cu excepția activității didactice. Dacă tot ne apucăm de egalizat profesii și meserii de la judecător până la fochist, nu egalizăm și interdicțiile și incompatibilitățile? Vânătoarea de vrăjitoare Ce rezolvăm prin această vânătoare de vrăjitoare? Vor crește pensiile și salariile din sistemul public? Se vor construi mai multe spitale și autostrăzi? Vom investi mai mult în educație, în sănătate ori în apărare? NU, desigur că nu. Niciuna din toate acestea, pentru că, astfel cum am arătat, nu există o economisire reală a banului public, ci doar speranța unui capital politic, care să fie apoi valorificat. Si încercarea de capitalizare a sentimentului denumit schadenfreude (chiar dacă o anumită acțiune nu ne aduce niciun câștig, obținem satisfacție din suferința pe care le-o aduce altora). Justiția, tot mai fragilă Și iată că, ușor-ușor, nu facem decât să ne asigurăm că Justiția din România devine din ce în ce mai demotivată, mai încărcată, mai epuizată și deci mai supusă erorilor. Dar poate ca acesta nu este doar un efect pervers, ci chiar asta ne dorim. În definitiv, statul de drept se bazează pe echilibrul celor 3 puteri (legislativă, executivă și judecătorească). Așadar, Justiția este ultima și singura stavilă în fața dorinței si acțiunilor discreționare ale puterilor executive și legislative. Și atunci, care dintre ele nu și-ar dori un echilibru cât mai firav și o Justiție cât mai slabă? Așa că ori de câte ori ne dorim destabilizarea Justiției, n-avem decât să revizităm problema statutului magistraților, reformat și răs-reformat, după bunul plac al fiecăruia, astfel cum Pepelea își vizita cuiul din peretele casei vândute. Promisiuni politice și realitatea post-electorală Altfel, bine că ne-am bucurat de marea victorie a candidatului pro-european, democratic și interesat de bunul mers al justiției. În numai câteva săptămâni, justiția e ca și rezolvată, ceea ce era și de așteptat, că doar a fost prezentată ca o prioritate. Țineți aproape, urmează democrația!”

CSM critică dur proiectul pensiilor speciale (sursa: Facebook/INM)
Eveniment

Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească

CSM critică dur proiectul pensiilor speciale. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră „inacceptabil” faptul că independența justiției a devenit o temă recurentă în campaniile electorale, într-un stat membru al Uniunii Europene. Reacția instituției vine în contextul procedurii parlamentare privind modificarea unor acte normative ce vizează pensiile de serviciu ale magistraților. CSM critică dur proiectul pensiilor speciale Potrivit unui comunicat, CSM susține că toate modificările discutate în Parlament contravin flagrant principiilor fundamentale ale statului de drept. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Printre acestea se numără independența justiției, securitatea juridică, predictibilitatea legislativă, protecția așteptărilor legitime, egalitatea în drepturi și nediscriminarea. Aceste principii sunt susținute constant și de jurisprudența Curții Constituționale. Consiliul avertizează că modul în care puterea legislativă intervine asupra statutului magistraților ignoră grav valorile fundamentale ale democrației constituționale și ale statului de drept. De asemenea, este pus sub semnul întrebării „principiul cooperării loiale” dintre autoritățile publice. CSM subliniază că schimbările legislative apar de la o zi la alta, într-o manieră abruptă, afectând esențial statutul magistraților. Aceste modificări, avertizează Consiliul, pot avea consecințe iremediabile asupra întregului sistem judiciar. „Este inacceptabil ca într-un stat de drept, membru al UE, independența justiției să fie temă electorală recurentă.” Camera Deputaților adoptă proiectul privind pensiile magistraților În paralel, plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind pensiile de serviciu pentru magistrați. Inițiat de liderii coaliției de guvernare, proiectul a fost votat cu 259 de voturi „pentru”, un vot „contra” și 25 de abțineri. Printre cele mai importante schimbări se numără eliminarea eșalonării vârstei de pensionare, urmând ca toți magistrații să se pensioneze la 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, a fost modificat modul de calcul al pensiei de serviciu, incluzând un amendament propus de USR. Noile condiții de pensionare pentru magistrați Conform amendamentului adoptat, magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani pot beneficia de pensie de serviciu la vârsta de 65 de ani. Aceasta va fi în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Cuantumul net al pensiei nu va putea depăși 100% din suma netă a ultimei indemnizații lunare. Urmează dezbaterea în Senat, for decizional Proiectul de lege urmează să fie dezbătut de Senat, care este camera decizională în acest caz. Decizia finală va avea un impact major asupra viitorului statut al magistraților și al echilibrului între puterile statului.  

Magistrat validat, cu teste psihologice picate (sursa: presshub.ro)
Eveniment

A picat două teste psihologice, dar CSM l-a validat magistrat: e fratele unei adjuncte de instanță

Magistrat validat, cu teste psihologice picate. Potrivit PressHub, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a validat în mod controversat un candidat pentru funcția de magistrat, în ciuda faptului că acesta nu a promovat testul psihologic în două rânduri. Este vorba despre avocatul Alexandru Ghiciu din Baroul Giurgiu, fratele judecătoarei Adriana Pencea, vicepreședintă a Curții de Apel București. Magistrat validat, cu teste psihologice picate Alexandru Ghiciu a fost angajat anterior la biroul juridic al Serviciului de Informații Externe (SIE), conform declarației depuse de sora sa, Adriana Pencea. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica" Întrebat despre activitatea sa în cadrul SIE, Ghiciu a refuzat să confirme sau să infirme informația, menționând: „Nu pot să infirm, nici să confirm”. Familia Ghiciu este bine cunoscută în sistemul juridic românesc. Tatăl celor doi, Pașcu Ghiciu, a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și fost procuror general adjunct al României. Încălcări ale legii și regulamentelor CSM Decizia CSM de a valida candidatura lui Alexandru Ghiciu a generat suspiciuni privind posibile abateri de la legislația în vigoare, inclusiv de la Legea 303/2002 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Membrii CSM care au votat în favoarea acestuia au fost acuzați că au aplicat „o interpretare grosolană” a legii. Mai exact, a fost ignorat articolul 17 din Legea 303/2002, care reglementează criteriile și etapele de admitere în Institutul Național al Magistraturii (INM) și în magistratură, inclusiv promovarea testelor psihologice obligatorii.  

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Politică

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro

CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR dacă nu îndeplinește corect jalonul 215. Acest jalon prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Inițial, jalonul a fost considerat îndeplinit, dar CCR a decis că este neconsituțională impozitarea progresivă a acestor pensii. Urmare a deciziei CCR, care modifica ceea ce fusese deja convenit cu Bruxelles-ul, Comisia Europeană a suspendat complet plata celei de-a treia tranșe din PNRR.  Citește și: Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe România va pierde 230 de milioane de euro dacă nu elimină sau modifică sistemul de pensii speciale, a spus ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum patru zile. Cu toate acestea CSM a anunțat a că refuză orice modificare a pensiilor speciale și amenință cu un „blocaj” - o posibilă sugestie la o nouă grevă ilegală a judecătorilor.  Potrivit luju.ro, acest comunicat a fost adoptat și de procurorii, și de judecătorii din CSM, un extrem de rar moment de unitate.  CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale „Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. „Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar”, mai atrage atenția consiliul - fără a preciza că această lege a fost schimbată prin decizia CCR.  Furia CSM pare să fi fost declanșată de intenția ca liderii PSD, PNL și UDMR să-și asume un nou proiect de modificare a sistemului de pensii speciale, proiect care să marcheze îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.   

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Foto: CSM
Justiție

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată

O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric, așa că a fost suspendată din funcție de secția pentru judecători a CSM. Suspendarea este pentru un a. Hotărârea CSM, care a fost publicată azi, anonimizează numele judecătoarei, precum și motivele pentru care a fost trimisă la psihiatrie.  Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale O judecătoare refuză să se prezinte la controlul psihiatric Legea 303/2022 prevede că „în situația în care există indicii ca un judecător sau procuror suferă de o boală psihică, la sesizarea președintelui instanței sau a conducătorului parchetului, a colegiului de conducere al instanței sau parchetului ori din oficiu, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune prezentarea judecătorului sau procurorului la expertiza medicală”. Aceeași lege prevede că, în caz de refuz sau de neprezentare, CSM dispune suspendarea pe termen de un an a respectivului magistrat. În decembrie 2024, CSM a transmis judecătoarei că trebuie să fie controlată psihiatric la data de 17 ianuarie. Aceasta a refuzat, pe motiv că fusese convocată oficial abia pe 14 ianuarie. În consecință, CSM i-a dat un nou termen, la 28 februarie 2025. Nici la acesta nu s-a prezentat, pe motiv că atacase în instanță decizia CSM de a fi controlată psihiatric. Însă CSM a decis că este vina ei pentru că nu s-a prezentat la psihiatru și a decis suspendarea judecătoarei, așa cum prevede legea. Pe durata suspendării, magistratul nu este salariat. 

România este mai degrabă „paradis al infractorilor”, spune procurorul Claudiu Sandu Foto: captură youtube
Justiție

Un înalt magistrat spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept

Un înalt magistrat, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, spune că România este mai degrabă „paradis al infractorilor” decât stat de drept. El a făcut această afirmație la ședința de bilanț a Parchetului General. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai România este mai degrabă „paradis al infractorilor” „Ridicarea Mecanismului de verificare şi control şi festivismul care a urmat acestui moment nu poate ascunde o realitate rece. Modificările legislative operate, unele decizii ale Curţii Constituţionale, unele decizii chiar ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hărţuirea în decursul timpului a magistraţilor curajoşi, înlăturarea meritocraţiei ca principiu în promovarea în Justiţie au dus România, din punctul meu de vedere, în situaţia de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept. Aceasta este o realitate pe care noi, procurorii, o simţim în fiecare zi", a declarat Sandu, citată de Agerpres.Potrivit procurorului, sistemul judiciar a trecut în decursul ultimilor şapte-opt ani prin mai multe etape "experimentale", pornind de la anularea unor probe "legal administrate" până la modificări de practică care au "bulversat complet" munca procurorilor, ceea ce a dus la situaţia în care rechizitorii care erau "bune până mai deunăzi să fie anulabile". Sume mari de la buget ajung în paradisuri fiscale „Această bulversare a practicii judiciare are, însă, ca principală sursă, din punctul meu de vedere, o calitate destul de precară a legislaţiei, iar exemplul care este o realitate este exemplul evaziunii fiscale. Uitându-mă în raportul de bilanţ prezentat de Parchetul General, am observat o scădere destul de drastică a dosarelor finalizate în zona evaziunii fiscale şi nu este de mirare. Dacă ne uităm la pedepsele pe care evaziunea fiscală le are, am putea constata că legiuitorul a considerat că este o infracţiune foarte gravă, cu un pericol social ridicat. Cu toate acestea, a lăsat în mâna ANAF puterea de a sesiza organele judiciare, punând pe acelaşi nivel şi omul de afaceri corect şi evazionistul, ceea ce, din punctul meu de vedere, care am instrumentat câteva dosare la viaţa mea, nu este corect. Asemenea modificări considerate moderne la acel moment nu fac decât să creeze o pârghie prin care sume foarte mari de bani sunt sustrase de la bugetul de stat în paradisuri fiscale pe care cred că suntem cu toţii conştienţi că nu le vom recupera niciodată", a explicat vicepreşedintele CSM.  

Au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar, constată procurorul Daniel Horodniceanu Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Horodniceanu: „Șase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar”

Declarație-șoc a procurorului Daniel Horodniceanu, membru al CSM: „Nu este o coincidenţă că sunt şase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar”. El a vorbit despre „ineficiența” actualului sistem de anchetare penală a magistraților la ședința de bilanț anual a DNA. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat „Au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar” „Trebuie să vă felicit pentru indicatorii prezentaţi, care înţeleg că sunt printre cei mai buni din istoria instituţiei, indiferent că instituţia se numea PNA sau DNA. Doresc, însă, să atrag atenţia şi asupra oportunităţii de care beneficiaţi, ca urmare a prevederii din PNRR referitoare la menţinerea unei scheme de procurori de 85% în mod permanent.  Acest lucru este de natură să încurajeze procurorii DNA să continue activitatea cu speranţa, cu credinţa că munca lor este importantă, că beneficiază de susţinere, că au acces la resurse. Aceasta în ciuda faptului că ne găsim după aproape trei ani în care Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a fost desfiinţată, formal, pentru a fi reînfiinţată, sub o altă organizare, la fel de ineficientă ca predecesoarea sa. Probabil nu este o coincidenţă că sunt şase ani de când au dispărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar. Dosarele de corupţie au dispărut, dar, personal, nu sunt convins că a dispărut corupţia din justiţie", a declarat Daniel Horodniceanu. „Ponoasele deciziei CCR” El a criticat și o deczie a CCR care a dus la închiderea a mii de dosare. „Tragem şi acum ponoasele Deciziei 358/2022 a Curţii Constituţionale care a reinterpretat norme de drept material cu consecinţa închiderii a mii de dosare penale, cu toate consecinţele care decurg de aici. Aceasta după ce, în ultimii ani, reducerea pedepselor, micşorarea termenelor de prescripţie, abrogarea sau dezincriminarea temporară a unor infracţiuni, considerarea deciziilor CCR ca fiind retroactive, toate au acţionat într-un singur registru, conţinând: prescripţia răspunderii penale, imposibilitatea trimiterii infractorilor în faţa justiţiei sau, dacă se reuşea trimiterea în judecată, micşorarea pedepselor sau chiar achitarea cauzată de modificările aduse conţinutului legal. Va trebui în continuare să fim atenţi şi la modificările periodice de practică judiciară care se produc destul de des", a mai arătat Daniel Horodniceanu. 

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Procurorii și judecătorii sunt furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare, arată o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii către vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul CSM a reacționat în această dimineață la ordonanța „trenuleț” privind reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul ordonanței prevede, printre altele, ca magistrații să nu mai beneficieze de uriașa diurnă de detașare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, zilnic. În acest fel, un judecător putea primi aproape încă un salariu din diurne. Acum, Guvernul vrea ca diurna de detașare a magistraților să fie egală cu a altor bugetari, adică 23 de lei. Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță. CSM critică dur această propunere, care ar face ca diurna magistraților să fie de 23 de lei, susținând chiar că este neconstituțională. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete „neatractive”, care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (...) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, susține CSM. CSM amenință cu atacarea ordonanței la CCR pe motiv de discriminare: „o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată”. Ei arată că ordonanța nu se atinge de diurnele parlamentarilor sau ale unor membri ai Autorității Electorale Permanente.

Statul, stors de bani de familia procurorului general Foto: Vremea Nouă
Eveniment

Statul, stors de bani de familia procurorului general

Statul român este stors de bani de familia procurorului general, care câștigă procese consistente pentru salarii mai mari. Nu doar procurorul general, Alex Florența, a dat statul în judecată, ci și soția sa, Florența Cristina. Din declarațiile de avere reiese că din 2019 se îndeletnicesc cu obținerea unor suplimente importante la salariu prin darea în judecată a statului, deși ambii au salarii uriașe. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează În aprilie 2024, Alex Florența a fost într-o deplasare în Brazilia, alături de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu și și Georgian Pop, șeful Administrației Rezervelor Naționale. Oficialii români nu au anunțat deplasarea, dar s-a aflat de ea într-o postare a unui demnitar brazilian. Echipa braziliană a Justiției române Statul, stors de bani de familia procurorului general În schimb, dosare majore sunt îngropate de ani la Parchetul General. De exemplu, până acum nu a fost trimis nimeni în judecată în dosarele privind incendiile din spitalele de stat, din perioada pandemiei - Spitalul Județean Neamț (controlat de baronul PSD Ionel Arsene), Insitutul Matei Balș (fieful lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD) sau Spitalul de Boli Infecțioase Constanța. Cât câștigau, în anul fiscal 2023, soții Florența, în afară de sumele recuperate prin procese: Alex Florența: 254.455 lei - salariu procuror general, 43.297 - salariu DIICOT (înainte de numirea la Ministerul Public), 82.641 - indemnizația membru CSM, 10.284 - „spor salarial proiecte europene”. În total: circa 390.000 lei, net, anual, respectiv 32.500 de lei/lună, în medie, în anul fiscal 2023. Cristina Florența: 256.585 de lei - salariu de la CSM, 65821 lei - spor pentru proiecte europene, 73432 lei - diurne și transport. În total, circa 395.000 de lei, aproape 33.000 lei/lună. Ea nu judecă dosare, ci este, de facto, funcționar al CSM. Însă, de mai mulți ani, cei doi dau statul în judecată și primesc așa-numite „drepturi salariale restante”: 2023 (sume care apare în declarația din anul următor, 2024): 86997 lei - Alex Florența, 92714 lei - Cristina Florența 2022: 86493 lei - el, 77820 - ea. 2021: 49.488 lei - el, 34.489 - ea 2018: 809 lei În total, cei doi au câștigat - până acum - din astfel de procese circa 426.000 de lei în trei ani. Doar conturile în bancă și plasamentele financiare ale familiei Florența sar de 340.000 de euro. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș Severin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră