duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CSM

61 articole
Justiție

Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru

Averea uriașă a obscurului judecător Daniel Grădinaru, aflat la șefia CSM, și co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților. Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru - soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție - are trei mașini, inclusiv un BMW. Președintele CSM este printre numeroșii magistrați care au dat statul în judecată și, surprinzător, au și câștigat: în declarația de avere din 2023, el precizează suma de 28.398 de lei obținuți din „drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești”. Interesant este saltul salarial făcut de Grădinaru între anul fiscal 2021 (din declarația de avere din 2022) și anul fiscal 2022 (din declarația de avere din 2023): în 2021 câștiga din „activitate juridică” la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea de Apel, doar circa 330.000 de lei, iar în 2022 a ajuns la 420.345 de lei din „venituri salariale și alte drepturi de natură salarială” de la ICCJ. Însă, în anul 2022, obscurul judecător Grădinaru a câștigat, de la statul român, prin diferite activități pe care le-ar fi prestat, ușor peste 100.000 de euro. Grădinaru are un doctorat, dar este neclar, din CV-ul său, dacă l-a obținut la Academia de Poliție, celebră prin numărul uriaș de doctorate care au fost identificate ca fiind plagiate, sau la universitatea privată, Titu Maiorescu. G4Media a scris că doctoratul prezintă elemente clare ale unui plagiat intenționat. A secretizat dosarul în care șefa ICCJ, Alina Corbu, scăpa de acuzațiile DNA Printre sentințele celebre date de președintele CSM se află: secretizarea dosarului în care Alina Corbu, președintele ICCJ, a fost achitată de acuzațiile DNA. Practic, publicul nu poate ști de ce foștii colegi ai lui Corbu au salvat-o. Condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual - sentință în co-autorat cu Lia Savonea În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. „Despre noul președinte al CSM s-a scris că a încercat să stabilească, în 2018, completul de judecată în dosarul lui Liviu Dragnea. ÎCCJ l-a condamnat în mai 2019 pe fostul lider PSD la trei ani și jumătate de închisoare pentru dosarul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman”, scria Europa Libera Romania, în ianuarie 2023 „Grădinaru a mai făcut parte din completurile de judecată care i-au achitat pe mai mulți politicieni români, printre care Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță sau Ludovic Orban”, mai arăta Europa Liberă. Document G4Media Grădinaru crede că magistrații nu-s vinovați de starea României Marți, șeful CSM s-a făcut că nu știe mai nimic despre nota ministerului de Finanțe în care se arăta că statul ar putea intra în incapacitate de plată urmare a avalanșei de procese câștigate de magistrații care cer majorarea salariilor retroactiv. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe „Există calcule și sigur că rectificarea bugetară este un act devenit normal în România și se așteaptă rectificarea bugetară de către toate instituțiile publice. Această stare în care se află acum țara și care a impus luarea acestor măsuri fiscale nu este generată în niciun caz de plata drepturilor magistraților. Am văzut și termenul total nepotrivit de «jupuire» a bugetului de către magistrați”, a afirmat Grădinaru.

Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Foto: CCR
O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Foto: ICCJ
Justiție

Judecătoare amânat sute de dosare, pedepsită de CSM

O judecătoare din Suceava, Marian Raluca Elena, care a amânat pronunțarea în sute de dosare civile, uneori aproape un an a fost pedepsită dur de CSM: i-au dat un avertisment, cea mai blândă sancțiune posibilă. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Judecătoarea a câștigat, în 2022, circa 10.500 de lei pe lună, dar are o avere uriașă. Printre altele, ea are o vilă de 286 mp, construită împreună cu soțul ei, și patru apartamente, în Suceava, moștenite sau obținute prin donație. În plus, a moștenit circa 3,7 hectare de teren agricol și are trei autoturisme. O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Inspecția Judiciară, care a reacționat la o plângere împotriva acestei judecătoare, arăta cum tergiversează ea soluționarea dosarelor: „Acțiune disciplinară MĂRIAN RALUCA ELENA judecător în cadrul Judecătoriei Suceava pentru faptele sale, concretizate în amânarea succesivă a pronunțării, într-un număr de 255 cauze civile, pe perioade îndelungate de timp, cuprinse între 17 și 332 zile, și în neredactarea în termenul legal a unui număr de 182 dosare, cu o întârziere cuprinsă între 18 și 681 zile, de natură să afecteze grav drepturile persoanelor implicate în procedurile judiciare referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrunesc elementele constitutive ale abaterilor disciplinare prevăzute de art. art. 271 lit. q) teza I și art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”. Însă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), secția pentru judecători, n-a considerat aceste fapte ca fiind foarte grave. „Admite acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava. În baza art.273 alin.(1) lit.a) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, aplică paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava – sancțiunea disciplinară constând în 'avertisment' pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit. g) teza I și art.271 lit.q) teză I din același act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pusă la dispoziția părților prin intermediul Grefei, astăzi 27.09.2023”, au decis judecătorii din CSM la 27 septembrie.

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați (sursa: Facebook/CSM)
Justiție

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați. Mai mulți actuali sau foști angajați ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost dați în judecată de instituție, pentru a recupera 155.514 de lei, potrivit PressHub. Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați Suma a fost declarată neeligibilă într-un proiect al CSM finanțat cu fonduri norvegiene. Printre pârâți se află Mirela Stancu, judecător al României la Tribunalul Uniunii Europene și Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare. Citește și: Abandonat de familie: tânărul șofer drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai, nevizitat nici de tată, nici de mamă. Tatăl ar fi părăsit țara, mama s-ar fi mutat Procesul a fost deschis de CSM în 2020, la Tribunalul București, instanță care a respins cererea Consiliului pe motiv că s-a prescris dreptul la acțiune. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care a decis rejudecarea cazului, după ce a constatat că CSM a deschis procesul de recuperare a banilor în termenul legal.

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii Foto: Facebook
Eveniment

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii

CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii prin eliminareaa unor posturi neocupate: „Consecințe devastatoare, pe termen lung”, apreciază acest consiliu. CSM cere, în consecință, ca sistemul judiciar să fie exceptat de la această măsură. CSM desființează intenția lui Ciolacu de a face economii „Reamintim că, la nivelul instanţelor judecătoreşti sunt vacante în prezent 1127 posturi de judecător, dintr-un total de 5065 posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi. Prin urmare, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător și 29,70% din posturile de procuror. Astfel, adoptarea măsurilor preconizate va duce la desființarea unor instanțe sau parchete, care astăzi funcționează exclusiv prin delegarea unor judecători sau procurori, în timp ce altele vor funcționa doar cu unul sau doi judecători ori procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de lege (celeritatea, repartizarea aleatorie etc.). Un alt efect al desființării („anulării”) posturilor vacante de la nivelul instanțelor și parchetelor va fi imposibilitatea repartizării mai multor generații de auditori de justiție de la Institutul Național al Magistraturii, care în prezent urmează deja cursurile de formare inițială specifice. În mod similar, „anularea” posturilor vacante de grefieri din cadrul instanțelor și parchetelor va bloca repartizarea cursanților actuali ai Școlii Naționale de Grefieri. În egală măsură, la nivelul sistemului judiciar nu va mai fi posibilă organizarea concursurilor de promovare efectivă la instanțele și parchetele superioare, fiind blocată ascensiunea firească în carieră a magistraților. De asemenea, „anularea” posturilor vacante face imposibilă exercitarea atribuțiilor legale ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor, precum și cariera magistraților, nemaifiind posibile măsuri precum transferul, detașarea, delegarea acestora. În același context, nu poate fi ignorată nici situația gravă a Inspecției Judiciare, unde numărul mare de posturi vacante de inspector judiciar creează deja dificultăți majore, care în niciun caz nu ar putea fi permanentizate printr-o măsură legislativă de natura celei preconizate. Tot astfel, afectarea, prin măsuri de natura celei preconizate, a activității Institutului National al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri se va repercuta asupra capacității acestor instituții de a asigura derularea procesului de formare profesională a personalului din sistemul justiției la standardele de calitate pe care le reclamă desfășurarea corespunzătoare a activității judiciare. Nu în ultimul rând, afectarea structurii de personal a Consiliului Superior al Magistraturii s-ar repercuta asupra capacității acestei autorități publice de a-și îndeplini atribuțiile complexe în domeniul carierei judecătorilor și procurorilor și al organizării și funcționării instanțelor și parchetelor, prevăzute de lege în considerarea rolului constituțional de garant al independenței justiției. În considerarea tuturor celor de mai sus, atragem atenția că posturile vacante în prezent în sistemul judiciar nu reprezintă un surplus dispensabil, ci constituie expresia unei situații de criză cu care sistemul judiciar se confruntă de mult timp, soluția firească pentru atenuarea acestei situații fiind nu aceea de eliminare a posturilor vacante, ci, dimpotrivă, aceea de ocupare a lor în cel mai scurt timp, pentru a atenua gravele dificultăți cu care autoritatea judecătorească se confruntă ca urmare a lipsei de personal”, afirmă CSM. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră

CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale

CSM exercită noi presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: acest consiliu arată că peste 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La Înalta Curte de Casație și de Justiție ar pleca 82 din cei 104 judecători aflați acum în funcție. Reacţia CSM vine după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat luni că vârsta de pensionare va creşte treptat până la 65 de ani pentru toţi românii, în urma discuţiilor cu Comisia Europeană privind eliminarea pensiilor speciale. Modificarea urmează să fie aplicată prin introducerea unor amendamente în Parlament. CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale Într-o hotărâre adoptată joi de Plenul CSM, se arată că, la sfârşitul anului 2023, ar fi eligibili pentru pensionare 540 judecători şi 331 procurori; în anul 2024 ar fi eligibili alţi 273 judecători şi 73 procurori, iar în anul 2025 s-ar putea pensiona încă 199 judecători şi 111 procurori, totalul fiind de 1.527 de magistraţi care se pot pensiona până la sfârşitul anului 2025. Edificatoare în acest sens este situaţia de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dintr-o schemă de 122 posturi, îşi desfăşoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârşitul anului 2023. De asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintr-o schemă de 161 posturi, funcţionează efectiv 68 de procurori, dintre care 28 îndeplinesc condiţiile de pensionare până la sfârşitul acestui an. În acest moment, transmite CSM, sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi. Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuţiilor din spaţiul public privind eliminarea pensiilor speciale. Astfel, analiza datelor statistice relevă că numărul judecătorilor şi procurorilor care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022 este aproape dublu comparativ cu anul 2021. Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători şi 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au pensionat 248 de judecători şi 143 de procurori, s-a ajuns ca în anul 2022 sa se pensioneze 464 de judecători şi 256 de procurori. CSM, de acord cu modificări, dar peste 15-20 de ani CSM propune ca soluţie o creştere etapizată a vârstei de pensionare, poate într-un interval de 15-20 de ani. "Orice modificare a condiţiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu şi a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv, cu afectarea aşteptărilor fireşti ale magistraţilor în funcţie, care ar îndeplini aceste condiţii pe viitor. Aşadar, aplicarea unor dispoziţii legale de această natură nu se poate realiza decât etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, tocmai pentru a răspunde cerinţei de previzibilitate a cadrului normativ, evocată constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", spune CSM. O reglementare etapizată a condiţiilor de pensionare trebuie să asigure recunoaşterea în continuare, în mod real, a dreptului la pensionare, într-un interval care să nu difere fundamental de aşteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare, arată reprezentanţii Consiliului. "Un exemplu edificator în acest sens este oferit de reglementări anterioare în domeniul legislaţiei privind sistemul public de pensii, în care majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare a fost realizată etapizat pe o perioadă îndelungată de timp, prin creşterea treptata a condiţiilor menţionate, astfel încât impactul unor asemenea modificări să fie minim din perspectiva beneficiarilor. Astfel, prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care vârsta de pensionare a fost majorată de la 57 ani la 63 ani pentru femei, respectiv de la 62 ani la 65 ani pentru bărbaţi, perioadele de creştere de 6 ani şi, respectiv de 3 ani, au fost etapizate pe o durată de aproximativ 20 ani şi, respectiv 15 ani", argumentează CSM. Amenințarea depopulării sistemului CSM atrage atenţia că pensionarea în masă a magistraţilor va duce la un veritabil blocaj în activitatea judiciară. "Imaginea depopulării sistemului judiciar devine şi mai accentuată dacă este avută în vedere şi perspectiva extrem de probabilă în care judecătorii şi procurorii aflaţi în prima parte a carierei ar părăsi sistemul judiciar ca efect al demotivării lor, în condiţiile pierderii oricărei posibilităţi de dobândire a unei pensii de serviciu, aşa cum aceasta este prevăzută de reglementarea în vigoare. În acest sens, trebuie avut în vedere că, la 1.12.2023, în sistemul judiciar vor exista un număr de 1.403 judecători şi 658 de procurori cu o vechime de cel mult 10 ani, care ar putea opta pentru alte profesii, mai puţin solicitante, fără interdicţiile şi incompatibilităţile specifice şi cel puţin la fel de motivante financiar", consideră CSM. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament

Horodniceanu, zero șanse să fie sancționat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Horodniceanu, zero șanse să fie sancționat

Horodniceanu, zero șanse să fie sancționat. Luarea unei decizii în cazul vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii ar putea întârzia câteva luni. Horodniceanu, zero șanse să fie sancționat Chiar dacă Inspecţia Judiciară a anunţat autosesizarea imediat după apariţia în public a conflictului dintre procurorul Daniel Horodniceanu şi poliţiştii rutieri, procedurile legale de urmat pot dura şi câteva luni, iar o eventuală decizie de sancţionare poate fi contestată în instanţă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sancţiunile aplicate în cazul în care se consideră că Horodniceanu a adus atingere prestigiului justiţiei pot varia de la un simplu avertisment, până la excluderea din magistratură, fără a exista criterii clare de apreciere a gravităţii faptei. Citește și: Horodniceanu, mașină de făcut bani de la buget: veniturile sale au sărit, în 2021, de 100.000 de euro Un procuror sibian care s-a prăbuşit pe holul instituţiei din cauza stării de ebrietate în care se afla a scăpat fără nicio sancţiune. Un judecător cunoscut care îşi tundea gardul viu al curţii a fost sancţionat cu excluderea din magistratură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fost șef DIICOT, Daniel Horodniceanu, amenințător la adresa polițiștilor care l-au oprit în trafic Foto: Inquam/ Octav Ganea
Justiție

Fost șef DIICOT, amenințător adresa polițiștilor oprit

Fost șef DIICOT, amenințător la adresa polițiștilor care l-au oprit în trafic: „Am să vorbesc cu șeful IPJ-ului”, le spune Daniel Horodniceanu unor agenți care, de altfel, erau extrem de politicoși, dar fermi. Horodniceanu a condus DIICOT din 2015 în 2018. El este acum vicepreședinte al CSM. Filmarea în care Horodniceanu este oprit de polițiști - care susțin că i-a depășit fără să semnalizeze, pe un drum cu limită de viteză de 50 de kilometri pe oră, în condițiile în care mașina poliției avea 70 km/h - a fost distribuită de site-ul jurnalist.ro, site gestionat de Dan Bucura. Nu este clar când a avut loc incidentul, iar filmarea este montată - chiar potrivit precizărilor de pe acest site. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fost șef DIICOT, amenințător la adresa polițiștilor care l-au oprit în trafic Din dialog se poate observa că Horodniceanu este supărat că a fost oprit și încearcă să-i intimideze pe agenții de poliție, spunând că a fost procuror și că va vorbi cu șeful IPJ. La finalul incidentului, Horodniceanu se laudă că datorită unei discuții pe care a avut-o cu ministrul de Interne Gabriel Oprea, în 2016, au crescut salariile polițiștilor - dar el nu explică în ce calitate a avut o astfel de intervenție și care a fost motivul pentru care a fost nevoie să crească salariile polițiștilor. Citește și: Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale: „O dată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm” Iată câteva fragmente din discuția lui Horodniceanu cu polițiștii: „Horodniceanu: Sunt procuror-șef Horodniceanu, de la crimă organizată. Nu mă cunoașteți? Agent poliție: Nu vă cunoaștem. Dați-ne documentele. Horodniceanu: Dar de ce nu mă cunoașteți oare? Dar de unde sunteți dvs? (Terminați odată cu prostiile astea! Dvs nu știți cu cine vorbiți...Bine! (...) Sunteți foarte scrofuloși, la datorie, văd. Agent: Ne facem treaba. În ultimele săptămâni au fost mai multe furturi de animale în zonă. (...) Horodniceanu: Am să vorbesc cu șeful IPJ-ului. Faceți ce doriți dvs. Eu oricum mâine mă duc să mă văd cu câțiva...Nu se poate așa ceva (...) Eu sunt în măsură să fac orice. Din cauza mea, dvs. aveți un 15% la salariu, adică în favoarea dvs. Eu am vorbit cu ministrul Oprea în 2016 și dvs ați luat 15%. Agent: Datorită, nu din cauza... Horodniceanu: Datorită, da...(...) În cazul polițiștilor care sunt respectuși, care știu să vorbească cu procurorii (...) Vorbiți așa cu infractorii. Eu nu sunt infractor, sunt procuror”.

Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu Foto: Facebook
Eveniment

Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu

Un vicepreședinte al CSM, Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT, a lansat un atac dur la modificările la codurile penale, inclusiv cele susținute de actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Horodniceanu a mai spus că viitori șefi ai parchetelor, care urmează să fie desemnați în această primăvară, vor fi numiți politic. Atac dur la codurile penale susținute de Predoiu „Deşi sunt prezent la tribună în calitate de vicepreşedinte al CSM, perioada de referinţă, şi anume 2022, m-a prins ca procuror de execuţie în cadrul DIICOT. În această calitate, m-am confruntat mai întâi cu proiectele, apoi cu modificările legislative din ultimii ani, încheind cu cele din decembrie 2022. Asistăm, din păcate, de o lungă perioadă de timp, la modificări succesive ale legilor Justiţiei în formele lor cele mai variate, aşa cum, în principiu, la un moment dat, conveneau celor care le modificau. Am asistat la modificări succesive ale Codurilor penale şi de procedură penală aşa cum dictau interesele unor lideri urmăriţi penal, intrigaţi de faptul că atunci când săvârşeşti o infracţiune ai putea să şi răspunzi penal", a declarat Horodniceanu la prezentarea activităţii Ministerului Public (parchete) pe anul 2022, unde a asistat şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Vicepreședintele CSM a criticat și Curtea Constituțională, despre care a spus că este „legiuitor pozitiv”. El s-a referit la secția specială de investigare a infracțiunilor din Justiție, arătând că „au fost create şi folosite instituţii din Justiţie împotriva Justiţiei înseşi, cu consecinţa unui asalt făţiş asupra unor magistraţii incomozi”. El a vorbit, cu multă neîncredere, și despre viitori șefi ai Parchetelor. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „Un stat debil se sabotează singur” „Urmează noi proceduri de numire a procurorilor şefi ai parchetelor cu numiri politice. S-a motivat că s-a aşteptat adoptarea noilor legi ale Justiţiei. Dacă este foarte bine aşa, urmează să constatăm. Legea şi-a dorit un procuror general cu atribuţii mult lărgite, atât în ceea ce priveşte posibilităţile sale de delegare în toate funcţiile de execuţie, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de infirma soluţiile tuturor procurorilor, care au devenit nelimitate. Vom avea deci un super procuror general, care va trebui însă se înţeleagă că o putere atât de mare trebuie să fie însoţită de o responsabilitate la fel de mare. Un procuror general care va trebui să înţeleagă că sistemul judiciar trebuie reformat, că este timpul pentru proiecte mari, că trebuie să vadă tabloul complet al sistemului. Să se ridice deasupra carenţelor de sistem care l-au parazitat pe acesta, atât de mult timp. Mă întreb însă cam ce strategii faci când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează în acest moment doar cu 45% din personal", a arătat Horodniceanu. Vorbind despre numărul uriaș de dosare aflate acum la Ministerul Public - 1,7 milioane - vicepreședintele CSM a criticat dur modul în care funcționează statul român: „Un stat disciplinat, bine organizat, acţionează concertat, adoptă măsuri logice, integrate. Numai un stat debil se sabotează singur, prin propriile instituţii”.

„Societatea civilă” din CSM, selectată de PSD Foto: Facebook Ioan Sas
Eveniment

„Societatea civilă” din CSM, selectată de PSD

„Societatea civilă” din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost selectată de PSD: din consiliu vor face parte un taragotist maramureșean, Ioan Sas, precum și Fănel Mihalcea, tatăl Silviei Mihalcea, iubita șefului secretariatului general al Guvernului, penalul Marian Neacșu. Silvia Mihalcea este și secretar general al Camerei Deputaților. Cei doi au fost trimiși în CSM cu votul unei majorități zdrobitoare a senatorilor. Potrivit legii, pot fi membri din partea societăţii civile în CSM specialişti în drept, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală şi nu sunt membri ai vreunui partid politic. CSM are 19 membri – 14 magistraţi, doi reprezentanţi ai societăţii civile şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general. „Societatea civilă” din CSM, selectată de PSD Ioan Sas (53 de ani) este avocat și un susținător declarat al lui Gabriel Zetea, șeful PSD Maramureș. Însă, Sas este celebru prin faptul că este cântăreț de muzică populară, inclusiv la taragot. În 2020, a demisionat din PSD supărat că n-a fost plasat pe o poziție eligibilă pe listele pentru Senat. Fănel Mihalcea a fost procuror la Brăila. S-a pensionat în 2017 și beneficiază de pensie specială, de circa 22.000 lei/lună. Soția sa este farmacistă pensionară și, în declarația de avere din 2022, apare că ea a obținut venituri de peste trei milioane de lei dintr-o farmacie care nu apare în declarația de avere din 2018. În 2022, Fănel Mihalcea a fost plasat în consiliul de administrație al Administrației Fluviale a Dunării de Jos - companie subordonată ministrului PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu. Din declarația de avere a unui actual membru al CSM, Victor Alistari, se vede că acesta câștigă circa 40.000 de lei pe lună de la acest consiliu - indemnizații și diurnă de detașare. Citește și: ANALIZĂ Rusia are muniție, tancuri și resurse umane ca să continue războiul cel puțin un an. „Nu sunt semne ale unui final rapid” – șeful informațiilor militare estoniene

Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu respins candidaturile 13 magistrați

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a respins candidaturile a 13 magistrați care urmau să fie numiți judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Legea îi permite șefului statului să respingă o singură dată propunerile CSM pentru numirea în funcția de judecător. Potrivit legii din Republica Moldova, judecătorii „se numesc în funcţia de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani”. Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați „Se resping candidaturile doamnelor Hadîrca Victoria, Slobozean Silvia, Bagrin Lucia, Berdilo Rodica, Ciubotaru Lorina, Ionașcu Olga, sanduța Victoria, Vasilenco Angela și ale domnilor Crigan Dragoș, Gandrabur Marcel, Martînenco Veaceslav, Vasilache serafim și Movilă Iurie, propuși pentru a fi numiți în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă”, se arată în documentul semnat de către președinta țării Maia Sandu și citat de newsmaker.md. Una dintre candidatele respinse de Maia Sandu, Rodica Berdilo, este cea care a invalidat rezultatele alegerilor pentru primăria Chișinău, alegeri câștigate de Andrei Năstase. Berdilo a luat această decizie în urma unui recurs al Partidului Socialiștilor, care l-a acuzat pe Năstase că a făcut agitație electorală în ziua alegerilor. Decizia judecătoarei Berdilo a fost apoi menținută de Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție. Citește și: Va accepta Putin ca ONU să supervizeze o operațiune de deblocare a portului Odesa pentru a permite exportul cerealelor din Ucraina? Marele risc: un atac rusesc de pe mare Însă legea Republicii Moldova prevede că șeful statului nu se poate opune pentru a doua oară propunerilor CSM: „La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau pînă la atingerea plafonului de vîrstă în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate”.

Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție. Lia Savonea câștiga, în 2020, 475.000 lei/ an Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Membrii CSM dat judecată propria instituție

Nu mai puțin de 13 din cei 14 membrii aleși din CSM și-au dat în judecată propria instituție pentru a recupera suma de 100.000 de euro, arată Europa Liberă România. Cei 13 susțin că au fost discriminați începând cu anul 2017. Doar judecătoarea Andreea Chiș din CSM nu a intentat proces. Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție „În urmă cu șase ani, guvernul a majorat cu 25% salariile consilierilor de probațiune, adică cei care se ocupă de reintegrarea socială a condamnaților din România. Trei ani mai târziu, cei 13 membri nemulțumiți din CSM au ajuns la concluzia că, începând cu 2017, au fost discriminați. Din moment ce salariile consilierilor de probațiune au crescut cu o pătrime și fac parte din familia ocupațională „justiție”, aceasta ar însemna că și salariile celor din CSM, care fac parte din aceeași familie ocupațională, trebuie să crească cu 25%”, explică Europa Liberă România. Acest site a calculat că, dacă vor câștiga, vor primi circa 500.000 de lei de persoană. Procesul se judecă la Curtea de Apel Pitești și are următorul termen pe 26 mai. Ultima declarație de avere depusă de Lia Savonea, membră a CSM, arată că, în anul fiscal 2020, ea a încasat „indemnizații și alte asemenea venituri” în valoare de 475.545,44 lei. În 2021, judecătorul Bogdan Mateescu - care a depus o declarație de avere în februarie 2022 - primea de la stat: 330.511 lei - indemnizație de președinte CSM, 163.457 lei - diurnă delegare și detașare și 40.713 lei - decontare chirie și transport. În total: circa 535.000 de lei. Procurorul Codruț Olaru - deținătorul a două mașini Audi - a încasat de la CSM și de la Ministerul Public, în 2021, circa 540.000 de lei. Judecătoarea Evelina Oprina: 330.000 de lei de la CSM, în 2021. Printre altele, ea deține trei apartamente în București, ultimul fiind cumpărat în 2022, fără să fi apelat la vreun împrumut. În declarația de avere nu figurează venituri din chirie. Judecătoarea Gabriela Baltag, posesoarea unui Audi Q3, a unui apartament și a unei case de vacanță, la Piatra Neamț: 331.389 lei - indemnizație CSM, în 2020, diurnă detașare - 151.000 lei, alocații locuință și transport - 42.000 de lei și încă 7.100 de lei pentru alte drepturi. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul

CSM, milioane firmei de casă PNL (sursa: Facebook/CSM)
Investigații

CSM, milioane firmei de casă PNL

CSM, milioane firmei de casă PNL. Consiliul Superior al Magistraturii plătește peste nouă milioane de lei, adică în jur de 1,8 milioane de euro, pentru a promova la TV, radio și în mediul online un proiect european. Contractul a fost atribuit unei asocieri de firme din care face parte și All Media Company, societate plătită cu 75.000 de euro de Partidul Național Liberal. CSM, milioane firmei de casă PNL Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) derulează proiectul european "TAEJ – Transparenţă, accesibilitate şi educaţie juridică prin îmbunătăţirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar", în valoare de aproximativ 30 de milioane lei. În jur de 25 de milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European iar restul reprezintă cofinanțarea beneficiarului și a partenerilor. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Beneficiarul proiectului este Consiliul Superior al Magistraturii iar parteneri sunt Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției. CSM își propune prin acest proiect să îmbunătățească comunicarea publică astfel încât aceasta să fie abordată unitar la nivelul sistemului judiciar. Totodată, CSM vrea un grad ridicat de acces la justiție prin facilitarea accesului la informații privind sistemul judiciar și serviciile furnizate cetățenilor. Dar și un nivel ridicat de informare, conștientizare a drepturilor și a gradului de educație juridică a publicului. Aproape două milioane de euro pe publicitate Aproape o treime din valoarea totală a proiectului, adică peste 9.000.000 de lei, echivalentul a 1,8 milioane de euro, vor fi cheltuiți pentru promovarea proiectului la TV, radio și în mediul online. La licitația organizată de CSM pentru atribuirea contractului de promovare au fost depuse patru oferte. Culmea, trei participanți la licitație și-au retras ofertele. Astfel, contractul a fost atribuit, în urme unei licitații cu un singur ofertant, asocierii dintre firmele Complete Media Grup și All Media Company. Prima firmă, Complete Media Grup, este patronată și administrată de focșăneanca Roxana Necula. Cealaltă societate este deținută de Doina Ștefania Ursică și Ioana Ursică. Ambele societăți sunt abonate la contractele publice. Peste cinci milioane de la Poliția Română Cele două firme au mai câștigat împreună două contracte, în valoare de aproximativ patru milioane de lei, de la Inspectoratul General al Poliției Române. În ianuarie 2022, au câștigat o licitație în valoare de 2,175 milioane lei pentru organizarea unei campanii naționale de educație rutieră, în cadrul proiectului european "Educație rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanților la trafic pentru creșterea gradului de siguranță rutieră". Anterior, în octombrie 2021, mai câștigaseră un contract în valoare de 1,72 milioane lei pentru organizarea unei alte campanii de educație rutieră în cadrul aceluiași proiect european. În iulie 2021, firma Complete Media Group a mai câștigat un contract de aproximativ 1,3 milioane lei în urma unei licitații organizate tot de Inspectoratul General al Poliției Române. Și tot pentru promovarea unei campanii de educație rutieră aferentă aceluiași proiect european. Peste 13 milioane de lei, de la Fonduri Europene și ANCOM Complete Media Group a mai câștigat în aprilie 2019 un contract, de peste 12 milioane de lei, de la Ministerul Fondurilor Europene pentru producția și difuzarea de materiale aferente campaniei de comunicare pentru promovarea oportunităților de finanțare. Tot în 2019, a câștigat un alt contract, în valoare de 1,23 milioane lei, de la Autoritatea Națională pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații. Contractul prevedea realizarea unei campanii de informare cu privire la existența secțiunii InfoCentru dedicată utilizatorilor site-ului ANCOM. All Media Company, 75.000 de euro de la PNL Firma patronată de familia Ursică, All Media Company, este la rândul ei abonată la contractele publice. În asociere cu firma GMP Advertising, fondată de Felix Tătaru, a câștigat un contract de aproximativ 3,8 milioane lei de la Institutul Național de Statistică pentru campania de promovarea a recensământului populației și locuințelor. Cel mai mare contract, de aproximativ zece milioane de lei, a fost câștigat în anul 2019 de la Ministerul Fondurilor Europene pentru promovarea fondurilor Structurale și de Investiții. Firma familiei Ursică a beneficiat de contracte și din partea Partidului Național Liberal, în mandatul de președinte al lui Florin Cîțu, actualul președinte al Senatului României. Conform contractelor publicate de europalibera.org, firma ALL Media Company a fost plătită în perioada noiembrie – decembrie 2021 cu suma de 75.000 de euro de PNL.

Comisia de la Veneția critică dur modul în care Predoiu și coaliția majoritară au desființat SIIJ Foto: Facebook Cătălin Predoiu
Politică

Comisia de la Veneția critică dur modul în care au desființat SIIJ

Comisia de la Veneția critică dur modul în care Cătălin Predoiu și coaliția PSD-PNL-UDMR au desființat SIIJ. Într-un punct de vedere publicat azi, comisia recomandă restabilirea competențelor DIICOT și DNA în ceea ce privește anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția critică și viteza cu care proiectul a trecut de Parlament. Comisia de la Veneția critică dur modul în care au desființat SIIJ Iată concluziile acestei instituții: ”??????? ?? ?? ?????̦?? ???????̆ ????? ?? ???? ? ???? ????????̆ ???????̆ ???? ?????????????̆ ??????? ????????̦???? ???? ? ?????? ???? ????????? ?̦? ? ???? ??????????̆, ???? ?? ? ?̂??????? ??̆ ????? ? ???? ????????̆ ?̂?????? ?? ??????? ??̆ ?????̆ ????? ??????. ????????̦???? ????̦??? ???????? ?? ?? ?????? ??̆ ??? ?? ???????? ?̂? ????. ?????????? ????????̦?̆??? ???? ?? ?????? ??̆ ??? ????? ?? ? ??????? ??? ?????̆ ????????̦?̆ ?̂? ???????????? ?̦? ????̆????? ??????̆ ? ???????̦??????? – ??? ??? ??????????̆, ??????̦?? – ?????? ?? ??????̆???? ?̦? ?????????. ???? ???̦?? ???????? ?? ? ?????????̆ ?? ????????? ?????????????̦? ?? ??????? ????ℎ?????? ?? ?? ??̂???̆ ?̂????? ????? ?? ?????̦?? ?̦? ??????̦?? ?̦? ? ????? ????̦??? ????̦???? ?? ???? ???? ? ?????̦?? ??? ???? ?????? ? ??????? ??????????̦?? ??????? ??????̦???? ?? ??????̦?? ??? ??????̆??????? ?̦? ????????????, ????̂? ???????? ????ℎ?? ??????????? ???. ???̂?? ?̂? ?????? ????????? ????????̆ ? ??? ?̦? ? ?????? ?̦? ???????????̦? ?????̦??????̆ ? ????????, ?????????????, ?????????̦? ?̦? ?????????? ??ℎ???? ?? ???? ??????, ??????? ?? ?? ?????̦?? ???????̆ ??̆, ???? ????????? ?? ????????? ?? ???? ?? ???? ?-? ??????? ?̂? ???????? ??̆? ??? 2021, ??????????? ?? ? ?????????? ?????????̦??? ??????? ????ℎ??? ????????????. ?̂? ?????????̦?̆, ??????? ?? ?? ?????̦?? ?????????̆ ???????????? ?????????̦??? ??????? ????ℎ??? ???????????? ?? ? ????????? ?̦? ?? ? ????̆?? ????? ???????̦?????? ???? ?????̆ ?̂? ????? ??? ?? ?????????̦?̆, ?????? ?? ??????̆???? ?̦? ?????????.” Selecția procurorilor care vor ancheta magistrații, discutabilă În analiza extinsă a legii, citată de G4Media, Comisia de la Veneția notează că ”legea nu prevede o procedură competitivă” de selecție a procurorilor care vor investiga magistrați: ”Este de așteptat ca numeroși procurori să îndeplinească criteriile de eligibilitate și este neclar cum vor fi selectați de către CSM procurorii propuși de Procurorul General. Acest lucru trebuie clarificat. În plus, numirea pentru o perioadă de patru ani este relativ scurtă pentru a garanta procurorilor suficientă independență, mai ales că este posibil ca acești procurori să investigheze cazuri complexe de infracțiuni comise, de pildă, de membri CSM implicați în procedura de selecție”. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

SIIJ se desființează și se reînființează Foto: Facebook Catalin Predoiu
Eveniment

SIIJ se desființează și se reînființează

SIIJ se desființează și se reînființează, într-o formulă mai complexă. Camera Deputaţilor a votat luni, în calitate de prim for sesizat proiectul de lege denumit „pentru desfiinţarea SIIJ”. Au fost 205 de voturi „pentru„ 90 „contra” şi o abtinere. DNA rămâne fără nici un fel de atribuții, deși a protestat. Votul decisiv va fi însă în plenul Senatului. SIIJ se desființează și se reînființează Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European". Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Potrivit proiectului, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală”. Procurorul general va putea respinge propunerile, motivat. Trăilă (PNL) laudă CSM „Astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu", a declarat deputatul PNL Cristina Trăilă. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Ea a arătat că acest proiect este primul care are avizul CSM, „singurul garant al independenței Justiției”.

CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ

CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ, proiect susținut de ministrul PNL al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a salutat decizia şi a anunţat că va lucra cu reprezentanţii CSM ”pentru adoptarea cât mai rapidă, în acest an, a proiectelor legilor Justiţiei şi abordarea celorlalte probleme stringente”. CSM a avizat proiectul de desființare a SIIJ Iată cum vor fi distribuite, conform proiectului, dosarele care-i privesc pe magistrați: „Sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe”„Sunt de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel şi infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe” Procurorii speciali, selectați de CSM Pentru aceste infracţiuni urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani. Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii și Guvernului României să amâne avizarea respectiv adoptarea proiectului de lege privind desființarea SIIJ până la publicarea avizului Comisiei de la Veneția. Nu se reînființează SIIJ, susține ministrul Justiției Predoiu a declarat, vineri, că nu a fost de acord cu unele afirmaţii făcută în cadrul şedinţei CSM, că SIIJ va fi reînfiinţată sub o altă formă. “Nu pot fi de acord că se reînfinţează SIIJ-ul. Îl desfiinţăm cu adevărat pentru că este vorba de o structură care îşi încetează activitatea. E cu totul alt sistem, este o nouă structură, mai mare, mai mică, altfel organizată. E altceva. Că nu este într-adevăr transferul competenţelor la unităţile specializate, e adevărat”, a precizat ministrul Justiţiei. El a precizat că proiectul privind desfiinţarea SIIJ a mai primit aviz negativ din partea CSM, iar consecinţa a fost blocarea sa în Parlament de patru ani. “A mai fost configurat în faţa dumneavoastră, a plecat cu aviz negativ, consecinţa a fost blocarea în Parlament până în ziua de azi. Dacă alergăm după toţi aceşti iepuri, nu mai prindem niciunul. Şi atunci eu, iniţiator, trebuie să am în vedere cărei realităţi mă adresez cu proiectul meu. Dacă nu mă adresez acestei realităţi nu mai plec cu aviz de la dumneavoastră niciodată. Trebuie să optez pentru nişte obiective şi am optat pentru obiectivul principal. (…) Dacă şi ei acceptă acest lucru atunci găsim o cale şi asta e calea pe care am găsit-o de a atinge obiectivul principal altfel vom rămâne blocaţi aşteptând un miracol, miracolul înseamnând ca brusc într-o zi toată lumea să fie de acord cu toate cele spuse de dumneavoastră astăzi aici în contradictoriu. Vă rog să mă scuzaţi, dar nu cred în miracole de genul ăsta”, a transmis ministrul Justiţiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră