Misterul focarului de hantavirus: nimeni nu știe de unde a pornit criza de pe nava MV Hondius
Focarul de hantavirus izbucnit la bordul vasului de croazieră MV Hondius a declanșat o amplă alertă sanitară internațională, după ce mai mulți pasageri au murit, iar alte cazuri de infectare au fost confirmate în timpul unei călătorii care a traversat Antarctica și Atlanticul Focarul a fost raportat oficial către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sâmbătă, 2 mai 2026, însă criza sanitară începuse cu multe săptămâni înainte. 1 aprilie: Începutul croazierei și primele simptome Nava MV Hondius a plecat din sudul Argentinei pe 1 aprilie, având la bord turiști din mai multe țări, inclusiv Marea Britanie, Statele Unite, Germania, Olanda și Spania. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Primele semne de alarmă au apărut pe 6 aprilie, când un pasager olandez în vârstă de 70 de ani a început să se simtă rău. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, acesta prezenta febră, dureri de cap și diaree, simptome care nu au ridicat inițial suspiciuni majore. 11 aprilie: Primul deces la bordul navei Situația s-a agravat rapid. Pe 11 aprilie, bărbatul olandez a murit după ce a dezvoltat insuficiență respiratorie. În acel moment, vasul se afla între Georgia de Sud și insula Sfânta Elena, în mijlocul Atlanticului de Sud. Compania Oceanwide Expeditions a precizat că, inițial, cauza morții nu a putut fi stabilită. Croaziera și-a continuat însă traseul timp de aproape două săptămâni. Nava a făcut o oprire în apropierea insulei Tristan da Cunha înainte de a ajunge la Sfânta Elena, unde trupul pasagerului decedat a fost coborât pe 24 aprilie. Tot atunci, soția acestuia, în vârstă de 69 de ani, a părăsit vasul. 26 aprilie: Moartea soției și apariția altor cazuri suspecte Femeia prezenta deja simptome în momentul debarcării. Starea ei s-a agravat în timpul unui zbor spre Africa de Sud, pe 25 aprilie, iar aceasta s-a prăbușit într-un aeroport. A murit într-un spital sud-african pe 26 aprilie. În aceeași perioadă, un alt pasager care debarcase la Sfânta Elena a fost ulterior testat pozitiv în Elveția, deși traseul său exact după plecarea de pe navă nu a fost făcut public. Între timp, un pasager britanic s-a îmbolnăvit grav după ce vasul a plecat din Sfânta Elena spre insula Ascension. Acesta avea febră mare, dificultăți respiratorii și semne de pneumonie. Bărbatul a fost evacuat de urgență în Africa de Sud pe 27 aprilie și internat la terapie intensivă. 2 mai: Al treilea deces și primul test pozitiv pentru hantavirus Pe 2 mai, focarul a intrat într-o nouă etapă critică. O femeie din Germania a murit la bordul navei după doar câteva zile de la apariția simptomelor. Și ea prezenta semne de pneumonie, una dintre complicațiile asociate hantavirusului. În aceeași zi a venit și prima confirmare oficială a infecției. Autoritățile sanitare din Africa de Sud l-au testat pe pasagerul britanic aflat la terapie intensivă pentru hantavirus, după ce alte analize ieșiseră negative. Rezultatul pozitiv a fost primit la 21 de zile după moartea primului pasager. 3 mai: OMS intervine și începe ancheta epidemiologică Pe 3 mai, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat oficial că investighează un posibil focar de hantavirus la bordul navei MV Hondius, care ajunsese între timp în apele Capului Verde. După confirmarea cazului britanicului, autoritățile din Africa de Sud au decis să testeze și trupul femeii olandeze decedate, iar rezultatul a fost pozitiv pe 4 mai. La rândul lor, autoritățile elvețiene au confirmat pe 6 mai că pasagerul care debarcase anterior fusese infectat cu hantavirus. În paralel, au fost declanșate anchete epidemiologice și operațiuni de identificare a tuturor persoanelor care ar fi putut intra în contact cu bolnavii. Pasagerii, izolați în cabine După ce a rămas timp de trei zile în largul Capului Verde, nava s-a îndreptat spre Insulele Canare, unde autoritățile spaniole au acceptat să primească vasul. La acel moment, peste 140 de pasageri și membri ai echipajului se aflau încă la bord. OMS a precizat că oamenii au fost izolați în cabine și supuși măsurilor de distanțare fizică, într-un scenariu care a amintit multora de restricțiile impuse în timpul pandemiei COVID-19. 7 mai: Cinci cazuri confirmate de hantavirus Până pe 7 mai, Organizația Mondială a Sănătății anunțase deja confirmarea a cinci dintre cele opt cazuri suspecte investigate în cadrul focarului de pe MV Hondius. Autoritățile sanitare au avertizat că numărul infectărilor ar putea crește, având în vedere perioada lungă de incubație a virusului și faptul că tulpina andină de hantavirus, implicată în acest caz, poate fi transmisă, în situații rare, și de la om la om. 8 mai: caz suspect, internat în Spania Un contact apropiat al femeii din Olanda care a murit la bordul navei MV Hondius din cauza unei infecții cu hantavirus a fost internat în regiunea Alicante din Spania, a anunțat vineri Javier Padilla, secretar de stat spaniol pentru Sănătate. Pacienta prezintă „simptome compatibile” cu o infecție cu hantavirus, „în principal simptome legate de tuse și de starea generală”, a precizat Javier Padilla. La rândul său, ministra Sănătății din Spania, Mónica García, a anunțat vineri, într-o postare pe X (fostul Twitter), că au fost identificate două persoane considerate contacte apropiate ale femeii olandeze decedate. Prima este femeia internată în Alicante. Cea de-a doua persoană petrecuse câteva zile la Barcelona înainte de a reveni în Africa de Sud. „O coordonare internațională este în desfășurare pentru localizarea acesteia”, a subliniat Mónica García. Oficialul spaniol a încercat totodată să liniștească populația: „Insistăm asupra faptului că riscul pentru populația generală rămâne foarte scăzut. Sistemele de supraveghere funcționează corespunzător și suntem într-o coordonare permanentă între autoritățile sanitare pentru a acționa în fața oricărei situații potențial periculoase.” Hantavirusul nu este precum Covid-ul Specialiștii în sănătate publică transmit că, în ciuda îngrijorărilor generate de focarul apărut pe nava MV Hondius, pericolul pentru populația generală rămâne redus. Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății insistă că situația nu poate fi comparată cu începutul pandemiei de COVID-19, deoarece modul de transmitere al hantavirusului este mult diferit și mult mai limitat. Dr. Maria Van Kerkhove, reprezentant al OMS, a explicat că tulpina andină implicată în acest focar nu are gradul ridicat de contagiozitate întâlnit la boli precum Covid, rujeola sau gripa. „Acesta nu este COVID, aceasta nu este gripă, modul de transmitere este foarte, foarte diferit”, a explicat ea. Spre deosebire de boli precum rujeola, extrem de contagioase și care se răspândesc rapid, tulpina andină de hantavirus implicată în acest focar nu este atât de infecțioasă. Deși transmiterea între oameni este posibilă în anumite condiții, experții subliniază că aceasta apare rar și presupune contact apropiat și prelungit între persoane. Lanțul infectărilor Autoritățile sanitare încă încearcă să stabilească exact cum a început lanțul infectărilor. Hantavirusul este transmis, în mod obișnuit, prin contact indirect cu rozătoare infectate. Oamenii se pot îmbolnăvi după ce inhalează particule contaminate provenite din urină, salivă sau excremente de rozătoare. În cazul croazierei MV Hondius, specialiștii iau în calcul posibilitatea ca virusul să fi fost contractat în timpul opririlor în zone sălbatice și izolate sau chiar înainte de îmbarcare. Experții atrag atenția că mediul de pe o navă de croazieră poate favoriza răspândirea infecțiilor, deoarece pasagerii petrec mult timp împreună în spații închise, folosesc cabine comune și iau masa în zone aglomerate. Tulpina andină a hantavirusului a mai fost asociată în trecut cu transmiterea între persoane aflate în contact foarte apropiat. Cum se transmite Agenția britanică pentru securitate sanitară, UKHSA, precizează însă că virusul nu se transmite prin interacțiuni sociale obișnuite, precum mersul în spații publice, magazine, birouri sau școli. Autoritățile insistă că riscul pentru persoanele care nu au avut legătură directă cu nava sau cu pasagerii infectați este considerat extrem de scăzut. Simptome și evoluție Simptomele hantavirusului pot apărea la două până la patru săptămâni după expunere, însă perioada de incubație poate depăși uneori o lună. Boala debutează frecvent cu manifestări asemănătoare gripei, febră, oboseală și dureri musculare, însă poate evolua spre dificultăți respiratorii severe, dureri abdominale, greață, vărsături sau diaree.
