marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: criza

63 articole
Mediu

Criza financiară a ajutat marii poluatori

Criza financiară a ajutat marii poluatori. Banca Centrală Europeană şi băncile naţionale din zona euro vor publica în următoarele zile primul lor raport detaliat privind "amprenta de carbon", date care vor arăta impactul asupra mediului al anilor de eforturi de combatere a crizei. Criza financiară a ajutat marii poluatori BCE şi cele 20 de ţări care utilizează moneda euro au cheltuit mii de miliarde de euro în timpul anilor de criză achiziţionând obligaţiuni, inclusiv ale unor companii care sunt mari poluatori. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vom prezenta (BCE şi Eurosistemul) amprenta de carbon", a afirmat Clara Raposo, viceguvernatorul Băncii Naţionale a Portugaliei, în timpul conferinţei OMFIF - Forumul Oficial al Instituţiilor Monetare şi Financiare, care se desfăşoară la Londra. Amprenta de carbon măsoară cantitatea de dioxid de carbon eliberat în atmosferă ca rezultat al activităţilor zilnice. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Cele mai recente date arată că BCE deţine obligaţiuni corporate uşor peste 340 miliarde de euro, cumpărate conform programului său de achiziţii din sectorul corporate (CSPP) plus obligaţiuni de încă 45 miliarde de euro cumpărate în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP). Raposo a explicat că, deşi nu este "în mod special încântată" de mărimea amprentei de carbon, este un proces important şi un indicator de referinţă de la care să înceapă analiza în domeniu.

Criza financiară a ajutat marii poluatori (sursa: omfif.org)
Conferința Apei 2023, semnal de alarmă (sursa: pexels.com/Andre Moura)
Mediu

Conferința Apei 2023, semnal de alarmă

Conferința Apei 2023, semnal de alarmă. Guverne, mediul de afaceri şi societatea civilă se vor întâlni săptămâna aceasta la Naţiunile Unite pentru a căuta răspunsuri la criza apei, în cadrul unei aşteptate reuniuni internaţionale care urmează să stabilească planurile în domeniu pentru următoarele decenii. Conferința Apei 2023, semnal de alarmă Conferinţa Apei 2023 este primul summit de acest gen care are loc din 1977 şi va culmina cu crearea unei noi Agende de Acţiune pentru Apă, care va reuni sute de angajamente voluntare deja anunţate sau ce vor fi făcute publice în următoarele zile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Reuniunea va avea loc la New York, de miercuri până vineri, cu mai multe sesiuni plenare şi discuţii pe teme specifice, dar, în paralel, se vor desfăşura şi circa 550 de evenimente atât în incinta, cât şi în afara sediului ONU. Organizaţia mondială se aşteaptă ca un număr de cel puţin 12 şefi de stat şi de guvern, aproximativ 80 de miniştri şi înalţi oficiali guvernamentali şi peste 6.500 de reprezentanţi ai societăţii civile să participe la eveniment, prima Conferinţă a Apei de la cea inaugurală, desfăşurată la Mar del Plata, Argentina, în urmă cu aproape jumătate de secol. O criză globală Summit-ul are loc într-un moment în care ONU consideră că există o "criză globală" a apei, în condiţiile în care miliarde de oameni nu au acces corespunzător la apă şi în care peste 800.000 de decese sunt atribuite anual unor boli legate direct de apa contaminată, de probleme de salubritate sau practici de igienă precare. Pe măsură ce cererea continuă să crească, tot mai mulţi oameni suferă din pricina lipsei de apă, dar, în acelaşi timp, multe ţări sunt lovite în mod regulat de ploi torenţiale şi inundaţii. "Este clar că trebuie să ne regândim abordarea cu privire la modul cel mai bun de alocare şi valorizare a apei, iar acesta este scopul conferinţei. Cum putem împărţi costul prevenirii sau atenuării secetelor şi inundaţiilor agravate de încălzirea globală?", explică, într-un articol comun, Henk Ovink şi Sulton Rahimzoda, reprezentanţii speciali pentru apă ai Ţărilor de Jos şi Tadjikistanului, co-organizatori. Și secete, și inundații Impactul crizei climatice asupra apei şi viceversa constituie una dintre problemele centrale care vor fi abordate în cadrul acestei reuniuni. Potrivit ONU, atât inundaţiile, cât şi secetele s-au înmulţit odată cu acest fenomen, cu o creştere de 134% începând din anul 2000 a dezastrelor legate de apă, în ansamblu. În acelaşi timp, organizaţia subliniază că apa poate juca un rol-cheie în lupta contra încălzirii globale, de exemplu prin dezvoltarea unor practici agricole mai sustenabile sau prin protejarea zonelor umede, care contribuie la absorbţia dioxidului de carbon. Un moment crucial ONU doreşte ca această conferinţă să fie pentru apă ceea ce a fost summitul din 2015 pentru climă, când a fost convenit Acordul de la Paris, cel mai important în acest domeniu. "Sperăm că poate avea ca rezultat un pentru apă", recunosc Ovink şi Sulton. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare Cu toate acestea, spre deosebire de atunci, acum nu se caută un mare acord între toate statele, ci mai degrabă angajamente voluntare din partea guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi a sectorului privat. Până în prezent, Naţiunile Unite au primit deja 360 de angajamente şi se aşteaptă la multe altele în timpul celor trei zile ale summitului.

Europa rămâne fără salate și crudități (sursa: Pexels/Min An)
Eveniment

Europa rămâne fără salate și crudități

Europa rămâne fără salate și crudități. Legumele și fructele au devenit o raritate pe rafturile supermarketurilor din Marea Britanie, ceea ce a trezit îngrijorări și în alte țări din Europa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mai ales că Brexitul nu e decât unul dintre motivele lipsei acestora din magazine, restul având de-a face cu scumpirea energiei (cauzată de războiul din Ucraina), condițiile meteo din țările exportatoare, dar și cu perturbările exporturilor din Turcia, cauzate de cutremur. Este posibil ca scenariul acestei penurii din Marea Britanie să se repete și în celelalte țări din Europa? Europa rămâne fără salate și crudități În prezent, oferta de legume și fructe proaspete este destul de limitată și în magazinele din Germania. Michael Koch, șeful departamentului de horticultură la Agrarmarkt Informations-Gesellschaft (AMI), a afirmat că principala cauză a limitării ofertei este importul redus – principalele țări exportatoare, Spania, Maroc și Italia fiind supuse unor valuri de frig care au distrus recoltele. În acest context există o veste bună, dar și una proastă pentru consumatorii germani, scrie Der Spiegel, care, analizând situația din Marea Britanie, a chestionat mai mulți retaileri cu privire la aprovizionarea magazinelor. Rafturile nu vor fi goale, au afirmat aceștia. Aldi, Rewe, Edeka – toți au susținut că nu au fost și că nu vor fi probleme: "Sunt suficiente roșii în magazine. Putem să vă asigurăm că piețele noastre sunt aprovizionate cu cantități suficiente.". Prețurile, răscoapte Însă vestea proastă se ascunde tocmai în această veste bună, căci prețurile fructelor și legumelor au crescut semnificativ. Potrivit reprezentantului companiei Behr, problema aprovizionării este rezolvată, de fapt, și de acest "amănunt": "Se cumpără mai puțin, astfel, raportul dintre aprovizionare și cerere s-a echilibrat.". Produsele congelate s-au scumpit și ele. Potrivit șefului companiei Frosta, Felix Ahlers, creșterea prețurilor este cauzată de recoltele slabe: "Ardeii, de exemplu, sunt foarte puțini și scumpi.". Dar și ceapa, cartofii sau morcovii, legume care provin din stoc din Germania, s-au scumpit (potrivit datelor AMI publicate de Der Spiegel, un kilogram de morcovi a ajuns, de la 85 de cenți, cât costa în ianuarie 2022, la 1,24 euro în ianuarie 2023 – o creștere de 46%). Potrivit datelor Oficiului Federal de Statistică, prețurile legumelor au crescut cu 31,5 la sută față de decembrie 2021, salata fiind deosebit de scumpă la peste 42%. Dispar zone agricole întregi din Spania Citat de TAZ, Andrés Góngora, purtătorul de cuvânt al sectorului legumelor în cadrul asociației fermierilor spanioli COAG, a declarat că "vremea o ia complet razna". Potrivit statisticilor Ministerului Agriculturii spaniol, în 2022 exporturile au scăzut cu zece procente față de anul precedent, din cauza verii mult prea calde și mult prea uscate. "Schimbările climatice sunt o durere de cap pentru fermieri", a afirmat Góngora, care a adăugat: "Nu mai este vorba doar despre randamente fluctuante ale culturilor. Climatologii spanioli prevăd chiar că, în curând, unele zone de agricultură nu vor mai putea deloc să fie folosite.". Citește și: Lidl România, după amenzi de 7,3 milioane de lei și 38 de magazine închise: „Nu putem da curs solicitării” de a explica de ce. Lidl, cifră de afaceri de trei miliarde de euro și profit de 200 de milioane euro anual în România În ceea ce privește exporturile către Germania, Góngora a afirmat: "Clienții germani au contracte pe termen lung cu noi. Sunt mai loiali decât britanicii. Britanicii își schimbă furnizorii în funcție de situația pieței. Azi cumpără de la tine, mâine, nu.". În ultimii ani, lanțurile de comercianți din sectorul alimentar din Marea Britanie s-au orientat înspre țări din afara Uniunii Europene. "Se aprovizionează din ce în ce mai mult în Maroc", a spus Góngora. Însă și acolo recolta a scăzut, din cauza condițiilor meteorologice similare cu cele din sudul Spaniei. Dar asta nu este tot: "La începutul acestei luni, Marocul a interzis exportul anumitor fructe și legume, cum ar fi roșiile și castraveții, pentru a reduce creșterea prețurilor la alimente pe piața internă înainte de luna de post a Ramadanului.". Luxul roșiei în iarnă Nici în magazinele din Belgia nu mai este ușor să găsești toate produsele. "Să avem parte, în curând, și noi de o raționalizare a fructelor și legumelor în supermarketuri, precum în Marea Britanie?", se întreabă presa belgiană. "Ca și alte supermarketuri din Belgia, și noi ne confruntăm cu dificultăți de aprovizionare pentru anumite produse cultivate în sudul Spaniei și Africa de Nord", a declarat un purtător de cuvânt al lanțului de magazine Asda într-un comunicat transmis AFP. Potrivit distribuitorului de fructe și legume Vergo, "Comerțul nostru cu legume locale este aproape blocat. Dacă nu există aproape nici o ofertă de partea producătorilor belgieni, nu putem avea mai multă marfă, iar din cauza aceasta legumele s-au scumpit mai mult ca niciodată. (...) Legumele proaspete au ajuns să coste de până la trei ori mai mult decât în mod normal și nu avem de ales decât să le vindem la aceste prețuri mai mari clienților noștri.". Contactați de Nieuwsblad, reprezentanții Carrefour și Colruyt au confirmat că întâmpină dificultăți de aprovizionare, în special în ceea ce privește roșiile și ardeii. Totuși, cei de la Colruyt au transmis un mesaj liniștitor: "Putem continua să ne aprovizionăm, chiar dacă uneori este o provocare. Deci nu este nevoie să raționalizăm marfa. În plus, cultura locală belgiană se va relua în câteva săptămâni.". Serele belgiene, prea scump de încălzit Însă există probleme și în ceea ce privește producția locală de legume și fructe, pentru că fermierii belgieni au ajuns la concluzia că nu mai e rentabil să încălzească serele, sau să investească, din cauza prețurilor la energie. În plus, există și conflicte comerciale cu marii retalieri. "Mulți producători au ales să amâne producția serelor, ca să nu fie nevoiți să vândă în pierdere. Sunt vizate, în principal, culturile de roșii, castraveți, vinete, ardei și căpșuni. Consumatorul simte asta în portofel: când oferta scade, prețul crește", a explicat, pentru Nieuwsblad, Nele Kempeneers, de la asociația Boerenbond. Se îndreaptă Belgia către o penurie de fructe și legume? Într-un reportaj al RTFB, comercianții din piețe declară că au renunțat să achiziționeze anumite produse, precum roșiile sau conopida, din cauza prețurilor ridicate cerute de producători. "Rămânem cu ele pe tarabă", a declarat un vânzător din piață, spunând că preferă să aștepte ca piața să se regleze. Pe de altă parte, cumpărătorii intervievați au declarat că "se adaptează", cineva ajungând chiar la concluzia că, oricum, roșiile, pe timp de iarnă, sunt, de fapt, un lux, așa că își va lua "vitaminele" din alte legume, mai ieftine. Prețuri "delirante", acuză retailerii În supermarketurile din Franța nu s-a observat încă nici o diminuare a ofertei de legume și fructe, și, potrivit jurnalistului economic Olivier Dauvers, nu există, deocamdată, nici o temere în această direcție: "Franța este, într-adevăr, o țară care importă fructe și legume din Spania și Maroc, însă avem și o puternică producție internă, mult mai dezvoltată decât cea din Marea Britanie. Penuria de legume și fructe în Franța este un non subiect.". Pe de altă parte, puternica producția agricolă internă din Franța întâmpină în prezent mari probleme: chiar zilele astea au loc negocieri între agricultorii francezi și retaileri, la Salon International de l'Agriculture (eveniment care are loc la Paris între 25 februarie și 5 martie). Prezent la deschiderea evenimentului, președintele Emanuel Macron a cerut marilor retaileri să facă un efort pentru a menține prețurile produselor în magazine la un nivel accesibil: "Nu le putem cere agricultorilor să facă acest efort, având în vedere creșterea prețului energiei, și celelalte impedimente cu care se confruntă.". De cealaltă parte, reprezentanții supermarketurilor au denunțat lipsa de transparență în ceea ce privește prețurile cerute de producători, directorul Carrefour, Alexandre Bompard, calificând unele dintre acestea drept "delirante", după cum consemnează Le Point. "Martie roșu" plus inflație alimentară Potrivit presei franceze, nu sunt mari speranțe ca prețul la raft să mai scadă. Retailerii sunt liberi să fixeze acest preț, cu condiția de a respecta o marjă minimală de 10% prevăzută de lege și de a renegocia în fiecare an cu producătorii condițiile de comercializare. Interesul lor este să-și mențină acele prețuri la raft care să le permită să rămână competitivi, dar să le și aducă profit. Și, în special, anul acesta, retailerii nu pot face rabat, deoarece costurile de întreținere a magazinelor a crescut, facturile la energie explodând. De cealaltă parte, producătorii se confruntă cu aceeași problemă: costurile de producție, de la materii prime, până la ambalaje, au crescut și nu vor fi de acord să-și vândă marfa în pierdere. În acest context, marii retaileri din Franța vorbesc deja despre un "martie roșu", dacă va continua creșterea prețurilor de consum din ianuarie. O creștere care, conform datelor Institutului Național de Statistică din Franța, ar putea chiar să se accelereze în martie. Potrivit lui Dominique Schelcher, președintele System U, Franța se va confrunta cu mai mult decât un "martie roșu": "Va exista o inflație alimentară în prima jumătate a anului 2023.".

Institutul Fundeni nu mai are citostatice Foto: Federația Sanitas
Eveniment

Institutul Fundeni nu mai are citostatice

„Institutul Clinic Fundeni nu mai are citostatice”, anunță Antena 3, care susține că mai multe spitale din București au rămas fără bani, datorită costurilor mari la întreținere. „Spitalul a plătit 310.000 de lei pentru curent”, explică acest post situația de la Fundeni. Institutul Fundeni nu mai are citostatice Potrivit Antenei 3, din cauza scumpirilor, unii distribuitori se retrag sau nu aduc la timp materialele sanitare sau medicaţia bolnavilor. „Atât furnizorii de materiale sanitare, cât şi cei de alte materiale şi-au crescut preţurile, în unele cazuri le-au dublat, în multe cazuri contractele au fost refucate. Iar în tot acest timp unii bolnavi rămân fără tratamentele vitale. Stocuri lipsă sunt şi la Institutul Clinic Fundeni, acolo unde nu se găsesc unele citostatice", a explicat Bogdan Tănase, manager la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB). La Spitalul de Urgență Craiova, conducerea a recunoscut că pacienții și-au cumpărat singuri unele medicamente, mai arată Antena 3. Un raport OECD publicat la 2 februarie arăta că a doua cauză principală de deces în România este cancerul, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE. Citește și: Încă un caz în care o banală peritonită era să ucidă o pacientă neglijată de medicii de la un spital de stat. A fost salvată la o clinică privată De asemenea, ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE, iar diferențele s-au accentuat în ultimul deceniu.

Criza dintre Suedia și Turcia crește (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Criza dintre Suedia și Turcia crește

Criza dintre Suedia și Turcia crește. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran. Criza dintre Suedia și Turcia crește "Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO", a spus Erdogan. Aderarea Suediei la alianţa nord-atlantică trebuie ratificată de toate statele membre. Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare. Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept "o ruşine". Ankara vrea extrădarea unor "teroriști" Poliţia suedeză estimase vineri că Constituţia şi libertăţile de manifestare şi de exprimare din Suedia nu justifică interzicerea acestei manifestaţii în numele ordinii publice. Autorizaţia dată manifestaţiei anti-Islam a declanşat un incident diplomatic cu Turcia, care a denunţat o "crimă de ură evidentă" şi a anulat vizita unui ministru suedez programată săptămâna viitoare, complicând şi mai mult discuţiile legate de aderarea Suediei la NATO. Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria. Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi. SUA denunță provocări pentru NATO Statele Unite au apreciat luni drept "respingător" actul unui militant suedez de extremă-dreapta care a ars un exemplar din Coran în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, numind-o o încercare "deliberată" de a obstrucţiona discuţiile privind extinderea NATO la ţara nordică şi vecina ei Finlanda. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere "A arde cărţi care sunt sacre pentru mulţi este un act profund lipsit de respect. Este respingător", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Referindu-se la un act de "provocare", purtătorul de cuvânt a sugerat că este o "dorinţă deliberată de a influenţa discuţiile în curs privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO" şi de a "slăbi" unitatea transatlantică.

Criza energiei în UE se adâncește (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Criza energiei în UE se adâncește

Criza energiei în UE se adâncește. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a cerut duminică Uniunii Europene "să decupleze preţul energiei electrice de cel al gazelor", pentru a scădea facturile la curent, transmite AFP. Criza energiei în UE se adâncește Şeful guvernului de la Viena a afirmat că subiectul va fi discutat la o reuniune de urgenţă şi că "preţul electricităţii trebuie să scadă", iar preşedintele rus Vladimir Putin nu trebuie lăsat să decidă zilnic în locul europenilor. "Trebuie să oprim această nebunie care loveşte în prezent pieţele de energie", a arătat Nehammer într-un comunicat. El a apreciat că paşii în acest sens pot fi făcuţi doar în cadru european, nu la nivel naţional. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură semestrul acesta preşedinţia Uniunii Europene, anunţase vineri că Cehia va convoca o reuniune de urgenţă a miniştrilor energiei. După şase luni de război în Ucraina, preţul energiei în Europa a atins la sfârşitul acestei săptămâni noi recorduri. Una din cauze este reducerea livrărilor de gaze din Rusia către UE, unde 20% din energia electrică se produce în termocentrale pe gaz.

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a atenţionat miercuri pe francezi în legătură cu "marea schimbare" ce va veni odată cu toamna, prin "sfârşitul abundenţei", "al evidenţelor" şi "al lipsei de griji", relatează AFP. Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei "Trăim o mare schimbare", a avertizat şeful statului, revenind asupra unei recente "serii de crize grave", de la Ucraina la secetă, ca preambul la consiliul de miniştri de după vacanţă la Paris. "Momentul pe care îl trăim poate fi structurat de o serie de crize grave (...) şi s-ar putea ca unii să vadă destinul nostru ca unul în care trebuie să gestionăm permanent crize sau situaţii de urgenţă. În ceea ce mă priveşte, cred că ceea ce suntem pe cale să trăim este mai degrabă o mare schimbare sau o mare bulversare", a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei alocuţiuni în faţa miniştrilor săi, transmisă în direct în mod excepţional. "Să spună lucrurilor pe nume" Pentru că, în faţa acestei situaţii, "compatrioţii noştri ar putea reacţiona cu multă nelinişte", el le-a cerut membrilor guvernului "să spună lucrurilor pe nume", "să le numească clar şi fără o abordare catastrofală". "Mă aştept de la guvern să respecte cuvântul dat şi angajamentele pe care le-am luat faţă de naţiune", a adăugat el. "Ce îmi doresc să putem face în următoarele săptămâni şi luni este să reafirmăm o unitate foarte puternică a guvernului, a forţelor majorităţii" în jurul "unei direcţii care să ne permită să ne consolidăm suveranitatea, independenţa noastră franceză şi europeană", a adăugat el. "Este uşor să promiţi orice" În contextul "înmulţirii regimurilor iliberale" şi al "consolidării regimurilor autoritare", preşedintele francez le-a cerut miniştilor săi "seriozitate", "credibilitate" şi să nu cedeze tentaţiei "demagogiei". Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro "Este uşor să promiţi orice, iar uneori să spui orice. Să nu cedăm acestor tentaţii, demagogiei. Ele înfloresc în toate democraţiile astăzi, într-o lume complexă care înspăimântă. Poate fi seducător să spui ceea ce oamenii vor să audă (...), însă trebuie mai întâi să raţionezi întrebându-te dacă este eficient şi util", a adăugat el, fără a oferi exemple concrete.

Putin mizează pe iarna occidentală grea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin mizează pe iarna occidentală grea

Putin mizează pe iarna occidentală grea. Iernile reci au ajutat Moscova să-i învingă pe Napoleon şi pe Hitler, iar preşedintele rus Vladimir Putin mizează acum că preţurile în creştere spectaculoasă la energie şi posibilele lipsuri în iarna aceasta vor convinge Europa să forţeze Ucraina să încheie un armistiţiu, în condiţiile impuse de Rusia, scrie miercuri Reuters într-o analiză. Putin mizează pe iarna occidentală grea Aceasta este - spun două surse ruseşti familiarizate cu modul de gândire al Kremlinului - singura cale către pace pe care o vede Moscova, având în vedere că autorităţile de la Kiev spun că nu vor negocia până când Rusia nu va părăsi întreaga Ucraină. "Avem timp, putem aştepta", a declarat o sursă apropiată autorităţilor ruse, care a refuzat să fie identificată pentru că nu este autorizată să vorbească cu mass-media. "Va fi o iarnă grea pentru europeni. Am putea vedea proteste, revolte. Unii lideri europeni s-ar putea gândi de două ori înainte să continue să sprijine Ucraina şi să creadă că a sosit momentul unei înţelegeri'', a adăugat sursa citată. O a doua sursă apropiată Kremlinului a declarat că Moscova are impresia că poate detecta deja fisuri în unitatea europeană şi că se aşteaptă ca acest proces să se accelereze pe fondul greutăţilor iernii. "Va fi cu adevărat greu dacă (războiul) se va prelungi în toamnă şi în iarnă. Deci există speranţă că ei (ucrainenii) vor cere pacea", a afirmat sursa citată. Declarativ, UE este de partea Ucrainei Reuters nu a primit un răspuns imediat din partea Kremlinului, care neagă că Rusia foloseşte energia ca armă politică, la solicitarea de a face un comentariu pe acest subiect. Ucraina şi cei mai fermi susţinători occidentali ai săi spun că nu intenţionează să cedeze, iar oficiali americani, vorbind sub protecţia anonimatului, afirmă că până acum nu au sesizat că sprijinul pentru Ucraina s-ar diminua. Într-o postare pe Twitter cu prilejul Zilei Naţionale a Ucrainei, sărbătorită miercuri, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris: "UE a fost alături de voi în această luptă de la bun început. Şi vom fi alături de voi atât timp cât este nevoie". Cum și-a ridicat Kievul moralul Susţinut cu miliarde de dolari de SUA şi cu alte ajutoare şi pregătire militară şi schimb de informaţii secrete din partea Occidentului, şi având la activ o serie de atacuri asupra unor ţinte importante care au contribuit la ridicarea moralului, Kievul crede că are şanse să schimbe situaţia în teatrul de operaţii. "Pentru ca negocierile cu Rusia să devină posibile, este necesar să se schimbe statu quo-ul pe front în favoarea Forţelor Armate ale Ucrainei. Este necesar ca armata rusă să sufere înfrângeri tactice semnificative", a declarat pentru Reuters consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Forţele ucrainene au zădărnicit încercările ruse de a cuceri capitala Kiev şi al doilea oraş al ţării, Harkov; au distrus şi întrerupt cu regularitate liniile de aprovizionare ruseşti, au scufundat Moskva, nava-amiral a Flotei Rusiei de la Marea Neagră, şi au provocat daune majore unei baze aeriene ruse din Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014. De ceva vreme, Kievul vorbeşte şi despre o contraofensivă majoră pentru recucerirea sudului, cu toate că nici Rusia nu a stat degeaba şi şi-a comasat forţele în această regiune ucraineană, şi, deci, este neclar dacă şi când se vor concretiza intenţiile ucrainene. Energia, marea problemă Confruntarea geopolitică a făcut ca preţurile energiei să înregistreze creşteri record. Uniunea Europeană a interzis cărbunele rusesc şi a aprobat interzicerea parţială a importurilor de ţiţei din această ţară pentru a pedepsi Moscova pentru "operaţiunea militară specială" pe care a lansat-o în urmă cu şase luni, la 24 februarie, împotriva Ucrainei. Dar Rusia a lovit şi ea, reducând drastic exporturile de gaze către Europa. Guvernele europene au încercat să sporească rezistenţa la presiunile energetice în această iarnă prin căutarea de surse alternative şi prin impunerea de măsuri de economisire a energiei, dar prea puţini specialişti în energie cred că ţările europene îşi vor putea acoperi toate nevoile. Cine își dorește mai mult victoria? Kremlinul a pus reducerea fluxurilor de gaze pe seama unor chestiuni de ordin tehnic, pe sancţiunile occidentale şi pe refuzul unor ţări de a plăti în ruble. Între timp, încasări record din vânzarea de petrol şi gaze continuă să umfle vistieria de război a Rusiei. "Desigur, Kremlinul se bazează pe posibilitatea că ne vom pierde interesul din cauza scrutinelor de la jumătatea mandatului din America, a faptului că Regatul Unit este în căutarea unui nou prim-ministru, că Germania este îngrijorată de moarte din cauza gazului şi că fluviul Rin are o adâncime de doar 15 centimetri. Războiul este un test logistic şi un test al voinţei. Testul va fi: avem noi, în Occident, o voinţă superioară Kremlinului? Cred că aceasta va fi provocarea", a declarat generalul american în retragere Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa. Rusia vrea neapărat Donbasul și demilitarizarea Ucrainei Prima sursă apropiată autorităţilor ruse a declarat că, în orice potenţial acord de pace viitor, Moscova vrea "să îngheţe" câştigurile teritoriale, să-şi asigure controlul asupra întregii regiuni ucrainene Donbas (est) şi ca autorităţile de la Kiev să se angajeze în favoarea neutralităţii militare. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că Kievul nu va fi de acord cu nicio propunere de îngheţare a liniilor de front actuale pentru "a calma" Moscova. Consilierul său Mihailo Podoliak a menţionat că Occidentul aprovizionează Kievul cu suficiente arme pentru a "nu cădea", dar nu suficiente pentru a câştiga, adăugând că era nevoie de un sprijin mult mai mare. Reuters aminteşte că statele occidentale au refuzat să angajeze trupe terestre în acest conflict, iar la începutul lui s-au abţinut de la furnizarea de armament greu pentru a evita un război mai amplu cu Rusia, care are cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Blocaj total Oficiali americani au declarat că ei cred că Putin îşi urmăreşte în continuare obiectivul iniţial de a ocupa Kievul, dar nu a reuşit să-l atingă. Ministerul Apărării rus nu a răspuns imediat la o cerere a Reuters de a comenta această afirmaţie. Aceiaşi oficiali americani au spus că nu au văzut niciun semn că ruşii intenţionează să detensioneze situaţia şi sunt de părere că războiul se va prelungi. Andrei Kortunov, şeful RIAC, un think tank de politică externă apropiat de Ministerul de Externe al Rusiei, a spus că niciuna dintre părţi nu pare să se pregătească să cedeze prima. "Se pare că ambele părţi cred că, cu timpul, poziţiile lor ar putea deveni mai puternice. Realist vorbind, este foarte greu să ne imaginăm că putem ajunge prea curând la o înţelegere politică", a explicat el. Joc de sumă nulă Cele două armate - ucraineană şi rusă - sunt de multă vreme prinse într-un război de uzură, niciuna dintre ele nereuşind până acum să înregistreze un succes decisiv. Confruntându-se cu ceea ce serviciile de informaţii occidentale califică drept o lipsă gravă de efective militare de luptă după pierderi grele, forţele ruse au înregistrat luna trecută doar progrese modeste, şi acestea obţinute cu mari eforturi, în estul Ucrainei. Konrad Muzyka, analist militar din Polonia, a declarat că forţele ruse au avut iniţiativa în câteva zone din estul Ucrainei, dar că nu s-a observat niciun fel de câştig major din partea niciunei părţi, în lipsa unei creşteri semnificative în ceea ce priveşte armamentul şi efectivele armate. "Oricine va putea face asta (să aibă la dispoziţie mai multe arme şi militari - n.r.) va câştiga războiul", a spus Muzyka. Prelungirea războiului, de rău augur Performanţa pe câmpul de luptă a Ucrainei - de acum şi până la iarnă - ar putea decide direcţia pe care o va lua războiul, a spus Neil Melvin, analist la think tank-ul RUSI, cu sediul la Londra. "Ucraina trebuie să-şi convingă susţinătorii occidentali că poate câştiga (în luptă) şi că nu pierde din elan. Dacă pot demonstra, în această perioadă, că îi respinge pe ruşi şi pot menţine acest elan, va fi o victorie", afirmă Melvin. Dar cu cât războiul durează mai mult, cu atât mai mari devin riscurile apariţiei unor divizări în rândul occidentalilor asupra Ucrainei, pe măsură ce preţurile la combustibil, gaz, electricitate şi alimente încep să-şi facă efectul negativ. "Toţi indicatorii economici devin negativi acum. Va fi mai greu să-i motivezi pe oamenii care tremură în apartamentele lor (să accepte greutăţi) dacă nu pare că Ucraina câştigă", a apreciat Melvin, care a spus că, apoi, presiunea pentru ajungerea la o înţelegere politică ar putea creşte, divizând atât UE, cât şi alianţa militară NATO. Amenințarea nucleară este reală Tony Brenton, fost ambasador britanic în Rusia, a declarat că Occidentul "la un moment dat" ar putea fi nevoit "să-i împingă pe ucraineni la nişte compromisuri destul de incomode", dacă Kievul nu reuşeşte să dea lovitura, oricare ar fi aceasta. Şi a avertizat că o Rusie cu arme nucleare ar putea escalada conflictul dacă se confruntă cu perspectiva unei înfrângeri umilitoare. "Dacă Rusia alege să poarte un război pe care îl pierde, dacă pierde rău şi dacă Putin pică, sau (dacă alege să facă) un fel de demonstraţie nucleară, nu aş paria că ei nu vor alege să facă această demonstraţie nucleară", a spus Brenton. Rusia a respins în mod repetat ideea că ar trebui să folosească arme nucleare tactice. Putin a declarat luna trecută că Moscova "abia a început treaba" în Ucraina şi a provocat Occidentul să învingă Rusia pe câmpul de luptă. Incertitudine totală Samir Puri, autorul cărţii "Russia's Road to War with Ukraine", este de părere că Kievul riscă să fie forţat să trăiască cu o divizare de facto, cu până la un sfert din teritoriul său sub control rusesc, dacă nu reuşeşte să schimbe dinamica războiului. "Cred că Rusiei i-ar putea prii o astfel de situaţie pe termen lung şi că această divizare este, din păcate, cel mai probabil rezultat pe termen mediu", a spus Puri. Alţii sunt mai optimişti. "Cred că sistemul logistic rusesc este epuizat şi nu se va îmbunătăţi prea curând", consideră generalul american Hodges. "Dacă Occidentul, condus de SUA şi Regatul Unit, va continua să ofere ceea ce am spus că vom oferi... sunt optimist că Ucraina i-ar putea respinge pe ruşi de-a lungul liniei din 23 februarie (cu o zi înaintea invaziei ruse - n.r.) până la sfârşitul acestui an'', a afirmat el.

Eveniment

Criză majoră în construcţii în România

Criză majoră în construcţii în România. Foarte afectat de criză, domeniul construcţiilor, atât din Iaşi cât şi din ţară, se află pe marginea prăpastiei, iar antreprenorii din domeniu acuză statul că, deşi ar putea ajuta, stă cu braţele încrucişate. Criză majoră în construcţii în România Firmele din Iaşi care au proiecte private sau cu statul nu mai au de unde cumpăra balastru, materie primă necesară. Preţul acestei materii prime a crescut de la 10 lei tona la 40 de lei. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Chiar şi aşa, materialul nu este de găsit, deoarece funcţionarii statului nu sunt în stare să transmită nişte hârtii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc (sursa: Bild am Sonntag)
Internațional

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc. Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a cerut încetarea producţiei de energie pe bază de gaz natural, în contextul temerilor că Germania ar putea intra într-o criză a gazelor pe măsură ce Rusia îşi reduce livrările, relatează duminică agenţia DPA. Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc "Trebuie să luăm măsuri pentru a evita o criză energetică, suprapusă peste criza gazelor. Gazul nu mai trebuie folosit pentru producţia de electricitate", a indicat Lindner (foto) în ziarul Bild am Sonntag. El a cerut de asemenea ca "centralele nucleare sigure şi prietenoase cu mediul" să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al Economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică. Însă un purtător de cuvânt al acestuia din urmă a avertizat că "o interdicţie completă a folosirii gazului pentru producţia de electricitate va conduce la o criză de energie şi la întreruperi de curent". Mai mult, a precizat acelaşi purtător de cuvânt, unele centrale electrice pot funcţiona numai pe gaz şi sunt esenţiale în susţinerea reţelei de alimentare cu electricitate. Dar se fac eforturi pentru a înlocui gazul în producţia de energie acolo unde este posibil, a mai spus acesta. Va avea Germania gaz la iarnă? Puternic dependentă de gazul rusesc, Germania se confruntă cu reduceri succesive ale livrărilor efectuate de compania rusă Gazprom, în timp ce Berlinul acuză Moscova că invocă pretexte pentru a justifica aceste reduceri ale volumului de gaz şi care sunt considerate de Germania de fapt represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Gazprom a redus începând de miercuri volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream la 20% din capacitatea acesteia, amplificând astfel temerile că Germania nu va avea suficiente gaze la iarnă, cu efecte potenţial dezastruoase pentru industrie şi populaţie. Revin centralele pe cărbune Germania caută în acest timp soluţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a unor termocentrale pe cărbune. Pentru a ajuta această ţară, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 - martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea a fost în final inclusă într-un acord încheiat marţi la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, iar dacă executivul comunitar va decide să devină obligatorie mai multe state membre vor beneficia de excepţii.

Criza gazelor din Europa, mai gravă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Criza gazelor din Europa, mai gravă

Criza gazelor din Europa, mai gravă. Prețurile gazelor naturale din Europa sunt încă cu mult sub maximul istoric stabilit în martie. Cu toate acestea, săpați puțin mai adânc și veți descoperi o perturbare mai prelungită decât au anticipat piețele imediat după declanșarea invaziei ruse, scrie Bloomberg. Criza gazelor din Europa, mai gravă În timp ce piața de gaze a stabilit prețul într-o criză de scurtă durată, care a durat poate câteva luni, acum prezintă un pericol extrem pentru iarna viitoare, până în 2023 și, din ce în ce mai mult, 2024. În ultimele zile, întreaga curbă europeană a prețurilor la gaze a fost recalculată la un nivel mult mai ridicat. Schimbarea curbei ascendente a fost cea mai notabilă dezvoltare a pieței de gaze din ultima lună – una care nu atrage suficientă atenție în capitalele europene. Dar industria este foarte conștientă, deoarece suportă costurile. În martie, un producător german putea bloca prețurile la gaz pentru tot anul 2023 la aproximativ 80 de euro/ megawat-oră. Acum, trebuie să plătească 145 de euro pentru a acoperi același risc de preț. Prețurile - mari, dar nu așa mari Săptămâna trecută, contractul TTF olandez, un punct de referință european, a crescut la aproximativ 175 de euro, dublându-se într-o lună, după ce Rusia a tăiat livrările prin conducta Nord Stream 1 în Germania. Chiar și așa, prețurile la gaze la vedere rămân cu 30% sub nivelul record de 227 de euro stabilit în primele zile ale războiului — îngrijorător, dar nu alarmant; prețurile sunt mari, dar nu chiar așa de mari. După ceea ce a suferit piața în martie, se poate înțelege de ce factorii de decizie politică nu intră în panică, scrie Bloomberg. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Asta dacă ignori acțiunea din spatele curbei. Pe 5 martie - când prețurile spot la gaz au crescut la aproximativ 185 de euro - contractul de livrare în decembrie 2022 a crescut la aproximativ 155 de euro. Săptămâna trecută, când prețul spot a fost ușor mai mic, contractul din decembrie s-a tranzacționat la aproape 195 de euro. La un an de când Rusia manipulează livrările europene de gaze, piața este în sfârșit convinsă că Moscova va continua să facă acest lucru, și poate cu o intensitate mai mare. Analiza completă, în Știrile TVR.

Criza cerealelor arma folosită de Putin împotriva lumii (sursa: Facebook/LizTruss)
Eveniment

Criza cerealelor, arma folosită de Putin împotriva lumii

Criza cerealelor, arma folosită de Putin împotriva lumii. Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a declarat joi că este "urgent" să se rezolve criza cerealelor din Ucraina în următoarea lună pentru a evita un rezultat "devastator". Criza cerealelor, arma folosită de Putin împotriva lumii Vorbind la Ankara alături de ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, Truss l-a acuzat încă o dată pe președintele rus Vladimir Putin că "înarmează foametea" și a subliniat că, dacă această situație dificilă nu este rezolvată, va duce probabil la "o foamete uriașă în întreaga lume". Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor "Putin a blocat porturile ucrainene și oprește exportul a 20 de milioane de tone de cereale în întreaga lume, ținând lumea la răscumpărare", a declarat Truss, care se află în Turcia pentru a discuta planul de scoatere a cerealelor, susținut de Națiunile Unite. "Ne este clar că navele comerciale trebuie să aibă un pasaj sigur pentru a putea părăsi porturile ucrainene și că porturile ucrainene trebuie protejate de atacurile rusești", a spus ea, adăugând că "nu se poate permite Rusiei să întârzie și să tergiverseze", potrivit CNN. Știm foarte clar că această criză a cerealelor este urgentă și că trebuie rezolvată în următoarea lună, altfel am putea asista la consecințe devastatoare", a declarat Truss.

Cărbunele revine în Occident (sursa: Pixabay)
Internațional

Cărbunele revine în Occident

Cărbunele revine în Occident. Criza energetică accentuată de războiul din Ucraina determină statele Uniunii Europene să își regândească prioritățile și să ăși schimbe unele politici. Olanda, Germania, Italia și Austria au decis să își redeschidă centralele care consumă cărbuni pentru a produce electricitate, notează France24. Olandezii au decis să ridice toate restricțiile legate de centralele electrice pe bază de cărbuni care, anterior, erau limitate doar la o treime din potențialul de producție. O decizie similară a fost luată și de guvernanții din Germania și Viena. Cărbunele revine în Occident "Cabinetul a decis să retragă imediat restricțiile privind producția din centralele electrice pe bază de cărbune din 2002 până în 2024", a declarat Rob Jetten, ministrul olandez al climei și energiei. El a subliniat că această decizie a fost luată după consultările cu "colegii europeni". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Chiar dacă au luat o măsură similară, germanii au ținut să sublinieze faptul că încă își propun să închidă toate centralele care consumă cărbuni până în 2030, ca parte a politicilor legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. "Data de renunțare la cărbune în 2030 nu este deloc pusă la îndoială", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului economiei, Stephan Gabriel Haufe, într-o conferință de presă. El a mai subliniat că acest obiectiv este "mai important ca niciodată". Invazia Rusiei asupra Ucrainei a a dus la creșterea costurilor la energie și a accentuat instabilitatea pieței la nivel global. Gigantul Gazprom a oprit deja livrările către o serie de țări europene, inclusiv Polonia, Bulgaria, Finlanda și Olanda.

Putin spune că Occidentul este de vină (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin spune că Occidentul este de vină

Putin spune că Occidentul este de vină. Președintele rus Vladimir Putin a reiterat că acțiunile Moscovei nu au nicio legătură cu criza energetică și alimentară care se profilează în lume și a acuzat din nou politicile economice și financiare ale Occidentului pentru crearea unui astfel de scenariu. Actuali și foști oficiali din domeniul energiei au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați de faptul că invazia Rusiei în Ucraina, ca urmare a anilor de investiții insuficiente în sectorul energetic, au trimis lumea într-o criză care va rivaliza sau chiar va depăși crizele petroliere din anii 1970 și începutul anilor 1980. Putin spune că Occidentul este de vină Președintele SUA, Joe Biden, a acuzat invazia Rusiei de creșterea prețurilor interne și de lipsa de aprovizionare cu alimente la nivel mondial. Într-un interviu acordat postului de televiziune de stat Rossiya-1, realizat vineri și difuzat integral duminică, liderul rus a reproșat Statelor Unite că "au injectat sume mari de bani" în economia sa ca mijloc de combatere a consecințelor pandemiei de coronavirus, ceea ce a dus la inflație și la o "situație nefavorabilă pe piața alimentară, pentru că, în primul rând, prețurile alimentelor au crescut". Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei De asemenea, Putin a acuzat "politica mioapă a țărilor europene, și mai ales a Comisiei Europene, în sectorul energetic" ca fiind un alt motiv pentru criza de pe piața alimentară și energetică. "Printre altele, europenii nu au ascultat cererile noastre urgente de a păstra contractele pe termen lung de furnizare a aceluiași gaz natural către țările europene și, de asemenea, au început să (rezilieze contractele)… Acest lucru a avut un impact negativ asupra pieței energetice europene: Prețurile au crescut. Rusia nu are absolut nimic de-a face cu acest lucru", a declarat el. De îndată ce prețul gazelor a crescut, prețurile îngrășămintelor "au crescut imediat, deoarece o parte din aceste îngrășăminte sunt produse, inclusiv în detrimentul gazului. Totul este interconectat", a adăugat Putin. "Dar am avertizat în legătură cu acest lucru, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu vreo operațiune militară a Rusiei", a spus Putin. Kremlinul a declarat săptămâna trecută că Moscova este pregătită să aducă o "contribuție semnificativă" pentru evitarea crizei alimentare prin exportul de cereale și îngrășăminte, dacă Occidentul va ridica "restricțiile motivate politic" impuse Rusiei.

Salariile mici, principala problemă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Salariile mici, principala problemă

Salariile mici, principala problemă. Organizaţiile medicale din sistemul sanitar atrag atenţia asupra faptului că atât la nivel naţional cât şi la nivel local vom intra într-o zonă de risc sanitar. Salariile mici, principala problemă Deocamdată, cel mai mare deficit se constată la asistenţii medicali specializaţi, spune Iulian Cozianu, preşedinte SANITAS Iaşi. O altă categorie vizată este cea a personalului cu studii medii - infirmire, brancardieri - dar şi personal TESA, unităţile medicale riscând să rămână şi fără contabili. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara “Cine stă la un salariu de 2.000 de lei, semnând achiziţii de milioane de euro, ceea ce înseamnă răspundere?”, a mai spus Iulian Cozianu. Ce spitale şi domenii din Iaşi stau cel mai rău? Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră