vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: critica

49 articole
Internațional

Atacul SUA în Venezuela, mari semne de întrebare privind dreptul internaţional (Consiliul Europei)

Intervenția Statelor Unite în Venezuela ridică „mari semne de întrebare cu privire la dreptul internațional”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Acesta a avertizat, de asemenea, asupra riscului apariției unor „standarde duble” în evaluarea situației. Consiliul Europei invocă principiile Cartei ONU Într-un comunicat oficial, Alain Berset subliniază că orice recurgere la forță pe teritoriul unui alt stat pune sub semnul întrebării principiile fundamentale ale dreptului internațional. Citește și: O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru „aurul albastru” El a făcut referire la Carta Națiunilor Unite, care garantează suveranitatea, integritatea teritorială și principiul neamestecului în treburile interne ale altor state. Capturarea lui Nicolas Maduro amplifică polarizarea globală După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, Berset a avertizat că riscul polarizării este în creștere. Această polarizare se manifestă atât în Venezuela, cât și la nivel regional și global, între actorii care condamnă intervenția ca încălcare gravă a dreptului internațional și cei care o consideră justificată. Potrivit acestuia, aceste fracturi slăbesc fundamentele securității internaționale. Avertisment privind „standarde duble” în schimbările de regim Secretarul general al Consiliului Europei a atras atenția că, atunci când se discută despre schimbări de regim sau influență străină, standardele duble sunt aplicate prea des. În opinia sa, deciziile sunt adesea motivate de interese strategice sau proximități ideologice, nu de principii juridice universale și constante. „Dreptul internațional este universal” Alain Berset a insistat că dreptul internațional are valoare numai dacă este aplicat universal. O lume guvernată de excepții, de reguli diferite sau de sfere de influență concurente devine, a spus el, o lume mai periculoasă. Apel la tranziție pașnică și democratică în Venezuela În contextul declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a anunțat intenția SUA de a „conduce” tranziția politică din Venezuela, Berset a făcut apel la o tranziție pașnică și democratică. El a subliniat că aceasta trebuie să respecte voința poporului venezuelean și principiile dreptului internațional.

Intervenția SUA în Venezuela, criticată de Consiliul Europei (sursa: Facebook/The White House)
Spania critică operațiunea SUA din Venezuela (sursa: X/Pedro Sánchez)
Internațional

Spania nu va recunoaște intervenția SUA din Venezuela, deși nu-l recunoștea nici pe Maduro

Spania nu va recunoaște o intervenție a Statelor Unite în Venezuela care încalcă dreptul internațional, a declarat premierul Pedro Sánchez, după capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane, în cadrul unei operațiuni desfășurate pe timpul nopții. „Nu vom accepta nici o intervenție ilegală” Pedro Sánchez a precizat că, deși Spania nu a recunoscut regimul lui Nicolás Maduro, nu va accepta nici intervenții care nu respectă dreptul internațional și care pot destabiliza regiunea. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Premierul a avertizat că astfel de acțiuni pot împinge America Latină „spre incertitudine și beligeranță”. Apel la respectarea Cartei ONU și protejarea populației civile Șeful guvernului spaniol a cerut tuturor părților implicate în criză să țină cont de siguranța populației civile, să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și să construiască o tranziție politică „echitabilă și bazată pe dialog”. Ministerul spaniol de Externe a anunțat că Spania este dispusă să acționeze ca mediator în criza din Venezuela, cu scopul de a facilita o soluție pașnică și stabilă.

Donald Trump critică emisiunile umoristice (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să cenzureze ca Putin: amenință televiziunile care-l critică cu retragerea licențelor

Donald Trump a relansat un val de critici dure la adresa emisiunilor umoristice de seară din Statele Unite, cunoscute drept „late shows”, precum și la adresa canalelor de televiziune care le difuzează. Președintele american a sugerat din nou posibilitatea retragerii licențelor unor posturi TV. Ținta principală: emisiunea lui Stephen Colbert Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a cerut oprirea imediată a emisiunii lui Stephen Colbert de la CBS, folosind un limbaj extrem de dur. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură El a afirmat că postul „trebuie să încheie ACUM, este singurul lucru uman de făcut”, numindu-l pe Colbert „o catastrofă patetică”. Trump a folosit expresia engleză „to put to sleep”, o formulare asociată de obicei cu eutanasia animalelor. CBS anunțase anterior că show-ul lui Stephen Colbert urmează să fie retras din grilă începând din luna mai. Trump sugerează din nou retragerea licențelor TV Într-un alt mesaj, Trump a reluat ideea că posturile de televiziune care difuzează programe „aproape 100% negative” la adresa sa, a mișcării MAGA și a Partidului Republican ar trebui să-și piardă licențele. „Eu spun că DA”, a scris fostul președinte de 79 de ani, reluând o amenințare mai veche la adresa televiziunilor critice. Acuzații de cenzură după oprirea show-ului lui Colbert Decizia privind încheierea emisiunii lui Stephen Colbert a generat reacții puternice. Criticii lui Trump au acuzat cenzură și presiuni politice asupra posturilor TV. Paramount, compania-mamă a CBS, i-a plătit lui Donald Trump 16 milioane de dolari pentru a închide un litigiu legat de montajul unui interviu cu Kamala Harris, contracandidata sa democrată. În plus, recent, noul redactor-șef al canalului, Bari Weiss, ar fi blocat difuzarea unui reportaj privind consecințele expulzărilor de imigranți efectuate de administrația Trump. Jimmy Kimmel, suspendat temporar apoi repus pe post Și alte emisiuni de seară au intrat în centrul controverselor. La ABC, Jimmy Kimmel a fost suspendat pentru scurt timp, dar a revenit ulterior pe post, iar contractul său a fost prelungit până la jumătatea anului 2027. Trump vrea să „redeseneze” peisajul audiovizual american Donald Trump acuză de mult timp o „părtinire anti-conservatoare” în media americană și spune că dorește o restructurare profundă a sectorului audiovizual. El l-a numit la conducerea autorității federale de reglementare în comunicații (FCC) pe Brendan Carr, un aliat politic apropiat. Acesta a stârnit controverse afirmând în Congres că „FCC nu este formal o agenție independentă”, sugerând o aliniere mai strânsă la prioritățile Casei Albe.

Ludovic Orban critică referendumul anunțat de președinte (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Politică

Orban, o nouă contră la Nicușor Dan: Referendumul din justiție, inutil și contraproductiv

Președintele partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, a declarat marți că referendumul anunțat de președintele României privind funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii este „un demers inutil, care poate deveni chiar contraproductiv”. Lipsa bazei legale, principala critică adusă referendumului Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ludovic Orban a susținut că inițiativa prezidențială nu are fundament constituțional sau legal. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla În opinia sa, președintele nu poate obliga magistrații să participe la o astfel de consultare, iar prezența ar putea fi una redusă. Chiar și în scenariul optimist în care ar vota peste jumătate dintre magistrați, Orban consideră că referendumul nu ar produce efecte benefice, indiferent de rezultat. Risc de legitimare a status quo-ului din Justiție Potrivit fostului consilier prezidențial, în cazul în care majoritatea magistraților ar considera că actualul Consiliul Superior al Magistraturii funcționează corect, rezultatul ar legitima situația actuală din Justiție și ar bloca orice tentativă de reformă. „Deși este evident pentru orice cetățean că sistemul de justiție este grav bolnav și are nevoie de îmbunătățiri profunde”, o astfel de validare ar lipsi de legitimitate măsurile de schimbare, avertizează Orban. Nicio pârghie legală pentru revocarea CSM Ludovic Orban mai subliniază că, inclusiv în situația în care magistrații ar vota majoritar împotriva actualului CSM, președintele nu dispune de instrumente legale pentru revocarea membrilor acestui for. În opinia sa, șansele ca membrii CSM să demisioneze sunt minime, iar probabilitatea declanșării procedurilor legale de revocare este „infimă”. Temeri privind presiuni asupra magistraților Președintele Forța Dreptei avertizează și asupra unor posibile consecințe negative pentru magistrați, susținând că Inspecția Judiciară, aflată sub autoritatea CSM, ar putea înăspri controalele pentru a sancționa eventualele voturi critice. Ludovic Orban a reiterat că susține o reformă profundă a Justiției, însă consideră că aceasta trebuie să pornească de la voința clar exprimată a societății și să fie realizată prin măsuri legislative concrete, nu prin referendumuri fără efect juridic. Referendumul anunțat de președintele Nicușor Dan Președintele Nicușor Dan a anunțat că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum în rândul corpului magistraților, cu o singură întrebare: „CSM acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?” Inițiativa a generat deja reacții critice în spațiul politic și juridic, iar dezbaterea privind eficiența și legalitatea acesteia este în plină desfășurare.

Judecător CSM critică referendumul propus de Nicușor Dan (sursa: Facebook/Alin Ene)
Justiție

Polițistul din CSM, ironic la adresa lui Nicușor Dan: "încrederea oarbă și speranțele deșarte"

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a criticat public declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, calificându-le drept „absolut inacceptabile în orice stat democratic”. Ene a absolvit controversata Academie de Poliție, a fost polițist în Ilfov din 2009 în 2011, iar în 2013 a ajuns judecător la Mangalia. Din ianuarie 2023 este membru al CSM. „Nu există temei legal” Într-o postare pe Facebook, Alin Ene a pus sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România și a subliniat că nu există nicio bază legală care să permită președintelui organizarea unui „referendum în cadrul corpului magistraților” pentru plecarea CSM. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Pentru a ilustra gravitatea situației, judecătorul a comparat inițiativa cu un scenariu ipotetic în care Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui României sau dizolvarea Parlamentului, subliniind astfel încălcarea clară a principiului separației puterilor în stat. Participare minimă a magistraților la discuțiile de la Cotroceni Alin Ene a făcut referire și la numărul foarte mic de magistrați care au ales să participe la discuțiile organizate la Palatul Cotroceni. Potrivit acestuia, din 885 de semnatari ai unei petiții privind libertatea de exprimare – majoritatea procurori și pensionari – doar 20 au acceptat invitația la dialog. Judecătorul sugerează că președintele ar fi fost indus în eroare de consilierii săi pe probleme de Justiție, care ar fi prezentat lista de semnături drept dovada unei nemulțumiri largi față de CSM. Când pot fi revocați membrii CSM Alin Ene a explicat că membrii CSM pot „pleca de urgență” doar în urma unei decizii luate de Adunările Generale ale judecătorilor, nu în urma unei inițiative politice. El a subliniat că președintele României nu are nicio atribuție în organizarea și administrarea Justiției, tocmai aceasta fiind garanția separației puterilor în stat. Ironie la adresa ideii de plebiscit Judecătorul a ironizat ideea recurgerii la plebiscit, sugerând că, dacă acest drum este ales, ar trebui aplicat tuturor puterilor statului în mod egal. În acest context, el a lansat o întrebare retorică: când va fi organizat un referendum pentru a stabili dacă Guvernul, Parlamentul și Președintele României se mai bucură de susținerea populației? „Declarații inacceptabile într-un stat democratic” În concluzie, Alin Ene a afirmat că asemenea declarații și demersuri sunt incompatibile cu standardele unui stat democratic și pot fi considerate firești doar în regimuri mai puțin democratice, care nu ar trebui luate drept model. „Întrebarea este foarte simplă: ce viitor vrem pentru România? Democrație, stat de drept, Uniunea Europeană sau direcția opusă? Majoritatea decide, cât încă mai suntem o democrație”, a transmis judecătorul.

Bolojan condamnă dur violența contra femeilor (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Bolojan critică indiferența sistemului în fața violenței domestice. Premierul cere sancțiuni dure

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, că fiecare caz de femicid reprezintă o dramă socială și un avertisment că statul român trebuie să facă mai mult pentru protejarea fetelor și femeilor. Acesta a condamnat ferm abuzurile și a cerut instituțiilor statului să își schimbe urgent abordarea, subliniind importanța unor legi mai ferme pentru protecția victimelor și descurajarea agresorilor. Modificări legislative pentru protecția victimelor Bolojan a salutat modificările legislative aflate în dezbatere parlamentară, printre care prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu, imposibilitatea renunțării la cererea pentru ordinul de protecție și continuarea anchetei în cazurile de violență domestică chiar dacă plângerea este retrasă. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Premierul a subliniat că aceste schimbări sunt pași concreți pentru protecția victimelor și sancționarea mai aspră a agresorilor. Intervenție rapidă și coordonată a instituțiilor statului Șeful Guvernului a accentuat necesitatea ca instituțiile statului să acționeze rapid, coerent și profesionist pentru siguranța persoanelor aflate în pericol. „Este esenţial ca, atunci când pun mâna pe telefon pentru a cere ajutor, fetele şi femeile să aibă încredere că primesc sprijin profesionist în cel mai scurt timp şi nu sunt plimbate de la o instituţie la alta, aşa cum, din păcate, s-a întâmplat.” Potrivit acestuia, oprirea agresorilor la timp înseamnă vieți salvate, iar empatia și cunoașterea realității sunt esențiale pentru scrierea și aplicarea unor legi eficiente. Creșterea încrederii victimelor în instituțiile statului Premierul a subliniat că femeile și fetele trebuie să aibă încredere că, atunci când cer ajutor, primesc sprijin prompt și profesionist. A evidențiat inițiativa legislativă prin care agresorii care încalcă un ordin de protecție vor fi prezentați imediat procurorului. Totodată, Bolojan a apreciat rolul societății civile în corectarea cadrului legal, subliniind colaborarea strânsă dintre autorități și societate pentru asigurarea unui climat de siguranță, respect și demnitate pentru femei.

Alice Weidel critică vizita membrilor AfD în Rusia (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Extremiștii germani de dreapta (AfD) vizitează Rusia, stârnind până și iritarea șefei partidului

Lidera Alternativei pentru Germania (AfD), Alice Weidel, a criticat marți planul unor membri ai formațiunii sale de a călători în Rusia, în contextul în care partidul se confruntă cu acuzații de spionaj în favoarea Moscovei Deplasarea era planificată în marja conferinței țărilor BRICS, care va avea loc la sfârșitul săptămânii în stațiunea Soci, de la Marea Neagră. Membri AfD, pregătiți să participe la o conferință BRICS Potrivit informațiilor apărute în presa germană, parlamentarii Steffen Kotre și Rainder Rothfuss urmau să participe la conferința din Soci, alături de Jörg Urban, liderul filialei AfD din Saxonia. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” De asemenea, europarlamentarul Hans Neuhoff era menționat ca posibil participant la deplasare. Presiunea publică a crescut după ce mai multe publicații au dezvăluit pregătirile pentru această vizită, descrisă ca nepotrivită într-un moment de tensiune diplomatică și suspiciuni de colaborare cu Rusia. Weidel: „Nu înțeleg ce ar trebui să facem acolo” Într-un briefing de presă susținut în Bundestag, Alice Weidel a criticat decizia „grupului de lucru asupra problemelor externe” din propriul partid, care a organizat deplasarea. „Pentru a fi absolut clară, nu înțeleg ce ar trebui să facem noi acolo”, a spus Weidel. Ea a adăugat că doar un singur deputat, Steffen Kotre, va mai participa la eveniment: „Personal, eu nu m-aș duce acolo. Și nu recomand nimănui să o facă. Nu știm care va fi rezultatul final. De aceea, nu mai este decât o singură persoană care merge acolo.” Interdicție privind întâlnirile cu Dmitri Medvedev Întrebată despre o eventuală întâlnire cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Alice Weidel s-a declarat „bucuroasă” că subiectul a fost reanalizat și că o astfel de întâlnire nu va avea loc. Medvedev a făcut în ultimii ani declarații agresive la adresa Ucrainei și a Occidentului, devenind unul dintre purtătorii de discurs dur al Kremlinului. AfD, acuzat că furnizează informații sensibile Moscovei Controversa privind deplasarea în Rusia survine într-un moment delicat pentru AfD, partid aflat sub suspiciunea de a transmite informații confidențiale către Rusia. Potrivit presei germane, parlamentari ai AfD ar fi folosit dreptul de a adresa întrebări oficiale în Bundestag și în parlamentele regionale pentru a obține date sensibile, pe care le-ar fi transmis Moscovei — acuzații respinse de partid. „AfD va reexamina în viitor procedurile interne privind autorizarea deplasărilor externe. Nu putem continua astfel”, a declarat Alice Weidel. AfD, la cote record în sondajele germane În pofida controverselor, AfD rămâne una dintre cele mai puternice forțe politice din Germania. După alegerile legislative din februarie, formațiunea s-a clasat pe locul al doilea istoric, iar în prezent este la egalitate sau chiar peste conservatorii cancelarului Friedrich Merz în unele sondaje. Rusia este acuzată, în pofida negărilor sale, de o campanie extinsă de spionaj, dezinformare și sabotaj în Germania — principalul susținător militar al Ucrainei în Europa —, dar și în alte state europene.

Sorin Grindeanu critică reacția CSM-ului (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Până și Grindeanu critică CSM în cazul Oana Gheorghiu: Orice om politic are dreptul la opinie

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat marți scandalul legat de declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile magistraților, afirmând că acestea fac parte din categoria „declarațiilor politice populiste și iresponsabile”. Totuși, liderul social-democrat a subliniat că populismul „nu se sancționează penal” și a calificat reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) drept „exagerată”. Sorin Grindeanu critică reacția CSM-ului Într-un mesaj publicat pe Facebook, Sorin Grindeanu a salutat inițiativa președintelui Nicușor Dan de a convoca o consultare între partidele din coaliție pe tema pensiilor magistraților, considerând-o un pas necesar pentru restabilirea dialogului. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu „Declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu se înscriu în registrul declarațiilor politice populiste și iresponsabile, însă populismul nu se sancționează penal în România. De aceea, consider drept o reacție exagerată demersul CSM. Orice om politic are dreptul la opinie, indiferent că este la putere sau în opoziție”, a scris liderul PSD. „Avem nevoie de o lege constituțională” Sorin Grindeanu a precizat că își dorește ca discuțiile din coaliție să ducă rapid la o formă constituțională a legii pensiilor magistraților, pentru a evita blocaje instituționale. „Dincolo de retorica politică, obiectivul PSD a fost mereu acela de a îndeplini jalonul și de a atrage banii din PNRR, în loc să creștem taxe”, a transmis fostul premier. Apel la maturitate politică și responsabilitate Liderul social-democrat a îndemnat partidele din coaliție să depășească disputele publice și să demonstreze maturitate politică. „Trebuie să depășim tensiunile și nivelul declarațiilor populiste. Răspunderea este mare: nu ne putem juca cu astfel de subiecte, chiar dacă unii cred că acest lucru este aplaudat pe rețelele de socializare. PSD este pregătit să deblocheze situația pentru a identifica o soluție instituțională care să ne permită să luăm cele 231 de milioane de euro din PNRR”, a conchis Sorin Grindeanu.

Bolojan, criticat de Grindeanu pentru absența din Parlament (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, apărătorul transparenței, îl critică pe Bolojan pentru absența din Parlament

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat luni absența premierului Ilie Bolojan de la „Ora prim-ministrului”, sesiunea de la Camera Deputaților în care ar fi trebuit să ofere o informare privind retragerea parțială a trupelor americane. Liderul social-democrat a cerut ca șeful Guvernului să se prezinte în Parlament „pentru o discuție instituțională, nu politică”. Grindeanu: „Am cerut doar o informare, nimic altceva” Sorin Grindeanu a precizat că PSD a solicitat oficial prezența premierului la Parlament încă de săptămâna trecută, dar nu a primit niciun răspuns până acum. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Ca să fim clari, noi am cerut la Camera Deputaților să se vină lunea trecută în Parlament pentru informare, nimic altceva. După care ni s-a transmis că programul nu permite. Am transmis apoi că suntem la dispoziție, să ne comunice când găsește o oră în săptămânile următoare. Până acum, n-am primit niciun răspuns”, a declarat liderul PSD. „Nu merge să nu vină. Nu se poate” Grindeanu a subliniat că participarea premierului la astfel de sesiuni este o obligație instituțională, nu o opțiune. „Vreau să fac o subliniere. Nu merge să nu vină. Nu se prea poate. Nu se poate să nu vii. Am cerut public să vină să facă o informare”, a afirmat acesta, la finalul ședinței Biroului Permanent Național al PSD. Liderul social-democrat a precizat că va ridica subiectul în cadrul ședinței de coaliție pentru a clarifica refuzul premierului. „Vorbim despre securitatea României, nu despre politică” Grindeanu a insistat că subiectul retragerii parțiale a trupelor americane nu trebuie tratat politic, ci cu transparență și responsabilitate. „Vorbim de securitatea României. Astea sunt lucruri pe care le faci în mod transparent, informezi. Asta am și cerut. Nicio discuție politică. Să-i informăm pe români în ce situație suntem și care sunt planurile de viitor. Atât. Nimic altceva”, a explicat liderul PSD. Solicitarea privind prezența premierului la Parlament Reprezentanții PSD au cerut premierului Ilie Bolojan să participe la „Ora prim-ministrului” pentru a prezenta detalii privind relațiile strategice ale României cu Statele Unite și implicațiile retragerii parțiale a trupelor americane. Potrivit lui Grindeanu, refuzul repetat de a participa la această informare „subminează transparența actului guvernamental” și creează neîncredere în gestionarea temelor de securitate națională.

Oana Gheorghiu, replică dură pentru Grindeanu (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Oana Gheorghiu, reacție la criticile lui Grindeanu: A profitat de ocazie ca să câștige niște puncte

Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat sâmbătă, în cadrul unei emisiuni la Digi24, la declarațiile făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu, cu privire la numirea sa în funcția de vicepremier. Oana Gheorghiu, replică dură pentru Grindeanu „Mă întorc la domnul Grindeanu, îmi imaginez că nu are nimic cu mine, că nu vrea să îmi facă ceva rău, personal, dar că a profitat de această ocazie ca să tragă niște săgeți și să câștige niște puncte”, a spus Oana Gheorghiu. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Vicepremierul a subliniat că România are nevoie de o nouă generație de oameni politici, sinceri și dedicați binelui public: „Probabil că vor trebui să intre tot mai mulți oameni în politică, oameni care sunt hotărâți să nu spună altceva decât ceea ce gândesc și să nu facă altceva decât ceea ce este bine pentru țară, ca să schimbăm felul în care se face politică în România.” Grindeanu, critic la adresa numirii Oanei Gheorghiu Luna trecută, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că, deși Oana Gheorghiu „a făcut lucruri admirabile în zona de ONG-uri”, nu ar fi cea mai potrivită persoană pentru funcția de vicepremier. Argumentul său a fost acela că, în trecut, aceasta ar fi avut poziționări critice față de actuala administrație americană. Grindeanu i-a cerut premierului Ilie Bolojan să retragă propunerea de numire a Oanei Gheorghiu, pentru a evita o eventuală „compromitere” a relațiilor diplomatice cu Statele Unite ale Americii. „Nu mă interesează politica” În replică, Oana Gheorghiu a declarat că nu are intenția de a se implica activ în politică: „Nu mă interesează sub nicio formă, în acest moment, zona politică.” Totuși, vicepremierul a exprimat dorința ca Partidul Social Democrat să se reformeze și să devină un actor politic autentic în sprijinul României: „Am spus adesea – când Partidul Social Democrat va fi un partid bun și puternic, în adevăratul sens al cuvântului, nu doar cu vorbe goale, România o să meargă mai bine. Este și a fost cel mai mare partid al României. În momentul acesta a pierdut o parte din electorat. Îi doresc cu toată ființa mea să recupereze acel electorat, dar să se uite acolo unde l-a pierdut și să devină un partid bun, reformat, cu oameni cu viziune și dorința sinceră de a face România bine.” Reforma politică, esențială pentru România Oana Gheorghiu a încheiat printr-un apel la responsabilitate și reformă politică, subliniind că transformarea clasei politice este esențială pentru viitorul României: „Țara aceasta va merge mai bine când partidul acesta va fi mai bun, mai reformat, cu niște oameni cu viziune și cu dorința sinceră de a face România bine.”

Generalul Ben Hodges critică decizia Pentagonului (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Eveniment

Generalul Hodges despre plecarea trupelor SUA: Nu are niciun sens din punct de vedere strategic

Fostul comandant al Forțelor Armate Americane din Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, a declarat pentru TVR Info că decizia Pentagonului de a retrage trupele americane din România și din alte țări est-europene este una greșită din punct de vedere strategic. Generalul Ben Hodges critică decizia Pentagonului Deși plecarea celor 1.200 de militari de la baza Mihail Kogălniceanu nu reprezintă un dezastru militar, momentul ales este, în opinia sa, „foarte prost”, având în vedere contextul de securitate din regiunea Mării Negre. Citește și: George Simion și o firmă de sondaje apropiată PSD, CURS, relansează ideea suspendării lui Nicușor Dan În interviul acordat jurnalistului Adelin Petrișor, Ben Hodges a subliniat că Rusia desfășoară în prezent un război hibrid în Europa, inclusiv împotriva unor state membre NATO precum România. În acest context, el consideră că diminuarea prezenței americane în estul Europei este o decizie lipsită de sens. „Cred că este un moment foarte prost. Rusia duce un război în Europa, în prezent, în Marea Neagră, vis-a-vis de România, și conduce operațiuni în zona gri împotriva unor țări NATO. De ce am reduce prezența americană în estul Europei într-un astfel de moment? Nu are niciun sens din punct de vedere strategic pentru mine”, a declarat generalul. Hodges a explicat că această retragere ar putea fi influențată de refuzul administrației Trump de a recunoaște Rusia ca inamic și agresor. România, aliat de bază Fostul comandant al Forțelor Armate Americane din Europa a subliniat că România rămâne un partener strategic solid și că trebuie să continue investițiile în apărare și pregătirea societății civile pentru situații de criză. „România a fost un aliat de bază mulți ani și va trebui să continue să facă ceea ce face acum: să-și întărească apărarea. Nu este doar despre cumpărarea de echipamente noi, ci și despre societate, care trebuie să fie pregătită să facă față dezinformărilor, dar și să fie pregătită cu apă, baterii, lumânări, rații, dacă va fi cazul”, a afirmat Hodges. Generalul a adăugat că, deși din punct de vedere militar situația nu este critică, este esențial ca România și ceilalți aliați NATO să mențină o postură defensivă fermă și o capacitate de reacție rapidă. Critici în SUA privind decizia Pentagonului Retragerea unei brigăzi americane din România a fost contestată și în Statele Unite, unde organizația Veterans on Duty, formată din foști veterani americani, a criticat măsura și a cerut explicații oficiale. Veteranii au apreciat poziția republicanilor care conduc comisiile de apărare din Congres, aceștia solicitând Pentagonului o justificare detaliată pentru reducerea prezenței militare în Europa de Est. Congresul american ar putea bloca retragerea trupelor din Europa Potrivit publicației Kyiv Post, un grup de congresmeni americani intenționează să înainteze un proiect de lege care să blocheze retragerea trupelor americane din Europa. Inițiativa vine în contextul creșterii tensiunilor de securitate din regiune și al preocupărilor privind mesajul transmis aliaților est-europeni. 1.200 de militari americani urmează să părăsească România Decizia Pentagonului vizează retragerea a 1.200 de militari americani dislocați la baza Mihail Kogălniceanu, parte dintr-o reorganizare mai amplă care afectează și alte trei țări din estul Europei. Deși nu implică o diminuare semnificativă a capacităților de apărare ale NATO, momentul ales a generat îngrijorare la nivel diplomatic și militar, în special în rândul partenerilor din flancul estic al Alianței.

Nicuşor Dan denunţă haosul urbanistic bucureştean (sursa: Facebook/Cătălin Drulă)
Eveniment

Nicușor Dan, la lansarea lui Drulă: Bucureștiul, lunga luptă dintre infrastructură și panseluțe

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, duminică, că ultimii ani din evoluţia Bucureştiului pot fi definiţi printr-o contradicţie majoră: nevoia de infrastructură versus risipa bugetară pe proiecte de imagine. Declaraţia a fost făcută în cadrul evenimentului de lansare a candidaturii lui Cătălin Drulă (USR) pentru funcţia de primar al Capitalei. „O lungă luptă între infrastructură şi panseluţe” „Mă gândeam cum am putea defini aceşti ani din istoria Bucureştiului. Lupta între corupţie şi anticorupţie ar fi prea simplă şi ţine mai degrabă de nivelul naţional. Citește și: George Simion și o firmă de sondaje apropiată PSD, CURS, relansează ideea suspendării lui Nicușor Dan Cred că definiţia potrivită ar fi lunga luptă între infrastructură şi panseluţe”, a declarat Nicuşor Dan. El a explicat că oraşul se confruntă cu un uriaş deficit de infrastructură, generat de decenii de priorităţi greşite şi de decizii politice orientate spre imagine, nu spre dezvoltare. „Multe resurse ale oraşului au fost irosite pe fel de fel de prostii lucioase, care nu ne-au adus acolo unde aveam cu adevărat nevoie să fim”, a adăugat edilul. Referendumul pentru Bucureşti şi sprijinul lui Cătălin Drulă Nicuşor Dan a rememorat modul în care a reuşit, cu dificultăţi, să organizeze referendumul local pentru Bucureşti, subliniind sprijinul oferit de Cătălin Drulă, care a transpus una dintre întrebările referendumului într-un proiect de lege privind bugetul Capitalei. „Mi-am adus aminte unde eram anul trecut pe vremea asta: tocmai trecusem de domnul Greblă şi, cu mult efort, am reuşit să organizăm un referendum pentru Bucureşti. În cadrul lui, oamenii au răspuns la trei întrebări, una dintre ele referindu-se la buget şi la modul în care se împart banii oraşului”, a explicat Nicuşor Dan. Edilul a afirmat că banii publici trebuie orientaţi către proiecte care dezvoltă oraşul şi îl fac competitiv la nivel internaţional, nu către cheltuieli inutile. Lipsa de coerență și finanțare Primarul a criticat lipsa de coerenţă şi finanţare în marile proiecte de infrastructură ale Capitalei. „E absurd ca oraşul acesta, capitala României, cu o contribuţie uriaşă la PIB, să nu reuşească, din lipsă de bani, să unifice RADET cu ELCEN, doar pentru că s-au dus fondurile pe panseluţe şi borduri”, a spus Nicuşor Dan. Totodată, el a atras atenţia asupra neintegrării metroului în reţeaua publică de transport a Bucureştiului, subliniind că această problemă depinde de colaborarea dintre Primărie şi Ministerul Transporturilor. „Locuitorul trebuie pus pe primul loc” Nicuşor Dan a vorbit şi despre necesitatea unei dezvoltări urbane coerente, bazate pe principii profesionale de urbanism, nu pe interese imobiliare. „Am avut un primar care a corectat câteva lucruri în materie de dezvoltare urbană, dar doar pe 7% din suprafaţa oraşului. În rest, dezvoltarea sectoarelor a fost dictată de mafia imobiliară”, a afirmat el. Edilul a insistat că, de acum înainte, dezvoltarea urbană trebuie făcută având locuitorul în centru, respectând principiile unei științe numite urbanism, „care există de vreo 100 de ani”.

Congresul SUA critică retragerea trupelor din România (sursa: Facebook/Roger Wicker)
Internațional

BREAKING Retragerea trupelor SUA din România, criticată dur de șefii comisiilor de apărare (Congres)

Congresul SUA critică decizia Pentagonului de a reduce prezența militară americană în România Liderii comisiilor pentru apărare avertizează că măsura contrazice strategia președintelui Donald Trump Congresul SUA critică retragerea trupelor din România Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru apărare din Senatul și Camera Reprezentanților Statelor Unite, ambii republicani, și-au exprimat miercuri îngrijorarea față de decizia Pentagonului de a opri rotația unei brigăzi americane staționate în România. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Într-o declarație comună, cei doi oficiali afirmă că hotărârea pare necoordonată și contrară strategiei anunțate de președintele Donald Trump, subliniind că aceasta ar putea afecta descurajarea NATO în Europa de Est. „Ne opunem ferm retragerii trupelor americane din România” „Ne opunem ferm deciziei de a nu menține rotația brigăzii americane în România și procesului de revizuire a prezenței forțelor americane care ar putea duce la retrageri suplimentare din Europa de Est”, se arată în comunicatul comun transmis de cei doi congresmeni. Wicker și Rogers au reamintit că, pe 19 martie, Congresul a stabilit că nu vor fi acceptate modificări majore ale prezenței militare americane fără o analiză riguroasă și fără coordonare între instituțiile guvernamentale și aliați. „Din păcate, pare că exact acest lucru se întâmplă acum”, au transmis aceștia, adăugând că decizia Pentagonului contrazice declarațiile recente ale președintelui Trump, care afirmase că Statele Unite „nu vor retrage forțe din Europa, ci doar le-ar putea repoziționa puțin”. România, „un aliat puternic și esențial pentru securitatea NATO” Cei doi congresmeni au subliniat în declarația lor rolul strategic al României în arhitectura de securitate a NATO. „România este un aliat puternic, care a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura militară. Țara cheltuiește de mai mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să ajungă la 5%”, au precizat Wicker și Rogers. Aceștia au amintit și importanța bazei antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, operațională din 2016, subliniind că România și-a asumat riscuri politice și militare semnificative pentru a contribui la apărarea colectivă a NATO. Critici la adresa Pentagonului: „Semnal greșit către Rusia” Liderii comisiilor de apărare avertizează că reducerea prezenței militare americane în România subminează descurajarea NATO și transmite un semnal greșit către Moscova, într-un moment delicat al conflictului din Ucraina. „Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, riscă să invite Rusia la noi agresiuni”, au declarat congresmenii. Aceștia consideră că măsura Pentagonului contrazice eforturile președintelui Trump de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia o pace durabilă în Ucraina. Lipsa de consultare cu Congresul, motiv suplimentar de tensiune Roger Wicker și Mike Rogers au criticat și lipsa de transparență a procesului decizional, afirmând că Congresul nu a fost consultat înainte de anunțarea acestei măsuri. „Este îngrijorător că o astfel de decizie a fost luată fără consultarea Congresului, în ciuda sprijinului bipartizan pentru o prezență americană robustă în Europa”, au subliniat ei. Potrivit acestora, legea apărării pentru anul fiscal 2026 prevede clar că nicio modificare a prezenței militare americane în Europa nu poate fi făcută fără o analiză interinstituțională completă. Solicitări oficiale către Pentagon Congresmenii americani au cerut clarificări urgente din partea Pentagonului privind modul în care Departamentul Apărării intenționează să atenueze impactul deciziei asupra capacității de descurajare și apărare a NATO. De asemenea, au solicitat garanții că Statele Unite vor menține brigăzile mecanizate din Polonia și vor continua prezența rotațională persistentă în Polonia, statele baltice și România. Pentagonul confirmă oprirea rotației unei brigăzi în România Potrivit publicației Kyiv Post, administrația președintelui Trump a notificat aliații NATO că intenționează să retragă mii de soldați americani din România, decizia fiind deja comunicată partenerilor occidentali la începutul acestei săptămâni. Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare fiind la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată Brigada a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată.

Orbán Viktor îl critică pe Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor îl critică pe Trump: sancțiunile împotriva companiilor petroliere ruse, o greșeală

Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat luni că președintele american Donald Trump a greșit atunci când a aprobat sancțiuni împotriva companiilor petroliere ruse, subliniind că măsura afectează grav economiile dependente de energie, precum cea a Ungariei. Liderul de la Budapesta a anunțat că va călători în curând la Washington pentru a discuta această problemă direct cu liderul american. Ungaria, dependentă de petrolul și gazele rusești Într-un interviu acordat publicației italiene La Repubblica, Viktor Orbán a explicat că Ungaria nu poate renunța brusc la importurile energetice din Rusia, întrucât acest lucru ar duce la o explozie a prețurilor și la blocaje de aprovizionare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Cu președintele Trump discutăm despre cum să construim un sistem sustenabil pentru economia țării mele, deoarece Ungaria este puternic dependentă de petrolul și gazele rusești. Fără ele, prețurile la energie vor crește vertiginos, provocând penurii de aprovizionare”, a declarat premierul ungar. Critici la adresa sancțiunilor: „O greșeală” Întrebat despre sancțiunile impuse de Washington companiilor petroliere ruse, ca reacție la lipsa unui angajament real al Moscovei față de procesul de pace din Ucraina, Orbán a afirmat că decizia a fost o greșeală din punctul de vedere al Ungariei. „Din perspectiva Ungariei, președintele american a făcut o greșeală cu sancțiunile. Vom căuta o soluție pentru a proteja interesele economiei ungare”, a spus liderul de la Budapesta. Întâlniri diplomatice la Vatican și la Roma În aceeași zi, Viktor Orbán s-a întâlnit la Vatican cu Papa Leon al XIV-lea, căruia i-a cerut sprijin pentru eforturile Ungariei de a opri războiul din Ucraina. Ulterior, premierul ungar a avut o întrevedere cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cu care a discutat despre viitorul economiei europene. „Europa, exclusă din peisajul decizional al războiului” Orbán a declarat că Uniunea Europeană nu mai are un rol semnificativ în soluționarea conflictului din Ucraina. „Am delegat americanilor și rușilor capacitatea de a rezolva acest război. Din păcate, Europa este complet exclusă din peisaj”, a afirmat premierul ungar, subliniind că singura soluție realistă este o abordare diplomatică între Washington și Moscova, nu o implicare militară prelungită.

UE critică alegerile locale din Georgia (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE critică iar puterea de la Tbilisi: a pus presiune pe opoziție și media la alegerile locale

UE critică alegerile locale din Georgia. Uniunea Europeană a condamnat ferm alegerile locale desfășurate în weekend în Georgia, calificând scrutinul drept unul organizat „într-o perioadă de reprimare extinsă a celor care sunt în dezacord cu guvernul”. UE critică alegerile locale din Georgia Într-o declarație comună, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisarul pentru extindere, au subliniat că alegerile nu pot fi considerate libere și competitive, din cauza climatului politic restrictiv. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Potrivit oficialilor europeni, raziile asupra media independente, arestările opozanților și activiștilor, precum și modificările legislative favorabile partidului de guvernământ au subminat grav procesul democratic. „Aceste acțiuni au redus drastic posibilitatea de a avea alegeri competitive”, au precizat reprezentantele UE, menționând și boicotul unei mari părți a opoziției, care a dus la o prezență scăzută la urne. Proteste masive la Tbilisi după anunțarea rezultatelor După publicarea rezultatelor, zeci de mii de georgieni au ieșit în stradă la Tbilisi pentru a protesta împotriva derivei autoritariste a partidului aflat la putere, Visul Georgian. În timpul confruntărilor dintre protestatari și forțele de ordine, 21 de polițiști și 6 manifestanți au fost răniți, potrivit Ministerului Sănătății. Premierul Irakli Kobahidze a descris protestele drept o „tentativă de lovitură de stat”, acuzând opoziția de instigare la violență. Tensiuni în creștere și avertismente din partea autorităților Ministerul de Interne al Georgiei a avertizat protestatarii în legătură cu „continuarea acțiunilor ilegale”, amenințând cu intervenții în forță dacă demonstrațiile persistă. Până duminică seara, câteva sute de manifestanți au rămas în apropierea Parlamentului de la Tbilisi, fără alte incidente majore. Criza politică din Georgia se adâncește Georgia se confruntă cu o criză politică profundă de la alegerile parlamentare controversate din anul precedent, când partidul Visul Georgian s-a autoproclamat câștigător. Opoziția pro-occidentală a boicotat Parlamentul, iar decizia premierului Kobahidze de a suspenda obiectivul integrării europene, prevăzut în Constituție, a amplificat protestele în întreaga țară. Bruxelles-ul avertizează că astfel de derapaje pot îndepărta Georgia de parcursul european și de valorile democratice asumate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră