miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

coruptie

123 articole
Eveniment

Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Prejudiciul la contractul cu Rosal, peste 578 de milioane de lei

Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Primarul Sectorului 3 al Capitalei este acuzat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) de abuz în serviciu, după ce a încheiat 54 de acte adiționale la contractul de salubritate cu Rosal. Prejudiciul estimat de DNA se ridică la 578.446.818 lei. Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Ar fi încheiat abuziv 54 de acte adiționale cu Rosal „Faptele reținute ar fi constatate în contextul în care, în perioada anilor 2000-2018, în Sectorul 3 din municipiul București, s-au încheiat 54 acte adiționale la un contract de salubrizare cu S.C. ROSAL GRUP S.A., prin care, fie s-a prelungit contractul, fie s-a mărit valoarea acestuia. Cu alte cuvinte, în contextul menționat, în loc să fie organizate licitații publice, contractul de salubritate încheiat în anul 1999 a fost prelungit succesiv cu S.C. ROSAL GRUP S.A. (operator nelicențiat din anul 2013 pentru Sectorul 3), prin acte adiționale care au determinat inclusiv creșterea tarifelor de salubrizare”, arată DNA. Citește și: Simion, co-președinte AUR: „Să-i scuipați pe parlamentarii care pleacă la alte partide”. El promite să facă același lucru Negoiță și Rosal, pe lista suspecților DNA. Cine sunt ceilalți opt Primarul Sectorului 3 este urmărit penal pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite și o infracțiune de instigare la abuz în serviciu. Alături de el, este cercetat directorul executiv al Direcției Economice din cadrul Primăriei Sectorului 3, Octavian Ghețu, șeful Direcției Utilități Publice, George-Alexandru Manciu, directoarea executivă a Direcției Investiții și Achiziții, Irina-Gina Soroceanu, șefa Direcției Juridice, Florentina Pencea, secretarul Primăriei, Mihăiță Marius, viceprimarul Sectorului 3, Elena Petrescu, reprezentantul S.C. ROSAL GRUP S.A și Mirela Chetreanu, auditor public extern. Primarul Sectorului 3 a păcălit Consiliul Local că implementează un proiect DNA arată că Robert Negoiță, „sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani. Actul adițional prin care se prelungea nelegal termenul contractual cu operatorul nelicențiat legal - Rosal Grup S.A a fost ulterior semnat de suspectul Robert Sorin Negoiță”. Modul în care contractul de salubrizare a fost prelungit a fost cercetat de Curtea de Conturi, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Consiliul Concurenței. Controalele au constatat încălcări ale dispozițiilor legale, iar Primăriei Sectorului 3 i s-a comunicat să nu mai prelungească contractul încheiat în 1999 peste termenul de cinci ani. Prejudiciul cauzat de Negoiță, peste 578 de milioane de lei „Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local. Ulterior, ar fi fost întocmit un referat, semnat de viceprimarul Elena Petrescu, pe baza unei delegări nelegale făcute de primar, prin care practic s-au șters o parte din obligațiile de plată pe care ROSAL GRUP S.A le avea la Primăria Sector 3. Ulterior, acțiunea a fost validată de auditorul public extern, suspecta Mirela Chetreanu, în Raportul de follow-up din data de 11.10.2019, deși aspectele nu remediau încălcările constatate de Curtea de Conturi. Prin faptele descrise, la care au contribuit, sub forma complicității, și persoanele menționate din conducerea Primăriei Sectorului 3, s-ar fi creat un prejudiciu total de 578.446.818 lei în dauna Sectorului 3 și un folos necuvenit pentru SC Rosal Grup SA. Procurorii au solicitat Consiliului Local Sector 3 București să comunice dacă Sectorul 3 se constituie parte civilă în cauză”, conform DNA.

Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Prejudiciul la contractul cu Rosal, peste 578 de milioane de lei
Maia Sandu vrea confiscarea averilor acumulate în urma faptelor de corupție
Internațional

Maia Sandu vrea confiscarea averilor acumulate în urma faptelor de corupție

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, potrivit unui proiect la Chișinău. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a trimis în Parlament un proiect de lege care va face posibilă punerea în practică a mecanismului de confiscare extinsă a averilor acumulate prin acte de corupţie, informează IPN şi Radio Europa Liberă."Legea actuală conţine un obstacol care îngreunează procedura de confiscare a bunurilor celor care s-au îmbogăţit ilicit şi le dă posibilitate să-şi păstreze averile. De facto, aceştia rămân în posesia averilor prin transferul lor către persoane terţe. Proiectul de lege propus Parlamentului vine să elimine această lacună", a scris Maia Sandu marţi pe pagina sa de Facebook. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPotrivit preşedintei Republicii Moldova, eforturile de îmbunătăţire a normelor legislative pentru a combate corupţia vor continua. "Vor continua şi eforturile de reformare a justiţiei, pentru ca normele legale să fie aplicate în raport cu toţi, fără excepţie", a mai spus Maia Sandu, citată de agenţia IPN. Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, cere Maia Sandu În altă ordine de idei, Radio Chişinău a anunţat miercuri dimineaţa că procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie a Republicii Moldova, în colaborare cu ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ai Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, au descins la mai multe adrese ale unor foşti parlamentari.Percheziţiile sunt efectuate în cadrul investigării faptelor de îmbogăţire ilicită a 13 foşti deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, fiind vizate 47 de bunuri imobile şi 13 autoturisme. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaCazurile de îmbogăţire ilicită sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupţie în dosarul privind coruperea unor deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracţiunii parlamentare din care aceştia făceau parte.Conform rezultatelor preliminare ale investigaţiilor, cheltuielile foştilor deputaţi cercetaţi depăşesc veniturile legale ale acestora, în unele cazuri cu 350.000 lei (circa 17.500 de euro), iar în alte cazuri această diferenţă atinge valoarea de circa 4,6 milioane de lei (circa 230.000 de euro).

Corupția din România, la nivelul celei din China și mai gravă decât în Botswana sau Rwanda
Eveniment

Corupția din România, la nivelul celei din China și mai gravă decât în Botswana sau Rwanda

România este codașă la combaterea corupției, potrivit ultimului raport al organizației Transparency International. Marea majoritate a statelor lumii nu au înregistrat progrese semnificative în ce priveşte reducerea corupţiei în ultimii 10 ani, relevă Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2021 lansat marţi de Transparency International (TI), care semnalează, în paralel, o intensificare a abuzurilor împotriva drepturilor omului şi un declin al democraţiei, potrivit unui comunicat de presă al acestei organizaţii.IPC reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă "foarte corupt", iar 100 "deloc corupt".Potrivit TI, 86% dintre ţările analizate nu au înregistrat progrese semnificative sau chiar au regresat în ultimii 10 ani. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43 de puncte, pentru al zecelea an consecutiv, iar două treimi din ţări au punctaje sub 50 din 100.Cu doar 45 de puncte, România rămâne în rândul celor trei ţări din Uniunea Europeană percepute drept cele mai corupte, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când România avea 44 de puncte. România este codașă la combaterea corupției Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte. Ţările aflate în topul IPC sunt Danemarca (88 puncte), Finlanda (88 puncte) şi Noua Zeelandă (88 puncte), toate trei fiind şi în top 10 mondial privind libertăţile civile, conform Democracy Index.Somalia (13 puncte), Siria (13 puncte) şi Sudanul de Sud (11 puncte) rămân la coada clasamentului IPC. Siria este de asemenea clasată pe ultimul loc în clasamentul privind libertăţile civile. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în RomâniaPe de altă parte, 27 de ţări, printre care Cipru (53), Liban (24) şi Honduras (23) au atins minime istorice în acest an.În ultimul deceniu, 154 de ţări au regresat ori nu au făcut progrese semnificative. Din 2012, 23 de ţări au scăzut considerabil în IPC - inclusiv ţări dezvoltate economic precum Australia (73), Canada (74) şi Statele Unite ale Americii (67). Pentru prima dată, SUA nu mai face parte din top 25 al IPC.În schimb, 25 de ţări şi-au îmbunătăţit considerabil scorurile, inclusiv Estonia (74), Seychelles (70) şi Armenia (49).Transparency International a constatat că statele care încalcă libertăţile civile în mod constant au scoruri mai mici în IPC. O atitudine de complacere în lupta împotriva corupţiei agravează încălcarea drepturilor omului şi subminează democraţia, declanşând un întreg cerc vicios. Pe măsură ce aceste drepturi şi libertăţi se erodează şi democraţia se află în declin, autoritarismul îi ia locul, contribuind la atingerea unor niveluri şi mai mari de corupţie, arată organizaţia."Drepturile omului nu sunt doar 'un principiu pe care este bine să îl ai' în lupta împotriva corupţiei. Abordările autoritare distrug sistemul independent de control şi echilibru şi fac eforturile anticorupţie să depindă de capriciile unei elite. Singura cale durabilă către o societate fără corupţie este să te asigurări că oamenii pot vorbi liber şi că pot lucra împreună pentru a face puterea să fie răspunzătoare", a declarat Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International. Drepturile omului sunt amenințate Pe măsură ce eforturile de combatere a corupţiei stagnează şi se deteriorează, drepturile omului şi democraţia sunt atacate. Folosirea continuă de către guverne a pandemiei de COVID-19 pentru erodarea drepturilor omului şi a democraţiei ar putea duce, de asemenea, la declinuri mai accentuate pe tot globul în viitor.Transparency International face apel la guverne să acţioneze în conformitate cu angajamentele privind anticorupţia şi drepturile omului. De asemenea, TI face apel la oamenii de pe tot globul să acţioneze împreună pentru a cere schimbarea."În contexte autoritare în care controlul asupra guvernului, afacerilor şi mass-media revine câtorva indivizi, mişcările sociale rămân ultimul control asupra puterii. Puterea deţinută de profesori, oameni de afaceri, studenţi şi oameni obişnuiţi din toate categoriile sociale este cea care va duce la responsabilizare", a declarat Daniel Eriksson, CEO al Transparency International.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră