sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: conferință

2 articole
Eveniment

Nesimțire incredibilă a ministrului Rafila (MS)

Nesimțire incredibilă a ministrului Rafila (MS): demnitarul nu a desemnat nici un reprezentant al instituției la Conferința Sud-Est Europeană de Fibroză Chistică, desfășurată la Cluj. Nesimțire incredibilă a ministrului Rafila (MS) "Lipsa de reprezentare a Ministerul Sănătăţii - România la Conferința Sud-Est Europeană de Fibroză Chistică – un afront pentru pacienții diagnosticați cu fibroză chistică din România! Citește și: Suma uriașă, în cash, găsită de procurori acasă la șeful Ambulanței Dolj și la complicele său: 665.660 euro, 67.460 USD și 203.850 lei În cadrul Conferinței Sud-Est Europene de Fibroză Chistică, am fost onorați de prezența unor instituții esențiale precum Administrația Prezidențială a României, Guvernul României, U.S. Embassy Bucharest, CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate și Sabif. Cu toate acestea, reprezentantul Ministerului Sănătății – instituția-cheie pentru noi, pacienții cu boli cronice – a fost absent. Această absență nu poate fi trecută cu vederea. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, aflat la final de mandat, a demonstrat prin această lipsă de implicare că pacienții cronici nu reprezintă o prioritate. O asemenea atitudine este inacceptabilă și aduce o profundă dezamăgire pentru cei care depind de sprijinul și atenția autorităților pentru accesul la tratamente și îngrijiri adecvate. Fac apel la autorități și la viitorul guvern să nu ignore pacienții cronici și să asigure o prezență activă și constantă în cadrul inițiativelor destinate sănătății noastre!", arată într-o postare de Facebook Mihăiță Bariz, pacient și activist pentru drepturile pacienților cu această boală.

Nesimțire incredibilă a ministrului Rafila (MS) (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Conferința Apei 2023, semnal de alarmă (sursa: pexels.com/Andre Moura)
Mediu

Conferința Apei 2023, semnal de alarmă

Conferința Apei 2023, semnal de alarmă. Guverne, mediul de afaceri şi societatea civilă se vor întâlni săptămâna aceasta la Naţiunile Unite pentru a căuta răspunsuri la criza apei, în cadrul unei aşteptate reuniuni internaţionale care urmează să stabilească planurile în domeniu pentru următoarele decenii. Conferința Apei 2023, semnal de alarmă Conferinţa Apei 2023 este primul summit de acest gen care are loc din 1977 şi va culmina cu crearea unei noi Agende de Acţiune pentru Apă, care va reuni sute de angajamente voluntare deja anunţate sau ce vor fi făcute publice în următoarele zile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Reuniunea va avea loc la New York, de miercuri până vineri, cu mai multe sesiuni plenare şi discuţii pe teme specifice, dar, în paralel, se vor desfăşura şi circa 550 de evenimente atât în incinta, cât şi în afara sediului ONU. Organizaţia mondială se aşteaptă ca un număr de cel puţin 12 şefi de stat şi de guvern, aproximativ 80 de miniştri şi înalţi oficiali guvernamentali şi peste 6.500 de reprezentanţi ai societăţii civile să participe la eveniment, prima Conferinţă a Apei de la cea inaugurală, desfăşurată la Mar del Plata, Argentina, în urmă cu aproape jumătate de secol. O criză globală Summit-ul are loc într-un moment în care ONU consideră că există o "criză globală" a apei, în condiţiile în care miliarde de oameni nu au acces corespunzător la apă şi în care peste 800.000 de decese sunt atribuite anual unor boli legate direct de apa contaminată, de probleme de salubritate sau practici de igienă precare. Pe măsură ce cererea continuă să crească, tot mai mulţi oameni suferă din pricina lipsei de apă, dar, în acelaşi timp, multe ţări sunt lovite în mod regulat de ploi torenţiale şi inundaţii. "Este clar că trebuie să ne regândim abordarea cu privire la modul cel mai bun de alocare şi valorizare a apei, iar acesta este scopul conferinţei. Cum putem împărţi costul prevenirii sau atenuării secetelor şi inundaţiilor agravate de încălzirea globală?", explică, într-un articol comun, Henk Ovink şi Sulton Rahimzoda, reprezentanţii speciali pentru apă ai Ţărilor de Jos şi Tadjikistanului, co-organizatori. Și secete, și inundații Impactul crizei climatice asupra apei şi viceversa constituie una dintre problemele centrale care vor fi abordate în cadrul acestei reuniuni. Potrivit ONU, atât inundaţiile, cât şi secetele s-au înmulţit odată cu acest fenomen, cu o creştere de 134% începând din anul 2000 a dezastrelor legate de apă, în ansamblu. În acelaşi timp, organizaţia subliniază că apa poate juca un rol-cheie în lupta contra încălzirii globale, de exemplu prin dezvoltarea unor practici agricole mai sustenabile sau prin protejarea zonelor umede, care contribuie la absorbţia dioxidului de carbon. Un moment crucial ONU doreşte ca această conferinţă să fie pentru apă ceea ce a fost summitul din 2015 pentru climă, când a fost convenit Acordul de la Paris, cel mai important în acest domeniu. "Sperăm că poate avea ca rezultat un pentru apă", recunosc Ovink şi Sulton. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare Cu toate acestea, spre deosebire de atunci, acum nu se caută un mare acord între toate statele, ci mai degrabă angajamente voluntare din partea guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi a sectorului privat. Până în prezent, Naţiunile Unite au primit deja 360 de angajamente şi se aşteaptă la multe altele în timpul celor trei zile ale summitului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră