sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: condamnare

100 articole
Politică

Primarul PSD din Botoșani, condamnare ridicolă după ce a vrut să-și ajute amanta să ia un concurs

Primarul PSD din Botoșani, Cosmin Andrei, a primit o condamnare ridicolă după ce a vrut să-și ajute amanta să ia un concurs de promovare, la stat: el a fost condamnat la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pe un termen de supraveghere de doi ani, și poate rămâne primar.  Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Primarul PSD din Botoșani, condamnare ridicolă după ce a vrut să-și ajute amanta să ia un concurs După pronunțarea sentinței, edilul a anunțat că se autosuspendă din Partidul Social Democrat, formațiune care l-a susținut în alegerile locale. Monitorul de Botoșani scrie că judecătorul care a dat această sentință blândă este Adrian Murariu.  Presa a relatat, în 2024, că DNA l-a prins pe primarul PSD Cosmin Andrei că a pasat subiectele de la un concurs de promovare în administrația publică amantei sale. Însă soțul amantei a aflat, a găsit înscrisuri care dovedeau fapta și le-a dat procurorilor.  „Știam din 2022, din august, de relația lor. Efectiv, cu angajarea, ea a încercat de mult să se angajeze la bugetari. N-a reușit. Nu te angajează nimeni. Am fost și eu la un concurs dintr-ăsta, vă spun sincer, și am căzut cu 9,80. Am luat cea mai mare notă din viața mea și am căzut (...) A fost pe bune, nu a fost aranjat. La ea (soția, n.r.) a fost aranjat de la cap la coadă. A avut subiectele dinainte. Cred că erau vreo trei hârtii subliniate, încercuite cu galben, exact ce urma să fie la examen”, a relatat soțul înșelat la Realitatea TV.  Aventuri în mașina primăriei, întrerupte de jandarmi „Toată povestea de faţă îşi are începutul cu vreo doi ani în urmă, când primarul PSD Cosmin Andrei, respectând tradiţia aleşilor din acest partid, s-a decis să acorde «protecţie» unei funcţionare din cadrul Direcţiei de Impozite şi Taxe a Primăriei Botoşani pe nume G.C.H. Proastă inspiraţie! Prima sa «protecţie” a decis să fie acordată într-o întâlnire nocturnă de taină în autoturismul primăriei. Ca nu cumva tainica «protecţie» să rămână taină, nişte jandarmi care treceau prin locul cu pricina, descoperind taina, au consemnat-o printr-un raport ca nu cumva să lipsească din peisajul campaniei alegerilor din acest an”, relata, la 31 ianuarie 2024, Jurnalul de Botoșani și Dorohoi. Primarul are doi copii. 

Primarul PSD din Botoșani, condamnare ridicolă după ce a vrut să-și ajute amanta să ia un concurs Foto: Facebook
Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se simte dus cu vorba de Putin, condamnă atacurile rusești și amenință cu noi sancțiuni

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin. Într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social, președintele american Donald Trump l-a acuzat pe Vladimir Putin că „probabil nu vrea să oprească războiul” din Ucraina și a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin Referindu-se la atacurile rusești asupra zonelor civile, Trump a afirmat că aceste acțiuni demonstrează lipsa de intenție a lui Putin de a încheia războiul, sugerând că liderul de la Kremlin ar trebui tratat prin „sancțiuni secundare” sau „sancțiuni bancare”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” „Nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceste acțiuni mă fac să mă gândesc că probabil nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, şi trebuie tratat diferit cu el, prin "Sancţiuni Secundare" sau "Bancare"?”, a scris președintele SUA. Critici pentru Obama și Biden În același mesaj, Trump a lansat atacuri și asupra predecesorilor săi Joe Biden și Barack Obama, precum și asupra jurnaliștilor americani care îi critică propunerea de plan de pace. „Orice acord aș încheia, oricât de bun ar fi, presa părtinitoare va vorbi de rău despre el”, a declarat Trump, criticându-l în special pe Peter Baker, jurnalist de la The New York Times. Donald Trump a susținut, încă o dată, că războiul ruso-ucrainean nu s-ar fi întâmplat dacă el ar fi fost la conducerea SUA. În mesajul său, el i-a acuzat pe Obama și Biden că au permis anexarea Crimeei de către Rusia fără reacție și că au lăsat în urmă „o mizerie” pe care el încearcă să o „curețe”. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski la Roma Aflându-se la Roma, la funeraliile Papei Francisc, Trump a avut o scurtă întâlnire de 15 minute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Casa Albă a descris discuția drept „foarte productivă”, iar Zelenski a apreciat că întâlnirea ar putea deveni „istorică” dacă va conduce la o încetare necondiționată a focului în Ucraina. Propunerile de pace Planul de pace propus de Trump prevede încetarea permanentă a focului și recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei. De asemenea, Trump susține excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu la UE), ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, plasarea centralei nucleare Zaporojie sub control american și garanții de securitate oferite Ucrainei de către state europene voluntare. În contrapropunerea transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până după armistițiu, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubiri din partea Rusiei pentru daunele provocate de război. Tema Crimeei, subiect major de tensiune Tema statutului Crimeei a devenit un nou focar de tensiune între Ucraina și SUA. Zelenski a respins categoric ideea recunoașterii controlului rusesc asupra peninsulei, ceea ce a provocat o reacție virulentă din partea lui Trump. Președintele american l-a avertizat pe Zelenski că poate alege între pace acum sau „trei ani de lupte care pot duce la pierderea întregii țări”. Reacțiile liderilor europeni Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sprijinul Franței pentru o pace justă, subliniind că acum „îi revine președintelui Putin să demonstreze că dorește cu adevărat pacea”. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat, după întâlnirea cu Zelenski, importanța menținerii eforturilor intense pentru încheierea conflictului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a asigurat la rândul său pe Zelenski de sprijinul continuu al UE „la masa negocierilor pentru a obține o pace justă și durabilă”.

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi (sursa: YouTube/Sky News)
Internațional

VIDEO Patru jurnaliști ruși, condamnați la închisoare pentru că au colaborat cu Navalnîi

Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi. Un tribunal din Moscova a condamnat marți, 16 aprilie 2025, patru jurnaliști la cinci ani și jumătate de închisoare pentru presupusa lor colaborare cu organizația desemnată „extremistă” a opozantului rus Aleksei Navalnîi. Jurnaliști condamnați pentru legături cu Navalnîi Verdictul este considerat un nou exemplu de represiune dură împotriva vocilor critice la adresa Kremlinului. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Cei patru jurnaliști condamnați sunt Antonina Kravțova (cunoscută și ca Antonina Favorskaia), Serghei Karelin, Konstantin Gabov, Artiom Krieger Aceștia au fost găsiți vinovați de „participare la o organizație extremistă”, potrivit deciziei anunțate de judecătoarea Natalia Borissenkova. Procurorii ceruseră pedepse de până la 5 ani și 11 luni. Toți cei patru au respins acuzațiile în fața instanței. Navalnîi, un simbol al opoziției eliminate sistematic Organizația lui Aleksei Navalnîi, principalul adversar politic al lui Vladimir Puțin, a fost destructurată treptat de autoritățile ruse în ultimii ani. Mulți dintre aliații săi au fost încarcerați sau forțați să plece în exil, iar Navalnîi însuși a murit în închisoare în 2024, în condiții rămase neelucidate. Justiția rusă își îndreaptă acum atenția asupra colaboratorilor mai puțin direcți, inclusiv jurnaliști, care au relatat despre activitatea acestuia sau au produs conținut video pentru echipa sa. Ultimele imagini cu Navalnîi în viață Antonina Kravțova, jurnalistă la SOTAvision, a fost cea care, pe 15 februarie 2024, a realizat ultima filmare cunoscută cu Navalnîi în viață, în timpul unei audieri cu o zi înainte de moartea sa. Serghei Karelin, fost colaborator Reuters, și Konstantin Gabov, fost colaborator AP, au fost acuzați că au contribuit la producția de materiale video pentru echipa lui Navalnîi. Artiom Krieger, de asemenea jurnalist la SOTAvision, a fost inculpat pentru colaborare cu organizația anticorupție a opozantului. Proces cu ușile închise și reacții de solidaritate Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului 2024, iar procesul s-a desfășurat cu ușile închise, o practică devenită standard în Rusia pentru dosarele de „extremism”. După pronunțarea sentinței, Artiom Krieger a strigat din boxa acuzaților: „Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu.” Sălii de judecată i s-au alăturat susținători și diplomați europeni, iar reacțiile publicului au fost de solidaritate: „Voi faceți Rusia mândră!”, s-a auzit din sală. „Sunteți cei mai buni!” – au exclamat alți susținători în aplauze. Presiune tot mai mare asupra presei independente Condamnarea celor patru jurnaliști vine în contextul în care autoritățile ruse au intensificat represiunea asupra mass-mediei independente și a presei străine. După începutul invaziei Ucrainei din februarie 2022, spațiul pentru libertatea de exprimare s-a restrâns drastic, iar critica față de regimul Putin sau de războiul din Ucraina a devenit pasibilă de închisoare.  

Ucigaș de frate, pedeapsă pe viață (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Eliberat condiționat după o crimă, a ucis din nou, cu sadism. Victima: propriul frate

Ucigaș de frate, pedeapsă pe viață. La doar zece zile după condamnarea pe viață a studentului Ahmed Sami el-Bourkadi, magistrații ieșeni au pronunțat o nouă sentință similară într-un caz de crimă cu violență extremă. Ucigaș de frate, pedeapsă pe viață Un tânăr din Miroslovești a fost condamnat pentru uciderea fratelui său, pe care l-a înjunghiat și apoi l-a mutilat folosind un arac smuls din pământ. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Fapta a fost comisă la doi ani după ce agresorul fusese eliberat condiționat dintr-o altă condamnare pentru omor. Decizia Tribunalului Iași nu este definitivă, urmând să fie confirmată de Curtea de Apel. Continuarea, în Ziarul de Iași

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul, lovit în plex de condamnarea lui Marine Le Pen, reclamă "violarea regulilor democratice"

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat luni, 31 martie. Potrivit BFMTV, Dmitri Peskov a calificat condamnarea drept o „încălcare a normelor democratice” decizia tribunalului de la Paris care a condamnat-o pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pentru deturnare de fonduri publice. Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează Verdictul include o pedeapsă de ineligibilitate cu efect imediat, ceea ce o exclude pe Le Pen din cursa prezidențială din 2027. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul briefingului său zilnic: „Într-adevăr, tot mai multe capitale europene urmează calea încălcării normelor democratice”. Afirmația a venit ca răspuns la o întrebare privind condamnarea lui Marine Le Pen, o figură politică considerată de-a lungul timpului apropiată de Moscova. Cu toate acestea, Dmitri Peskov a nuanțat poziția oficială a Rusiei, precizând că este vorba despre „o chestiune internă a Franței”, evitând astfel o implicare directă în disputa politică internă franceză.

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Șoc în Franța: Marine Le Pen, condamnată la patru ani cu executare

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv. Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze și figură emblematică a partidului Rassemblement National, a fost condamnată luni de justiția franceză la cinci ani de ineligibilitate cu executare imediată, ceea ce o excludă din cursa pentru alegerile prezidențiale din 2027. Pe lângă această sancțiune, tribunalul corecțional de la Paris a decis o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi ani vor fi executați sub supraveghere electronică, cu ajutorul unei brățări de monitorizare. Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv Verdictul vine după ce Marine Le Pen a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri publice europene. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Potrivit instanței, Le Pen a jucat un rol central într-un sistem de deturnare a fondurilor de la Parlamentul European, acțiune calificată drept o tulburare gravă a ordinii publice și a funcționării democratice. În mod notabil, Le Pen a părăsit sala de judecată înainte de anunțarea sentinței, evitând confruntarea directă cu verdictul. Impact politic major Această condamnare are un impact major asupra scenei politice franceze. Marine Le Pen era considerată una dintre principalele favorite pentru alegerile prezidențiale din 2027, fiind creditată cu 34%–37% din intențiile de vot, conform unui sondaj publicat duminică. Totuși, chiar dacă sprijinul popular era în creștere, Le Pen nu reușise să câștige alegerile anterioare, pierzând în turul al doilea în fața lui Emmanuel Macron atât în 2017, cât și în 2022. Ce urmează pentru extrema dreaptă franceză? Condamnarea Marinei Le Pen ridică întrebări majore cu privire la viitorul politic al extremei drepte în Franța. Fără liderul său istoric în cursa din 2027, partidul Rassemblement National ar putea fi forțat să găsească rapid o nouă figură centrală, capabilă să mențină elanul electoral.

Condamnată la 24 de ani, acasă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Condamnată la 24 de ani, acasă

Condamnată la 24 de ani, acasă. Sentința pronunțată în cazul Adinei Ghervase a mulțumit doar procurorii, însă a generat apeluri din partea celor nemulțumiți. Condamnată la 24 de ani, acasă Procurorii au obținut aproape pedeapsa maximă pentru fiecare dintre acuzațiile aduse șoferiței care a provocat accidentul fatal din Păcurari, soldat cu moartea a patru muncitori ai Citadin. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Pe rolul Curții de Apel au fost înregistrate apelurile depuse de Adina Ghervase și de peste 30 de părți civile, majoritatea fiind rude ale victimelor. Procesul va fi reluat pe 11 martie, în timp ce inculpata se află, deocamdată, în arest la domiciliu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare. Vlad Pascu, șoferul drogat care a provocat accidentul mortal din 2 Mai în august 2023, a contestat marți decizia Judecătoriei Mangalia, prin care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare Potrivit deciziei instanței, Judecătoria Mangalia l-a condamnat vineri, 31 ianuarie, fără acord de recunoaștere, la 10 ani de detenție, pedeapsă din care se va scădea perioada deja executată în arest preventiv, de peste un an. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Contestația sa urmează să fie judecată de Curtea de Apel Constanța. Despăgubiri de milioane de euro pentru victime Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a admis în parte cererile de despăgubire formulate de familiile victimelor și de răniți. Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR) a fost obligat să plătească 700.000 euro familiei tânărului decedat. Alte 640.000 euro vor merge către familia tinerei care și-a pierdut viața 100.000 euro, 50.000 euro și 250.000 euro vor trebui plătiți celor trei tineri răniți în accident Vlad Pascu, acuzat de multiple infracțiuni Vlad Pascu a fost trimis în judecată în octombrie 2023 de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, fiind acuzat de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă. Pe lângă acestea, Pascu e vinovat de conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului Filmul tragediei din 2 Mai Potrivit anchetatorilor, în dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autovehicul sub influența drogurilor pe drumurile publice. La intrarea în localitatea 2 Mai, a lovit un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului. În urma impactului, doi tineri și-au pierdut viața și alți trei tineri au fost răniți: După producerea accidentului, Vlad Pascu a părăsit locul faptei, fiind prins ulterior de poliție.

Condamnat, dar bun de director CNSAT (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Condamnat, dar bun de director CNSAT

Condamnat, dar bun de director CNSAT. Radu Dan Septimiu Popa, actualul director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a delapidat în jur de 220.000 de lei de la Bursa Română de Mărfuri. Într-un alt dosar, Judecătoria Buftea l-a obligat în primă instanță să plătească despăgubiri de aproximativ 186.000 lei către Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, o altă instituție a statului român. Apelul se judecă la Tribunalul Ilfov din 2020, timp în care Radu Popa a beneficiat de zeci de amânări. Citește și: Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024. AUR, al doilea beneficiar al subvenției Numele lui Radu Popa este strâns legat de cel al lui Sorin Oprescu, respectiv de al lui Victor Ponta. Primul l-a înscăunat drept "regele parcurilor" din București, iar cel de-al doilea l-a numit președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu Radu Dan Septimiu Popa, instalat de liberali la conducerea Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost șeful Bursei Române de Mărfuri. Presa centrală relata că, la la sfârșitul anului 2009, Bursa Română de Mărfuri a depus o plângere la parchet împotriva lui Radu Popa pentru infracțiunile de înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Pe scurt, Bursa Română de Mărfuri (BRM) susținea în plângere că, în perioada iunie – august 2008, în calitate de administrator și membru al Consiliului de Administrație, Popa a aprobat plata unor sume de bani pentru niște servicii care nu au fost prestate în beneficiu BRM. Operație estetică pentru iubită pe banii Bursei De exemplu, a aprobat plata unei sume de 14.800 lei pentru plata unei operații estetice la clinica Proestetica. Clinica a restituit banii. De operație ar fi beneficiat Victoria Baboi, iubita lui Popa din acea perioadă. Ulterior, în 2012, Victoria Baboi a recunoscut relația pe care a avut-o cu Radu Popa. "Este adevărat că am avut o relație cu Radu Popa. Știe toată lumea. M-am despărțit definiv de el în 2009", spunea Victora Baboi, citată de Cancan. Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Radu Popa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri pentru un prejudiciu de aproximativ 220.000 lei. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 5 îl condamnase pe Popa la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare și o muncă neremunerata în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul DGASPC Sector 4. Bun pentru Oprescu și Ponta După ce a fost dat afară de la Bursa Română de Mărfuri, Radu Popa a fost recuperat de Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care l-a numit la conducerea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Supranumit "regele parcurilor" din cauza achizițiilor extravagante făcute din bani publici, Radu Popa a intrat în atenția Curții de Conturi. Instituția de control a constatat un prejudiciu de zece milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Curtea de Conturi a cerut și suspendarea lui Popa din funcție, recomandare ignorată de primarul Sorin Oprescu. "Regele parcurilor" fost salvat de premierul Victor Ponta, care l-a numit în funcția de președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Primul CSN din carieră îi cere mulți bani Radu Popa a ajuns apoi la conducerea Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, acolo unde se antrenează loturile olimpice și naționale ale României. În 2017, a fost dat în judecată de Complexul Sportiv din Snagov pentru o pagubă de aproximativ 186.000 lei. În primă instanță, la 10 octombrie 2019, Judecătoria Buftea a decis că Radu Popa trebuie să plătească despăgubirile, plus dobânzi penalizatoare. Popa a făcut apel la Tribunalul Ilfov, unde dosarul este tergiversat de cinci ani: conform portalului instanțelor, în anul 2024 a avut un singur termen de judecată, în 2023, respectiv 2022, câte două termene, iar în 2021, alte patru. Întrebat de către DeFapt.ro despre cele două dosare, Radu Popa nu a vrut să comenteze a reacționat prost. "Măi, omul lui Dumnezeu, de asta îți arde ție acuma? Nu vrei să îmi dai un sms oficial cu ce îți trebuie? Nici nu te cunosc! Nu e, fratele meu, nici o delapidare. Ia-te de mână cu cin' te iei și du-te sănătos pe drumul tău. Nu este nici o delapidare. Nu este nimica! Sănătate! Pa!", a turuit Popa. Condamnat, dar bun de director CNSAT De la Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, Radu Popa a ajuns consilierul personal al ministrului Eduard Novak. Care, la recomandarea liberalului Ionuț Stroe, fostul ministru al Sporturilor, l-a detașat pe funcția de director al Complexului Cultural Sportiv "Sportul Studențesc". De acolo, Popa a fost numit, tot cu ajutorul liberalului Ionuț Stroe, în funcția de director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf". Ultima declarație de avere a lui Radu Popa a fost depusă în iunie 2024. Conform acestui document, Radu Popa deține două apartamente și o vilă (în Voluntari). Unul dintre apartamente, deținut împreună cu soția sa, Nicoleta Claudia Popa, se află în localitatea Regen din Germania. La capitolul venituri, Popa a menționat un salariu de aproximativ 60.000 lei anual, în timp ce soția sa primește două salarii de la Primăria Municipiului București. Unul de aproximativ 142.000 lei, pentru funcția de director al CREART. Al doilea, de 35.000 lei, de la Teatrul "Ion Creangă", acolo unde este angajată pe funcția de consilier juridic. Ea a mai încasat 5.733 lei de la Administrația Fondului Cultural Național. Radu Popa a menționat în declarația de interese că este asociat în firmele Conect Business Park SA, Uncensores Festival SRL, CMC Business Group și Popa & Asociații – Birou de mediatori.

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat

Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat. Potrivit raportului procurorului special Jack Smith, dacă Donald Trump nu ar fi câștigat scrutinul prezidențial din 2024, ar fi fost condamnat pentru tentativa de a schimba rezultatul alegerilor din 2020. Departamentul de Justiție a făcut public raportul marți, subliniind că „probele erau suficiente pentru a obține și menține o condamnare” într-un proces penal. Dacă pierdea alegerile, Trump era condamnat Raportul detaliază implicarea lui Trump într-un „efort infracțional fără precedent” pentru a-și păstra funcția după ce a pierdut alegerile din 2020 în fața lui Joe Biden. Citește și: Legendarul manager „Titi” Preoteasa, care din 2001 îngroapă companiile CFR, și-a luat, într-un an, două apartamente în Dubai Ancheta a fost susținută de o echipă de procurori care, conform lui Jack Smith, au acționat independent de influențele politice. Jack Smith respinge acuzațiile de influență politică Într-o scrisoare care însoțește raportul, Jack Smith a declarat că afirmațiile lui Donald Trump, conform cărora deciziile procurorilor au fost influențate de administrația Biden, sunt nefondate. „Afirmația că deciziile mele au fost influențate de actori politici este, într-un cuvânt, de râs”, a precizat Smith. Investigații și decizii controversate În ciuda eforturilor procurorilor, dosarul penal federal împotriva lui Donald Trump a fost închis după victoria acestuia în alegerile prezidențiale din 2024. Totuși, procedurile juridice continuă împotriva altor două persoane implicate în cazul documentelor clasificate, chiar dacă o parte din acuzații au fost respinse de judecătoarea federală Aileen Cannon, numită de Trump. Reacția virulentă a lui Donald Trump Președintele ales al SUA a criticat dur raportul pe platforma sa, Truth Social, calificându-l drept o „înscenare politică”. Trump l-a numit pe Jack Smith „Bolnavul Mintal” și a acuzat o presupusă conspirație împotriva sa orchestrată de adversarii săi politici. Publicarea raportului Cu doar câteva zile înainte de revenirea sa oficială la Casa Albă pe 20 ianuarie, Trump și avocații săi au încercat să blocheze publicarea raportului. Totuși, instanța a respins cererea, iar raportul a devenit public, alimentând noi controverse politice. Procurorul părăsește Departamentul de Justiție Jack Smith, procurorul care a condus ancheta, și-a încheiat oficial mandatul la Departamentul de Justiție, la câteva zile după prezentarea raportului final. Decizia sa marchează sfârșitul unei investigații care a provocat dezbateri intense și controverse în spațiul public. Raportul Jack Smith aruncă o nouă lumină asupra acțiunilor lui Donald Trump după pierderea alegerilor din 2020. În ciuda controverselor și acuzațiilor de influență politică, revenirea lui Trump la Casa Albă schimbă radical peisajul juridic și politic al SUA.

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală

Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală. O curte federală de apel din SUA a confirmat verdictul conform căruia fostul președinte Donald Trump trebuie să plătească 5 milioane de dolari scriitoarei și fostei jurnaliste Jean Carroll, pentru agresiune sexuală și defăimare. Decizia reprezintă un punct de cotitură într-un caz care a captat atenția publicului încă din 2023. Acuzațiile lui Jean Carroll Jean Carroll, în vârstă de 81 de ani, susține că Donald Trump a violat-o în 1996 într-o cabină de probă a unui magazin din Manhattan. Citește și: Spor de 1.000 de lei lunar pentru stat pe scaun. Argumentul: e vorba de condiții „deosebit de periculoase” de lucru Trump, în vârstă de 78 de ani, neagă vehement acuzațiile, afirmând că nu a cunoscut-o niciodată și că totul este o farsă creată pentru promovarea cărții de memorii a reclamantei. Donald Trump, condamnat pentru agresiune sexuală În mai 2023, Trump a fost condamnat în primă instanță să-i plătească lui Carroll 5 milioane de dolari. Curtea de apel a menținut această hotărâre, stabilind despăgubiri de 2,02 milioane de dolari pentru agresiune sexuală și 2,98 milioane pentru defăimare. Deși infracțiunea de viol nu a fost probată, instanța a decis pe baza altor dovezi și mărturii. Dovezile-cheie Tribunalul a luat în considerare o înregistrare audio din campania electorală din 2016, în care Trump se laudă cu agresiuni sexuale asupra femeilor. Au existat și mărturiile altor două femei, Jessica Leeds și Natasha Stoynoff, care au descris comportamente similare din partea lui Trump. Instanța a conchis că există un tipar de comportament neconsimțit și agresiv din partea fostului președinte. 83 de milioane de dolari, pentru defăimare Într-un proces separat, intentat de Jean Carroll după ce Trump a continuat să nege faptele chiar și după verdictul din 2023, instanța a stabilit o despăgubire uriașă de 83,3 milioane de dolari. Decizia nu este încă definitivă, Trump formulând recurs și în acest caz. Reacțiile lui Donald Trump Donald Trump a respins acuzațiile pe toată durata proceselor, declarând că nu a cunoscut-o niciodată pe Jean Carroll. Președintele ales al SUA a adăugat că ea nu este „genul lui”. Potrivit acestuia cuzațiile sunt fabricate pentru a atrage atenția asupra cărții sale de memorii. Impactul verdictului Verdictul final al curții de apel marchează o victorie pentru Jean Carroll și pentru cei care denunță agresiunile sexuale. Totodată, cazul ridică întrebări importante despre responsabilitatea liderilor publici și impactul pe termen lung al unor astfel de decizii asupra încrederii publicului în justiție.

Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv (sursa: stiripesurse.ro)
Eveniment

Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv

Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv. Curtea de Apel București a decis miercuri condamnarea definitivă a lui Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, la o pedeapsă de 8 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Sentința a fost dată pentru ucidere din culpă și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și drogurilor, în legătură cu accidentul din 2019, care a dus la moartea unui bărbat. Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv Conform deciziei instanței: Iorgulescu a primit 7 ani pentru ucidere din culpă. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Alți 2 ani, pentru conducere sub influența alcoolului și drogurilor. Pedepsele au fost contopite cu o condamnare anterioară de 3 ani pentru complicitate la lipsire de libertate, rezultând pedeapsa finală de 8 ani și 8 luni. Istoricul procesului Procesul s-a aflat în faza de rejudecare după anularea unei sentințe anterioare. Inițial, Tribunalul București l-a condamnat pe Mario Iorgulescu la 15 ani și 8 luni de închisoare în februarie 2023. În octombrie 2023, Curtea de Apel București a redus pedeapsa la 13 ani și 8 luni. Ulterior, în iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în casație și a trimis dosarul spre rejudecare, stabilind că inculpatul trebuia judecat pentru ucidere din culpă, nu pentru omor, o infracțiune cu limite de pedeapsă mai mici. Alcool, cocaină și viteza excesivă Accidentul mortal a avut loc în seara zilei de 8 septembrie 2019. Mario Iorgulescu participase la o petrecere în satul Gulia, județul Dâmbovița, unde a consumat alcool și era sub influența cocainei. După o criză de gelozie legată de fosta sa iubită, Iorgulescu s-a urcat la volanul unui Aston Martin DBS, deși gazdele l-au avertizat să nu conducă. În drumul spre București, acesta a avut o alcoolemie de 1,96 g/l. Circula cu viteze între 140 km/h și 164 km/h. A pătruns pe culoarea roșie a semaforului cu 145 km/h. A intrat pe contrasens și a lovit frontal o altă mașină cu 143 km/h, provocând moartea șoferului. Evadarea în Italia După accident, Mario Iorgulescu a fost transferat de familia sa la o clinică din Italia cu un avion privat. În toată această perioadă, el nu a fost audiat de procurori sau magistrați, nici în timpul anchetei, nici pe parcursul procesului. Cazul lui Mario Iorgulescu rămâne unul dintre cele mai mediatizate exemple de iresponsabilitate la volan și de încălcare a legii. Condamnarea sa definitivă marchează un pas important în procesul de aplicare a justiției, chiar și în cazurile care implică persoane publice sau cu resurse financiare considerabile.

Andrew Tate, condamnat de justiția britanică (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Andrew Tate, condamnat de justiția britanică

Andrew Tate, condamnat de justiția britanică. Un tribunal britanic a decis miercuri confiscarea a peste 2 milioane de lire sterline (echivalentul a 2,54 milioane de dolari) din conturile influencerului Andrew Tate și ale fratelui său, Tristan. Cei doi sunt acuzați de fraudă fiscală, conform relatărilor AFP și DPA. Andrew Tate, condamnat de justiția britanică Frații Tate, care se află în România pentru a răspunde altor acuzații, sunt acuzați de autoritățile britanice că nu au plătit impozite pentru veniturile de 21 de milioane de lire sterline (25,4 milioane de euro) generate între 2014 și 2022 din activități online. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Poliția a inițiat o procedură pentru confiscarea sumelor din șapte conturi bancare deținute de frații Tate și de o femeie identificată ca J. Printre fondurile vizate se află și criptomonede deținute pe numele lui J. Hotărârea tribunalului Magistratul șef Paul Goldspring a declarat în hotărârea pronunțată la Curtea Magistraților Westminster că, deși schema financiară părea complexă, aceasta reprezenta o "înșelăciune directă în privința veniturilor". Conform instanței, frații Tate au transferat aproape 12 milioane de dolari într-un cont pe numele lui J, deschizând ulterior un al doilea cont pentru ea, deși femeia nu avea nicio implicare în afacerile lor. Printre tranzacțiile suspecte, J a primit o plată de 805.000 de lire sterline (1 milion de dolari) în contul său Revolut. Fonduri ascunse în criptomonede O parte din suma confiscată era sub formă de criptomonede, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară investigației. Autoritățile consideră aceste transferuri o încercare de a ascunde veniturile obținute ilegal. Această decizie de confiscare marchează un pas important în investigațiile privind frauda fiscală a fraților Tate. Pe lângă problemele juridice din Marea Britanie, cei doi continuă să se confrunte cu acuzații grave și în România. Confiscarea banilor Confiscarea sumelor din conturile fraților Tate subliniază eforturile autorităților de a combate frauda fiscală, inclusiv prin investigarea schemelor financiare complicate și utilizarea criptomonedelor. Cazul rămâne deschis, iar următoarele proceduri judiciare vor aduce clarificări suplimentare.

Muncă în folosul comunității pentru Macovei (sursa: Facebook/Monica Luisa Macovei)
Eveniment

Muncă în folosul comunității pentru Macovei

Muncă în folosul comunității pentru Macovei. Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, este obligată să participe la un program de reintegrare socială și să presteze muncă în folosul comunității. Decizia definitivă a fost pronunțată marți de Curtea de Apel Constanța, în dosarul accidentului rutier de la Mangalia, produs în 2022. Muncă în folosul comunității pentru Macovei Magistrații au admis apelul declarat de Monica Macovei împotriva sentinței Judecătoriei Mangalia din aprilie 2024. Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Instanța a decis ca inculpata să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune București sau organizat în colaborare cu instituții comunitare. Totodată, fostul ministru va presta muncă neremunerată în folosul comunității timp de 60 de zile, fie în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, fie la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector II București. Condamnare la închisoare cu suspendare În luna aprilie 2024, Monica Macovei a fost condamnată la șase luni de închisoare cu suspendare pentru vătămare corporală din culpă. Sentința a fost suspendată sub supraveghere pentru un termen de doi ani. De asemenea, aceasta a fost obligată să achite cheltuieli judiciare în valoare de 10.000 de lei. Accidentul de la Mangalia În octombrie 2022, Monica Macovei a fost implicată într-un accident rutier pe DN 39, în apropiere de Mangalia. Conducând pe contrasens, aceasta a intrat în coliziune cu un motociclist, I.C., care a suferit leziuni grave, ce au necesitat între 110 și 120 de zile de îngrijiri medicale. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a precizat că viața victimei a fost pusă în pericol, iar inculpata a fost trimisă în judecată în septembrie 2023. Decizia privind latura civilă a cazului În februarie 2024, instanța a dispus disjungerea laturii civile a cazului și formarea unui dosar separat. Acest aspect rămâne în curs de soluționare, fiind axat pe despăgubirile solicitate de victimă. Decizia definitivă a Curții de Apel Constanța în acest dosar subliniază importanța respectării normelor rutiere și a răspunderii în fața legii pentru consecințele faptelor comise.

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați (sursa: Google Maps)
Investigații

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați. Samuel Miclău, liderul AUR Caraș Severin, a mutat sediul partidului într-o clădire deținută prin interpuși de soții Adina și Valentin Armașu, afaceriști urmăriți internațional pentru grup infracțional organizat și evaziune fiscală, infracțiuni pentru care au fost condamnați la trei ani, respectiv patru ani și șase luni de închisoare cu executare. Adina Armașu este fiica consulului onorific al Tunisiei în Timișoara, Sevastien Armașu, un influent afacerist din zona Banatului. AUR Caraș Severin, sediu la condamnați Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul condus de George Simion, a împânzit presa locală în februarie a.c. cu anunțuri privind inaugurarea noului sediu al filialei din județul Caraș Severin. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Imobilul din Caraș Severin a fost închiriat de la firma Maav Optimal SRL, deținută de Adelina Nicoleta Mihai și de societatea Durbau Axa Construct. Asociatul unic al firmei Durbau Axa Construct este tot Adelina Nicoleta Mihai. Numele firmei Maav Optimal este strâns legat de controversații soți Adina și Valentin Armașu. De exemplu, Primăria Municipiului Reșița a dat în judecată firma Maav Optimal, însă în dosar apar ca intervenienți Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Adina Armașu și Valentin Armașu. Întrebat de către DeFapt.ro cum a ajuns să închirieze sediul filialei de la o firmă aflată sub influența familiei Armașu, Samuel Miclău a aruncat responsabilitate pe foști parteneri politici. "Sediul a fost închiriat de aliații republicani, care de curând au părăsit alianța. Nu plătim (chiria - n.r.) nimănui, era deja plătit. Dar urmează să discutăm acest lucru cu doamna administrator și vom vedea după alegeri dacă mai rămânem sau nu la acel sediu", a declarat Samuel Miclău. Soții Armașu grup infracțional organizat Soții Adina și Valentin Armașu au fost condamnați pentru grup infracțional organizat și evaziune fiscală la trei ani, respectiv patru ani și șase luni de închisoare. Înainte de a fi condamnați definitiv, au fugit din țară, așa că au fost dați în urmărire internațională prin Interpol. În primăvara acestui an, au făcut recurs în casație pentru a scăpa de condamnări, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile. Mai mult, i-a obligat la plata a câte 300 de lei pentru cheltuieli judiciare către stat. În anul 2015, Valentin Armașu l-a denunțat pe liberalul Ionesie Ghiorghioni, vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș Severin la acea dată, dar și pe nepotul acestuia, Cosmin Ghiorghioni. Valentin Armașu a declarat în sala de judecată că, după ce câștiga contracte publice de la CJ Caraș Severin, îi dădea 10% din valoarea contractelor lui Ionesie Ghiorghioni. "Nu mi s-a cerut în mod expres, dar fără acest procent nu puteam face nimic! Trebuia să dau cei zece la sută, ăsta era sistemul. Se dădea zece la sută domnului Ghiorghioni din tot ce se făcea. Înainte dădeam altcuiva! Dânsului îi dădeam, dânsul dădea ora exactă!", a spus în instanță Valentin Armașu, potrivit presei locale. Miclău: "Nu-l cunosc" Afaceristul penal Valentin Armașu, fost Stekla și fost Harbuzaru, a luat numele de familie al soției sale, Adina Armașu. Aceasta este fiica lui Sevastien Armașu, consulul onorific al Tunisiei la Timișoara, un afacerist discret cu puternice legături politice în zona Banatului. În vara anului 2020, Valentin Armașu a devenit președinte al organizației PER Caraș Severin. DeFapt.ro l-a întrebat pe Samuel Miclău dacă Valentin Armașu susține financiar filiala AUR Caraș Severin, însă liderul local al AUR a negat orice relație cu acesta. "Nu este implicat cu nimic, eu nu-l cunosc. Cu absolut nimic și așa cum spuneam, nu îl cunosc pe domnul Armașu", a spus Samuel Miclău.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră