sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: condamnare

64 articole
Justiție

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani. Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la șapte ani şi patru luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani La instanţa de fond, Vlădescu primise opt ani şi șase luni închisoare, însă un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a constatat vineri că pentru infracţiunea de trafic de influenţă faptele s-au prescris, el rămânând cu șapte ani şi patru luni pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită. Pe de altă parte, judecătorii au anulat condamnarea de patru ani şi trei luni închisoare cu executare promită de fostul deputat Cristian Boureanu pentru trafic de influenţă, ca urmare a prescrierii faptelor. De condamnări au scăpat şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor), care avea cinci ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, şi Mihaela Mititelu (o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR), care primise la fond patru ani pentru complicitate la trafic de influenţă, tot ca urmare a prescrierii faptelor. Confiscare: nouă milioane de euro, zece milioane de lei Pe latură civilă, magistraţii au dispus confiscarea specială a sumelor: 3.990.248 lei, 2.177.000 euro şi 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu; 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro de la Mircea Ionuţ Costea; 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu; 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu; 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu; 214.874 euro, virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la ANABI. Trimis în judecată în 2019 Pe 15 noiembrie 2019, Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă; Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită. Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger (reprezentantul consorţiului de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka), care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se afla şi Sebastian Vlădescu. Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro. "Comisioane" de 20 de milioane de euro Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Astfel, în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi. Circuite financiare fictive de ascuns șpaga "O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu", arată DNA. Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Șpăgari mai mici, încă cercetați Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro. Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro. Citește și: Liderul sindical Anton Hadăr, aspirator de venituri de la stat: 13 instituții de învățământ l-au plătit, în 2021. Liderul sindical, latifundiar și proprietar peste trei case și un apartament Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei. Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Cumnatul lui Geoană, pușcărie șase ani (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov

Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov. Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor, a fost condamnat definitiv marţi de un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă la șase ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Poliția îl caută aiurea pe Vâlcov La instanţa de fond, Vâlcov primise o condamnare de opt ani de închisoare, pedeapsă scăzută la şase ani la apel, după ce judecătorii au constatat că pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia faptele s-au prescris. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Este vorba despre "Dosarul Tablourilor", numit astfel după ce procurorii au găsit peste 100 de opere de artă achiziţionate de Vâlcov prin interpuşi, unele dintre fiind ascunse în pereţii falşi ai unor imobile aparţinând fostului ministru. De asemenea, judecătorii au menţinut decizia de confiscare de la Vâlcov a sumei de 6,2 milioane lei. Presa a relatat că Darius Vâlcov ar fi plecat de ceva vreme în Italia, acolo unde au fugit mai multe persoane condamnate în România pentru a scăpa de închisoare. El nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată. Totuși, Poliția Română nu-l consideră urmărit general. Un pomelnic de infracțiuni În acelaşi dosar, Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, a fost condamnat la patru ani şi șase luni de închisoare cu executare, iar Lucian Petruţ Şuşală, fost şofer al lui Darius Vâlcov, a primit doi ani cu suspendare, cu un termen de supraveghere de cinci ani. De asemenea, Petre Bogdan Timofte a fost condamnat la trei ani cu executare, iar Constantin Tomescu a primit trei ani şi șase luni cu executare. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze Darius Vâlcov a mai avut două dosare de corupţie pe rolul instanţelor, reuşind să scape de ele. Astfel, în noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în care era acuzat de instigare la dare şi luare de mită. În martie 2023, tot Curtea de Apel Craiova i-a anulat o condamnare de șase ani şi șase luni închisoare pentru luare de mită, pe motiv că faptele de care era acuzat s-au prescris. În "Dosarul Tablourilor", Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată. Șpăgi de milioane pentru contracte Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile. În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte - "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava", "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina" şi "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt". Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, susţinea DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt", fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei. Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. În baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie - martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei, în trei tranşe a câte 400.000 lei fiecare, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii. De asemenea, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei, în cinci tranşe a câte 500.000 lei fiecare. În plus, în perioada 2012 - 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei. "În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, Darius Vâlcov a derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, un mecanism financiar fictiv între Tehnologica Radion şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Lucian Şuşală, Petre Timofte şi Constantin Tomescu şi a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani. Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii", mai explicau procurorii. Conform DNA, acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi. Darius Vâlcov mai era acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţinea în fapt şi pe care le administra, prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei. În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.

Activistă de mediu, condamnată la închisoare Foto: newsrnd.com
Mediu

Activistă de mediu, condamnată la închisoare

O activistă de mediu care s-a lipit de un tablou la un muzeu din Berlin, condamnată la 4 luni de închisoare, fără drept de eliberare condiţionată, relatează dpa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Tânăra de 24 de ani, care s-a lipit de rama de lemn a tabloului "Odihnă în Fuga spre Egipt" (1504) de Lucas Cranach cel Bătrân, a fost găsită vinovată de distrugere cu intenţie a proprietăţii, potrivit deciziei unui tribunal districtual din Berlin. Activistă de mediu, condamnată la închisoare O purtătoare de cuvânt a instanţei a declarat că este prima dată când un activist asociat grupării "Ultima Generaţie" a primit o pedeapsă cu închisoarea la Berlin care nu include posibilitatea eliberării condiţionate. În verdictul său, judecătoarea Susanne Wortmann a declarat că orice fel de pedeapsă cu suspendare a fost exclusă deoarece inculpata a acţionat nejustificat şi probabil va continua să participe la activităţi similare. Inculpata şi încă un activist din gruparea "Ultima Generaţie" au folosit un adeziv pentru a se lipi de rama tabloului expus la Gemäldegalerie din Berlin în august 2022. Ea a provocat pagube materiale în valoare de 2.385 de euro. Citește și: VIRAL Avocatul favorit al Antenei 3 și AUR, Piperea, se vaită pe Facebook că studenții îi sabotează cursul. George Simion cere solidaritate cu profesorul atacat de „hoardele globaliste” Activiştii din gruparea "Ultima Generaţie" au organizat proteste similare în toată Europa pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa crizei climatice. Membrii grupării au blocat frecvent drumuri importante din Germania cerând guvernului să accelereze tranziţia ţării la energia regenerabilă.

Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare

Trei directori ai companiei Tel Drum, controlată, de facto, de Liviu Dragnea, au fost condamnaţi cu suspendare pentru o fraudă de un milion euro cu fonduri europene. În plus, Tel Drum are interdicţia de a participa la proceduri de achiziţii publice pe o perioada de 2 ani. Însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Sentința de azi a fost dată de Tribunalul București, „Complet Specializat Corupţie 5”. Tel Drum și directorii acestei companii au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție pentru folosirea de documente false, având ca rezultat obținerea ilegală de fonduri europene în cazul achiziționării unei stații de asfaltare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Trei directori Tel Drum, condamnaţi cu suspendare În octombrie 2022, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată într-un alt dosar legat tot de afacerile acestei firme. În dosar se susține că societatea, care aparținea Consiliului Județean Teleorman, a fost privatizată și trecută „prin persoane interpuse, în patrimoniul lui Liviu Dragnea”. Acum, trei directori ai Teldrum, Petre Pitiş, Mircea Vişan şi Florea Neda, au primit trei ani cu suspendare şi efectuarea a 120 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Alexandria sau Primăriei comunei Nanov. În acelaşi dosar, compania Tel Drum a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 240.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Pe de altă parte, tribunalul a admis acţiunea civilă exercitată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor şi a celor două firme la plata prejudiciului de 4.849.375 lei. De asemenea, a fost menţinută interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare a companiei Tel Drum, dispusă de Tribunalul Bucureşti în anul 2018. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Români, infracțiuni cu violență în Mexic (sursa: Pro TV)
Justiție

Români, infracțiuni cu violență în Mexic

Români, infracțiuni cu violență în Mexic. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a anunţat că interlopii români acuzaţi de tentativă de omor în Mexic în anul 2018 şi de şantaj pe teritoriul României au fost condamnaţi definitiv, pedepsele cumulate ajungând la 61 de ani de închisoare. Români, infracțiuni cu violență în Mexic Potrivit DIICOT, în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, doi dintre inculpaţi împreună cu alte persoane au constituit un grup infracţional organizat, la care, pe parcursul anilor 2015 - 2019, au aderat alţi trei inculpaţi, al cărui scop a fost comiterea de infracţiuni de violenţă, respectiv şantaj şi omor calificat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Membrii grupului infracţional organizat au comis la data de 2 aprilie 2018, în Mexic, o tentativă la infracţiunea de omor şi, în perioada 2017 - 2019, patru infracţiuni de şantaj pe teritoriul României. "Prin rechizitoriul din data de 13.01.2020, procurorii DIICOT - Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a 6 inculpaţi, cetăţeni români, sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, tentativă la comiterea infracţiunii de omor calificat, şantaj, conducerea unui vehicul fără permis de conducere în formă continuată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor", potrivit DIICOT. Daune morale mici În 2021, Tribunalul Bucureşti a dispus condamnarea inculpaţilor la pedepse cuprinse între 3 ani, 4 luni şi 20 de zile şi 10 ani şi 4 luni. De asemenea, a fost obligat un inculpat la plata unor daune morale în cuantum de 4.000 de euro. Sentinţa definitivă, prin decizia penală nr. 573 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost dată pe 17 martie 2023, prin care au fost majorate pedepsele aplicate unora dintre inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat (de la 4 ani la 6 ani), tentativă la omor calificat (de la 9 ani la 11 ani, respectiv de la 8 ani la 10 ani) şi conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a avea permis de conducere (de la un an la doi ani), fiind majorate pe cale de consecinţă şi pedepsele rezultante (pedeapsa cea mai mare fiind majorată de la 10 ani şi 4 luni la o pedeapsă de 13 ani). Un român, încă închis în Mexic "Pedepsele stabilite prin decizia penală a Curţii de Apel Bucureşti în sarcina celor şase inculpaţi pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, tentativă la comiterea infracţiunii de omor calificat, şantaj, conducerea unui vehicul fără permis de conducere în formă continuată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor însumează 61 de ani de închisoare", arată DIICOT. Citește și: Locomotiva care a lovit un vagon la Galați ar fi avut 75 km/h în momentul impactului. Mecanicul susține că mașinăria a accelerat brusc. Șefa de tren a murit Prin aceeaşi decizie s-a dispus şi achitarea a doi dintre inculpaţi sub aspectul comiterii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat şi încetarea sub aspectul comiterii infracţiunii de ameninţare de către unul dintre inculpaţi. "Faţă de un inculpat (Florian Tudor, zis

Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia Foto: Facebook
Eveniment

Iorgulescu sfidează statul român din Italia

Condamnat la 15 ani și opt luni de pușcărie, Mario Iorgulescu sfidează statul român din Italia: „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV. Citește și: Scandal între doamnele din PSD Cluj: o consilieră locală a fost bătută și a ajuns la UPU cu coaste rupte și capul spart. Poliția, chemată la sediul partidului Iorgulescu sfidează statul român din Italia Mario Iorgulescu a fost condamnat, în primă instanţă, la 15 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor și conducere sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar pedeapsa i-a fost contopită cu o mai veche condamnare, definitivă, pentru complicitate la lipsire ilegală de libertate. El este în prezent în Italia. Sentinţa finală va fi dispusă de Curtea de Apel Bucureşti. Iată dialogul dintre el și reporterul Pro TV Ovidiu Oanță, conform transcrierii de pe site-ul Știrile Pro TV: „Ovidiu Oanță: N-ar fi în interesul tău să apari în fața judecătorului, poate chiar personal, să îți susții nevinovăția? În România? Mario Iorgulescu: Da. În România, niciodată. Eu nu mai vreau să aud de România cât oi trăi. Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie. Ovidiu Oanță: De ce nu o să faci o zi de pușcărie? Mario Iorgulescu: Pentru că sunt protejat de statul italian, care îmi recunoaște actele medicale și care ia în considerare că nu sunt capabil de a conștientiza problemele medicale pe care le am”. Însă, acum câteva zile, Iorgulescu și-a bătut joc de justiția română pe Instagram. El a postat o poză cu haștagurile: #chilling, #greatlife, #justice, #Mafia sau #allgood. "Relaxare", "Viaţă bună", "Crede în lege", "Lege şi ordine", "Justiţie", "Mafia" şi "Toate bune" au fost tag-urile folosite de fiul şefului LPF pentru a descrie ce simte în aceste zile.

Avocatul multiplu condamnat poate profesa iar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Avocatul multiplu condamnat poate profesa iar

Avocatul multiplu condamnat poate profesa iar. Exclus din Barou după ce a fost condamnat pentru trafic de influență, înșelăciune și fals, un avocat se va întoarce în branșă. Avocatul multiplu condamnat poate profesa iar El a obținut din partea Curții de Apel Iași anularea deciziei prin care i se respinsese cererea de revenire în avocatură. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ultima fază a procesului a mai implicat doar Uniunea Națională a Barourilor din România, întrucât baroul ieșean a depus cererea de recurs cu trei zile întârziere. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Argumentele aduse împotriva lui Christy Mârșanu, referitoare la moralitatea și probitatea profesională, au fost respinse de judecători. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare (sursa: politiaromana.ro)
Justiție

Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare

Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare. Fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu, a fost condamnat la o pedeapsă de 15 ani și opt luni de închisoare pentru infracțiunea de omor. Totodată, instanța a decis să plătească celor două părți civile din dosar câte 100.000 de euro și 50.000 de lei. Decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel București. În septembrie 2019, Mario Iorgulescu a produs un accident grav după ce a consumat droguri și alcool. Accidentul s-a soldat cu moarte unui alt șofer nevinovat. La scurt timp după accident, Iorgulescu jr a fugit din țară. Acesta se află acum în Italia, de unde transmite că vrea să renunțe la cetățenia română. Mario Iorgulescu, 15 ani de închisoare În noaptea de 7 spre 8 septembrie 2019, Mario Iorgulescu se întorcea de la o petrece din satul Gulia la bordul bolidului său, un Aston Martin model DBS. Se ducea la o altă petrecere în Parcul Herăstrău. Cu o viteză de 145 km/oră, Mario Iorgulescu a intrat pe culoarea roșie a semaforului în intersecția dintre Șoseaua Chitilei și strada Teodor Neagoe. Procurorii susțin că Mario Iorgulescu a accelerat până la 162 km/oră în momentul în care a depășit altă mașină. A lovit un scuar și a intrat pe contrasens. A lovit frontal o mașină Audi, condusă de un bărbat care murit pe loc. Anchetatorii au stabilit că Mario Iorgulescu avea o alcoolemie de 1,96 g/l și consumase cocaină. La scurt timp după accident, Mario Iorgulescu a fugit din țară. A ajuns în Italia sub pretextul de a se trata. În prezent, el apare pe site-ul Poliție Române ca fiind dat în urmărire. Condamnat la 15 ani și opt luni de închisoare Judecătorii de la Tribunalul București au decis să îl condamne pentru infracțiunile de omor și conducere a unui vehicul fiind sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe la o pedeapsă de 14 ani și două luni de închisoare. Magistrații au contopit pedeapsa cu o altă condamnare definitivă de trei ani pentru complicitate la lipsire de libertate. În urma contopirii, a rezultat o pedeapsă de 15 ani și opt luni de închisoare. Citește și: Rachetele rusești, din ce în ce mai aproape de România: un proiectil Kalibr a survolat ilegal Moldova, la doar 35 de kilometri de România Totodată, magistrații au decis ca două rude ale victimei accidentului să primească câte 50.000 lei daune materiale și câte 100.000 de euro daune morale.

Oprescu face mișto de justiția română (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Oprescu face mișto de justiția română

Oprescu face mișto de justiția română. Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, ca neîntemeiată, o contestaţie depusă de fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu prin care acesta solicita anularea condamnării de zece ani şi opt luni închisoare primită într-un dosar de corupţie. Oprescu face mișto de justiția română "În baza art. 432 Cod procedură penală respinge, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul condamnat Oprescu Sorin Mircea împotriva deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală, în dosarul 42389/3/2015. Definitivă", se arată în decizia CAB. Pe 13 mai 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la zece ani şi opt luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Citește și: De ce Sorin Oprescu nu a fost trimis în România la pușcărie și de ce nu va sta la închisoare nici în Grecia Este vorba de dosarul în care Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie. Oprescu a plecat din ţară înainte de a fi pronunţată sentinţa, fiind localizat în Grecia, de unde autorităţile acestei ţări refuză să-l extrădeze.

Închisoare pentru o palmă peste posterior, sentință la Judecătoria Suceava (sursa: monitorulsv.ro)
Justiție

Închisoare pentru o palmă peste posterior

Închisoare pentru o palmă peste posterior. Un bărbat care a lovit o femeie peste fund, pe stradă, a fost condamnat la un an de închisoare (din care va executa zece luni) de Judecătoria Suceava. Închisoare pentru o palmă peste posterior "La data de 28.06.2021, în jurul orei 17.25 persoana vătămată și martorele se deplasau pe str. Meseriașilor din mun. Suceava, jud. Suceava, din direcția oficiului poștal către Casa de Cultură, iar persoana vătămată mergea pe lângă peretele clădirii (...) Astfel cum reiese din declarația martorului și persoanei vătămate, inculpatul a venit în dreptul lor și după ce a făcut niște comentarii cu privire la grup, s-a auzit un sunet ca o pocnitură, o palmă", se arată în motivarea sentinței. Citește și: Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a „înghețat” angajările în sectorul public: 1,28 milioane, record al ultimilor 12 ani Bărbatul condamnat este recidivist, a mai fost închis de două ori pentru viol. Sentința nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

Becali, în judecată pentru că a votat pentru familia tradițională Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Becali, în judecată a votat pentru familia tradițională

Omul de afaceri Gigi Becali, patronul FCSB, a fost trimis în judecată pentru că a votat la referendumul pentru familia tradițională, deși nu avea acest drept. Becali are deja două condamnări penale, dar, în 2013, i s-a interzis dreptul de a alege și de a fi ales ”pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale”. Ignorând această interdicție, el a mers la vot, la referendumul din 6 octombrie 2018. Becali, în judecată pentru că a votat pentru familia tradițională „Chiar dacă sunt 40 de grade afară, merg să votez. Și în patru labe merg la referendum. E cea mai mare acțiune din România în ultimii ani. E mai important decât toate războaiele. Depinde viitorul neamului, al copiilor și al nepoților. Dacă nu se face referendum și nu se spune clar că familie e compusă din bărbat și femeie, va fi greu. Ăștia ne atacă ușor, ușor. Nu acum, dar peste 20-30 de ani. O să se facă educație și se scrie în manuale «Ce bine e să fii homosexual». Trebuie să salvăm țara", a spus Gigi Becali pe 2 octombrie 2018, la România TV. El a adăugat: „Știu că am voie să votez pentru ca am inteligență! Dacă-mi spun 1.000 de avocați ca nu am voie, eu știu ca am voie pentru ca inteligența mea, bunul meu simț și legea firii spun ca am voie sa votez la referendum pentru mii de ani”. Cazul său va fi judecat la Judecătoria Buftea. Dacă va fi găsit vinovat, Becali riscă să pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu o amendă și interzicerea exercitării unor drepturi, potrivit Gândul. Becali a fost condamnat în mai 2013 la trei ani de închisoare, în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării. Acesta a primit ulterior un spor de şase luni, după alte două condamnări, în dosarul „Valiza” şi în cel al sechestrării celor care i-au furat maşina. A fost eliberat condiționat din închisoare în aprilie 2015. Referendumul nu a fost validat pentru că nu s-a atins pragul minim. La vot au participat 20,96% dintre cei 18.278.496 de români cu drept de vot. Pentru validare, prezența la vot trebuia să fie de minimum 30%. Dintre cei care au participat, 91,61% (3.461.581 de oameni) au votat „Da”, iar 6,41% (242.671 de oameni) au votat „Nu”. Iar 74.414 de voturi au fost declarate ca fiind nule.

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat

Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat. Un ieşean cu patru clase a fost condamnat pentru că a provocat statului un prejudiciu de aproape patru milioane de lei. Afacerist cu patru clase, evazionist condamnat Metoda folosită a fost una devenită clasică: înregistrarea unor achiziţii fictive. Judecătorii i-au aplicat o pedeapsă severă, dispunând totodată sechestrarea „bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare” pentru acoperirea prejudiciului. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Formularea generică înseamnă, pe scurt, că evazionistul nu are nici după ce bea apă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Purtătorul de cuvânt ISU ciobește oameni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Purtătorul de cuvânt ISU ciobește oameni

Purtătorul de cuvânt ISU ciobește oameni. Un cadru militar de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Iaşi, fost purtător de cuvânt în cadrul instituţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare. Purtătorul de cuvânt ISU ciobește oameni Fapta: ar fi tăiat cu un ciob de sticlă spartă doi tineri, într-un club din Iaşi, unuia punându-i viața în pericol. Gabriel Vasile Covăsneanu a fost condamnat zilele trecute de către judecătorii Tribunalului Iaşi, însă acesta poate încă contesta decizia magistraţilor. Citește și: Marea miză a acestei ierni în Europa – testul de solidaritate al cetățenilor UE față de Ucraina: 40% vor sprijin nelimitat pentru țara invadată, 40% – limitat, 20% – nehotărâți Până când hotărârea magistraţilor va fi definitivă şi irevocabilă, pompierul lucrează în cadrul instituţiei, acesta fiind în prezent în concediu de creştere a copilului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Luptătorul antitero SRI bătăuș, frate condamnat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Luptătorul antitero SRI bătăuș, frate condamnat

Luptătorul antitero SRI bătăuș, frate condamnat. O familie ieșeană pare să fie blestemată. Luptătorul antitero SRI bătăuș, frate condamnat Cei doi fii ai acesteia au intrat în conflict cu legea în urma unor incidente stupide. Unul din tineri a ajuns în închisoare, după un conflict fizic cu un deznodământ tragic. Citește și: VIDEO Luptătorul antitero al SRI care a făcut KO un străin într-o sală de forță are dosar penal. La mijloc ar fi fost o ceartă de la o femeie Celălalt este cercetat de polițiști pentru lovire sau alte violențe, ceea ce l-ar putea costa postul în cadrul SRI. Continuarea, în Ziarul de Iași.

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marţi liderilor G20, reuniţi în Indonezia, să-şi depăşească divizările şi să devină "co-creatori ai păcii" pentru a pune capăt războiului "distructiv" dus de Rusia, împotriva căreia ţările occidentale încearcă să-şi sporească presiunea. G20 condamnă unanim Rusia ca agresor Cea mai importantă reuniune a liderilor mondiali de la începerea pandemiei s-a deschis în absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, la Nusa Dua, pe insula indoneziană Bali. Acesta este primul summit care se desfăşoară după aproape nouă luni după declanşarea unui război sângeros cu consecinţe economice grave pentru planetă şi o ameninţare nucleară ce planează asupra lumii. Revenit de la Herson, oraş din sudul Ucrainei care tocmai a fost recucerit de armata sa, Volodimir Zelenski a fost unul dintre primii lideri care s-a exprimat prin videoconferinţă în faţa a ceea ce el a numit "G19", excluzând Rusia. În sală se afla totuşi prezent şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, prin care Vladimir Putin este reprezentat. "Sunt convins că acum este momentul când războiul distructiv al Rusiei trebuie şi poate fi oprit", a declarat preşedintele ucrainean, îmbrăcat în familiarul său tricou kaki. El "trebuie şi poate fi oprit", a afirmat Zelenski, subliniind că "fiecare zi de întârziere înseamnă noi ucraineni morţi, noi ameninţări la adresa lumii şi o creştere nebunească a pierderilor din cauza continuării agresiunii ruse - pierderi pentru întreaga lume". Cele zece puncte ale lui Zelenski El şi-a detaliat planul pentru a restabili pace şi a "salva mii de vieţi": să nu se aibă încredere în Rusia, să nu se tolereze "nicio scuză pentru şantajul nuclear" în faţa "ameninţărilor nebuneşti" ale Moscovei şi să se realizeze un schimb total de prizonieri. Preşedintele ucrainean a subliniat că războiul Rusiei trebuie să se încheie într-un mod just, în baza Cartei ONU şi a dreptului internaţional, şi nu "oricum", potrivit Ukrinform, care detaliază planul în zece puncte prezentat de Volodimir Zelenski: 1) Securitate nucleară - Rusia trebuie să-şi retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub controlul AIEA şi al personalului ucrainean; 2) Securitate alimentară: Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene şi extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca şi din porturile din Nikolaev şi Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor ţărilor să se alăture iniţiativei Grain From Ukraine - asistenţă alimentară pentru cei mai săraci. Prima nava Nord Vind urmează să plece în Etiopia cu 27.000 de tone de grâu; 3) Securitate energetică. Zelenski a cerut accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice. Kievul propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei în vederea evaluării daunelor şi a nevoilor de reconstrucţie şi pentru a preveni distrugerea lor în continuare. Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, o limitare a preţului la resursele energetice ruseşti. 4) Eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia. Ucraina propune eliberarea prizonierilor după formula "toţi pentru toţi"; 5) Punerea în aplicare a Cartei ONU şi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a ordinii mondiale; Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată 6) Retragerea trupelor ruse şi încetarea ostilităţilor. Rusia trebuie să-şi retragă toate trupele şi formaţiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secţiunilor graniţei sale de stat cu Federaţia Rusă. 7) Justiţie. Întreaga lume trebuie să recunoască un tribunal special instituit pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război; 8) Ecocid, nevoia de protecţie imediată a naturii. Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri şi tehnologii pentru restabilirea instalaţiilor de tratare a apei; 9) Prevenirea escaladării. Ucraina are nevoie de garanţii de securitate, proiectul lor Kyiv Security Compact fiind deja prezentat de Kiev. 10) Stabilirea sfârşitului războiului. "Când toate măsurile antirăzboi vor fi implementate, când securitatea şi justiţia vor începe să fie restabilite, părţile trebuie să semneze un document care să stabilească sfârşitul războiului", a spus Zelenski. Spectrul foametei Referitor la acordul privind exportul de cereale, negociat în iulie, sub egida ONU şi a Turciei, care a permis livrarea a circa zece milioane tone de cereale şi expiră vineri, Moscova lasă să planeze incertitudinea asupra intenţiilor sale, amplificând temerile ONU cu privire la o posibilă foamete în unele regiuni ale planetei. Invazia rusă în Ucraina ca atare nu figurează pe agenda oficială a G20, dar aceasta domină reuniunea, atât timp cât ea îngrijorează şi adânceşte diviziunile între ţările occidentale care susţin Kievul şi altele, cu China în frunte, ce refuză să condamne Moscova. Gazdă a evenimentului, preşedintele indonezian Joko Widodo a lansat un apel în discursul său în deschiderea summit-ului de a se "pune capăt războiului": "Nu trebuie să divizăm lumea în mai multe tabere. Nu trebuie să lăsăm lume să alunece într-un nou Război rece". Surse: declarație comună dură Semn al fracturilor din cadrul G20, club al marilor economii mondiale creat la origine pentru a se pune de acord asupra problemelor financiare, gazda summit-ului, Indonezia, avertizase că nu trebuie să se aştepte la tradiţionalul comunicat comun, în care fiecare virgulă face obiectul unor intense tratative pentru a nu supăra pe nimeni. Dar un acord a fost obţinut luni seara asupra unui text comun la nivel de negociatori, a indicat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit unei surse occidentale, documentul va califica invazia rusă în Ucraina drept "război", termen respins totuşi de Moscova care vorbeşte de o "operaţiune specială" ce ar viza "denazificarea" Ucrainei. Dar textul va lăsa la latitudinea fiecărei ţări să-şi exprime poziţia. "Cred că veţi vedea că cea mai mare parte a membrilor G20 vor spune clar că ei condamnă războiul Rusiei în Ucraina şi că ei văd Rusia drept cauză principală a suferinţelor economice şi umanitare imense în lume", a indicat un înalt responsabil american sub acoperirea anonimatului, citat de AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră