duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: companii stat

6 articole
Economie

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea companiilor de stat Foto: Facebook
Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Politică

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii

Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii, deși deficitul ar fi ajuns la 1,5% din PIB în februarie 2024: o ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică de ministerul de Finanțe prevede creșterea numărului de funcții de conducere și dă liber la angajări în companiiile de stat. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone Popescu: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere „Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, spunea premierul Marcel Ciolacu în octombrie 2023. Guvernul abandonează orice plan de a tăia cheltuielile cu bugetarii Măsurile vin la câteva luni după adoptarea unui proiect complet opus, prin care se tăiau funcțiile de conducere în aparatul bugetar și se limitau angajările la stat. Ce prevede proiectul propus de ordonanță aflat pe site-ul ministerului de Finanțe: Vor putea crește salariile la companiile de stat aflate pe pierdere. Aceste companii vor putea acorda inclusiv „bonusuri”. Se pot acorda derogări de la decizia de blocare a angajărilor la stat Guvernul va putea ca, prin memorandum, să decidă să crească numărul funcţiilor de conducere. Ele au fost limitate la 8% din totalul personalului, însă Guvernul va putea să le crească până la 10%. Companiile de statcare au profit pot fi jefuite, Guvernul urmând să le ia peste 50% din profit, prin memorandum al ministerului de Finanțe Nota de fundamentare a proiectului nu conține absolut nici un fel de informație privind impactul bugetar. „Știm oficial că deficitul pe ianuarie este la -0.45% din PIB, anul trecut era la -0.25%. Pe surse, pe luna februarie, deficitul ajunge deja la -1.5% din PIB. Ca să vă faceți o idee, anul trecut era la -1.07%”, scria deputatul USR Claudiu Năsui la 1 martie.

EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori care câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Statul român deține 1.310 companii

Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori care câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri, arată un document consultat de DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente Prin proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României, pentru care Guvernul și-a asumat răspunederea, se estimează că cheltuielile acestor companii se vor reduce cu peste 1,3 miliarde de lei. Statul român deține 1.310 companii Documentul arată că statul deține 171 de companii la nivel central și 1.139 de companii locale. Directorii și directorii adjuncți au câte doi consilieri, care câștigă în medie, brut, lunar, 7.000 de lei. În CA-urile acestor companii sunt peste șapte persoane, care primesc circa 3.000 lei/lună. Directorii generali beneficiază de indemnizații de 25.000 lei/lună, brut - componenta fixă - dar au și o componentă variabilă, în funcție de rezultate. Prin proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României”, se va reduce numărul de membri ai consiliilor de administrație, se va înjumătăți numărul de consilieri ai directorilor și se vor plafona salariile tuturor celor cu funcții de conducere din aceste companii. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală De exemplu, prin limitarea salariilor de bază ale personalului cu funcții de conducere/execuție din companiile de stat/locale la nivelul a 80% din componenta fixă a indemnizației/salariului brut lunar a conducerii executive, Executivul estimează economii de puțin sub un miliard de lei, începând cu 2024.

Guvernul îi lasă pe Isărescu și șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Guvernul lasă pe Isărescu cumpere mașini 35.000 euro

Guvernul îi lasă pe Isărescu și pe șefii ASF să-ș cumpere mașini de 35.000 de euro, dacă reduc poluarea, se prevede în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Guvernul îi lasă pe Isărescu și șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro „Agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea/ controlul Parlamentului României pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu”, se arată în proiect. Printre instituțiile subordonate Legislativului se află cele cu salariile cele mai scandaloase, iar unele din ele sunt marcate de scandaluri publice și ineficiență: BNR, ASF, ANRE - care controlează sectorul energetic - sau CNA. Dacă mașinile achiziționate nu reduc poluarea, valoarea lor poate fi de 30.000 de euro, în cazul acestor instituții. De această excepție pot beneficia și societățile, societățile naționale și companiile naționale precum și regiile autonome cu capital integral sau majoritar de stat. Restul instituțiilor de stat trebuie să cumpere mașini care costă cel mult 23.000 de euro, cu tot cu TVA, dar și aici apare o excepție, dacă autoturismele sunt cumpărate din fonduri europene. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe „Autoturismele noi achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile”.

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Foto: Tele M
Eveniment

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova

Majoritatea românilor sunt în disonanță cu cu liderul AUR, George Simion, care vrea ca România să nu mai sprijine Republica Moldova: potrivit unui sondaj INSCOP, circa 78% sunt de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență. Doar 20% se opun. Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Puțin sub 60% sunt de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre ale UE cu gaze naturale, în timp ce 38,7% se opun. Circa 51% dintre cei chestionați sunt de acord că ăzboiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa. Interesant este că doar 47,6% din „gulerele albe” sunt de acord cu această afirmație, arată datele sondajului. Pe de altă parte, 69,7% dintre repondenți identifică drept principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România „deciziile greșite luate de autoritățile din România”. Doar 28,2% dau vina pe evoluțiile prețurilor la nivel internațional. Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat INSCOP Research la comanda LARICS din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 13 -22 nov 2022, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleatoriu fiind de 1174 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.86%. Românii nu mai au încredere în sectorul energetic privat Pe de altă parte, sondajul arată că, pe fondul crizei energetice, majoritatea românilor are încredere în companiile de stat din energie, nu în cele private. Sondajul arată că: 84,3% din cei chestionați vor revenirea la o piață reglementată de energie, doar 13,3% se opun. 61,3% consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), față de 46,7% în mai 2021. Doar 29,7% cred că companiile private ar fi administratori mai buni, o scădere de peste 17%, față de mai 2021. Peste 67% consideră că, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni. Creșterea este de 15% față de mai 2021. Doar 25,6% mai au încredere în bunele servicii oferite de sectorul privat din energie. Puțin sub 51% dintre cei chestionați au o părere bună despre faptul că, după ce a cumpărat participația de la compania americană Exxon, compania românească de stat Romgaz este acum partener alături de OMV Petrom în proiectul Neptun Deep care vizează exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Puțin sub 30% au o părere proastă despre această asociere. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11%

Profiturile companiilor de stat din energie au explodat Foto: Facebook Hidroelectrica
Eveniment

Profiturile companiilor de stat din energie au explodat

Profiturile companiilor de stat din energie au explodat, arată datele publicate în ultimele două zile. Romgaz, Hidroelectrica, Nucleareletrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe pe primele nouă luni ale anului 2022. Însă, în timp ce profitul a crescut, o parte din aceste companii au produs mai puțin. „Resursele naturale ale României trebuie fie nationalizate fie impozitate corect. La fel și companiile strategice (cum sunt distribuitorii de energie)”, cerea, în martie, liderul AUR, George Simion. Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată Profiturile companiilor de stat din energie au explodat Iată datele prezentate de aceste compnaii: Transgaz a raportat un profit net de 273,559 milioane de lei după primele nouă luni ale acestui an, mai mare cu 144% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care profitul net consolidat la nivel de grup s-a cifrat la 266,160 milioane de lei, în urcare cu 152%, potrivit Raportului trimestrial al companiei transmis luni Bursei de la Bucureşti. Transgaz deţine statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România şi vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate. Profitul net al Transelectrica s-a majorat de peste cinci ori în primele nouă luni ale anului, ajungând la 418 milioane de lei, potrivit raportului transmis, luni, Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Transelectrica este operatorul de transport şi de sistem din România, asigurând schimburile de electricitate între ţările Europei Centrale şi de Răsărit. Producătorul de gaze de stat Romgaz şi-a dublat profitul net în primele nouă luni, la 2,23 miliarde lei, deși producţia de gaze a scăzut cu 0,5%, la 3,68 miliarde metri cubi. Compania de stat Hidroelectrica a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un profit net de 3,5 miliarde lei, cu 37,4% mai mare decât anul trecut, deși a vândut cu un sfert mai puțin energie decât anul trecut, arată datele publicate marți de acționarul Fondul Proprietatea. Compania a produs mai puțin pe fondul secetei din acest an. Acum patru zile, și Nuclearelectrica a anunțat că a înregistrat la 30 septembrie 2022 un profit net de peste 1,939 miliarde lei, în creştere cu 202,7% faţă de primele nouă luni din 2021, deși a vândut mai puțină energie. În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2022, faţă de perioada similară a anului 2021, societatea a vândut o cantitate totală de energie electrică în scădere cu 4,1%, pe seama unei producţii de energie electrică în diminuare cu 2,1%. Atât Nucleareletrica, cât și Hidroelectrica, au vândut Republicii Moldova curent electric la un preț avantajos.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră