miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

cnas

79 articole
Eveniment

Mitul sănătății asigurate gratuit în România: peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical (presa locală)

Mitul sănătății asigurate gratuit în România: peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical, scrie Gazeta de Sud. Aceste date arată că aproape un sfert din populația județului nu are asigurare medicală. „Un număr record”, apreciază Gazeta de Sud. Un studiu din 2020 al companiei Lidl, împreună cu Ambasada Sustenabilității - România cu un singur chip, arată, printre altele, că doar 65,64% din populația rurală are asigurare medicală și este înscrisă pe listele unui medic de familie, față de 85,80% din populația urbană, care are asigurare și este înscrisă la un medic de familie. Peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical Potrivit acestei publicații, Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Gorj deservește o populație de 351.707 persoane (conform datelor statistice comunicate la 01.01.2021) din care, la data de 30.06.2022 persoane asigurate erau 270.245 (76,83%). Interesant este și numărul extrem de mic de persoane care chiar plătesc asigurarea medicală obligatorie. Astfel, potrivit datelor CAS Gorj: asigurați prin plata contribuției sunt 96.593 de cetățeni (27,46%)asigurați fără plata contribuției – 157.999 de cetățeni (44,92%)- pentru 8 categorii de persoane (inclusiv salariații din domeniul construcțiilor)asigurați cu plata contribuției din alte surse- 15.272 (4.34%)- pentru 9 categorii de persoane Beneficiarii ai formularelor europene sunt 381 (0,11%), aceștia fiind cetățeni ai statelor membre UE/Spațiului Economic European/Elveția. În sfârșit, 81.462 de persoane sunt neasigurate, adică 23.17% din populația județului. Cei care nu au asigurare beneficiază de un pachet minimal de servicii în sistemul medical de stat. Servicii medicale acordate pacienților internați în regim de spitalizare continuă sunt: urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă;boli cu potenţial endemo-epidemic până la rezolvarea completă a cazului;naşterea. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI

Mitul sănătății asigurate gratuit în România: peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical (presa locală)
Audit Casa Națională de Asigurări de Sănătate: sute de mii de lei decontați pe medicamente pentru morți sau persoane internate în spital
Eveniment

Audit Casa Națională de Asigurări de Sănătate: sute de mii de lei decontați pe medicamente pentru morți sau persoane internate în spital

Un audit la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în anul 2020, a descoperit că sute de mii de lei au fost decontați pe medicamente pentru morți sau persoane internate în spital. Constatările aparțin Autorității de Audit, care a depus la Parlament un raport. Autoritatea este condusă de avocatul Dan Vlădescu, numit în această funcție în 2017, cu susținerea PSD-ului condus de Liviu Dragnea. În 2020, președinte al CNAS era Adela Cojan, susținută de PNL. În 2021, ea a fost înlocuită pentru o vreme de Adrian Gheorghe, susținut de USR. După ce acesta a fost destituit, ea a revenit la conducerea instituției. Sute de mii de lei decontați pe medicamente pentru morți Sinteza „constatărilor misiunilor de audit la autorităţile şi instituţiile din administraţia publică centrală pe anul 2020” cuprinde și un control la CNAS, unde s-au descoperit: La nivelul central a CNAS s-a identificat rețete de medicamente, servicii medicale (clinice și paraclinice) și, respectiv, de dispozitive medicale pe numele unor persoane decedate, în sumă de 146 mii lei;La nivelul caselor județene, validarea și decontarea sumei de 298 mii lei, în mod nelegal, reprezentând servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale pentru persoane care figurau decedate la data prestării acestor serviciiLa nivel central, prescripții și servicii medicale pentru pacienți internați în aceeași perioadă în regim de spitalizare continuă, în sumă de 113 mii leiLa casele județene, validarea și decontarea sumei de 157 mii lei, în mod nelegal, reprezentând servicii medicale raportate de alți furnizori de servicii medicale, pentru persoane (pacienți) care figurau internate în spital, în regim de spitalizare continuă Angajații CNAS au luat nelegal „stimulent de risc” În plus, milioane de lei s-au acordat sub formă de compensare a unor rețete către persoane care nu aveau acest drept: la nivel central, prescripții medicale cu compensare de 90% din prețul de referință al medicamentelor unor persoane care nu se încadrau în categoria pensionarilor cu drept de decontare a acestora, în sumă de 154 mii leila casele județene, validarea și decontarea sumei de 1.629 mii lei, în mod nelegal, reprezentând prescripții medicale în regim de compensare de 90% din prețul de referință al medicamentelor, către persoane care nu se încadrau în categoria pensionarilor cu drept de decontare a acestoratot la casele județene, validarea și decontarea sumei de 1.079 mii lei, în mod nelegal, reprezentând prescripții medicale, în regim de compensare de 20%, 50%, 90% și 100% din prețul de referință al medicamentelor, către persoane înscrise în programul informatic SIUI la categoria de asigurați „beneficiari de ajutor social”, veterani, șomeri, persoane cu handicap, fără ca aceste persoane să îndeplinească condițiile legale pentru a fi înregistrate la categoriile de asigurați de mai sus Auditul mai constată că, la o serie de case județene, s-a acordat angajaților, în mod nelegal, stimulentul de risc în cuantum de 2.500 lei brut/lună/persoană. Suma astfel pierdută: 2,1 milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În 2020, când a izbucnit pandemia de coronavirus, guvernul a decis să acorde un stimulent de risc de infectare cu COVID, în valoare de 2.500 de lei brut pe lună,

EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS
Eveniment

EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță. Medicul Dorin Ionescu de la Spitalul Universitar de Urgență București este principalul nume vehiculat pentru a prelua șefia Casei Naționale de Asigurări de Sănătătate (CNAS). În prezent, funcția de președinte interimar al CNAS este deținută de Adela Cojan, vicepreședintele instituției. PNL la CNAS: subordonatul lui Duță Dorin Ionescu a mai deținut funcția de director general al CNAS în mandatul de președinte al pedelistului Lucian Duță. Acesta din urmă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru că ar fi luat mită pentru implementarea cardului de sănătate. Funcția de președinte al CNAS a rămas vacantă din toamna anului trecut. Atunci, Adrian Gheorghe, numit de USR, a fost revocat din funcție de liberalul Florin Cîțu, premierul de atunci al României. Atribuțiile de președinte au fost preluate de vicepreședintele Adela Cojan. Între timp, la șefia ministerului Sănătății a fost numit pesedistul Alexandru Rafila. Funcția de președinte al CNAS a revenit liberalilor. Propunerea PNL pentru această funcție este medicul Dorin Ionescu, de la Spitalul Universitar București. Contactat de către Defapt.ro, medicul Dorin Ionescu a declarat că nu știe dacă va fi numit: "Nu cunosc acest lucru. Am auzit și eu această informație. Nu vă dau nici un răspuns." Liberalul Rareș Bogdan, asociat cu această numire, a spus pentru Defapt.ro că nu îl cunoaște pe medicul Dorin Ionescu: „Nu este zona mea, nu mă pricep deloc și nu îmi permit să fac recomenadări!”. Subaltern al lui Duță la CNAS Medicul Dorin Ionescu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila în 1990. La scurt timp după, a ajuns preparator universitar la Universitatea de Medicină. În 1995 s-a angajat la Spitalul Universitar de Urgență București ca medic specialist pe medicină internă și nefrologie. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA După aproape zece ani de activitate, Dorin Ionescu a fost numit director medical al Spitalului Universitar. A stat pe funcție până în anul 2006. Apoi s-a ocupat de coordonarea Compartimentului de Nefrologie, centrului de hemodializă și PNS dializă. În perioada 2010 - 2012, în timpul guvernării PDL, medicul Dorin Ionescu a deținut funcția de director general al Casei Naționale de Asigurăr de Sănătate. Șeful său direct a fost atunci a fost controversatul Lucian Duță, în calitate de președinte al CNAS. Lucian Duță, condamnat în primă instanță pentru mită Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Lucian Duță. Acuzația: în perioada 2010-2012, ar fi primit 6,3 milioane de euro de la reprezentanții firmelor HP România și Siveco România. Adică de la Radu Enache și Irina Socol. Cele două firme implementau proiectul Cardului Național de Sănătate, în valoare de 18 milioane de euro. Tribunalul București l-a condamnat în primă instanță pe Lucian Duță la șase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Dosarul se află în prezent la Curtea de Apel București.

Concedii medicale de un miliard de euro în 2021, mai ales din cauza COVID
Justiție

Concedii medicale de un miliard de euro în 2021, mai ales din cauza COVID

Statul trebuie să plătească un miliard euro pentru concedii medicale acordate bolnavilor anul trecut. Multe dintre concedii au fost cauzate de pandemia de COVID-19. Un miliard euro pentru concedii medicale Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți. România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună. Citește și: Favipiravir, la liber în farmacii. Atenție: are efecte secundare serioase Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val. La debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020, au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical. În valul patru, au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%. Creștere cu aproape 300% În total, bugetul alocat concediilor medicale de CNAS a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei (2019), la aproape 5 miliarde de lei (2021). Suma este cea pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală. Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră