vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cnas

72 articole
Politică

Digitalizarea Fiscului însemnat tăieri posturi

Digitalizarea Fiscului a fost împiedicată de funcționari, fiindcă ar fi însemnat tăieri de 2-300 sute de posturi pe județ, poate chiar 400, în județele mari, a spus preșdintele UDMR, într-un interviu pentru 24hu. În plus, el a arătat că, luând în considerare plățile făcute de CNAS, jumătate din forța de muncă a României a fost, în 2022, în concedii medicale plătite. Citește și: Experiențele prin spitale ale unei profesoare: urletele medicului trezit din somn, scuze fiindcă mama ei n-a murit când se prezisese, un rezident „sictirit” era să ducă la pierderea ochiului Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi „Am văzut cum, în 2021-22, am început digitalizarea în instituțiile de colectare a taxelor și impozitelor, dar implementarea a fost împiedicată de funcționari, pentru că asta ar însemna 200-300 de tăieri pe județ și chiar 400 de tăieri în județele mari. A treia problemă este sănătatea, unde ceea ce se întâmplă astăzi este șocant. Dacă nu se rezolvă acest lucru, mai ales la nivelul casei de asigurări de sănătate, banii pentru plata concediilor medicale se vor dubla în 2024. Dacă redistribuim această sumă la populația activă, rezultă că jumătate se află constant în concediu medical. Anul trecut, casa de asigurări de sănătate a plătit peste 500 de milioane de euro pentru concedii medicale”, a spus Kelemen Hunor. Colectarea impozitelor este „incredibil de proastă” și, până când nu va exista o majoritate cu o voință politică puternică pentru a impune digitalizarea în administrație, nu va exista nicio îmbunătățire a colectării. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase În interviu, el a susținut că proiectele pornite de miniștrii UDMR de la Mediu și Dezvoltare au încetinit

Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi, spune Kelemen Hunor, după ce a fost trimis în tribune Foto: Facebook
Manager de spital privat, acuzații dure către CNAS Foto: Captură video
Eveniment

Acuzații dure către CNAS

Un manager de spital privat, Alina Ion, aduce acuzații dure către CNAS, sub forma unor întrebări care par mai degrabă retorice: casa de sănătate a decontat servicii fictive, iar medicii pe care-i plătea ignorau suferințele bătrânilor sechestrați în azilele groazei. Alina Ion este fondatoarea și managerul unui spital de recuperare medicală, spital construit din fonduri private și care nu beneficiază de subvenții publice. „CNAS funcționează după principiul Gogu și Trandafir din «B.D. la munte și la mare: Noi urmărim să nu fim urmăriți»”, a scris ea, ironic. Alina Ion apreciază că CNAS are „o mare responsabilitate în ceea ce privește regimul inuman la care au fost și poate că încă mai sunt supuși vârstincii și persoanele cu dizabilități din azile”. Ea explică această afirmație arătând că „atât timp cât CNAS decontează milioane de euro anual pentru servicii medicale în legătură cu pacienții internați în azile, are obligația fundamentală de a verifica dacă aceste servicii sunt reale sau fictive”. Acuzații dure către CNAS „Având în vedere că eu am sesizat încă din 2016 nereguli în ceea ce privește finanțările acordate de Casa Națională de Sănătate, adresez public următoarele întrebări: CNAS și subsidiarele sale din județe, fie și după acordarea deconturilor sau măcar după declanșarea scandalului ”Azilele Groazei”, au verificat: 1. Dacă fiecare CNP al pacienților din azile a fost consultat de medici și le-au fost eliberate rețete compensate sau cardurile de sănătate au fost folosite fictiv? 2. Dacă au fost eliberate rețete și dacă au fost efectuate analize medicale, de ce medicii nu s-au sesizat cu privire la starea gravă în care se aflau pacienții? 3. Dacă departamentele de control, pe care fiecare Casă Județeană de Sănătate le are specializate pe farmacii, spitale și laboratoare de analize medicale, au efectuat controale? 4. Dacă departamentul antifraudă, care există în CNAS, tocmai pentru a sesiza potențiale fraude din bani publici, a făcut vreo investigație? 5. Dacă ce fel și câte decontări s-au efectuat prin Casele Județene de Sănătate, dacă au cerut să prezinte rapoarte cu privire la decontările efectuate pentru fiecare azil, astfel încât să poată prezenta un raport public general, întrucât banii din CNAS sunt bani publici?”, a întrebat Alina Ion, pe Facebook. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici

20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, arată Dumitru Costin Foto: Facebook
Eveniment

20% banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale

Dumitru Costin (BNS) a criticat dur „operaţiunea de cosmetizare” a Casei Caționale de Asigurări de Sănătate, inițiată de premierul Ciolacu: 20% din banii colectați de CNAS „se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale”, a arătat liderul sindical. Reacția sa vine după ce premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, în debutul şedinţei de Guvern, ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, să gândească ”schimbări profunde” la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate”, i-a cerut, joi, Marcel Ciolacu lui Alexsndru Rafila. 20% din banii CNAS, pentru creşterile salariale din spitale „Astăzi, peste 20% din bugetul FUNASS se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale. Nu vrem să mai întrebăm despre motivele care au stat la baza amânării la nesfârşit a unor programe de investiţii în infrastructura spitalicească nouă, pentru că asta ţine de politicile guvernelor care s-au succedat la putere, şi nu de FNUASS!”, a arătat liderul sindical într-o scrisoare deschisă adresată premierului și „tuturor oamenilor politici amnezici”. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră El a spus că amânarea informatizării CNAS s-a datorat dorinței de a se acoperi fraudele din sistem. Sistemul informatic al CNAS, scump și nefuncțional, pentru a acoperi furtul „Nu noi, domnilor politicieni, am amânat ani în şir introducerea unui sistem informatic la nivelul CNAS care să ofere posibilitatea unui management eficient al acestuia şi pentru a elimina furtul organizat din bani publici! Nu noi, domnilor politicieni, am mituit dezvoltatorii IT şi am umflat nota de plată pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a sistemului informatic naţional care şi azi se află în suferinţă! Nu noi, domnilor politicieni, n-am reuşit până în ziua de azi să creăm un cadru legislativ coerent, ca în orele de program plătite de angajatorul public, să nu se mai permită unor angajaţi din cadrul furnizorilor de servicii publice de sănătate să recruteze clientelă pentru cilnici şi spitale private, unde, după orele de program, merg, prestează şi încasează atât din buzunarul pacienţilor, cât şi din bugetul CNAS. Nu noi, domnilor politicieni, tolerăm vânzarea pe piaţa naţională de asigurări private de sănătate, acelor tipuri de poliţe ale căror protecţii se suprapun ca servicii cu prestaţiile oferite asiguratului de pachetul de servicii de bază din sistemul public permiţând asigurătorilor şi furnizorilor de servicii medicale cu care aceste lucrează să sugă banii atât de la asiguraţi, cât şi din FNUASS”, a mai afirmat Costin. „Pentru noi, discursul din spaţiul public pe care îl aveţi acum: «o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru» pare mai degrabă o operaţiune de cosmetizare a acestui sistem naţional care a fost tocat mărunt de generaţii de politicieni ce s-au succedat la purtere în această ţară după 1997 şi până în prezent”, a apreciat liderul BNS.

„S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!”, apreciază Alina Ion
Eveniment

Dublat bugetul Casei Sănătate. O veste bună nu e!

Manager al unui spital privat, critici dure către CNAS, pe Facebook: „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e!”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Ea este managerul spitalului Sf. Sava, care se definește drept „un centru de excelență în îngrijire paliativă și recuperare medicală”. Alina Ion este psiholog. Acum, ea a criticat dur dublarea bugetului CNAS, arătând că instituția nu este verificată, deși a fost implicată în decontarea analizelor fictive de la „azilurile groazei”. „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!” „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e! De ce? Pentru că, de la an la an, bugetul Casei de Sănătate crește substanțial, până la dublu. Cu toate acestea, în realitate, în sistemul public de sănătate, stăm așa: Spitale noi, nu avem. Nu le renovăm nici pe cele existente. Echipamente medicale inovative și performante, nu cumpărăm. Bani pentru analizele gratuite, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie, nu sunt. Nu reușești să te programezi în primele ore de la deschiderea programărilor, să fii sănătos! CT și RMN gratuite, nu putem face. Că nu sunt bani! Carduri de sănătate, nu se mai eliberează de mult, deci o cheltuială în minus Sistemul electronic al casei funcționează în salturi, blocându-se frecvent, pe nervii medicilor, pacienților și farmaciștilor și, evident, pe banii tuturor. Și atunci, pentru cine se dublează finanțarea de la CNAS? Știu, oare, decidenții care învârt banii, câtă durere provoacă pacienților? Din anii 2016 - 2017, se știe despre finanțările din sacul fără fund al CNAS pentru analize fictive la cămine și azile. Acum, în plin scandal, al azilelor, a verificat cineva și Casa de Sănătate, cum decontează analizele persoanelor internate în astfel de instituții? CNAS este verificat vreodată de cineva? Dacă da, de cine? Dacă nu, de ce?”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Acum câteva zile, ea a lansat un atac dur la sistemul de stat: „Dacă statul și managerii instituțiilor sale renunță la lene și la șpăgi, în maximum 2 ani, putem avea spitale renovate, decente”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80

Românii preferă tratamentul în spitale germane (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Românii preferă tratamentul în spitale germane

Românii preferă tratamentul în spitale germane. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a plătit 132,6 milioane de euro pentru tratamentul românilor în străinătate în cursul anului 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la spitale din Germania, Italia, Franța, Spania și Austria. CNAS figurează cu datorii de aproape 266 de milioane de euro către spitale din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie. La schimb, casele de asigurări din România au de recuperat o datorie de peste 22 de milioane lei, echivalentul a 4,5 milioane de euro, pentru serviciile medicale oferite cetățenilor străini pe teritoriul țării noastre. 650 de milioane de lei în 2022 Casa Națională de Asigurări de Sănătate, condusă de președintele interimar Adela Cojan, a prezentat în raportul de activitate pe anul 2022 situația plăților făcute pentru tratamentul românilor în străinătate. Datele oficiale arată că, pentru asistența medicală acordată cetățenilor români în spitalele din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European, Elveția și Marea Britanie, s-a plătit suma de peste 650 milioane lei (echivalentul a 132,6 milioane de euro). Suma de 643.063,19 mii lei (98,93% din buget) s-a plătit pentru efectuarea plăţii serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Suma de 6.215,46 mii lei (0,96% din buget) - pentru efectuarea plăţii către asiguraţii români care au beneficiat de servicii medicale pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, servicii medicale achitate de aceştia. Suma de 720,95 mii lei (0,11% din buget) a fost pentru achitarea sumelor câştigate în instanţă de persoanele îndreptăţite conform hotărârilor judecătoreşti, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Românii preferă tratamentul în spitale germane Din suma totală, peste 338 de milioane de lei s-au decontat pentru servicii medicale acordate românilor asiguraţi cu reşedinţa pe teritoriul altui stat membru. Pe locul secund se află serviciile medicale de care au beneficiat români aflați temporar în străinătate. Pentru tratamentul planificat autorizat s-au cheltuit aproape 58 de milioane lei. Cei mai mulți români au ales să se trateze în Germania. CNAS a plătit peste 200 de milioane lei, echivalentul a 40 de milioane de euro, pentru serviciile medicale de care au beneficiat românii în spitalele nemțești. Peste 107,8 milioane lei au fost plătiți pentru tratamentul românilor în Italia. Serviciile medicale acordate românilor în Spania au costat peste 85,5 milioane lei. Franța a încasat peste 82 de milioane lei, în timp ce Austria a primit peste 67 de milioane lei. Datoriile cele mai mari, tot către Germania Casa Națională de Asigurări de Sănătate a raportat la finalul anului trecut datorii de aproape 266 milioane de euro pentru tratamentele de care au beneficiat românii în străinătate. Termenul de plată al fiecărei facturi este de 18 luni de la data emiterii. În cazul în care furnizorul de servicii medicale dintr-o țară terță nu completează factura conform cerințelor, aceasta este returnată pentru a fi refăcută. În acest caz plata facturii poate ajunge până la 36 de luni. Citește și: VIDEO Incredibil: s-a dus cu Porsche de 150.000 de euro să șterpelească o găleată și un mop de la o spălătorie de mașini Datele oficiale arată că CNAS trebuie să plătească aproape 100 de milioane de euro Germaniei pentru serviciile medicale de care au beneficiat cetățenii asigurați în România. Italia are de primit peste 40,5 milioane de euro, Spania - peste 30 milioane de euro, Franța - 32,7 milioane de euro. Pe listat statelor care au de primit bani de la CNAS se mai află și Ungaria, cu peste 10 milioane de euro, Elveția, cu 4,2 milioane euro, și Marea Britanie, cu 4,27 milioane euro.

Un miliard euro lunar în sănătate (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Un miliard euro lunar în sănătate

Un miliard euro lunar în sănătate. Românii au beneficiat de peste 113 milioane de consultații și servicii medicale primare în anul 2022, cu 10 milioane mai mult față de anul precedent. Informațiile apar în raportul de activitate pe anul 2022 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din care mai aflăm că au fost acordate și 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriul clinic de specialitate. Datele oficiale mai arată că la nivel național sunt 10.144 medici de familie care au contracte cu casele de asigurări. Pe listele acestora se află înscrise 16.355.740 de persoane asigurate. Alarmant este numărul de persoane neasigurate care a ajuns la 3.748.592, dar care beneficiază de servicii medicale din pachetul minimal. Un miliard euro lunar în sănătate Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut public raportul de activitate pe anul 2022, din care aflăm că serviciile medicale decontate integral sau parțial pentru români au costat peste 55 de miliarde de lei. Din documentul citat aflăm că, la nivelul anului 2022, românii au beneficiat de 113.048.871 consultații și servicii medicale primare. Dintre acestea 10.109.971 s-au făcut în București. Județul Dâmbovița se află pe locul secund cu peste 4,54 milioane de consultații și servicii medicale. Județul Iași se află pe locul trei cu peste 4,36 milioane de consultații și servicii medicale oferite cetățenilor. Pachetul minimal de servicii medicale primare cuprinde mai multe tipuri de consultații la cabinet sau la domiciliu făcute de către medicul de familie, administrarea de medicamente, prevenție, servicii medicale curative, activități de suport. În ultima categorie se află eliberare de documente pentru concedii medicale, bilete de trimitere, prescripții și adeverințe medicale. Extremele: Bacăul și Harghita Românii au beneficiat anul trecut de 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriu de specialitate. Pe primul loc în topul județelor se află Bacăul, cu peste 7,7 milioane de astfel de servicii medicale. Județul Galați se află pe locul secund, cu peste două milioane de consultații și servicii medicale în ambulatoriu, urmat de Călărași, Tulcea și Maramureș. În București au fost doar 377.790 de astfel de situații. Cele mai puține consultații și servicii în ambulatoriu au fost acordate în județul Harghita: 168.476 de cazuri. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde "Pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde şi consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare în cabinetului medical. În acest pachet nu sunt cuprinse procedurile din bazele de tratament acordate de către furnizorii de medicină fizică și reabilitare în bazele de tratament", se menționează în raport. În lista serviciilor conexe au fost introduse și cele care pot fi recomandate de medicii de specialitate medicină fizică și de reabilitare, cum ar fi evaluarea și consilierea psihologică clinică, exerciții pentru tulburări de vorbire, kinetoterapie și servicii furnizate de fizioterapeut.

Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase Foto: Facebook
Eveniment

Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos

Bugetele ministerului Sănății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut spectaculos, serviciile au rămas dezastruoase, arată o analiză a Ziarului Financiar. Astfel, în 2015, suma bugetelor alocate ministerului Sănătății și CNAS era de 30,3 miliarde de lei. În 2022, ea a ajuns la 75,3 miliarde de lei, urmând să atingă 77,9 miliarde de lei în 2023. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Și la spitale de stat, bugetele au crescut masiv. De exemplu, spitalul universitar din București avea un buget de circa 300 de milioane de lei în 2013, ajungând la puțin sub un miliard de lei în 2023. Tabel. Ziarul Financiar Bugetele Sănății și al CNAS au crescut spectaculos Însă, recent, președinta CNAS, Adela Cojan, arăta că 80% din bugetul unui spital se consumă pe salarii. „Bugetul alocat spitalelor reprezintă aproape jumătate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. Din această jumătate ce merge către spitale, pot să vă spun că 80% se duc înspre salariile personalului medical", a precizat Cojan, la 8 aprilie. „Totuşi, pacienţii sunt nevoiţi să aştepte în continuare câteva luni pentru acces la investigaţii medicale cu bilet de trimitere, în baza contribuţiei lunare de 10% din salariul brut care merge către Sănătate. Din calculele ZF, un angajat român cu salariu minim contribuie lunar la stat cu 280 de lei pentru sănătate, ceea ce la final de an înseamnă 3.300 de lei, din datele ZF, colectate de pe platforma calculator-salarii.ro. Cu cât creşte salariul, cu atât contribuţia este mai mare. Deşi anual bugetul creşte, mai mulţi bani nu se traduc prin acces mai rapid la servicii medicale. De exemplu, pentru investigaţiile medicale cum este şi cea RMN sau pentru analize de laborator, vitale pentru prevenţia unor boli precum diabetul, spre exemplu, statul decontează pacienţilor asiguraţi costul, însă fondurile se termină rapid, în primele zile ale lunii. Pacienţii sunt astfel nevoiţi fie să aştepte un loc disponibil, fie să plătească în sistemul privat consultaţia integrală”, scrie Ziarul Financiar. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Nu avem nici o șansă” La 25 martie, tot Ziarul Financiar arăta: „Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) creşte de la un an la altul, până la un miliard de lei în 2021, plus 20%, însă pacienţii nu îşi pot face nici măcar o ecografie abdominală în baza biletului de trimitere. Un mesaj dramatic a fost afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București, Spitalul Universitar: „Nu avem nici o șansă”! Mesajul este tradus în mai multe limbi. Protestul medicilor de la radiologie intervențională a fost generat de lipsa unor medicamente și materiale sanitare esențiale. „Am ținut o listă de așteptare pentru pacienții cu patologie cerebrală, anevrisme cerebrale, nerupte, dar cu potențial de rupere. Am o listă cu 50 de pacienți și de 6 luni n-am mai trecut nimic pe listă, că trec degeaba. Sunt pacienți de 30, 40, 50 de ani. Sigur, se ajunge și la deces”, a explicat, la Digi 24, medicul Bogdan Dorobăț.

„Nu avem nici o șansă”, afiș pe pereții celui mai mare spital din București Foto: Print screen Digi 24
Eveniment

Nu avem nici o șansă

Mesaj dramatic, afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București, Spitalul Universitar: „Nu avem nici o șansă”! Mesajul este tradus în mai multe limbi. Protestul medicilor de la radiologie intervențională a fost generat de lipsa unor medicamente și materiale sanitare esențiale. Însă șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, a explicat, la Digi 24, că 80% din banii decontați spitalelor se duc în salariile cadrelor medicale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nu avem nici o șansă „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice - zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. „Am ținut o listă de așteptare pentru pacienții cu patologie cerebrală, anevrisme cerebrale, nerupte, dar cu potențial de rupere. Am o listă cu 50 de pacienți și de 6 luni n-am mai trecut nimic pe listă, că trec degeaba. Sunt pacienți de 30, 40, 50 de ani. Sigur, se ajunge și la deces”, mai spune medicul. Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a arătat însă că că jumătate din bugetul fondului național unic al asigurărilor de sănătate merge către spitale, dar aproape 80% din acești bani se duc pe salarii. Asta înseamnă că pentru materiale sanitare și medicamente rămân foarte puțini, în condițiile în care numărul pacienților care ajung în spitalele de urgență e de patru ori mai mare. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine” Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, citat tot de Digi 24: Aș vrea ca aceste neajunsuri să ni se transmită la Minister. Dacă merge totdeauna pe această abordare negativă, părerea mea că progresul este puțin posibil.

Peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical Foto: Romani prin lume
Eveniment

Peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical

Mitul sănătății asigurate gratuit în România: peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical, scrie Gazeta de Sud. Aceste date arată că aproape un sfert din populația județului nu are asigurare medicală. „Un număr record”, apreciază Gazeta de Sud. Un studiu din 2020 al companiei Lidl, împreună cu Ambasada Sustenabilității - România cu un singur chip, arată, printre altele, că doar 65,64% din populația rurală are asigurare medicală și este înscrisă pe listele unui medic de familie, față de 85,80% din populația urbană, care are asigurare și este înscrisă la un medic de familie. Peste 81.000 de gorjeni sunt neasigurați medical Potrivit acestei publicații, Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Gorj deservește o populație de 351.707 persoane (conform datelor statistice comunicate la 01.01.2021) din care, la data de 30.06.2022 persoane asigurate erau 270.245 (76,83%). Interesant este și numărul extrem de mic de persoane care chiar plătesc asigurarea medicală obligatorie. Astfel, potrivit datelor CAS Gorj: asigurați prin plata contribuției sunt 96.593 de cetățeni (27,46%)asigurați fără plata contribuției – 157.999 de cetățeni (44,92%)- pentru 8 categorii de persoane (inclusiv salariații din domeniul construcțiilor)asigurați cu plata contribuției din alte surse- 15.272 (4.34%)- pentru 9 categorii de persoane Beneficiarii ai formularelor europene sunt 381 (0,11%), aceștia fiind cetățeni ai statelor membre UE/Spațiului Economic European/Elveția. În sfârșit, 81.462 de persoane sunt neasigurate, adică 23.17% din populația județului. Cei care nu au asigurare beneficiază de un pachet minimal de servicii în sistemul medical de stat. Servicii medicale acordate pacienților internați în regim de spitalizare continuă sunt: urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă;boli cu potenţial endemo-epidemic până la rezolvarea completă a cazului;naşterea. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI

Sute de mii de lei decontați pe medicamente pentru morți Foto: Servicii Funerare Complete
Eveniment

Sute mii lei medicamente pentru morți

Un audit la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în anul 2020, a descoperit că sute de mii de lei au fost decontați pe medicamente pentru morți sau persoane internate în spital. Constatările aparțin Autorității de Audit, care a depus la Parlament un raport. Autoritatea este condusă de avocatul Dan Vlădescu, numit în această funcție în 2017, cu susținerea PSD-ului condus de Liviu Dragnea. În 2020, președinte al CNAS era Adela Cojan, susținută de PNL. În 2021, ea a fost înlocuită pentru o vreme de Adrian Gheorghe, susținut de USR. După ce acesta a fost destituit, ea a revenit la conducerea instituției. Sute de mii de lei decontați pe medicamente pentru morți Sinteza „constatărilor misiunilor de audit la autorităţile şi instituţiile din administraţia publică centrală pe anul 2020” cuprinde și un control la CNAS, unde s-au descoperit: La nivelul central a CNAS s-a identificat rețete de medicamente, servicii medicale (clinice și paraclinice) și, respectiv, de dispozitive medicale pe numele unor persoane decedate, în sumă de 146 mii lei;La nivelul caselor județene, validarea și decontarea sumei de 298 mii lei, în mod nelegal, reprezentând servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale pentru persoane care figurau decedate la data prestării acestor serviciiLa nivel central, prescripții și servicii medicale pentru pacienți internați în aceeași perioadă în regim de spitalizare continuă, în sumă de 113 mii leiLa casele județene, validarea și decontarea sumei de 157 mii lei, în mod nelegal, reprezentând servicii medicale raportate de alți furnizori de servicii medicale, pentru persoane (pacienți) care figurau internate în spital, în regim de spitalizare continuă Angajații CNAS au luat nelegal „stimulent de risc” În plus, milioane de lei s-au acordat sub formă de compensare a unor rețete către persoane care nu aveau acest drept: la nivel central, prescripții medicale cu compensare de 90% din prețul de referință al medicamentelor unor persoane care nu se încadrau în categoria pensionarilor cu drept de decontare a acestora, în sumă de 154 mii leila casele județene, validarea și decontarea sumei de 1.629 mii lei, în mod nelegal, reprezentând prescripții medicale în regim de compensare de 90% din prețul de referință al medicamentelor, către persoane care nu se încadrau în categoria pensionarilor cu drept de decontare a acestoratot la casele județene, validarea și decontarea sumei de 1.079 mii lei, în mod nelegal, reprezentând prescripții medicale, în regim de compensare de 20%, 50%, 90% și 100% din prețul de referință al medicamentelor, către persoane înscrise în programul informatic SIUI la categoria de asigurați „beneficiari de ajutor social”, veterani, șomeri, persoane cu handicap, fără ca aceste persoane să îndeplinească condițiile legale pentru a fi înregistrate la categoriile de asigurați de mai sus Auditul mai constată că, la o serie de case județene, s-a acordat angajaților, în mod nelegal, stimulentul de risc în cuantum de 2.500 lei brut/lună/persoană. Suma astfel pierdută: 2,1 milioane de lei. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În 2020, când a izbucnit pandemia de coronavirus, guvernul a decis să acorde un stimulent de risc de infectare cu COVID, în valoare de 2.500 de lei brut pe lună,

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță

PNL la CNAS: subordonatul lui Duță. Medicul Dorin Ionescu de la Spitalul Universitar de Urgență București este principalul nume vehiculat pentru a prelua șefia Casei Naționale de Asigurări de Sănătătate (CNAS). În prezent, funcția de președinte interimar al CNAS este deținută de Adela Cojan, vicepreședintele instituției. PNL la CNAS: subordonatul lui Duță Dorin Ionescu a mai deținut funcția de director general al CNAS în mandatul de președinte al pedelistului Lucian Duță. Acesta din urmă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru că ar fi luat mită pentru implementarea cardului de sănătate. Funcția de președinte al CNAS a rămas vacantă din toamna anului trecut. Atunci, Adrian Gheorghe, numit de USR, a fost revocat din funcție de liberalul Florin Cîțu, premierul de atunci al României. Atribuțiile de președinte au fost preluate de vicepreședintele Adela Cojan. Între timp, la șefia ministerului Sănătății a fost numit pesedistul Alexandru Rafila. Funcția de președinte al CNAS a revenit liberalilor. Propunerea PNL pentru această funcție este medicul Dorin Ionescu, de la Spitalul Universitar București. Contactat de către Defapt.ro, medicul Dorin Ionescu a declarat că nu știe dacă va fi numit: "Nu cunosc acest lucru. Am auzit și eu această informație. Nu vă dau nici un răspuns." Liberalul Rareș Bogdan, asociat cu această numire, a spus pentru Defapt.ro că nu îl cunoaște pe medicul Dorin Ionescu: „Nu este zona mea, nu mă pricep deloc și nu îmi permit să fac recomenadări!”. Subaltern al lui Duță la CNAS Medicul Dorin Ionescu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila în 1990. La scurt timp după, a ajuns preparator universitar la Universitatea de Medicină. În 1995 s-a angajat la Spitalul Universitar de Urgență București ca medic specialist pe medicină internă și nefrologie. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA După aproape zece ani de activitate, Dorin Ionescu a fost numit director medical al Spitalului Universitar. A stat pe funcție până în anul 2006. Apoi s-a ocupat de coordonarea Compartimentului de Nefrologie, centrului de hemodializă și PNS dializă. În perioada 2010 - 2012, în timpul guvernării PDL, medicul Dorin Ionescu a deținut funcția de director general al Casei Naționale de Asigurăr de Sănătate. Șeful său direct a fost atunci a fost controversatul Lucian Duță, în calitate de președinte al CNAS. Lucian Duță, condamnat în primă instanță pentru mită Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Lucian Duță. Acuzația: în perioada 2010-2012, ar fi primit 6,3 milioane de euro de la reprezentanții firmelor HP România și Siveco România. Adică de la Radu Enache și Irina Socol. Cele două firme implementau proiectul Cardului Național de Sănătate, în valoare de 18 milioane de euro. Tribunalul București l-a condamnat în primă instanță pe Lucian Duță la șase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Dosarul se află în prezent la Curtea de Apel București.

Un miliard euro pentru concedii medicale în 2021 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Un miliard euro pentru concedii medicale

Statul trebuie să plătească un miliard euro pentru concedii medicale acordate bolnavilor anul trecut. Multe dintre concedii au fost cauzate de pandemia de COVID-19. Un miliard euro pentru concedii medicale Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți. România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună. Citește și: Favipiravir, la liber în farmacii. Atenție: are efecte secundare serioase Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val. La debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020, au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical. În valul patru, au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%. Creștere cu aproape 300% În total, bugetul alocat concediilor medicale de CNAS a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei (2019), la aproape 5 miliarde de lei (2021). Suma este cea pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală. Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră