miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: cnas

75 articole
Politică

CNAS nu mai emite carduri, a rămas fără plastic

Coșmarul celor care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile și trebuie reînnoită, relatează deputatul USR Claudiu Năsui. Dar ce este mai halucinant este motivul pentru care, potrivit lui Năsui, CNAS nu mai emite carduri de sănătate noi: a rămas fără plastic. Năsui arată că aceste adeverințe se emit doar dacă solicitantul se prezintă personal la sediul CNAS. Citește și: Maria Grapini, celebră pentru gafele și incultura ei, va vorbi la Biblioteca Centrală Universitară. Șefa BCU, controversata Mirelle Rădoi „În supermarketuri vi se propune la casă să vă faceți card de membru gratuit și imediat, dar la stat nu se poate pentru că nu au plastic. De card electronic pe telefonul mobil nu mai vorbim”, punctează parlamentarul. Claudiu Năsui Foto: Facebook CNAS nu mai emite carduri, a rămas fără plastic Ce se petrece cu cei care ajung la CNAS pentru un card nou de sănătate: „Dacă ajungeți pe la ora 11, sunt aproximativ 100 de persoane la coadă. Iar gardianul vă zice că mai bine reveniți a doua zi, nu de alta dar programul lor se termină la 15:00 și după aceea nu mai primesc pe nimeni. În teorie programul e până la 17:00, dar nu mai vor să lucreze cu publicul până la ora 15:00. Că așa e la stat. Fă ceva dacă poți. A doua zi se deschide la 8:30 dimineața. Dar dacă nu vreți să pierdeți toată ziua stând la coadă e bine să veniți de pe la 8. Atunci începe să se formeze coada. Iar oamenii vin, stau și așteaptă, fix ca pe vremea comunismului. Nu contează dacă sunt bolnavi sau în vârstă. Stau și așteaptă în frig. Orice boală ar avea se agravează. În clădire, tot parterul e ocupat tot de coadă. Care apoi o ia pe scări, merge la etajul 1 și continuă de acolo. Oamenii stau înghesuiți, deci potențial de transmitere de viroze maxim. Dar stați să vedeți, că și adeverința durează 60 de zile. Pe site scrie 90 de zile, dar pe adeverință scrie 60 de zile. ZERO interes să modice cineva fie site-ul fie adeverința. Iar după 60 de zile, omul care are nevoie de servicii medicale pentru care a plătit foarte mult toată viața, trebuie să se ducă din nou la sediul CNAS să reia tot procesul. Aceeași coadă dis de dimineața. Reîncepe toată distracția odată la 60 de zile. Ieri erau peste 100 de oameni la coadă să ia o adeverință. Când era grevă oamenii pur și simplu înnebuneau la coadă”, a scris deputatul USR. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este cel mai mare cancer al sistemului de sănătate din România.Știați că dacă vă pierdeți cardul de sănătate, CNAS nu vă emite un card nou?CNAS emite o adeverință. Dar știți de ce nu vă emite un card nou? Pentru că nu au plastic.…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) January 11, 2024 „E un sistem de exterminare” „Și știți care e cireașa de pe tort? Că asta trebuie să facă și pensionarii care sunt asigurați prin lege. Deci cu sau fără card, cu sau fără adeverință, ei oricum sunt considerați asigurați. De fapt e un sistem de exterminare. Până nu scăpăm de monopolul CNAS, sistemul de sănătate din România va rămâne unul criminal. Unul în care cei săraci mor și suferă, iar cei bogați își permit să plătească de două ori servicii de sănătate. Odată la stat obligatoriu și încă o dată când chiar au nevoie de servicii medicale”, a mai arătat Năsui.

CNAS nu mai emite carduri, a rămas fără plastic Foto: Digi 24
Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI

Premierul Marcel Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI, Cristian Celea, cu o avere uriașă și care a mai condus instituția în guvernarea Adrian Năstase. Celea este de la începutul anului 2023 membru al consiliului de administrație al casei de asigurări de sănătate, instituție care gestionează un buget de circa 54 de miliarde de lei, banii colectați din asigurarea obligatorie de sănătate. În iunie 2023, acest pensionar special a fost plasat și-n consiliul de administrație al spitalului Bagdasar Arseni. Generalul SRI Cristian Celea Foto: Lumea politică Celea a fost șef al CNAS între 2003 și 2005, numit fiind de Adrian Năstase. În momentul detașării la CNAS, avea experiență de 10 ani la SRI, unde a fost și comandant al Spitalului SRI Agrippa Ionescu. În martie 2006, Celea a fost trecut în rezervă de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI În ianuarie 2011, Ziarul de Argeș scria: „Medicul oftalmolog al lui Ion Iliescu, generalul maior Cristian Celea, a achiziţionat pachetul majoritar al Ortho Vita Med, cel mai nou şi mai modern laborator de servicii medicale din Piteşti, ridicat în Expo Parc. Suma tranzacţiei n-a fost făcută publică, dar pe surse am aflat că ea s-ar situa în jurul valorii de 5 milioane euro”. În iulie 2012, Ziarul de Tulcea scria: „Doctorul Cristian Celea, fost secretar de stat în Guvernul Adrian Năstase a câștigat o licitație dubioasă organizată de primăria Sulina, preluând în concesionare una dintre cele mai râvnite zone din România, respectiv una dintre ultimele plaje sălbatice, plaja Sulina”. Citește și: BREAKING DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Fedorovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni Combinații rentabile cu Primăria Capitalei În iulie 2023, Lumea Politică relatează o altă afacere interesantă a rezervistului SRI: „După ce Cristian Celea a preluat firma și a ieșit la pensie a făcut o afacere fabuloasă. Raim Comert SRL a preluat un spațiu de 900 mp de la Primăria Capitalei. Administrația Fondului Imobiliar a vândut un spațiu comercial în rate către firma fostului general. Imobilul evaluat la 200.000 de euro de autorități deși în zonă prețul unui mp de spațiu comercial era de cel puțin patru ori mai mare. O altă facilitate a fost posibilitatea ca firma generalului să achite valoarea în rate (…) În 2021, Raim Comert SRL, firma fondată de ginerele lui Virgil Măgureanu și apoi patronată de generalul Cristian Celea a ajuns la Asimed SA. Această companie este controlată de Laurențiu Huică, arestat în 2023 sub acuzația de trafic internațional de stupefiante”. Moșteniri peste moșteniri Potrivit unei declarații de avere din 2017, fostul general SRI era, în luna iulie din acel an, consilier personal al președintelui CNAS. La acel moment, CNAS era condusă de generalul în rezervă Marin Burcea, arestat în septembrie 2017 pentru o uriașă fraudă, de 4,5 milioane de euro. Burcea a ajuns în fața instanței în iulie 2018, în acest dosar, dar procesul trenează și este posibil să se încheie prin prescrierea faptelor. Potrivit declarației de avere din iunie 2023, generalul în rezervă Celea deține 23 de terenuri, inclusiv agricole și forestiere, în patru județe și municipiul București, care însumează peste 100.000 de metri pătrați. El are și două case în Argeș și 3 apartamente în Capitală, plus cinci autoturisme, din care două de epocă, un scuter, trei șalupe și o remorcă. Celea a declarat presei că 18 terenuri și 4 imobile sunt moștenite „de la defuncții mei părinți”, iar despre restul de 5 terenuri a precizat că au fost cumpărate în decurs de 17 ani pentru că și-a permis din punct de vedere financiar. În anul fiscal 2022, Celea nu a avut nici o sursă de venit în afară de chirii și pensia specială de 214.000 de lei.

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani. Spitalele, medicii de familie, stomatologii şi toţi profesioniştii care derulează servicii medicale decontate de statul român prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate s-au trezit cu găuri în buget chiar înainte de sărbători. Sistemul de sănătate, lăsat fără bani În mod concret, există o restanţă de circa 11,4 milioane de lei, servicii medicale efectuate pentru luna octombrie care încă nu au fost plătite. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Și este vorba numai de județul Iaşi. Situaţia este fără precedent: au mai întârziat plăţile, dar doar pentru scurt timp. Însă, în ultimele patru luni, întârzierile au devenit regulă. Iar pe octombrie au rămas bani în continuare de venit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii de familie ar putea întrerupe activitatea Foto: Facebook
Eveniment

Medicii de familie ar putea întrerupe activitatea

Medicii de familie din 14 județe ar putea întrerupe activitatea pentru neplata de către CNAS a serviciilor prestate în octombrie. Citește și: Cine este jandarmerița-cocaină: fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”. După ce a fost prinsă, a plecat în concediu de odihnă Aceştia afirmă că plata parţială de 60-70% este inacceptabilă, iar ceea ce se întâmplă luna aceasta nu este un incident singular. Medicii de familie ar putea întrerupe activitatea „Aducem în atenţia Caselor judeţene de asigurări de sănătate şi CNAS că termenul contractual de plată integrală pentru serviciile de medicină primară efectuate în luna octombrie 2023 nu este respectat. Acest fapt reprezintă o încălcare unilaterală a contractului de furnizare de servicii medicale ce poate genera daune - interese. Apreciem că respectarea prevederilor contractuale trebuie să fie o obligaţie a tuturor părţilor semnatare ale unui contract şi nu doar a furnizorilor de servicii medicale. Plata parţială, în proporţie de 60-70%, este inacceptabilă, această clauză nefiind cuprinsă în contractul asumat bilateral. Cu celeritate va trebui să oferiţi explicaţii publice entităţilor juridice pe care le reprezentăm şi ale căror predicţii fiscale le bulversaţi referitoare la nerespectarea repetată a caselor de sănătate a prevederilor contractuale. Menţionăm că nu este un incident singular şi vă reamintim că în precedentul apropiat aţi avut o întârziere de plată de aproximativ 14 zile pe care nu v-aţi asumat-o", susţin reprezentanţii medicilor de familie din Dolj, într-un comunicat de presă. În comunicatul menţionat, care este semnat de reprezentanţii medicilor de familie din judeţele Dolj, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Bucureşti-Ilfov, Cluj, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş, Vâlcea, Vrancea, se CNAS să găsească soluţii imediate pentru plata corectă şi la timp a serviciilor medicale efectuate pentru a nu crea dificultăţi financiare profesioniştilor din domeniu. Două zile până la grevă "Spunem public că pacienţii care nu pot beneficia de propriile lor asigurări de sănătate sunt strict sub incidenţa răspunderii dumneavoastră. Vă sugerăm să explicaţi asiguraţilor dumneavoastră care pot fi consecinţele lipsei furnizării de servicii medicale în medicina primară. Cerem urgent CNAS si CJAS să acorde atenţie acestei probleme şi să găsească soluţii imediate pentru a asigura plata corectă şi la timp a serviciilor medicale efectuate de medicii de familie pentru a nu crea dificultăţi financiare profesioniştilor din domeniu. Este crucial să se evite orice impact negativ asupra accesului pacienţilor la îngrijiri medicale primare de calitate. În cel mult două zile de la data prezentei, în lipsa măsurilor de remediere a problemelor semnalate, vom temporiza toată activitatea medicală programabilă", se mai spune în comunicat. Directorul general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Dolj, Mihaela Ştefan, a declarat, pentru Agerpres, că până în acest moment, la nivelul judeţului, către medicii de familie s-au plătit 879.849,55 lei, din suma totală de 15.799.714 lei care reprezintă contravaloarea serviciilor efectuate pentru luna octombrie, urmând ca suma restantă să fie achitată pe măsură ce banii vor fi alocaţi de la buget, situaţia fiind aceeaşi pentru toţi furnizorii de servicii medicale. Citește și: Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru! Judecătorii de la Înalta Curte au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri Potrivit sursei citate, suma decontată spitalelor din Dolj pentru luna octombrie este de 72,31%.

Românii iau antibioticele ca bomboanele Foto: Facebook Antibiotice Iași
Eveniment

Românii iau antibioticele ca bomboanele

Românii iau antibioticele ca bomboanele: 4,2 milioane au primit antibiotice pe rețete compensate în 2022, dar sunt mulți alții care nu figurează în aceste statistici. Datele au fost prezentate de președintele CNAS, Adrian Baciu. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane Acesta a arătat că numeroși copii sunt tratați cu antibiotice în sezonul rece, pentru că familiile doresc să scape cât mai repede de răceli și viroze. Românii iau antibioticele ca bomboanele „Aveți idee care este consumul de antibiotice pe rețete decontate și prescrise pentru asigurați? Câți asigurați au beneficiat, în 2022, de o rețetă pentru antibiotic? 4,2 milioane de români. Dacă ne raportăm la 16 milioane de asigurați, asta înseamnă un sfert, astea sunt compensate. Suplimentar, mai există și cele pe rețete pe rețetă simplă. Să dau un exemplu simplu. Dacă mergi la stomatolog, ai o intervenție, se prescrie un antibiotic pentru 5/7 zile. Acestea nu sunt cuprinse în statisticile de la CNAS. Cam asta este amploarea fenomenului: unul din patru români, în 2022, a beneficiat de un antibiotic decontat. Să mai ținem cont și de faptul că nu toate antibioticele existente în România sunt rambursate. Motiv pentru care datele sunt, cu atât mai mari și cu atât este mai serioasă problema despre care discutăm astăzi”, a spus Andrei Baciu în cadrul dezbaterii ”Prevenirea și combaterea rezistenței la antimicrobiene. Cum tratăm corect virozele și răcelile de sezon”. El a arătat că „prescrierea se face, în principal, pentru infecții al tractului respirator care se suprapun cu sezonul rece”. Citește și: Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru! Judecătorii de la Înalta Curte au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri „Vorbim de copii, care ajung, tocmai din dorința de a depăși cât mai repede un moment acut sau subacut infecțios. Acestea sunt datele și situația este pe cât se poate de reală”, a afirmat președintele CNAS.

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat Foto: Solidaritatea Sanitară
Eveniment

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat: la Arad, Timișoara și Vrancea, unitățile medicale nu mai primesc bani de la casa de asigurări, paralizată de grevă. Totuși, acum câteva zile, Camera Deputaților a votat o lege prin care salariile din CNAS vor crește. Azi, și personalul nemedical din Sănătate (TESA ) a anunţat că ar putea bloca acordarea salariilor în spitale în luna decembrie. Sindicaliştii au afirmat că „proteste spontane de avertizare ar putea începe în spitalele publice, în orice moment”. Ei sunt nemulţumiţi că nu le-au fost acordate creşteri salariale. Tot azi, angajați din direcțiile de sănătate publică, spitale, casele de pensii și alte instituții protestează pentru a treia zi consecutiv, cerând salarii mai mari. În același timp, se strâng semnături pentru declanșarea grevei generale. Citește și: Agramații PSD-ului și ai lui Robert Negoiță: mesajele anti-Nicușor Dan de la protestul organizat de primarul Sectorului 3 aveau virgulă între subiect și predicat Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat Salariile din spitalele de stat trebuiau plătite pe 15 noiembrie. La Arad, la spitalul județean, conducerea i-a anunțat pe angajați că are 270.000 de lei în conturi și ar trebui să plătească salarii de nouă milioane de lei, deci nu-și va putea îndeplini obligațiile. CJAS Arad avea de plătit spitalului aproape 30 de milioane de lei. „Sunt promisiuni că până la data de 17.11.2023 ar trebui să încasăm parte din sumă astfel încât să putem efectua plata salariilor”, se arăta în mesajul conducerii spitalului către angajați. Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad are un număr de aproximativ 2.500 de angajaţi.La mijlocul săptămânii trecute, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad anunța că unitatea sanitară riscă să intre în incapacitate de plată din cauza nedecontării la zi, de către CAS, a serviciilor medicale, în valoare de 17 milioane de lei. „Angajații spitalelor de stat din Vrancea resimt efectele protestului declanșat în data de 2 noiembrie a.c. de angajații Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Mai exact, miercuri, 15 noiembrie, deși era zi de salariu, cei mai mulți angajați ai spitalelor din județ nu și-au primit salariul”, anunța, joi, Monitorul de Vrancea. Și la Buzău, medicii și cadrele medicale de la cel mai mare spital, cu 1.500 de angajați, urmau să primească salariile cu întârziere. Nu sunt bani nici de medicamente „În spital mai sunt medicamente, dar nu ştiu ce o să fie peste două zile, când o să trebuiască să dăm salariile. Deocamdată avem ce ne trebuie, dar nu ştiu cum o să fie peste câteva zile, către sfârşitul lunii”, declara, la 14 noiembrie, directorul medical al Institutului Inimii din Cluj, Adrian Molnar. Citește și: FOTO Incredibil: muncitorii care renovează Academia de Poliție au organizat un grătar în curtea instituției. Între timp, noaptea trecută, alți studenți ai Academiei au făcut toxinfecție Potrivit managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență, Gabriel Lazany, nu doar salariile întârzie luna aceasta, ci și decontul aferent activității prestate de unitatea medicală luna trecută, scria, pe 15 noiembrie, Gazeta de Bistrița.

În plină austeritate, deputații au votat să crească salariile la CNAS
Economie

Deputații au votat să crească salariile la CNAS

În plină austeritate, deputații au votat, la propunerea PSD, să crească salariile la CNAS. Proiectul este extrem de evaziv în legătură cu majorările acordate, iar impactul bugetar rămâne secret. La CNAS lucrează circa 3.000 de persoane, dintre care sub 300 la nivel central. CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget Singurul deputat care a votat împotrivă a fost Claudiu Năsui, de la USR. Ceilalți parlamentari USR și 23 de deputați neafiliați s-au abținut, în timp ce restul grupurilor politice au votat pentru această majorare. Angajații CNAS protestau de mai multe zile în legătură cu faptul că salariile nu au mai crescut din 2018. Citește și: La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară: aparatele pentru funcționarea respiratorie, stricate și nu are resurse pentru reparații. Colțea: nu sunt bani pentru funcționarea RMN-ului Deputații au votat să crească salariile la CNAS În prezent, un director din CNAS câștigă peste 15.000 de lei, cu tot cu sporuri, iar consilierii între opt și 14.000 de lei pe lună. Angajații CNAS primesc vouchere de vacanță și de hrană. Potrivit noilor prevederi, salariul şi celelalte drepturi ale personalului CNAS şi al caselor de asigurări se vor stabili "la nivelul maxim de salarizare aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului". Deputaţii au adoptat un amendament care prevede că "asimilarea funcţiilor şi salariilor (...), precum şi stabilirea noului nivel de salarizare se realizează prin ordin al preşedintelui CNAS, în limita bugetului aprobat prin Legea bugetului de stat". „Pentru funcţiile din cadrul CNAS şi caselor de asigurări de sănătate care nu au corespondent în statele de funcţii ale aparatului de lucru al Guvernului (...), stabilirea salariilor de bază se face prin asimilarea acestora cu cel al altor funcţii existente la nivelul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate pentru care s-a realizat asimilarea, pe baza unor criterii obligatorii aprobate prin ordinul prevăzut", mai prevede actul normativ. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest act normativ.

La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară

La Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară: aparatele pentru funcționarea respiratorie, stricate și nu are resurse pentru reparații. Managerul institutului, Beatrice Mahler, a arătat că Guvernul pur și simplu a tăiat accesul la fonduri. CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunța, luni, Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget La 2 octombrie, premierul PSD Marcel Ciolacu spunea ziariștilor: „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i (...) Nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne”. La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Urmare a acestui blocaj financiar, situația din spitalele de stat devine tot mai dramatică. „Marius Nasta are blocaje pe aparate fără de care funcţionarea institutului nu e posibilă şi vorbim aici de funcţionarea respiratorie la pacient cu fibroză pulmonară, ambele sunt stricate în institut, suntem în situaţie de criză, investiţii nu putem face”, a declarat pentru Digi24 Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”. „Am intrat în spital, e a doua oară și am nevoie de investigații și în continuare nu pot să respir, sunt și pacient oncologic, urmează să îmi fac biopsie și dacă nu mai sunt bani, înseamnă că eu pot să mor”, a declarat, la Digi 24, o pacientă. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Situații dramatice sunt și la alte spitale: La Colțea nu sunt bani pentru punerea în funcțiune a unui RMN nou-nouț, primul aparat de acest tip La Bagdasar Arseni s-au alocat, pentru decembrie, 300 de lei La Ploiești nu mai sunt bani pentru hârtiile pentru facturi, conducerea spitalului roagă IT-iștii să găsească o soluție „micșorând formatul la facturi” Modernizarea spitalului Foișor este blocată: „Dacă se strică ușa de acces în pavilion, vin temperaturi negative, prin OUG nu o putem repara”, a spus managerul Călin Oltean Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie.

Falimentul spitalelor de stat Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Falimentul spitalelor de stat

Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunță Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie. Falimentul spitalelor de stat „În ceea ce privește plata furnizorilor și spitalelor de către Casa de Asigurări de Sănătate, vă dați seama că și noi managerii accesăm și telefonăm către reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate. Am informația că într-adevăr nu s-a făcut nicio plată către niciun furnizor de servicii medicale, ba mai mult, nici măcar deschiderile bugetare nu s-au făcut până la acest moment, adică Casa Națională nu a transmis către casa, casele județene încă banii pentru furnizori”, a declarat, la Euronews, Ioan Bogdan Furtună, managerul spitalului Colțea. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri „Eu sper să se rezolve astăzi încât să se reia activitatea normală, pentru că aici este vorba numai de sistarea plăților, e vorba și de alte activități curente ale Casei de Asigurări de Sănătate care țin de avizarea unor dosare pentru plata unor furnizori de servicii medicale și materiale sanitare. Activitatea Casei Naționale, mult mai complexă, nu numai cea a plăților. Eu sper să am să facă cât mamai rapid pentru că este nevoie în primul rând o repaartizare a corectă a sumelor primite, acel un miliard și 70 de milioane de lei, să fie repartizat pe case județene, ca apoi fiecare casă județeană să repartizeze pe furnizori. Banii sunt insuficienți, știm cu toții, și vor trebui priorități”, a afirmat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Spitalele de stat anunță falimente în serie Foto: Captură video
Eveniment

Spitalele de stat anunță falimente în serie

Spitalele de stat anunță falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie. Guvernul urma să suplimenteze, azi, bugetul CNAS prin alocări din Fondul de rezervă, dar această măsură nu apare pe lista documentelor aprobate după ședința Executivului. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău În paralel, Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat că, din 12 noiembrie, angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor sista plăţile către spitale şi furnizorii de servicii în semn de protest față de salariile din instituție. Spitalele de stat anunță falimente în serie “Bagdasar-Arseni” a trimis o adresă către Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti, către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerulu Sănătăţii în care afirmă că „spitalul se află în situaţia critică de a nu mai putea asigura drepturile salariale cuvenite personalului, dar şi în situaţia de a nu mai putea funcţiona la parametri normali”. „Total necesar 21.400 mii lei faţă de total alocat de 3.351 mii lei”, susține acest document, referindu-se la alocările pentru noiembrie. În această seară, la Medika TV, mai mulți manageri de spitale din București au arătat că pot continua funcționarea doar pentru că au făcut economii pentru astfel de situații. „Pentru luna decembrie, suma alocată pentru Spitalul Colţea este de 100 de lei de la CNAS”, a spus managerul unității medicale, Bogdan Furtună. CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, joi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Citește și: Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe.

Ciolacu a băgat spitalele în faliment Foto: PSD
Eveniment

Ciolacu a băgat spitalele în faliment

Guvernul Ciolacu a băgat spitalele în faliment: CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, azi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe. Ieri, fostul ministru de Finanțe Dan Vâlceanu a explicat că CNAS ar avea nevoie de 4,2 miliarde de lei, dar va primi doar 1,7 miliarde de lei: „Gândiți-vă că Casa de Asigurări de Sănătate a cerut de la Guvern 4,2 miliarde pentru a acoperi cheltuieli din luna noiembrie și restanțele din octombrie și vor primi mâine, cred, în ședința de Guvern, cam 1,7 miliarde, adică o treime din cât au nevoie, fără să discute până acum de luna decembrie. Situația este gravă”. Potrivit lui Vîlceanu, „bugetul pentru luna decembrie alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București este de 300 de lei pe lună, 300 de lei este bugetul alocat de Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor din București, de exemplu, «Bagdasar», «Nasta» ș.a.m.d., 300 de lei, și nu exagerez cu nimic, și nu e nicio glumă”. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Ciolacu a băgat spitalele în faliment „Nedecontarea la zi a contravalorii serviciilor medicale se ridică la 17,5 milioane de lei. La ora actuală în contul spitalului mai avem 50.000 de lei, bani pe care îi păstrăm pentru situaţii de urgenţă. În condiţiile în care nu vom încasa banii de la CAS, ne aşteptăm, în următoarele săptămâni, să intrăm în incapacitate de plată, ceea ce ar putea conduce la stoparea livrărilor, de către furnizori, a unor produse şi servicii", a declarat managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) , Florina Ionescu, pentru Agerpres. Conform sursei citate, şi spitalul are, la rândul său, datorii ce ajung la 32 de milioane de lei, majoritatea către furnizori. Unele facturi neplătite de spital sunt vechi de patru luni. Cel mai mare spital din judeţ a fost pus în situaţia de a amâna plăţi către ANAF în sumă de 7 milioane de lei, bani care trebuiau viraţi până la 25 octombrie, "pentru a nu bloca activitatea curentă" a unităţii. Situaţia în care se află spitalul afectează şi bugetul pentru anul 2024, "deoarece în construirea acestuia se includ şi datoriile, riscându-se ca sumele disponibile să fie insuficiente". Referitor la plata salariilor, SCJU are banii prevăzuţi în buget, însă plata la timp a angajaţilor depinde de sumele alocate de la bugetul naţional în următoarea perioadă. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II SCJU Arad este cea mai mare unitate medicală din judeţ, cu aproximativ 2500 de angajaţi din schema de 3.170 de posturi. În 2022, a avut peste 36.000 de spitalizări continue, peste 19.000 de spitalizări de o zi, 64.000 de pacienţi investigaţi în UPU, 127.000 de consultaţii în Ambulatoriu şi 1.700.000 de investigaţii paraclinice.

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou Foto: Facebook
Eveniment

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou: instituția a anunțat, azi, că „în prezent sunt în derulare activități specifice pentru remedierea disfuncționalităților apărute”. Monopolul de stat al asigurărilor medicale pare a fi în faliment: acum câteva zile, premierul Ciolacu a anunțat că Guvernul va scoate 500 de milioane de lei din Fondul de rezervă ca să poată plăti medicamentele. Citește și: Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou „Vă informăm că în prezent sunt în derulare activități specifice pentru remedierea disfuncționalităților apărute, iar pe perioada de indisponibilitate a CEAS, începând cu data de 16.10.2023, sunt aplicabile dispozițiile legale mai sus menționate,iar serviciile medicale vor fi acordate in regim off-line”, se arată într-un comunicat al CNAS, postat pe site-ul instituției. Problema durează de ani întregi. Doar în ultimele săptămâni, CNAS a mai anunțat la 9 octombrie, la 8 octombrie la 7 octombrie sau între 18 și 22 septembrie diferite probleme legate de această platformă. Joi, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că problema lipsei de bani, la CNAS, pentru finanțarea programelor naționale de sănătate, ar putea fi rezolvată săptămâna viitoare, prin alocarea unor fonduri din fondul de rezervă al guvernului. „Săptămâna viitoare alocăm din Fondul de Rezervă 500 de milioane de lei pentru medicamente și programe de sănătate, plus alte 200 de milioane de lei pentru spitale”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de Mediafax. Citește și: Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă În septembrie, programele naționale de sănătate au rămas fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, au anunțat Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România.

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente, susține Ciolacu Foto: Captură video
Eveniment

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente

Premierul Marcel Ciolacu minte: „Am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamentele. „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i. Spuneţi-mi ce manager şi îl sun imediat, să văd ce sumă... dacă vorbim ceva generic... În ceea ce priveşte Casa de Sănătate, ştiţi foarte bine că am venit şi am schimbat toată conducerea. Mai ştiţi la fel de bine că am găsit 6 miliarde de lei acordate pe concediile medicale, ştiţi la fel de bine că am venit pe măsurile fiscale ca să plătească toată lumea CASS, 1,6 milioane de oameni nu plăteau CASS. Acele fonduri merg la Sănătate. Deci, cu alte cuvinte, am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne", a declarat Marcel Ciolacu, după ce a participat la inaugurarea unui nou amfiteatru al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Ciolacu și Rafila la Vălenii de Munte Foto: PSD Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente Însă presa relatează constant despre astfel de situații, care-l contrazic pe liderul PSD: Antena 3, mai 2023: „Medicii din Huși, județul Vaslui fac un apel disperat şi spun că pacienţii mor cu zile din cauza lipsei medicamentelor. Cadrele medicale se plâng pe grupurile de WhatsApp că lucrează într-un cimitir şi că nimeni nu face nimic pentru a rezolva situaţia”. Postul, favorabil PSD, arăta că, potrivit unui medic de la spitalul din Huși - controlat de administrația PSD locală - un pacient a murit fiindcă nu a beneficiat de un antibiotic de care avea nevoie. Programele naționale de sănătate au rămas de două zile fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, acuza, la 19 septembrie, Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România. „De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, spunea Genoveva Cadar, șef de secție ATI la acest spital. „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv”, relata un pensionar internat la Spitalul Județean Brăila, în septembrie 2023. Aprilie 2023, criză de medicamente la Spitalul Universitar București. „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice – zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, a arătat, în martie 2023, Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Martie 2023: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși, unde o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Acum trei zile, la Deva, premierul Ciolacu a fost interpelat pe stradă de o femeie: „Domnule premier, o rugăminte. Mergeți și la policlinica veche, la psihiatrie, nu avem medicamente în spital. Dacă nu mergem cu plasa cu medicamente, dacă nu ducem de acasă, noi nu putem fi tratați”. „Mă bucur că ce îmi semnalează cetățenii eu deja cunosc și am informația și deja am făcut acest lucru”, a declarat, la ieșirea din Spitalul Județean de Urgență Deva, primul ministru Marcel Ciolacu, citat de gddhd.ro.

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila

Managerul unui spital privat, Alina Ion, face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat, care să verifice cum sunt tratați pacienții: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat, duminică, de ce ar dori înființarea unei instituții noi care să verifice cum sunt tratați pacienții. „Această autoritate, din punctul meu de vedere, trebuie să cuprindă reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. Pârghiile legale pe care eu le-am găsit şi pe care le cunoaşteţi la Ministerul Sănătăţii, în ceea ce priveşte activitatea medicală, se rezumă la Inspecţia Sanitară de Stat, care verifică respectarea condiţiilor igienico-sanitare din spitale ori aici discutăm despre cu totul şi cu totul altceva. Şi atunci trebuie să găsim mecanismul legislativ care să permită acţiunea Ministerului Sănătăţii, care este perceput public şi este corectă până la urmă să fie aşa ca responsabil pentru modul în care se acordă asistenţa medicală”, a susșinut Rafila. Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Însă managerul Alina Ion a explicat de ce Rafila minte prin omisiune. „Ministerul Sănătății n-are nevoie de un DNA propriu, deoarece: 1. Are corpuri de control în Casele de Sănătate Județene 2. Are corp de control și departament antifraudă în Casa Națională de Sănătate 3. Are propriul corp de control, în Ministerul Sănătății. Și tot degeaba! Spitalele tot n-au bani, deci pacienții sunt prost tratați, în timp ce «băieții deștepți» din Sănătate prosperă. Avem prea multe departamente de control care, fie nu știu să controleze, și atunci trebuie desființate, fie se fac că nu văd neregulile și corupția din sistem, și atunci trebuie chemat DNA-ul adevărat, nu simulacrul pe care vrea Ministerul să-l înființeze”, a scris ea. „A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive din azilele de bătrâni?” Alina Ion a explicat și cât de ușor pot fi verificate fraudele din Sănătate. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Prin Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate din România (S.I.U.I.), portalul Casei Naționale de Sănătate, cel cu cardurile de sănătate, care a costat românii zeci de milioane de euro și este în continuare un sac fără fund, s-ar putea rezolva simplu toate problemele de «risipire a banilor publici», cum spune actualul ministru, dar cum au spus-o și toți ceilalți miniștri dinaintea lui. Iată cum: 1. Pe baza codului de parafă al unui medic, sunt verificate câte concedii medicale, bilete de internare și rețete gratuite sau compensate a eliberat acesta. 2. Pe baza CNP-ului unui pacient dintre cei care figurează cu multe internări, cu multe rețete compensate sau gratuite și cu multe concedii medicale, se verifică câte sunt fictive. E simplu! Asemenea controale se pot face din birou, în fața unui calculator. Nu e nevoie de un DNA al Sănătății! Ministerul Sănătății nu trebuie să mai înființaeze încă o structură nefuncțională, ci trebuie să se preocupe ca spitalele să aibă echipamente inovative, pe care medicii să-și poată exercita profesia de secol XXl. Trebuie să finanțeze aducerea medicamentelor inovative, care,da, e adevărat, sunt scumpe, dar sunt și eficiente, iar nu să încurajeze tratamentele cu apă de ploaie, după care să afirme că medicii sunt corupți sau rău-voitori! Apropo, cu azilele de bătrâni ce se mai aude? A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive pe care le-a decontat? Dacă da, de ce nu a comunicat rezultatul? Dacă nu, de ce nu?”, a mai explicat managerul spitalului privat Sf. Sava, din Pantelimon. Alina Ion Foto: Facebook

Sistemul informatic al CNAS a picat din nou Foto: Facebook
Eveniment

Sistemul informatic al CNAS a picat din nou

Sistemul informatic al CNAS a picat din nou, pe 18 septembrie, și încă se lucrează la remedierea problemelor, arată un comunicat al instituției. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu Acest sistem cade sistematic, anul acesta picând cel puțin în martie și iulie. Sistemul informatic al CNAS a picat din nou „Vă informăm că în prezent sunt în derulare activităţi specifice pentru remedierea disfuncţionalităţilor apărute, iar pe perioada de indisponibilitate a PIAS, începând cu data de 18.09.2023, sunt aplicabile dispoziţiile legale mai sus menţionate, urmând ca prin ordin al preşedintelui CNAS să fie stabilită procedura de transmitere în PIAS a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line în această perioadă, a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line anterior producerii disfuncţionalităţilor, care aveau termen de transmitere în această perioadă, precum şi a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale care aveau termen de raportare în această perioadă şi care nu au putut fi raportate", arată un comunicat al CNAS. Potrivit G4Media, compania care gestionează sistemele de software a sute de clinici private a semnalat că doar în ultima zi pentru mii de pacienți au fost erori. „Pe platformele noastre cloud, doar în ultima zi, am înregistrat peste 15,837 de vizite de pacienți. Aproximativ jumătate dintre aceste vizite au fost întâmpinate cu respingeri și erori, precum «Lipsa date certificat». Mai mult, utilizatorii noștri au raportat aceeași eroare în legătură cu serviciile nevalidate corect”, susține compania. Căderi repetate, de ani, ale sistemului „De o lungă perioadă de timp, acest sistem informatic este nefuncţional şi blochează inadmisibil activitatea medicală din medicina primară şi nu numai. Este practic blocat accesul pacienţilor la servicii medicale printr-un serviciu informatic depăşit din punct de vedere al scopului pentru care a fost creat. Mai mult, acest sistem informatic perimat pune în pericol activitatea medicală la nivel naţional", afirma, în martie, Societatea Naţională de Medicină Familiei. Citește și: EXCLUSIV Dealer-ul de Fentanil și Oxicodonă de la Catena le-a vândut Fentanil polițiștilor sub acoperire pe strada Icoanei din București. În birou avea en gros Fentanil, Oxicodonă, morfină În iulie, CNAS anunța din nou că sistemul este nefuncțional și arăta că acesta este „subdimensionat şi construit pe tehnologii şi echipamente învechite”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră