joi 24 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cnas

57 articole
Eveniment

Medicii de familie ar putea întrerupe activitatea

Medicii de familie din 14 județe ar putea întrerupe activitatea pentru neplata de către CNAS a serviciilor prestate în octombrie. Citește și: Cine este jandarmerița-cocaină: fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”. După ce a fost prinsă, a plecat în concediu de odihnă Aceştia afirmă că plata parţială de 60-70% este inacceptabilă, iar ceea ce se întâmplă luna aceasta nu este un incident singular. Medicii de familie ar putea întrerupe activitatea „Aducem în atenţia Caselor judeţene de asigurări de sănătate şi CNAS că termenul contractual de plată integrală pentru serviciile de medicină primară efectuate în luna octombrie 2023 nu este respectat. Acest fapt reprezintă o încălcare unilaterală a contractului de furnizare de servicii medicale ce poate genera daune - interese. Apreciem că respectarea prevederilor contractuale trebuie să fie o obligaţie a tuturor părţilor semnatare ale unui contract şi nu doar a furnizorilor de servicii medicale. Plata parţială, în proporţie de 60-70%, este inacceptabilă, această clauză nefiind cuprinsă în contractul asumat bilateral. Cu celeritate va trebui să oferiţi explicaţii publice entităţilor juridice pe care le reprezentăm şi ale căror predicţii fiscale le bulversaţi referitoare la nerespectarea repetată a caselor de sănătate a prevederilor contractuale. Menţionăm că nu este un incident singular şi vă reamintim că în precedentul apropiat aţi avut o întârziere de plată de aproximativ 14 zile pe care nu v-aţi asumat-o", susţin reprezentanţii medicilor de familie din Dolj, într-un comunicat de presă. În comunicatul menţionat, care este semnat de reprezentanţii medicilor de familie din judeţele Dolj, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Bucureşti-Ilfov, Cluj, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş, Vâlcea, Vrancea, se CNAS să găsească soluţii imediate pentru plata corectă şi la timp a serviciilor medicale efectuate pentru a nu crea dificultăţi financiare profesioniştilor din domeniu. Două zile până la grevă "Spunem public că pacienţii care nu pot beneficia de propriile lor asigurări de sănătate sunt strict sub incidenţa răspunderii dumneavoastră. Vă sugerăm să explicaţi asiguraţilor dumneavoastră care pot fi consecinţele lipsei furnizării de servicii medicale în medicina primară. Cerem urgent CNAS si CJAS să acorde atenţie acestei probleme şi să găsească soluţii imediate pentru a asigura plata corectă şi la timp a serviciilor medicale efectuate de medicii de familie pentru a nu crea dificultăţi financiare profesioniştilor din domeniu. Este crucial să se evite orice impact negativ asupra accesului pacienţilor la îngrijiri medicale primare de calitate. În cel mult două zile de la data prezentei, în lipsa măsurilor de remediere a problemelor semnalate, vom temporiza toată activitatea medicală programabilă", se mai spune în comunicat. Directorul general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Dolj, Mihaela Ştefan, a declarat, pentru Agerpres, că până în acest moment, la nivelul judeţului, către medicii de familie s-au plătit 879.849,55 lei, din suma totală de 15.799.714 lei care reprezintă contravaloarea serviciilor efectuate pentru luna octombrie, urmând ca suma restantă să fie achitată pe măsură ce banii vor fi alocaţi de la buget, situaţia fiind aceeaşi pentru toţi furnizorii de servicii medicale. Citește și: Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru! Judecătorii de la Înalta Curte au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri Potrivit sursei citate, suma decontată spitalelor din Dolj pentru luna octombrie este de 72,31%.

Medicii de familie ar putea întrerupe activitatea Foto: Facebook
Românii iau antibioticele ca bomboanele Foto: Facebook Antibiotice Iași
Eveniment

Românii iau antibioticele ca bomboanele

Românii iau antibioticele ca bomboanele: 4,2 milioane au primit antibiotice pe rețete compensate în 2022, dar sunt mulți alții care nu figurează în aceste statistici. Datele au fost prezentate de președintele CNAS, Adrian Baciu. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane Acesta a arătat că numeroși copii sunt tratați cu antibiotice în sezonul rece, pentru că familiile doresc să scape cât mai repede de răceli și viroze. Românii iau antibioticele ca bomboanele „Aveți idee care este consumul de antibiotice pe rețete decontate și prescrise pentru asigurați? Câți asigurați au beneficiat, în 2022, de o rețetă pentru antibiotic? 4,2 milioane de români. Dacă ne raportăm la 16 milioane de asigurați, asta înseamnă un sfert, astea sunt compensate. Suplimentar, mai există și cele pe rețete pe rețetă simplă. Să dau un exemplu simplu. Dacă mergi la stomatolog, ai o intervenție, se prescrie un antibiotic pentru 5/7 zile. Acestea nu sunt cuprinse în statisticile de la CNAS. Cam asta este amploarea fenomenului: unul din patru români, în 2022, a beneficiat de un antibiotic decontat. Să mai ținem cont și de faptul că nu toate antibioticele existente în România sunt rambursate. Motiv pentru care datele sunt, cu atât mai mari și cu atât este mai serioasă problema despre care discutăm astăzi”, a spus Andrei Baciu în cadrul dezbaterii ”Prevenirea și combaterea rezistenței la antimicrobiene. Cum tratăm corect virozele și răcelile de sezon”. El a arătat că „prescrierea se face, în principal, pentru infecții al tractului respirator care se suprapun cu sezonul rece”. Citește și: Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru! Judecătorii de la Înalta Curte au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri „Vorbim de copii, care ajung, tocmai din dorința de a depăși cât mai repede un moment acut sau subacut infecțios. Acestea sunt datele și situația este pe cât se poate de reală”, a afirmat președintele CNAS.

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat Foto: Solidaritatea Sanitară
Eveniment

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat

Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat: la Arad, Timișoara și Vrancea, unitățile medicale nu mai primesc bani de la casa de asigurări, paralizată de grevă. Totuși, acum câteva zile, Camera Deputaților a votat o lege prin care salariile din CNAS vor crește. Azi, și personalul nemedical din Sănătate (TESA ) a anunţat că ar putea bloca acordarea salariilor în spitale în luna decembrie. Sindicaliştii au afirmat că „proteste spontane de avertizare ar putea începe în spitalele publice, în orice moment”. Ei sunt nemulţumiţi că nu le-au fost acordate creşteri salariale. Tot azi, angajați din direcțiile de sănătate publică, spitale, casele de pensii și alte instituții protestează pentru a treia zi consecutiv, cerând salarii mai mari. În același timp, se strâng semnături pentru declanșarea grevei generale. Citește și: Agramații PSD-ului și ai lui Robert Negoiță: mesajele anti-Nicușor Dan de la protestul organizat de primarul Sectorului 3 aveau virgulă între subiect și predicat Nu s-au plătit la timp salariile în spitalele de stat Salariile din spitalele de stat trebuiau plătite pe 15 noiembrie. La Arad, la spitalul județean, conducerea i-a anunțat pe angajați că are 270.000 de lei în conturi și ar trebui să plătească salarii de nouă milioane de lei, deci nu-și va putea îndeplini obligațiile. CJAS Arad avea de plătit spitalului aproape 30 de milioane de lei. „Sunt promisiuni că până la data de 17.11.2023 ar trebui să încasăm parte din sumă astfel încât să putem efectua plata salariilor”, se arăta în mesajul conducerii spitalului către angajați. Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad are un număr de aproximativ 2.500 de angajaţi.La mijlocul săptămânii trecute, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad anunța că unitatea sanitară riscă să intre în incapacitate de plată din cauza nedecontării la zi, de către CAS, a serviciilor medicale, în valoare de 17 milioane de lei. „Angajații spitalelor de stat din Vrancea resimt efectele protestului declanșat în data de 2 noiembrie a.c. de angajații Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Mai exact, miercuri, 15 noiembrie, deși era zi de salariu, cei mai mulți angajați ai spitalelor din județ nu și-au primit salariul”, anunța, joi, Monitorul de Vrancea. Și la Buzău, medicii și cadrele medicale de la cel mai mare spital, cu 1.500 de angajați, urmau să primească salariile cu întârziere. Nu sunt bani nici de medicamente „În spital mai sunt medicamente, dar nu ştiu ce o să fie peste două zile, când o să trebuiască să dăm salariile. Deocamdată avem ce ne trebuie, dar nu ştiu cum o să fie peste câteva zile, către sfârşitul lunii”, declara, la 14 noiembrie, directorul medical al Institutului Inimii din Cluj, Adrian Molnar. Citește și: FOTO Incredibil: muncitorii care renovează Academia de Poliție au organizat un grătar în curtea instituției. Între timp, noaptea trecută, alți studenți ai Academiei au făcut toxinfecție Potrivit managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență, Gabriel Lazany, nu doar salariile întârzie luna aceasta, ci și decontul aferent activității prestate de unitatea medicală luna trecută, scria, pe 15 noiembrie, Gazeta de Bistrița.

În plină austeritate, deputații au votat să crească salariile la CNAS
Economie

Deputații au votat să crească salariile la CNAS

În plină austeritate, deputații au votat, la propunerea PSD, să crească salariile la CNAS. Proiectul este extrem de evaziv în legătură cu majorările acordate, iar impactul bugetar rămâne secret. La CNAS lucrează circa 3.000 de persoane, dintre care sub 300 la nivel central. CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget Singurul deputat care a votat împotrivă a fost Claudiu Năsui, de la USR. Ceilalți parlamentari USR și 23 de deputați neafiliați s-au abținut, în timp ce restul grupurilor politice au votat pentru această majorare. Angajații CNAS protestau de mai multe zile în legătură cu faptul că salariile nu au mai crescut din 2018. Citește și: La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară: aparatele pentru funcționarea respiratorie, stricate și nu are resurse pentru reparații. Colțea: nu sunt bani pentru funcționarea RMN-ului Deputații au votat să crească salariile la CNAS În prezent, un director din CNAS câștigă peste 15.000 de lei, cu tot cu sporuri, iar consilierii între opt și 14.000 de lei pe lună. Angajații CNAS primesc vouchere de vacanță și de hrană. Potrivit noilor prevederi, salariul şi celelalte drepturi ale personalului CNAS şi al caselor de asigurări se vor stabili "la nivelul maxim de salarizare aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului". Deputaţii au adoptat un amendament care prevede că "asimilarea funcţiilor şi salariilor (...), precum şi stabilirea noului nivel de salarizare se realizează prin ordin al preşedintelui CNAS, în limita bugetului aprobat prin Legea bugetului de stat". „Pentru funcţiile din cadrul CNAS şi caselor de asigurări de sănătate care nu au corespondent în statele de funcţii ale aparatului de lucru al Guvernului (...), stabilirea salariilor de bază se face prin asimilarea acestora cu cel al altor funcţii existente la nivelul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate pentru care s-a realizat asimilarea, pe baza unor criterii obligatorii aprobate prin ordinul prevăzut", mai prevede actul normativ. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest act normativ.

La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară

La Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară: aparatele pentru funcționarea respiratorie, stricate și nu are resurse pentru reparații. Managerul institutului, Beatrice Mahler, a arătat că Guvernul pur și simplu a tăiat accesul la fonduri. CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunța, luni, Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată – efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget La 2 octombrie, premierul PSD Marcel Ciolacu spunea ziariștilor: „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i (...) Nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne”. La Marius Nasta, pacienții se pregătesc să moară fiindcă Guvernul a tăiat banii spitalelor Urmare a acestui blocaj financiar, situația din spitalele de stat devine tot mai dramatică. „Marius Nasta are blocaje pe aparate fără de care funcţionarea institutului nu e posibilă şi vorbim aici de funcţionarea respiratorie la pacient cu fibroză pulmonară, ambele sunt stricate în institut, suntem în situaţie de criză, investiţii nu putem face”, a declarat pentru Digi24 Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”. „Am intrat în spital, e a doua oară și am nevoie de investigații și în continuare nu pot să respir, sunt și pacient oncologic, urmează să îmi fac biopsie și dacă nu mai sunt bani, înseamnă că eu pot să mor”, a declarat, la Digi 24, o pacientă. Citește și: Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, plasat de PSD în conducerea a două companii strategice cu care nu are nici o legătură. În 2017, Mișa declara că va desființa Pilonul II de Pensii Situații dramatice sunt și la alte spitale: La Colțea nu sunt bani pentru punerea în funcțiune a unui RMN nou-nouț, primul aparat de acest tip La Bagdasar Arseni s-au alocat, pentru decembrie, 300 de lei La Ploiești nu mai sunt bani pentru hârtiile pentru facturi, conducerea spitalului roagă IT-iștii să găsească o soluție „micșorând formatul la facturi” Modernizarea spitalului Foișor este blocată: „Dacă se strică ușa de acces în pavilion, vin temperaturi negative, prin OUG nu o putem repara”, a spus managerul Călin Oltean Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie.

Falimentul spitalelor de stat Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Falimentul spitalelor de stat

Falimentul spitalelor de stat: CNAS n-a mai făcut, de duminică, nici o plată, acesta fiind efectul ordonanței privind reducerile de cheltuieli la buget, anunță Euronews România. Informația a fost confirmată de managerul spitalului Colțea din București. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Încă de acum patru zile, spitalele de stat anunțau falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie. Falimentul spitalelor de stat „În ceea ce privește plata furnizorilor și spitalelor de către Casa de Asigurări de Sănătate, vă dați seama că și noi managerii accesăm și telefonăm către reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate. Am informația că într-adevăr nu s-a făcut nicio plată către niciun furnizor de servicii medicale, ba mai mult, nici măcar deschiderile bugetare nu s-au făcut până la acest moment, adică Casa Națională nu a transmis către casa, casele județene încă banii pentru furnizori”, a declarat, la Euronews, Ioan Bogdan Furtună, managerul spitalului Colțea. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri „Eu sper să se rezolve astăzi încât să se reia activitatea normală, pentru că aici este vorba numai de sistarea plăților, e vorba și de alte activități curente ale Casei de Asigurări de Sănătate care țin de avizarea unor dosare pentru plata unor furnizori de servicii medicale și materiale sanitare. Activitatea Casei Naționale, mult mai complexă, nu numai cea a plăților. Eu sper să am să facă cât mamai rapid pentru că este nevoie în primul rând o repaartizare a corectă a sumelor primite, acel un miliard și 70 de milioane de lei, să fie repartizat pe case județene, ca apoi fiecare casă județeană să repartizeze pe furnizori. Banii sunt insuficienți, știm cu toții, și vor trebui priorități”, a afirmat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Spitalele de stat anunță falimente în serie Foto: Captură video
Eveniment

Spitalele de stat anunță falimente în serie

Spitalele de stat anunță falimente în serie: la Bagdasar-Arseni nu mai sunt nici bani de salarii, SJU Arad mai are 50.000 lei în cont, iar spitalul Colţea are o alocare de 100 de lei de la CNAS, pentru decembrie. Guvernul urma să suplimenteze, azi, bugetul CNAS prin alocări din Fondul de rezervă, dar această măsură nu apare pe lista documentelor aprobate după ședința Executivului. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău În paralel, Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat că, din 12 noiembrie, angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor sista plăţile către spitale şi furnizorii de servicii în semn de protest față de salariile din instituție. Spitalele de stat anunță falimente în serie “Bagdasar-Arseni” a trimis o adresă către Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti, către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerulu Sănătăţii în care afirmă că „spitalul se află în situaţia critică de a nu mai putea asigura drepturile salariale cuvenite personalului, dar şi în situaţia de a nu mai putea funcţiona la parametri normali”. „Total necesar 21.400 mii lei faţă de total alocat de 3.351 mii lei”, susține acest document, referindu-se la alocările pentru noiembrie. În această seară, la Medika TV, mai mulți manageri de spitale din București au arătat că pot continua funcționarea doar pentru că au făcut economii pentru astfel de situații. „Pentru luna decembrie, suma alocată pentru Spitalul Colţea este de 100 de lei de la CNAS”, a spus managerul unității medicale, Bogdan Furtună. CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, joi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Citește și: Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe.

Ciolacu a băgat spitalele în faliment Foto: PSD
Eveniment

Ciolacu a băgat spitalele în faliment

Guvernul Ciolacu a băgat spitalele în faliment: CNAS are restanțe de peste 17 milioane lei către spitalul județean Arad, a anunțat, azi, managerul acestei unități medicale, Florina Ionescu. Ea a spus că spitalul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicaţie şi servicii. Spitalul mai are 50.000 de lei în conturi, pentru urgențe. Ieri, fostul ministru de Finanțe Dan Vâlceanu a explicat că CNAS ar avea nevoie de 4,2 miliarde de lei, dar va primi doar 1,7 miliarde de lei: „Gândiți-vă că Casa de Asigurări de Sănătate a cerut de la Guvern 4,2 miliarde pentru a acoperi cheltuieli din luna noiembrie și restanțele din octombrie și vor primi mâine, cred, în ședința de Guvern, cam 1,7 miliarde, adică o treime din cât au nevoie, fără să discute până acum de luna decembrie. Situația este gravă”. Potrivit lui Vîlceanu, „bugetul pentru luna decembrie alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București este de 300 de lei pe lună, 300 de lei este bugetul alocat de Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor din București, de exemplu, «Bagdasar», «Nasta» ș.a.m.d., 300 de lei, și nu exagerez cu nimic, și nu e nicio glumă”. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Ciolacu a băgat spitalele în faliment „Nedecontarea la zi a contravalorii serviciilor medicale se ridică la 17,5 milioane de lei. La ora actuală în contul spitalului mai avem 50.000 de lei, bani pe care îi păstrăm pentru situaţii de urgenţă. În condiţiile în care nu vom încasa banii de la CAS, ne aşteptăm, în următoarele săptămâni, să intrăm în incapacitate de plată, ceea ce ar putea conduce la stoparea livrărilor, de către furnizori, a unor produse şi servicii", a declarat managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) , Florina Ionescu, pentru Agerpres. Conform sursei citate, şi spitalul are, la rândul său, datorii ce ajung la 32 de milioane de lei, majoritatea către furnizori. Unele facturi neplătite de spital sunt vechi de patru luni. Cel mai mare spital din judeţ a fost pus în situaţia de a amâna plăţi către ANAF în sumă de 7 milioane de lei, bani care trebuiau viraţi până la 25 octombrie, "pentru a nu bloca activitatea curentă" a unităţii. Situaţia în care se află spitalul afectează şi bugetul pentru anul 2024, "deoarece în construirea acestuia se includ şi datoriile, riscându-se ca sumele disponibile să fie insuficiente". Referitor la plata salariilor, SCJU are banii prevăzuţi în buget, însă plata la timp a angajaţilor depinde de sumele alocate de la bugetul naţional în următoarea perioadă. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II SCJU Arad este cea mai mare unitate medicală din judeţ, cu aproximativ 2500 de angajaţi din schema de 3.170 de posturi. În 2022, a avut peste 36.000 de spitalizări continue, peste 19.000 de spitalizări de o zi, 64.000 de pacienţi investigaţi în UPU, 127.000 de consultaţii în Ambulatoriu şi 1.700.000 de investigaţii paraclinice.

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou Foto: Facebook
Eveniment

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou

Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou: instituția a anunțat, azi, că „în prezent sunt în derulare activități specifice pentru remedierea disfuncționalităților apărute”. Monopolul de stat al asigurărilor medicale pare a fi în faliment: acum câteva zile, premierul Ciolacu a anunțat că Guvernul va scoate 500 de milioane de lei din Fondul de rezervă ca să poată plăti medicamentele. Citește și: Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă Platforma informatică a CNAS, nefuncțională din nou „Vă informăm că în prezent sunt în derulare activități specifice pentru remedierea disfuncționalităților apărute, iar pe perioada de indisponibilitate a CEAS, începând cu data de 16.10.2023, sunt aplicabile dispozițiile legale mai sus menționate,iar serviciile medicale vor fi acordate in regim off-line”, se arată într-un comunicat al CNAS, postat pe site-ul instituției. Problema durează de ani întregi. Doar în ultimele săptămâni, CNAS a mai anunțat la 9 octombrie, la 8 octombrie la 7 octombrie sau între 18 și 22 septembrie diferite probleme legate de această platformă. Joi, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că problema lipsei de bani, la CNAS, pentru finanțarea programelor naționale de sănătate, ar putea fi rezolvată săptămâna viitoare, prin alocarea unor fonduri din fondul de rezervă al guvernului. „Săptămâna viitoare alocăm din Fondul de Rezervă 500 de milioane de lei pentru medicamente și programe de sănătate, plus alte 200 de milioane de lei pentru spitale”, a declarat Marcel Ciolacu, citat de Mediafax. Citește și: Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă În septembrie, programele naționale de sănătate au rămas fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, au anunțat Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România.

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente, susține Ciolacu Foto: Captură video
Eveniment

Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente

Premierul Marcel Ciolacu minte: „Am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamentele. „În acest moment nu este un blocaj, nu mai speriaţi oamenii, lăsaţi-i. Spuneţi-mi ce manager şi îl sun imediat, să văd ce sumă... dacă vorbim ceva generic... În ceea ce priveşte Casa de Sănătate, ştiţi foarte bine că am venit şi am schimbat toată conducerea. Mai ştiţi la fel de bine că am găsit 6 miliarde de lei acordate pe concediile medicale, ştiţi la fel de bine că am venit pe măsurile fiscale ca să plătească toată lumea CASS, 1,6 milioane de oameni nu plăteau CASS. Acele fonduri merg la Sănătate. Deci, cu alte cuvinte, am văzut şi probleme şi am şi intervenit şi nu a rămas până în acest moment niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente. Cu certitudine, nu vor rămâne", a declarat Marcel Ciolacu, după ce a participat la inaugurarea unui nou amfiteatru al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila". Ciolacu și Rafila la Vălenii de Munte Foto: PSD Nu a rămas niciun spital fără bani de medicamente Însă presa relatează constant despre astfel de situații, care-l contrazic pe liderul PSD: Antena 3, mai 2023: „Medicii din Huși, județul Vaslui fac un apel disperat şi spun că pacienţii mor cu zile din cauza lipsei medicamentelor. Cadrele medicale se plâng pe grupurile de WhatsApp că lucrează într-un cimitir şi că nimeni nu face nimic pentru a rezolva situaţia”. Postul, favorabil PSD, arăta că, potrivit unui medic de la spitalul din Huși - controlat de administrația PSD locală - un pacient a murit fiindcă nu a beneficiat de un antibiotic de care avea nevoie. Programele naționale de sănătate au rămas de două zile fără finanțare, iar pacienții cronici sunt lăsați fără medicamente, fiind trimiși acasă de la spital „fără tratament și fără nicio altă soluție”, acuza, la 19 septembrie, Alianța Pacienților Cronici din România, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, trei dintre cele mai mari asociații de pacienți din România. „De exemplu - lipsește un antiaditiv. Un pacient intră în fibrilație atrială. Daca aș avea Amiodarol, poate că ar ieși într-o oră, două și… nu am. Tratamentul de înlocuire s-ar putea să dureze una, două zile. Este o prelungire a perioadei de spitalizare, a perioadei de internare la ATI, care și ea este costisitoare”, spunea Genoveva Cadar, șef de secție ATI la acest spital. „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv”, relata un pensionar internat la Spitalul Județean Brăila, în septembrie 2023. Aprilie 2023, criză de medicamente la Spitalul Universitar București. „Asta e finanțarea primită pe trimestrul 2 de la CNAS, unde pe diferite programe finanțarea este zero, afecțiuni hemoragice – zero, nu vreau să discut de afecțiuni oncologice, unde mi-a dat Casa 1.400 de lei. Este penibil, cu toate că facem solicitări, Casa nu-ți spune nici măcar de ce nu îți dă”, a spus medicul Bogdan Dorobăț, la Digi 24. Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente, a arătat, în martie 2023, Ioana Mîndruţă, medic primar neurolog specializat în epileptologie generală şi evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei şi Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Martie 2023: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie, la Huși, unde o fiolă de calmant a fost împărțită între doi pacienți ieșiți din operație, scria Vremea Nouă din Vaslui. Această publicație mai arată că, la acest spital, nu mai sunt bani de analize, așa că unii medici operează „în orb”. Acum trei zile, la Deva, premierul Ciolacu a fost interpelat pe stradă de o femeie: „Domnule premier, o rugăminte. Mergeți și la policlinica veche, la psihiatrie, nu avem medicamente în spital. Dacă nu mergem cu plasa cu medicamente, dacă nu ducem de acasă, noi nu putem fi tratați”. „Mă bucur că ce îmi semnalează cetățenii eu deja cunosc și am informația și deja am făcut acest lucru”, a declarat, la ieșirea din Spitalul Județean de Urgență Deva, primul ministru Marcel Ciolacu, citat de gddhd.ro.

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila

Managerul unui spital privat, Alina Ion, face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat, care să verifice cum sunt tratați pacienții: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: Cum sunt jefuiți pensionarii de statul român: un om care contribuie la pensie cu 652.000 de lei în 35 de ani de muncă primește înapoi doar jumătate din acești bani – date Ziarul Financiar Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat, duminică, de ce ar dori înființarea unei instituții noi care să verifice cum sunt tratați pacienții. „Această autoritate, din punctul meu de vedere, trebuie să cuprindă reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii. Pârghiile legale pe care eu le-am găsit şi pe care le cunoaşteţi la Ministerul Sănătăţii, în ceea ce priveşte activitatea medicală, se rezumă la Inspecţia Sanitară de Stat, care verifică respectarea condiţiilor igienico-sanitare din spitale ori aici discutăm despre cu totul şi cu totul altceva. Şi atunci trebuie să găsim mecanismul legislativ care să permită acţiunea Ministerului Sănătăţii, care este perceput public şi este corectă până la urmă să fie aşa ca responsabil pentru modul în care se acordă asistenţa medicală”, a susșinut Rafila. Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila Însă managerul Alina Ion a explicat de ce Rafila minte prin omisiune. „Ministerul Sănătății n-are nevoie de un DNA propriu, deoarece: 1. Are corpuri de control în Casele de Sănătate Județene 2. Are corp de control și departament antifraudă în Casa Națională de Sănătate 3. Are propriul corp de control, în Ministerul Sănătății. Și tot degeaba! Spitalele tot n-au bani, deci pacienții sunt prost tratați, în timp ce «băieții deștepți» din Sănătate prosperă. Avem prea multe departamente de control care, fie nu știu să controleze, și atunci trebuie desființate, fie se fac că nu văd neregulile și corupția din sistem, și atunci trebuie chemat DNA-ul adevărat, nu simulacrul pe care vrea Ministerul să-l înființeze”, a scris ea. „A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive din azilele de bătrâni?” Alina Ion a explicat și cât de ușor pot fi verificate fraudele din Sănătate. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Prin Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate din România (S.I.U.I.), portalul Casei Naționale de Sănătate, cel cu cardurile de sănătate, care a costat românii zeci de milioane de euro și este în continuare un sac fără fund, s-ar putea rezolva simplu toate problemele de «risipire a banilor publici», cum spune actualul ministru, dar cum au spus-o și toți ceilalți miniștri dinaintea lui. Iată cum: 1. Pe baza codului de parafă al unui medic, sunt verificate câte concedii medicale, bilete de internare și rețete gratuite sau compensate a eliberat acesta. 2. Pe baza CNP-ului unui pacient dintre cei care figurează cu multe internări, cu multe rețete compensate sau gratuite și cu multe concedii medicale, se verifică câte sunt fictive. E simplu! Asemenea controale se pot face din birou, în fața unui calculator. Nu e nevoie de un DNA al Sănătății! Ministerul Sănătății nu trebuie să mai înființaeze încă o structură nefuncțională, ci trebuie să se preocupe ca spitalele să aibă echipamente inovative, pe care medicii să-și poată exercita profesia de secol XXl. Trebuie să finanțeze aducerea medicamentelor inovative, care,da, e adevărat, sunt scumpe, dar sunt și eficiente, iar nu să încurajeze tratamentele cu apă de ploaie, după care să afirme că medicii sunt corupți sau rău-voitori! Apropo, cu azilele de bătrâni ce se mai aude? A verificat Ministerul Sănătății cheltuielile fictive pe care le-a decontat? Dacă da, de ce nu a comunicat rezultatul? Dacă nu, de ce nu?”, a mai explicat managerul spitalului privat Sf. Sava, din Pantelimon. Alina Ion Foto: Facebook

Sistemul informatic al CNAS a picat din nou Foto: Facebook
Eveniment

Sistemul informatic al CNAS a picat din nou

Sistemul informatic al CNAS a picat din nou, pe 18 septembrie, și încă se lucrează la remedierea problemelor, arată un comunicat al instituției. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu Acest sistem cade sistematic, anul acesta picând cel puțin în martie și iulie. Sistemul informatic al CNAS a picat din nou „Vă informăm că în prezent sunt în derulare activităţi specifice pentru remedierea disfuncţionalităţilor apărute, iar pe perioada de indisponibilitate a PIAS, începând cu data de 18.09.2023, sunt aplicabile dispoziţiile legale mai sus menţionate, urmând ca prin ordin al preşedintelui CNAS să fie stabilită procedura de transmitere în PIAS a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line în această perioadă, a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line anterior producerii disfuncţionalităţilor, care aveau termen de transmitere în această perioadă, precum şi a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale care aveau termen de raportare în această perioadă şi care nu au putut fi raportate", arată un comunicat al CNAS. Potrivit G4Media, compania care gestionează sistemele de software a sute de clinici private a semnalat că doar în ultima zi pentru mii de pacienți au fost erori. „Pe platformele noastre cloud, doar în ultima zi, am înregistrat peste 15,837 de vizite de pacienți. Aproximativ jumătate dintre aceste vizite au fost întâmpinate cu respingeri și erori, precum «Lipsa date certificat». Mai mult, utilizatorii noștri au raportat aceeași eroare în legătură cu serviciile nevalidate corect”, susține compania. Căderi repetate, de ani, ale sistemului „De o lungă perioadă de timp, acest sistem informatic este nefuncţional şi blochează inadmisibil activitatea medicală din medicina primară şi nu numai. Este practic blocat accesul pacienţilor la servicii medicale printr-un serviciu informatic depăşit din punct de vedere al scopului pentru care a fost creat. Mai mult, acest sistem informatic perimat pune în pericol activitatea medicală la nivel naţional", afirma, în martie, Societatea Naţională de Medicină Familiei. Citește și: EXCLUSIV Dealer-ul de Fentanil și Oxicodonă de la Catena le-a vândut Fentanil polițiștilor sub acoperire pe strada Icoanei din București. În birou avea en gros Fentanil, Oxicodonă, morfină În iulie, CNAS anunța din nou că sistemul este nefuncțional și arăta că acesta este „subdimensionat şi construit pe tehnologii şi echipamente învechite”

Amendă ridicolă de la CNAS pentru spitalul județean Botoșani, după moartea Alexandrei Ivanov
Eveniment

Amendă ridicolă CNAS pentru spitalul județean Botoșani

Amendă ridicolă de la CNAS pentru spitalul județean Botoșani, după ce a lăsat o gravidă să moară după ore de chinuri: filiala județeană a CNAS a decis să amendeze Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) "Mavromati" cu suma de 42.272 lei în urma decesului Alexandrei Ivanov la Maternitatea din localitate. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Cuantumul sancţiunii reprezintă 0,5% din suma contractată de SJU pentru serviciile medicale spitaliceşti, fiind aplicată "pentru nerespectarea obligaţiei contractuale prevăzute la art.7, lit.d din Contractul de furnizare servicii medicale spitaliceşti", legat de fişa de observaţie a pacientei Alexandra Ivanov. Amendă ridicolă de la CNAS pentru spitalul județean Botoșani „Conform Foii de observaţie, în intervalul de timp 00,45 - 07,35 nu au fost acordate pacientei Alexandra Ivanov serviciile medicale prevăzute în pachetul de servicii de bază, fiind încălcate de către furnizorul de servicii medicale obligaţiile contractuale prevăzute în Contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti încheiat cu CJAS", se arată în raportul întocmit la finalul controlului. „Această sancţiune nu ştiu dacă este chiar justificată, dar e dreptul celor de la Casa de Asigurări să ne sancţioneze, iar noi să contestăm. Dacă vom avea dreptate, vom câştiga. Dacă nu, vom pierde şi vom plăti această amendă, de 0,5% din contract. În urma discuţiilor cu juriştii spitalului, considerăm că această decizie poate fi contestată. Instanţa ne va spune dacă avem dreptate sau nu", a declarat, într-o conferinţă de presă, Monica Adăscăliţei, managerul interimar al SJU Botoșani. Alexandra Ivanov, o tânără de 25 de ani, a murit pe 18 august, la aproape nouă ore după ce a fost internată în Maternitatea din Botoşani. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Tânăra de 25 de ani nu a beneficiat, timp de aproape şapte ore, de îngrijiri medicale, se arată într-un raport preliminar întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Botoşani. Potrivit sursei citate, pacienta Alexandra Ivanov a fost internată la ora 23,30 cu "sângerare pe căi genitale externe, dureri hipogastrice şi lombare". Diagnosticul stabilit la internare a fost de "sarcină oprită în evoluţie, metroragie minoră, observaţie anemie secundară". Inspectorii sanitari au stabilit că, "de la ora 00,45, când i s-a administrat ser fiziologic şi un medicament, până la 07,35, nu a mai fost efectuată nicio manevră de îngrijire" pentru tânăra respectivă.

Dan Voiculescu, atac la sistemul privat de sănătate
Politică

Dan Voiculescu, atac la sistemul privat de sănătate

Dan Voiculescu, președinte fondator al PUSL, a lansat un atac la sistemul privat de sănătate: el vrea „supraimpozitarea” profiturilor și dirijarea banilor către CNAS. Voiculescu a spus că i-a cerut deputatei Steluța Cataniciu să inițieze un proiect de lege în acest sens. Citește și: Nepotismul și corupția determină medicii români să plece în străinătate, nu salariile, arată un expert în sănătate publică, citând un studiu efectuat de Agenția Germană pentru Sănătate Parlamentarii PUSL au fost aleși pe listele PSD, susțin Guvernul și votează alături de acest partid. Dan Voiculescu, atac la sistemul privat de sănătate „Problema este că la stat condițiile de tratament și intervențiile medicale sunt foarte proaste, în special datorită subfinanțării de la bugetul de stat. Degeaba avem medici buni, profesioniști, dacă ei și managementul spitalelor de stat sunt subfinanțate. Pe de altă parte, în sistemul medical privat se practică tarife prohibitive pentru marea majoritate a cetățenilor. În încercarea de a echilibra parțial lucrurile, am rugat-o pe doamna Steluța Cătăniciu, deputat PUSL și președinta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, să depună un proiect de lege prin care să se instituie o supraimpozitare a profiturilor realizate în sistemul privat de sănătate. Concret, să se stabilească tarife standard pentru actele medicale, aplicabile atât la stat cât și la privat iar ulterior să se aplice un supraimpozit de 70% pe diferența dintre tariful standard stabilit și tariful practicat de către clinicile/ spitalele private. Prin efectul legii, sumele astfel obținute vor fi utilizate pentru alimentarea bugetulului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, a anunțat Dan Voiculescu pe blogul său. El a scris că speră că proiectul său va fi susținut de „deputați de la alte partide din Parlament cărora le pasă de semenii lor”. Citește și: ȘOCANT Rudele pacienților arși la Crevedia, nemulțumite că nu pot da șpagă medicilor de la spitalele din străinătate, unde răniții au fost transferați Nepotismul și corupția determină medicii români să plece în străinătate, nu salariile, arătat recent un expert în sănătate publică, citând un studiu efectuat de Agenția Germană pentru Sănătate.

Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat Foto: Stirile Pro TV
Eveniment

Contribuabilii vor plăti 54 miliarde lei către sănătatea stat

În 2023, contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă. Puține servicii decontate de spitale private sunt decontate de CNAS, dar tot mai mulți asigurași preferă să renunțe la drepturile lor și să fie tratați la clinici private, cu costuri relativ mari. Citește și: Medici din Satu Mare, acuzați că au zdrobit capul unui bebeluș, la naștere: „M-au împins de burtă să iasă copilul” În 2012, guvernul Boc a propus spargerea acestui monopol artificial de stat, CNAS. Asigurații ar fi avut posibilitatea să-și aleagă asiguratorul - după un model care funcționează în Germania, Olanda sau Elveția - dar, la îndemnul lui Raed Arafat, mii de bucureșteni au ieșit în stradă și au blocat această măsură. Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat Datele publice arată că, în 2018, valoarea contribuțiilor obligatorii la sănătatea de stat era de 26,7 miliarde de lei. În 2019 - 31 de miliarde de lei. În 2021 - 33,1 miliarde de lei, 2022 - 37,2 miliarde. În 2023, asigurații vor asigura venituri ale CNAS de 43 de miliarde, diferența până la 54 de miliarde fiind asigurată din diferite alte surse, inclusiv subvenții de 5,1 miliarde de lei. Cheltuielile pentru anul în curs sunt însă estimate la 56,545 miliarde de lei, deci ar rezulta un deficit de peste două miliarde de lei. Creșterea bugetului s-a simțit în salariile din spitale Potrivit liderului sindical Dumitrui Costin, 20% din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FUNASS) se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale Grafică: Ziarul Financiar „Lună de lună, 10% din salariul brut al fiecărui angajat din România nu ajunge la acesta, ci merge către FNUASS. De acolo, banii merg mai departe către decontarea serviciilor medicale primite de pacienţi în spitale de stat mai ales, dar şi private, către plata medicamentelor”, explică Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani Însă, în acest an, banii CNAS sunt deja pe terminate, iar CNAS a cerut ajutor de la buget, arată Pro TV. Instituția care administrează banii asiguraților, CNAS, avea, în 2022, circa 3.000 de angajați. Un șofer sau un muncitor necalificat câștigat circa 5.400 de lei pe lună, plus indemnizație de masă și tichete de vacanță. Un șef de birou ajungea, cu sporul de condiții vătămătoare, la peste 12.000 de lei pe lună, iar „consilierii” primeau în jur de 10.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră