marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cnas

57 articole
Eveniment

Medicii de familie, blocați de sistem

Medicii de familie, blocați de sistem. Aceștia din Iaşi au ajuns la limita rezistenţei, după ce luna trecută şi luna curentă au avut mari probleme cu sistemul online. Medicii de familie, blocați de sistem Este vorba despre Sistemul Informatic Unic Integrat, unde raportează serviciile medicale şi la care se conectează cardurile de sănătate, care a fost nefuncţional aproape 100%. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Cadrele medicale spun că au oferit servicii medicale care nu ştiu dacă vor mai fi decontate vreodată, şi nu au putut verifica în sistem dacă persoanele sunt sau nu asigurate. Iar în zilele în care a mers cel mai bine sistemul, au putut să încarce toate serviciile medicale prestate abia noaptea, de la 22 la 6. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Medicii de familie, blocați de sistem (sursa: ziaruldeiasi.ro)
România, cea mai mică alocare pentru Sănătate Foto: PSD
Eveniment

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate

România a avut în 2023 cea mai mică alocare din PIB pentru Sănătate din ultimii patru ani, arată date ale ministerului de Finanțe. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Potrivit acestui minister, în 2023, cheltuielile la capitolul „Sănătate” din bugetul general consolidat erau de 4,6% din PIB. În termeni nominali, anul trect s-au cheltuit circa 72,5 miliarde de lei din buget pentru Sănătate. România, cea mai mică alocare pentru Sănătate În 2023, ministerul Sănătății nu a putut cheltui toți banii alocați pe hârtie. Potrivit ultimelor estimări publice, execuția bugetară fiind de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei). Tot în 2023, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate. În 2020, an marcat de pandemie, s-a cheltuit pentru Sănătate 5,2% din PIB, în 2021 - 5,3% din PIB, iar în 2022 - 4,7% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns la o interpelare a unui deputat AUR. România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Investigații

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar. Liberalul Adrian Codruț Codreanu, inspector la Direcția de Administrare a Domeniului Public Sectorul 3 și patron al unei cârciumi din Centrul Vechi al Bucureștiului, a fost angajat pe funcția de consilier al Valeriei Herdea, noua șefă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Fără nici un fel experiență în domeniul asigurărilor de sănătate, Adrian Codruț Codreanu este subalternul pe linie de partid al liberalului Andrei Baciu, actualul șef PNL Sector 3 și fost șef al CNAS, acuzat de procurorii anticorupție de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul vaccinurilor. Toți liberalii pesedistului Negoiță Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și-a asigurat liniștea în Consiliul Local după ce a împărțit funcțiile din administrația publică și a făcut angajări pe criterii politice. Unul dintre cei angajați de la liberali a fost Adrian Codruț Codreanu, membru PNL Sector 3. Citește și: EXCLUSIV Șefa ITIA, care a acuzat-o pe Halep de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse și-a favorizat foști șefi Acestuia i s-a găsit un loc călduț la Direcția de Administrare a Domeniului Public (DADP) Sector 3, de unde a încasat anul trecut un salariu de 78.000 lei. Adică 6.500 lei pe lună, echivalentul a 1.300 de euro. Pe lângă locul de muncă plătit din bani publici, liberalul Adrian Codruț Codreanu este administratorul și asociatul majoritar al firmei Lloyds Pub SRL, care deține o cârciumă cu același nume pe strada Mavrogheni din Centrul Vechi al Bucureștiului. Celălalt asociat de la Lloyds Pub este alt liberal, Cătălin Florin Moldoveanu, consilier local la același Sector 3. Firma celor doi liberali a avut în anul fiscal 2022 o cifră de afaceri netă de aproximativ 250.000 lei și un profit de peste 74.000 lei cu un singur angajat. Alt sinecurist liberal La fel ca Adrian Codruț Codreanu, liberalului Cătălin Florin Moldoveanu îi plac funcțiile plătite din banii publici. În 2021, a fost director de cabinet al președintelui Administrației Fondului de Mediu (AFM), apoi consilier juridic. Tot la AFM. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Apoi a renunțat la AFM pentru că a fost numit consilier juridic la Transgaz. Din declarația de avere mai aflăm că liberalul Cătălin Florin Moldoveanu nu deține casă, masă, mașini, datorii, nici măcar un cont bancar. Dar este în schimb unul dintre asociații Exclusive Brand Shop, firmă în curs de dizolvare. De la Registrul Comerțului aflăm că în această societate a fost asociat cu Andrei Cristian Tudorache și Adrian Fătu. Primul este un fostul viceprimar PNL de la Sectorul 3 din perioada 2012 – 2016, care la rândul lui este abonat la funcțiile publice. Celălalt asociat, Adrian Fătu, a trecut de la PDL la PNL, apoi ajuns consilier local la Sectorul 3. A dispărut din atenția publică în urma alegerilor locale din 2020. Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar Andrei Baciu, șeful PNL Sector 3, a fost obligat să renunțe la funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate după ce procurorii anticorupție l-au acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul vaccinurilor. În locul său a fost numită recent Valeria Herdea. În acest context, Andrei Baciu l-a propus și susținut pe subalternul lui pe linie de partid, Adrian Codruț Codreanu, pentru funcția de consilier al Valeriei Herdea. Practic, Andrei Baciu și-a pierdut postul, dar și-a păstrat influența. Din declarația de avere a lui Adrian Codruț Codreanu aflăm că acesta și-a cumpărat un apartament în anul 2016 în localitatea Florești din județul Giurgiu. Ulterior, a început să își investească banii în terenurile din Florești. Primul teren agricol, de 600 mp, l-a cumpărat în anul 2017. Un an mai târziu, a cumpărat un teren intravilan de 4.700 mp. Apoi, în 2022, a cumpărat alte două terenuri intravilane a câte 4.700 mp fiecare. În 2023, a mai achiziționat trei terenuri intravilane. Două de câte 4.200 mp, iar cel de-al treilea, de doar 2.500 mp.

CNAS nu plătește medicii de familie Foto: Inquam/Alina Norocea
Eveniment

CNAS nu plătește medicii de familie

Încă un județ în care CNAS nu plătește medicii de familie: în Mureș, casa județeană de sănătate a achitat circa jumătate din serviciile prestate de aceștia în ianuarie. Acum, medicii somează CJAS să achite diferenţa aferentă lunii ianuarie, altfel vor fi iniţiate acţiuni în instanţă pentru recuperarea penalităţilor de întârziere. Citește și: Andra – Măruță, cuplul ale cărui firme încasează și bani publici, amenință DeFapt.ro cu „sancțiuni judiciare și pecuniare” pentru articole referitoare la date financiare publice CNAS nu plătește medicii de familie „Vă punem în vedere, ca în termen de 10 zile de la primirea prezentei, să achitaţi diferenţa de plată a serviciilor prestate de medicii de familie şi decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş, servicii care pe luna ianuarie 2024 au fost achitate parţial, în procent de 56,58%, rămânând o diferenţă de plată de 43,42%. Aşa cum bine cunoaşteţi, potrivit contractelor cadru încheiate cu medicii de familie plata serviciilor prestate de fiecare medic de familie se realizează până la data de 18 a fiecărei luni pentru luna anterioară, însă acest termen a fost depăşit pentru decontul din luna ianuarie 2024, termenul de plată fiind 18.02.2024", se arată în somaţia celor două asociaţii ale medicilor de familie, semnată de avocatul Adrian Vultur. În document se arată că "o atare neglijenţă" din partea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mureş, ar produce consecinţe prejudiciante pentru fiecare medic de familie, care se află în imposibilitate de a achita taxele şi impozitele lunare datorate organului fiscal. „Părţile contractuale au prevăzut în mod clar termenele de decontare a serviciilor prestate, prin contractul cadru, aceste termene trebuie să fie respectate, potrivit principiului forţei obligatorii a unui contract. Pe parcursul semestrului II a anului 2023 aţi menţionat că sunt problemele legate de asigurarea finanţării pentru serviciile de asistenţă medicală primară şi că acestea vor fi soluţionate după aprobarea bugetului pentru anul 2024, însă, în prezent, ne aflăm în aceeaşi situaţie, fiind întârzieri la plata serviciilor medicale prestate de medicii de familie. Precizăm că neplata la termen a decontului de către CJAS Mureş atrage suportarea de penalităţi de întârziere, pe care le vom solicita pe cale judiciară, prin formularea unei acţiuni la instanţa de judecată", se menţionează în somaţie. Cele două asociaţii au solicitat CJAS Mureş să respecte termenele de plată contractuale prevăzute în contractele cadru.

Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro Foto: Facebook
Eveniment

Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro

Ministerul lui Alexandru Rafila (PSD) anunță că prețul digitalizării CNAS crește de la astronomica sumă de 70 de milioane de euro la 100 de milioane de euro. Citește și: Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, recent transferat la AUR, a câștigat un salariu uriaș de la spitalul de urgență Iași, deși el lucra și la Bruxelles și Strasbourg Finanţarea pentru digitalizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi optimizarea Platformei Informatice pentru Asigurările de Sănătate (PIAS) a fost majorată de la 70 de milioane de euro la 100 de milioane de euro fără TVA, informează Ministerul Sănătăţii. Rafila s-a lăudat cu acest succes pe pagina sa de Facebook, amintind că alte 100 de milioane de euro au fost direcționate acum două săptămâni pentru digitalizarea Ministerului Sănătății și a instituțiilor din subordine. Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro Potrivit sursei citate, trimestrul al treilea din 2025 este data limită până la care sistemul asigurărilor de sănătate va fi transformat digital. „Peste 25.000 de furnizori de servicii medicale (spitale, ambulatorii de specialitate, laboratoare, medici de familie, farmacii, furnizori de dispozitive medicale, furnizori de îngrijire la domiciliu) vor fi conectaţi la noua platformă PIAS. Este foarte important de subliniat că sistemul actual nu va fi afectat. Modificările la PIAS vor asigura un mediu prietenos şi accesibil pentru utilizatori, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, şi vor îmbunătăţi interconectarea şi interoperabilitatea sistemului", se arată în comunicatul ministerului. Alte obiective cuprinse în programul de finanţare sunt funcţionalităţi noi (ex. digitalizarea unor documente conexe actului medical), optimizare fluxuri de date, monitorizarea electronică a obiectivelor generale, obiectivelor specifice, activităţilor şi indicatorilor de performanţă asumaţi la nivelul CNAS/CAS/furnizor de servicii medicale, interoperabilitatea sistemelor informatice la nivelul administraţiei publice interinstituţional, utilizarea datelor organizaţionale încrucişate şi a resurselor existente la nivel naţional (în linie cu celelalte investiţii planificate la acest nivel). Citește și: Care este adevăratul motiv pentru care Șoșoacă și-a suspendat soțul nr.3 din partid. Silvestru Șoșoacă fusese promovat prim-vicepreședinte al SOS România „Peste 400 de milioane de euro sunt investite în digitalizarea sistemului de sănătate din România, prin PNRR şi fonduri europene. Finanţarea aprobată astăzi ridică investiţiile directe în digitalizarea sănătăţii prin Componenta 7 din PNRR la 200 de milioane de euro, după ce la finalul lunii ianuarie Ministerul Sănătăţii a aprobat finanţarea pentru digitalizarea instituţiilor în domeniul sanitar aflate în subordinea MS, dar şi digitalizarea proprie a aparatului ministerial", se mai arată în comunicat.

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara Foto: Inquam/Malina Norocea
Eveniment

Trezoreria pus poprire conturile Spitalului Boli Infecțioase Timișoara

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara, care mai poate plăti doar salariile personalului, a spus, la Digi 24, managerul acestui spital, Cristi Oancea. Spitalul are datorii de cinci milioane de lei. Citește și: Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri, explică Bill Browder, pe vremuri cel mai mare investitor din Rusia. Acum, Browder este protejat 24/24 “Trezoreria ne-a pus blocaj pe conturi și putem să achităm doar salariile. Înseamnă blocarea plăților către furnizor“, a spus Oancea. Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara El a explicat și cum s-a ajuns aici: “Dacă vorbim de o pneumonie, de exemplu, cu pseodomonas, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.000 RON, pe când noi cheltuim undeva la 15.000 RON, dacă vorbim de pleurezie, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.600 lei și noi cheltuim undeva la 16.000 lei. Dacă vorbim de BPOC, care este ca mortalitate pe locul trei în lume, de la Casă primim undeva la 2.026 RON, iar noi cheltuim 7.400 RON“. În aceeași emisiune, managerul Insitutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, a spus că acest spital este în situația “iminentă“ de a închide unele secții, datorită situației financiare dezastruoase. “A fost situație în care am încercat să discutăm cu furnizorii să ne trimită totuși medicamente, pentru că vom face plățile, mergem pe buna credință și pe înțelegere. Primim periodic telefon, dacă nu plătim «până în data de» ne opresc lumina. Dacă nu plătim «până în data de» opresc gazul… Este o luptă pentru supraviețuire în fiecare zi în spital“, a arătat Mahler. Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici Un alt medic de la Marius Nasta, Irina Strâmbu, a arătat cum se fac economii: “Am redus perfuziile din secție, am zis ce se poate trata, pe cale orală… ținem pacienții internați mai mult timp pe un pat, până reușim să facem tot ce trebuie. Ne trezim că nu avem perfuzoare, că nu avem anumite medicamente“.

PSD se opune tentativei de a sparge monopolul CNAS Foto: Marcel Ciolacu
Eveniment

PSD se opune tentativei de a sparge monopolul CNAS

PSD nu spune nimic despre dezastrul de la CNAS, dar anunță că se opune tentativei USR de a sparge monopolul artificial deținut de această instituție: „Propunerea legislativă a USR subminează sistemul public de sănătate și posibilitatea celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale corespunzătoare”, se arată într-un comunicat al social-democraților. Citește și: Șefa procurorilor anticorupție din Galați, cu un salariu imens, se pensionează, după ce, în 2022, acest parchet a avut o rată de 100% a achitărilor. Ea a fost magistrat timp de 25 de ani și două luni Parlamentarii USR Cristina Prună și Claudiu Năsui au propus, marţi, o modificare în sistemul de sănătate, astfel încât fiecare pacient să poată opta dacă rămâne asigurat la stat sau preferă un abonament sau o asigurare la privat. Prin acest proiect, pacienții vor putea alege furnizorul de servicii medicale. PSD se opune tentativei de a sparge monopolul CNAS Acum, PSD afirmă că propunerea USR ar afecta oamenii săraci. „Așa-numita libertate de a alege o firmă privată de asigurări medicale se aplică doar celor care își vor permite să plătească diferența dintre cei 165 de lei direcționați din CASS și valoarea totală a asigurării private. Pentru cea mai mare parte a populației, proiectul USR înseamnă mai puține servicii medicale, ca urmare a scăderii finanțării din sistemul public de sănătate”, se arată în comunicatul semnat „Biroul de presă al PSD”. Grafic: Ziarul Financiar PSD nu a avut nici o reacție după ce circa 165.000 de persoane au “dispărut“ din baza de date a CNAS dintr-o eroare a sistemului informatic. Aceștia rămân fără rețete compensate, internări sau analize gratuite, a arătat, într-o postare pe Facebook, medicul Sandra Alexiu. Citește și: O altă afacere de tip Roșia Montană intermediată de Victor Ponta. Cum face Ponta sute de mii de euro din afaceri cu resurse din subsolul României În ultimii 17 ani, cheltuielile au crescut de cinci ori pe fondul unei populații de pacienți în scădere (-37% pacienți în aceeași perioadă). Ajustând pentru inflație cheltuielile statului per pacient au crescut de 3.4 ori! Ar fi trebuit să vedem măcar o minimă îmbunătățire a…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) February 15, 2024 Premierul Ciolacu a minimalizat impactul acestei situații: „Presupun că totuşi nu toţi cei 165.000 au fost la spitale… să nu dăm o ştire că 165.000 de români s-au dus la spitale şi nu au putut fi trataţi”.

165.000 de persoane au “dispărut“ din baza de date a CNAS
Eveniment

165.000 de persoane au “dispărut“ din baza de date a CNAS

Circa 165.000 de persoane au “dispărut“ din baza de date a CNAS dintr-o eroare a sistemului informatic. Aceștia rămân fără rețete compensate, internări sau analize gratuite , a arătat, într-o postare pe Facebook, medicul Sandra Alexiu. Citește și: Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana. A început afirmând „O să fiu sincer”, iar la final nu a făcut nimic din ceea ce a promis Informația a fost confirmată de premierul Ciolacu, care a spus că a fost o problemă la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care va fi remediată cât se poate de repede. 165.000 de persoane au “dispărut“ din baza de date a CNAS “Când mi-am pus în minte să reiau principalele probleme ale sistemului informatic din sănătate nu m-am gândit că se vor întâmpla atâtea belele dintr-o dată! De exemplu, dacă vă întrebați și astăzi unde sunt banii dumneavoastră și vă fulgeră ideea că aceștia sunt furați sistematic, ei bine, ne-a trecut și nouă asta prin cap. Aseară, cum stăteam noi liniștiți și savuram comunicatul cu mentenanța siui, numai ce s-a pornit uraganul informatic (nu acela cu bitcoins, altul!) și a șters dintr-un click toți asigurații sociali din sistem. Peste noapte, toți amărâții cu venitul minim asigurat de primării au dispărut cu drepturile lor legale cu tot din SIUI, s-au dat peste cap și s-au transformat în neasigurați. Gurile rele spun că acum se numesc altfel în lege, dar nu și în scriptele (DE) sincronizate ale statului român, asa că până se refac toate bisericuțele, oamenii aceștia, bolnavi sau nu, vor sta frumușel pe margine să facă economii guvernului. Fiindcă nefiind asigurați, adio rețete compensate, trimiteri, internări în oncologie, dializă, paliative sau pe unde or mai fi bieții de ei, plus imputări către fraierii de doctori care i-au consultat, tratat, operat deși nu știau de marea resetare (se aplică de la 31 decembrie... )“, a arătat Sandra Alexiu. ”Presupun că totuşi nu toţi cei 165.000 au fost la spitale… să nu dăm o ştire că 165.000 de români s-au dus la spitale şi nu au putut fi trataţi. Am înţeles că a fost o problemă în interiorul Casei şi o remediază cât pot de repede. Ce mă bucur, că actualul vicepreşedinte, pe atunci era preşedinte interimar la Casa, a reuşit să nu pierdem o sumă importantă de bani din banii europeni pe digitalizare”, a explicat premierul Ciolacu, aflat la Roma.

Prima inițiativă de spargere a monopolului CNAS
Politică

Prima inițiativă de spargere a monopolului CNAS

Prima inițiativă legislatică din acest Parlament de spargere a monopolului CNAS: asigurații și-ar putea alege asiguratorul de sănătate, propun deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună. „Niciun caz de bolnav cronic care să nu rămână acoperit”, precizează inițiatorii. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Prima inițiativă de spargere a monopolului CNAS Ce reforme inițiază acest proiect: Fiecare contribuabil își poate alege asiguratorul, inclusiv CNAS, care nu se desființează „165 lei/lună cu care poate să meargă la orice asigurator privat alege, plătind diferența de primă dacă e cazul. Suma corespunde la 5% dintr-un salariu minim și acoperă ceea ce plătește CNAS în decontarea serviciilor” - scrie Claudiu Năsui, pe Twitter Pachetul asigurat rămâne pachetul de bază mai puțin patologiile pentru care există programe naționale. Astfel nu există niciun caz de bolnav cronic care să nu rămână acoperit. Pacienții vor putea alege furnizorul de servicii medicale Pacienții vor putea schimba asiguratorul Asigurații vor avea acces atât la unități de stat, cât și la cele private „Un asigurat cu risc ridicat se poate adresa CNAS pentru alocarea unui asigurător în vederea încheierii contractului de asigurare privată de sănătate de bază” Ieri USR a lansat Pilonul 2 al sănătății, cea mai mare reformă a sistemului de sănătate de la revoluție și până acum.Ce presupune concret?1) Dreptul fiecărui român de a-și alege propriul asigurator de sănătate, altul decât CNAS, asiguratorul de stat. Cine vrea să rămână la…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) February 13, 2024 „Sursa problemelor din sănătate este lipsa de concurență și de alternative. Pilonul 2 al sănătății asta își propune să rezolve. Fără bani mai mulți, cu aceiași bani cheltuiți ca și acum, putem obține mult mai mult”, afirmă Năsui.

Managerul unui spital privat îl ironizează pe Ciolacu Foto: PSD
Eveniment

Managerul unui spital privat îl ironizează pe Ciolacu

Alina Ion, managerul unui spital privat din Ilfov, îl ironizează pe premierul PSD Marcel Ciolacu, după ce acesta a propus înființarea unei școli de management spitalicesc: „Inventarea apei calde pare să fie sportul național”. Citește și: Viaţa de student pakistanez venit în România cu 50 de euro în buzunar: „Tot ce e normal pentru voi, aici, pentru noi e doar vis acolo” Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, sâmbătă, că ar fi cazul să existe o şcoală de manageri de spitale. „Avem o şcoală de medicină foarte bună, scoatem medici foarte buni. Cred că este cazul să avem şi o şcoală de manageri de spitale. Politicul trebuie să se excludă absolut de tot din acest sistem, iar managerii de spitale trebuie să urmeze o şcoală”, a spus premierul. Însă managerul spitalului privat îi explică premierului că o astfel de școală există. Managerul unui spital privat îl ironizează pe Ciolacu „Inventarea apei calde pare să fie sportul național, la care suntem campioni. Dacă nu merge ceva într-un domeniu, atunci se găsește câte unul și spune: să facem o școală de încălzit apa. Așa și premierul României, cu școala de manageri de spitale. Păi, domnul prim-ministru nu trebuie să înființeze nicio școală de manageri de spital, căci ea există și este chiar instituție publică. Este vorba despre Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS), specializată în programe de formare post-universitară în sănătate publică, management şi administrația serviciilor de sănătate. Adică, exact a managerilor de spital, despre care spunea premierul că ar trebui să se înființeze”, a scris Alina Ion. Însă ea i-a propus premierului și câteva soluții pentru sistemul de sănătate publică. „Politicienii ies cu declarații pompoase, dar lipsite complet de substanță” „Nu școala lipsește managerilor de spital, ci seriozitatea acestei școlarizări. INMSS a început, în urmă cu peste un deceniu, cu specializarea managerilor în cursuri de 2 ani. Apoi, le-au scurtat la 3 luni, iar acum, pe principiul ce ne trebuie nouă atâta școală, când oricum le știm pe toate, cursurile s-au scurtat la module de 72 de ore și la o zi de lucru individual asistat. - Dacă premierul vrea să facă o schimbare, atunci să reformeze acest sistem de specializare și să înceapă cu stoparea rotației cadrelor, precum în comunism. Adică, sunt demiși unii din minister și sunt mutați la Casele de Sănătate. Sunt demiși de la Casele Națională și Județene de Sănătate și sunt mutați la Școala de Management în Sănătate. De la Școala de Management în Sănătate, sunt luați, de buni, în Ministere, și tot așa! Avem mereu aceleași personaje, care se rotesc pe toate funcțiile de conducere și care doar ei le știu pe toate. Sunt de neînlocuit, decât între ei. - Premierul și ministrul Sănătății să verifice anual planurile de management ale șefilor de spitale, cu care au câștigat așa zisele concursuri. Dacă și-au îndeplinit indicatorii, continuă, dacă nu, să fie schimbați, nu să stea pe funcții 4 ani, căci nu sunt aleși de popor, să fie de neclintit timp de 4 ani. - Să fie verificate internările efectuate în spitale, inclusiv prin sondare telefonică. Există încă suspiciuni cu privire la internări fictive, care consumă resurse importante. - Ministrul Sănătății să-și trimită corpul de control să verifice proiectele de management ale tuturor spitalelor din țară. S-ar putea să descopere că majoritatea sunt proiecte copy-paste după planul unui spital din Maramureș până la Tulcea, de la Vâlcea, la Vaslui, și peste tot în țară. Nu există seriozitate, nu există pregătire, nu există responsabilitate în acest domeniu. Să nu ne mai mirăm că avem lăcătuși mecanici puși să conducă spitale. Nu noi, cei din privat, i-am pus în funcții, ci tot ei, politicienii, care acum, în an electoral, ies cu declarații pompoase, dar lipsite complet de substanță”, a scris managerul spitalului privat. „Asigurații nu prind locuri la analize banale finanțate de Casa de Sănătate” Ea a pus sub semnul întrebării modul în care CNAS își gestionează resursele. „Casa Națională de Sănătate are un buget de 14 miliarde de euro. Asigurații nu prind locuri la analize banale finanțate de Casa de Sănătate, ce să mai vorbim despre investigații mai scumpe și urgente, precum computerul -tomograf. Nu sunt spitale noi, nu sunt renovate nici cele vechi, nu sunt medicamente, adeseori, nici materiale sanitare simple, în spitale. Populația României , deci și numărul pacienților, scade, numai bugetul Casei de Sănătate este mereu în creștere și fără niciun beneficiu pentru asigurați”, a arătat Alina Ion.

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma (sursa: Inquam Photo/Alexandru Busca)
Investigații

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma

Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma. Medicul Valeria Herdea, noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost sponsorizată în perioada 2016 – 2022 de cel puțin 21 de companii producătoare de medicamente. A primit peste 70 de sponsorizări în șapte ani. Însă declarațiile companiilor de medicamente se bat cap în cap cu cele depuse de medicul Valeria Herdea la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, instituția desemnată de Ministerul Sănătății să gestioneze declarațiile de sponsorizare. Citește și: Șef la RAR cu mașini Uber la stradă, țeapă de peste 7,2 milioane de lei dată ANAF DeFapt.ro a descoperit că noua președintă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a ascuns cel puțin 17 sponsorizări primite în anii 2019 și 2020, dar a fost deconspirată de sponsori. La rândul ei, a dat de gol câteva companii de medicamente care i-au dat sponsorizări nedeclarate. Noua șefă CNAS ascunde sponsorizări farma Valeria Herdea, medic de familie și vicepreședintele Colegiului Medicilor, a fost numită cu sprijinul Partidului Național Liberal în funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. O instituție mamut care gestionează anual peste 12 miliarde de euro din bani publici. DeFapt.ro a verificat în baza de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România de la cine și câte sponsorizări a primit actuala șefă a CNAS în perioada 2016 – 2022. Datele analizate arată că medicul Valeria Herdea era abonată la sponsorizările marilor jucători de pe piața medicamentelor. Dar o parte din declarațiile de sponsorizare depuse de medicul Valeria Herdea, cât și de sponsori, sunt incomplete și contradictorii. Adică nu respectă legislația românească care reglementează sponsorizările în domeniul medical. A primit 17 sponsorizări în 2016, a declarat 14 De exemplu, medicul Valeria Herdea a declarat în anul 2016 că a primit 14 sponsorizări de la companiile farmaceutice în valoare totală de 28.800 lei. Firmele au declarat, însă, că i-au dat 17 sponsorizări, în cuantum de 32.000 lei. Printre sponsorii din 2016 se află compania A&D Pharma Marketing & Sales Services. De la aceasta, Herdea a primit în acel an cinci sponsorizări pentru a vorbi la cinci conferințe. În total, 6.029 lei. O altă companie, Angelini Pharmaceuticals, i-a plătit 10.500 lei pentru a ține patru conferințe. BGP Products SRL i-a oferit șase sponsorizări cu o valoare cumulată de aproximativ 11.500 lei pentru a vorbi și/sau a acorda consultanță la evenimente medicale. Două sponsorizări au fost date pentru ca medicul Valeria Herdea să poată participa la Congresul ESPID din Brighton, Marea Britanie. În 2017, a declarat mai puțin cu 4.000 de lei În anul 2017, medicul Valeria Herdea a menționat că a primit zece sponsorizări, de peste 15.000 în total, lei de la Zentiva, Sanofi Româna, A&D Pharma Marketing & Sales Services, Bayer, BGP Products și Merck Sharp Dohme România. Dar, și de această dată, declarațiile date de companii nu corespund cu cele completate de medicul Valeria Herdea. Din primele, rezultă că Herdea a încasat peste 19.000 lei, nu doar 15.000. De exemplu, firma Bayer a menționat că i-a dat medicului patru sponsorizări, în cuantum de 6.280 lei. Medicul a declarat doar trei sponsorizări, în valoare de 5.560 lei. Compania Dr. Reddy's Laboratories România a făcut public că i-a dat două sponsorizări de 2.456 lei, respectiv 1.286 lei, pentru două conferințe (București și Călărași). Aceste două sponsorizări nu apar în declarația completată de medic. În schimb, în declarația medicului apar alte două sponsorizări primite de la A&D Pharma Marketing & Sales Services și BGP Products. Prima de 1.237,5 lei. Cealaltă, de 1.452,8 lei. În 2018, o firmă nu a declarat sponsorizarea Companiile de medicamente au declarat că au plătit 11 onorarii și sponsorizări pe numele medicului Valeria Herdea, dar aceasta a declarat doar nouă pentru anul 2018. Sumele plătite de companii se ridică la aproape 18.000 lei și 1.800 de euro. Medicul a declarat că a primit aproape 12.000 lei și 1.800 euro. De exemplu, noua șefă a CNAS nu a menționat suma de 960 de lei primită pentru cesiunea drepturilor de autor către Reckitt Benckiser România, plus alți 1.800 lei primiți ca sponsorizare de la Angelini Pharmaceuticals. A mai omis să menționeze o sponsorizare de 2.590 lei primită de la Merck Sharp Dohme România. Totodată, medicul nu menționează trei sponsorizări în cuatum de 5.100 de lei primite de la Dr. Reddy's Laboratories România. Dar menționează peste 3.500 lei primiți de la A&D Pharma Marketing & Sales Services. Pe care, însă, firma nu i-a declarat. Conferință la Eforie Nord în 2019 Medicul Valeria Herdea nu a declarat nici o sponsorizare primită în anul 2019, conform bazei de date a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, deși a primit nu mai puțin de opt sponsorizări, în valoare de 15.558 lei, conform declarațiilor depuse de sponsori. De exemplu, Dr. Reddy's Laboratories România i-a plătit 1.000 lei pentru un redactarea unui training medical și 2.100 lei pentru o conferință la București. A&D Pharma Marketing & Sales Services i-a plătit de două ori câte 2.700 lei pentru pregătirea și susținerea a două lucrări. Alliance Healthcare i-a dat 1.800 le pentru a fi speaker la o conferință la Eforie Nord. Johnson & Johnson România i-a dat suma de 2.670 pentru a fi vorbitor la o altă conferință. Nici banii primiți ca sponsorizare în anul 2020 nu au fost declarați de medicul Valeria Herdea. Dar, la fel ca în 2019, aceasta a fost dată de gol de șapte companii, care au sponsorizat-o cu aproape 20.000 lei. Alte două companii au omis să declare banii În anul 2021, cinci companii farmaceutice au depus declarații din care rezultă că medicul Herdea a primit 13 sponsorizări în cuantum de 36.289 lei. La rândul său, medicul a declarat că a primit doar nouă sponsorizări, de aproape 19.000 lei. De exemplu, medicul nu a menționat peste 11.600 lei, bani primiți de la Vedra International Reprezentanță România. Nu a menționat nici trei sponsorizări de 9.500 lei primite de la Angelin Pharmaceuticals. O altă societate, Ewopharma, susține că i-a dat o sumă de 2.000 lei, dar medicul declară că ar fi încasat 2.700 lei. Din declarația depusă de medic rezultă că a primit o sponsorizare de la Pfizer de 238 lei, sponsorizare nedeclarată de compania farmaceutică. Antibiotice SA și Vifor Pharma sunt alte două companii menționate de medic că i-ar fi dat 2.000 lei, respectiv 2.700 lei. Cele două societăți nu au menționat sponsorizarea, deși erau obligate de lege să o facă. Antibiotice SA a precizat că omisiunea se datorează efectuării plății în anul următor încheierii contractului de sponsorizare. "Pentru o corectă informare a cititorilor dvs, vă rog să aveți în vedere faptul că Antibiotice Iași a încheiat un contract de sponsorizare cu dna Valeria Herdea în data de 13.09.2021, iar plata contractului a fost făcută în data de 21.01.2022. Acest contract a fost înregistrat de compania Antibiotice pe site-ul ANMDM, conform reglementărilor legale în vigoare, in anul 2021", a arătat compania. Însă contractul de sponsorizare nedeclarat de Antibiotice SA, în valoare de 2.000 lei, nu este cel invocat de companie (semnat în septembrie 2021, plătit în ianuarie 2022), ci unul care a fost semnat la data de 20 aprilie 2021 și plătit în iulie 2021, conform declarației MU9506 depusă de medicul Valeria Herdea. Într-adevăr, ulterior, la data de 13 septembrie 2021, Antibiotice SA a mai atribuit un contract de sponsorizare medicului, dar pe care l-a plătit la data de 21 ianuarie 2022. Acest nou contract de sponsorizare a fost declarat atât de Antibiotice SA, cât și de medicul Valeria Herdea în anul 2022. 18.000 de lei diferență în 2022 Situația s-a schimbat radical în anul 2022. Atunci, doar patru firme (Medison Pharma, Servier Pharma, Antibiotice SA și Merck Sharp Dohme România) i-au plătit onorarii, în valoare de 8.018 lei. Dar Herdea susține că ar fi primit 11 sponsorizări, în cuantum de peste 26.000 lei, dar nu a declarat că ar fi primit vreun ban de la Merck Sharp Dohme România. Însă a menționat sponsorizările în bani primite de la Astra Zeneca Pharma, Sanofi România, IPSEN, Magnapharm Marketing & Sales România și Angelini Pharmaceuticals România. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la medicul Valeria Herdea, dar aceasta nu a răspuns până la publicarea articolului. În momentul în care va răspunde la întrebările transmise îi vom prezenta punctul de vedere în legătură cu sponsorizările primite de la companiile de medicamente.

Președintele CNAS spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie Foto: Captură video
Eveniment

Președintele CNAS spune bugetul ajunge septembrie-octombrie

Președintele CNAS, Cristian Celea, general SRI în rezervă, spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie: „Speranţa este aceeaşi - rectificare bugetară". El a recunoscut, azi, că „creditele bugetare pentru medicina de familie, cea din ambulatoriu şi medicina dentară «sunt deficitare»". Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Președintele CNAS spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie „Sunt la un nivel cu aproximativ 25 - 28% mai mici la medicina de familie, 35% la ambulatoriul de specialitate şi la fel de nesatisfăcătoare şi la stomatologie. (...) Pe baza proiecţiei, rezultatul consultării şi negocierilor - să facem cu aprobarea Ministerului de Finanţe nişte viramente între domeniile de activitate în aşa fel încât practic să încercăm să reechilibrăm situaţia unde este cea mai deficitară, respectiv medicii de familie, clinicul", a arătat Cristian Celea. Precizările sale vin după ce azi medicii de familie au anunțat că sunt deciși să nu mai încheie contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru luna februarie, dacă CNAS nu va crește actualele tarife de decontare. Acest lucru înseamnă că medicii de familie ar putea continua să acorde aceleași servicii medicale, dar contra cost - nimic nu va mai fi decontat. În București, peste jumătate dintre medicii de familie sunt deciși să nu mai lucreze cu CNAS, dacă sumele decontate de Casă către medici nu vor crește, a anunțat luni, într-o conferință de presă, Mihnea Stroe, președintele Patronatului Medicilor de Familie București - Ilfov. Acuzații de fraudă împotriva medicilor de familie Azi, Celea a sugerat că medicii de familie fraudează bugetul CNAS. „Cred că este nefiresc ca un medic de familie internat în spital în internare continuă să presteze activitate medicală la cabinet. (…) Vorbim de un medic aflat în internare continuă şi în acelaşi timp cabinetul presta fără să aibă un alt angajat medic. Probabil că avea doar o asistentă medicală”, a spus șeful CNAS. „Aşa cum mi se pare nefiresc ca să fie prestare 17 activităţi medicale până la ora 9.30 de către un medic….Era soţia doctorului care nu era în cabinet la momentul prestării activităţii medicale. Sau de folosirea cardurilor care se află în cabinetul medicului de familie”, a mai spus Celea.

CNAS nu mai emite carduri, a rămas fără plastic Foto: Digi 24
Politică

CNAS nu mai emite carduri, a rămas fără plastic

Coșmarul celor care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile și trebuie reînnoită, relatează deputatul USR Claudiu Năsui. Dar ce este mai halucinant este motivul pentru care, potrivit lui Năsui, CNAS nu mai emite carduri de sănătate noi: a rămas fără plastic. Năsui arată că aceste adeverințe se emit doar dacă solicitantul se prezintă personal la sediul CNAS. Citește și: Maria Grapini, celebră pentru gafele și incultura ei, va vorbi la Biblioteca Centrală Universitară. Șefa BCU, controversata Mirelle Rădoi „În supermarketuri vi se propune la casă să vă faceți card de membru gratuit și imediat, dar la stat nu se poate pentru că nu au plastic. De card electronic pe telefonul mobil nu mai vorbim”, punctează parlamentarul. Claudiu Năsui Foto: Facebook CNAS nu mai emite carduri, a rămas fără plastic Ce se petrece cu cei care ajung la CNAS pentru un card nou de sănătate: „Dacă ajungeți pe la ora 11, sunt aproximativ 100 de persoane la coadă. Iar gardianul vă zice că mai bine reveniți a doua zi, nu de alta dar programul lor se termină la 15:00 și după aceea nu mai primesc pe nimeni. În teorie programul e până la 17:00, dar nu mai vor să lucreze cu publicul până la ora 15:00. Că așa e la stat. Fă ceva dacă poți. A doua zi se deschide la 8:30 dimineața. Dar dacă nu vreți să pierdeți toată ziua stând la coadă e bine să veniți de pe la 8. Atunci începe să se formeze coada. Iar oamenii vin, stau și așteaptă, fix ca pe vremea comunismului. Nu contează dacă sunt bolnavi sau în vârstă. Stau și așteaptă în frig. Orice boală ar avea se agravează. În clădire, tot parterul e ocupat tot de coadă. Care apoi o ia pe scări, merge la etajul 1 și continuă de acolo. Oamenii stau înghesuiți, deci potențial de transmitere de viroze maxim. Dar stați să vedeți, că și adeverința durează 60 de zile. Pe site scrie 90 de zile, dar pe adeverință scrie 60 de zile. ZERO interes să modice cineva fie site-ul fie adeverința. Iar după 60 de zile, omul care are nevoie de servicii medicale pentru care a plătit foarte mult toată viața, trebuie să se ducă din nou la sediul CNAS să reia tot procesul. Aceeași coadă dis de dimineața. Reîncepe toată distracția odată la 60 de zile. Ieri erau peste 100 de oameni la coadă să ia o adeverință. Când era grevă oamenii pur și simplu înnebuneau la coadă”, a scris deputatul USR. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este cel mai mare cancer al sistemului de sănătate din România.Știați că dacă vă pierdeți cardul de sănătate, CNAS nu vă emite un card nou?CNAS emite o adeverință. Dar știți de ce nu vă emite un card nou? Pentru că nu au plastic.…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) January 11, 2024 „E un sistem de exterminare” „Și știți care e cireașa de pe tort? Că asta trebuie să facă și pensionarii care sunt asigurați prin lege. Deci cu sau fără card, cu sau fără adeverință, ei oricum sunt considerați asigurați. De fapt e un sistem de exterminare. Până nu scăpăm de monopolul CNAS, sistemul de sănătate din România va rămâne unul criminal. Unul în care cei săraci mor și suferă, iar cei bogați își permit să plătească de două ori servicii de sănătate. Odată la stat obligatoriu și încă o dată când chiar au nevoie de servicii medicale”, a mai arătat Năsui.

Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI

Premierul Marcel Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI, Cristian Celea, cu o avere uriașă și care a mai condus instituția în guvernarea Adrian Năstase. Celea este de la începutul anului 2023 membru al consiliului de administrație al casei de asigurări de sănătate, instituție care gestionează un buget de circa 54 de miliarde de lei, banii colectați din asigurarea obligatorie de sănătate. În iunie 2023, acest pensionar special a fost plasat și-n consiliul de administrație al spitalului Bagdasar Arseni. Generalul SRI Cristian Celea Foto: Lumea politică Celea a fost șef al CNAS între 2003 și 2005, numit fiind de Adrian Năstase. În momentul detașării la CNAS, avea experiență de 10 ani la SRI, unde a fost și comandant al Spitalului SRI Agrippa Ionescu. În martie 2006, Celea a fost trecut în rezervă de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: Averea uriașă a unui banal consilier APIA și a unei polițiste: două apartamente, trei case, Mercedes, vacanțe în străinătate și peste 150.000 de lei în conturi Ciolacu vrea să dea CNAS pe mâna unui pensionar special din SRI În ianuarie 2011, Ziarul de Argeș scria: „Medicul oftalmolog al lui Ion Iliescu, generalul maior Cristian Celea, a achiziţionat pachetul majoritar al Ortho Vita Med, cel mai nou şi mai modern laborator de servicii medicale din Piteşti, ridicat în Expo Parc. Suma tranzacţiei n-a fost făcută publică, dar pe surse am aflat că ea s-ar situa în jurul valorii de 5 milioane euro”. În iulie 2012, Ziarul de Tulcea scria: „Doctorul Cristian Celea, fost secretar de stat în Guvernul Adrian Năstase a câștigat o licitație dubioasă organizată de primăria Sulina, preluând în concesionare una dintre cele mai râvnite zone din România, respectiv una dintre ultimele plaje sălbatice, plaja Sulina”. Citește și: BREAKING DNA s-a dus peste președintele PSD al Consiliului Județean Botoșani, Doina Fedorovici, și peste spitalul gestionat de aceasta, unde o gravidă a murit în chinuri, acum câteva luni Combinații rentabile cu Primăria Capitalei În iulie 2023, Lumea Politică relatează o altă afacere interesantă a rezervistului SRI: „După ce Cristian Celea a preluat firma și a ieșit la pensie a făcut o afacere fabuloasă. Raim Comert SRL a preluat un spațiu de 900 mp de la Primăria Capitalei. Administrația Fondului Imobiliar a vândut un spațiu comercial în rate către firma fostului general. Imobilul evaluat la 200.000 de euro de autorități deși în zonă prețul unui mp de spațiu comercial era de cel puțin patru ori mai mare. O altă facilitate a fost posibilitatea ca firma generalului să achite valoarea în rate (…) În 2021, Raim Comert SRL, firma fondată de ginerele lui Virgil Măgureanu și apoi patronată de generalul Cristian Celea a ajuns la Asimed SA. Această companie este controlată de Laurențiu Huică, arestat în 2023 sub acuzația de trafic internațional de stupefiante”. Moșteniri peste moșteniri Potrivit unei declarații de avere din 2017, fostul general SRI era, în luna iulie din acel an, consilier personal al președintelui CNAS. La acel moment, CNAS era condusă de generalul în rezervă Marin Burcea, arestat în septembrie 2017 pentru o uriașă fraudă, de 4,5 milioane de euro. Burcea a ajuns în fața instanței în iulie 2018, în acest dosar, dar procesul trenează și este posibil să se încheie prin prescrierea faptelor. Potrivit declarației de avere din iunie 2023, generalul în rezervă Celea deține 23 de terenuri, inclusiv agricole și forestiere, în patru județe și municipiul București, care însumează peste 100.000 de metri pătrați. El are și două case în Argeș și 3 apartamente în Capitală, plus cinci autoturisme, din care două de epocă, un scuter, trei șalupe și o remorcă. Celea a declarat presei că 18 terenuri și 4 imobile sunt moștenite „de la defuncții mei părinți”, iar despre restul de 5 terenuri a precizat că au fost cumpărate în decurs de 17 ani pentru că și-a permis din punct de vedere financiar. În anul fiscal 2022, Celea nu a avut nici o sursă de venit în afară de chirii și pensia specială de 214.000 de lei.

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani

Sistemul de sănătate, lăsat fără bani. Spitalele, medicii de familie, stomatologii şi toţi profesioniştii care derulează servicii medicale decontate de statul român prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate s-au trezit cu găuri în buget chiar înainte de sărbători. Sistemul de sănătate, lăsat fără bani În mod concret, există o restanţă de circa 11,4 milioane de lei, servicii medicale efectuate pentru luna octombrie care încă nu au fost plătite. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Și este vorba numai de județul Iaşi. Situaţia este fără precedent: au mai întârziat plăţile, dar doar pentru scurt timp. Însă, în ultimele patru luni, întârzierile au devenit regulă. Iar pe octombrie au rămas bani în continuare de venit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră