luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: china

237 articole
Internațional

China resimte efectele sancțiunilor împotriva Rusiei

China resimte efectele sancțiunilor împotriva Rusiei. Exporturile chinezești către Rusia încetinesc pe măsură ce rubla își schimbă valoarea, dovadă clară a efectului de propagare pe care sancțiunile occidentale privind invazia Rusiei în Ucraina îl au în China, chiar dacă aceasta își susține vecinul din punct de vedere diplomatic, relatează Reuters. China resimte efectele sancțiunilor împotriva Rusiei Multinaționalele chineze au rămas în Rusia în timp ce rivalii lor occidentali au fugit, dar companiile chineze mai mici sunt cele mai vulnerabile la pierderile legate de cursul de schimb, mai multe dintre ele declarând pentru Reuters că o mare parte din afacerile lor din Rusia sunt în așteptare, în timp ce ambele părți așteaptă să treacă volatilitatea. Citește și: Invazia Ucrainei se transformă într-un război prelungit care are ca miză estul țării, estimează americanii. Biden sugerează că Putin e atins de paranoia: S-a autoizolat, a arestat consilieri "Produsele pe care trebuia să le trimit în Rusia stau în depozitul meu", a declarat Deng Jinling, a cărui fabrică din estul Chinei produce flacoane de vid. Anul trecut, aproximativ 30% din veniturile sale de 40 de milioane de yuani (6,29 milioane de dolari) au provenit din Rusia. "Clienții noștri așteaptă cu toții să vadă dacă rata de schimb se poate îmbunătăți un pic. Costurile lor sunt prea mari cu rata de schimb din acest moment", a spus ea. Un alt comerciant chinez, care și-a dat doar numele de familie Guo, a declarat că firma sa acționează ca intermediar între clienții ruși și chinezi, dar volumul de produse precum lenjeria de pat și echipamentele de bucătărie pe care le manipulează de obicei a scăzut cu o treime. China este cea mai mare sursă de importuri a Rusiei și a vândut bunuri în valoare de 12,6 miliarde de dolari în Rusia doar în ianuarie și februarie - în principal computere, mașini, încălțăminte și jucării, potrivit datelor vamale. Atât importatorii ruși, cât și exportatorii chinezi își amână afacerile de teamă că vor fi prinși din cauza rublei în creștere. Rubla este în cădere liberă "Deprecierea rublei înseamnă că pierzi bani de fiecare dată când există o vânzare", a declarat Shen Muhui, care conduce un grup comercial care reprezintă peste 20.000 de mici exportatori chinezi în Rusia. El a spus că mai mulți clienți ruși sunt dispuși să folosească yuani chinezi pentru a plăti bunurile, dar nu suficient pentru a face o mare diferență, iar cererea pentru serviciile sale de depozitare în Rusia a scăzut cu aproximativ o cincime de când a început războiul din Ucraina, iar aproximativ 90% dintre membrii săi au fost afectați. "Nu poți crește prețurile pentru că rușii nu-și permit … Așa că ai o pierdere atunci când îți convertești încasările în yuani", a spus Shen. "Exportul către Rusia devine imposibil de realizat". Rubla a înregistrat o volatilitate uriașă atât față de dolarul american, cât și față de yuanul chinezesc, de când Rusia a lansat ceea ce numește "operațiune specială" în Ucraina, pe 24 februarie. Conflictul a declanșat o prăbușire de peste 40% a valorii rublei în raport cu yuanul, deși moneda rusă și-a revenit cu aproximativ 70% de la minimul din 9 martie.

China resimte efectele sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: bbc.com)
China a început să cumpere companiile ruseşti Foto: Kremlin.ru
Eveniment

China a început să cumpere companiile ruseşti

China a început să cumpere companiile ruseşti bucată cu bucată şi să umple golul lăsat de multinaţionalele vestice, relatează Ziarul Financiar. Peste 400 de multinaționale din statele democratice au părăsit Rusia. China a început să cumpere companiile ruseşti Trimisul special al Chinei în Rusia i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi aflaţi în Moscova să profite de oportunităţile economice create de criză, o strategie care ar putea ajuta la atenuarea impactului sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei, scrie Bloomberg. Ambasadorul Zhang Hanhui le-a transmis oamenilor de afaceri chinezi să nu piardă vremea şi să „umple golul“ apărut pe piaţa locală, se arată pe contul oficial de WeChat al Russia Confucius Culture Promotion Association. Deşi nu există nicio referire la sancţiuni sau la respectarea acestora, Zhang a descris situaţia drept o oportunitate. „Actuala situaţie internaţională este complexă. Marile companii au în faţă provocări majore sau chiar perturbări legate de plăţi şi lanţuri de aprovizionare. Acesta este un moment în care companiile private, mici şi mijlocii, pot juca un rol“, potrivit lui Hanhui. Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său chinez Xi Jinping într-o convorbire de săptămâna trecută cu privire la posibile „implicaţii şi consecinţe“ în cazul în care Beijing-ul ar alege să susţină invazia preşedintelui rus Vladimir Putin din Ucraina. Sute de companii occidentale au plecat Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare

132 de persoane au murit în avionul prăbușit (sursa: cnbc.com)
Internațional

132 de persoane au murit în avionul prăbușit

132 de persoane au murit în avionul prăbușit. Niciun supravieţuitor nu a fost găsit în prăbuşirea avionului companiei China Eastern Airlines cu 132 de persoane la bord în sudul Chinei, a informat marţi presa de stat chineză, citată de agenţia DPA, citat de Agerpres. 132 de persoane au murit în avionul prăbușit Epava avionului a fost găsită, dar nimeni nu a fost găsit în viaţă, a anunţat canalul CCTV la aproximativ 18 ore după prăbuşire. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Câteva sute de pompieri şi salvatori sunt implicaţi în eforturile de căutare. Boeingul 737, vechi de şapte ani, a căzut brusc luni de la o înălţime de peste 8.000 de metri, a raportat controlul traficului aerian. La bord se aflau 123 de pasageri şi 9 membri ai echipajului, toţi cetăţeni chinezi. Acesta este cel mai grav accident de aviaţie produs în China în aproape 12 ani. Zborul numărul MU5735 s-a prăbuşit lângă Wuzhou, în provincia din sudul Chinei Guangxi. Aparatul era în drum de la Kunming, în provincia Yunnan, spre Guangzhou în provincia Guangdong. Producătorul american de avioane Boeing a declarat că experţi tehnici sunt pregătiţi să asiste la investigaţia cauzei accidentului, condusă de autorităţile aviaţiei civile chineze.

China, între Occident și Rusia (sursa: cnn.com)
Internațional

China, între Occident și Rusia

China, între Occident și Rusia. Un eventual ajutor pe care China l-ar oferi Rusiei l-ar putea forța pe președintele chinez Xi Jinping să aleagă între relația comercială profitabilă de lungă durată cu Occidentul și parteneriatul strategic cu Moscova, notează Hotnews. China, între Occident și Rusia Din punct de vedere al comerțului, este clar, după convorbirea e aproape două ore a lui Biden cu Xi de vineri, după care Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei reprezintă o opțiune, că Beijingul are o de făcut o alegere cu o miză extrem de mare. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În pofida legăturilor comerciale în creștere cu Asia de Sud-Est și a unei economii care a devenit tot mai puțin dependentă de comerț în ultimul deceniu, interesele economice ale Chinei rămân puternic orientate către democrațiile occidentale, arată datele comerciale analizate de Reuters. Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze. "În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere - Rusia versus toți ceilalți - vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale", a declarat Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China. Lovirea Beijingului cu tipul de sancțiuni economice de amploare care au fost impuse Rusiei ar avea consecințe potențial grave pentru Statele Unite și la nivel global, având în vedere că China este a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare exportator. Peste 33% din exporturile Chinei merg în țările G7 Țările bogate din G7, care formează nucleul unei alianțe anti-Rusia în urma invaziei din Ucraina de luna trecută, consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile Chinei. Aceasta reprezintă o scădere față de aproape jumătate din exporturile Chinei în urmă cu aproape două decenii, dar o cotă relativ constantă din 2014, când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Datele comerciale ale Chinei din ianuarie-februarie 2022 au arătat că exporturile către Uniunea Europeană au crescut cel mai mult, cu 24%. Importurile rusești din China sunt precum cele ale multor alte țări, în fruntea listei de bunuri aflându-se electronicele și bunurile de consum, inclusiv telefoane mobile, computere, îmbrăcăminte, jucării și încălțăminte. China a exportat de 10 ori mai multe telefoane mobile decât în Rusia, ca valoare, numai în Statele Unite, cu 32,4 miliarde de dolari în 2020, pe baza datelor UN Comtrade. Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Cu 27 de miliarde de dolari în 2020, petrolul brut și alte produse petroliere eclipsează toate celelalte importuri din Rusia, acestea fiind în principal mărfuri, inclusiv cupru, cherestea de conifere, gaze naturale lichefiate, cărbune, metale și minereuri.

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme (sursa: newsus.cgtn.com)
Internațional

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme

China spune că nu va ajuta Rusia cu arme. Ambasadorul Chinei în SUA, Qin Gang, a declarat că ţara sa nu va trimite „arme şi muniţie” nici Rusiei, nici Ucrainei, pe fondul zvonurilor privind un presupus sprijin al Beijingului faţă de invazia rusă, transmite EFE, citat de Agerpres. China spune că nu va ajuta Rusia cu arme „Există multă dezinformare cu privire la sprijinul militar al Chinei pentru Rusia. Dezminţim. Ceea ce trimite China sunt medicamente şi saci de dormit. Nu trimitem nici arme şi nici muniţii niciuneia dintre părţi”, a dat asigurări diplomatul chinez într-un interviu acordat duminică postului CBS. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Totodată, Qin Gang a subliniat că ţara sa „este împotriva războiului” şi că va face „tot ceea ce este nevoie pentru a detensiona această criză”, cu toate că a refuzat să condamne invazia, notează EFE. Ambasadorul Qin Gang a calificat conversaţia dintre cei doi lideri drept „sinceră, profundă şi constructivă”, şi în timpul căreia Xi „a spus foarte clar” că Beijingul „mizează pe pace şi se opune războiului”. Întrebat care este motivul pentru care China nu condamnă deschis invazia, Qin Gang a calificat drept „naivă” convingerea că „condamnările rezolvă problema” şi a pledat pentru „diplomaţie”. Cooperare comercială și economică normală între China și Rusia Solicitat să răspundă dacă China oferă susţinere financiară Rusiei în invazia acestei ţări împotriva Ucrainei, Qin Gang s-a limitat să spună că ambele ţări menţin "o cooperare comercială, economică, financiară şi energetică normală". Totodată, diplomatul chinez a apreciat că „relaţia de încredere” dintre Rusia şi China pune Beijingul într-o „poziţie unică pentru a putea media” în soluţionarea conflictului. „China este parte a soluţiei, nu parte a problemei”, a insistat el. Îngrijorare la Casa Albă Administrația Biden este în continuare îngrijorată de faptul că China ia în considerare să răspundă cererii Rusiei de a o ajuta cu echipament militar, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, într-o conferință de presă, relatează The Guardian. „Avem această îngrijorare. Președintele a detaliat care ar fi implicațiile și consecințele dacă China oferă sprijin material Rusiei în timp ce aceasta conduce atacuri brutale împotriva orașelor și civililor ucraineni. Și asta este ceva ce vom urmări și lumea va urmări”, a spus Psaki.

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează

Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează. Este vorba despre ajutor economic şi militar pentru a continua războiul în Ucraina şi a ocoli sancţiunile occidentale, potrivit New York Times (NYT). Washingtonul a avertizat Beijingul să nu acorde asistenţă Moscovei, notează AFP. Rusia cere ajutorul Chinei. SUA ripostează Potrivit NYT, care citează responsabili sub protecţia anonimatului, Rusia a cerut Chinei să îi furnizeze echipament militar pentru război şi ajutor economic în efortul de a depăşi sancţiunile internaţionale. Aceşti responsabili nu au precizat natura exactă a ajutorului solicitat, nici dacă China a răspuns. "Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre asta", a reacţionat un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington pentru mai multe media. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Aceste informaţii de presă au fost difuzate în timp ce consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, urmează să se întâlnească luni la Roma cu Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist din China pentru diplomaţie. Cei doi responsabili şi echipele lor vor "discuta despre eforturile în curs vizând să gestioneze competiţia dintre cele două ţări şi vor discuta despre impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale", a indicat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, într-un comunicat. SUA, mesaj clar: Vor fi consecințe pentru cine ajută Rusia "Supraveghem îndeaproape măsura în care China furnizează, într-un fel sau altul, asistenţă materială sau economică Rusiei", a declarat Jake Sullivan duminică la CNN, adăugând că "este un subiect de preocupare pentru noi". "Am făcut cunoscut Beijingului că nu vom rămâne pasivi şi nu vom lăsa nicio ţară să compenseze pierderile Rusiei cauzate de sancţiunile economice", impuse de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, a insistat el. "Absolut, vor fi consecinţe în cazul unor acţiuni importante vizând să ocolească sancţiunile", a avertizat Jake Sullivan. De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abţinut să îl îndemne pe preşedintele rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina. Dacă va ajuta Rusia, "China s-ar expune la sancţiuni substanţiale şi ar deveni un paria. Refuzul ar menţine deschisă posibilitatea cooperării" cu Occidentul, a estimat pe Twitter diplomatul american Richard Haass, preşedintele think-tankului Council on Foreign Relations.

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate Foto: Banca Centrală a Rusiei
Internațional

Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate

Ministrul rus de Finanţe recunoaște dezastrul generat de sancțiunile internaționale: jumătate din rezervele valutare şi de aur ale Rusiei sunt îngheţate. Rusia speră să crească vânzările spre China. Rusia a anunţat, duminică, că se bazează pe ajutorul oferit de China pentru a face faţă consecinţelor economice generate de sancţiunile occidentale, care se pare că ar fi îngheţat aproape jumătate din rezervele Rusiei de aur şi valută străină, conform declaraţiilor ministrului rus de Finanţe, Anton Siluanov. De asemenea, oficialul rus a precizat că Rusia va consolida cooperarea în ceea ce priveşte schimburile comerciale cu China, conform Reuters. Jumătate din rezervele Rusiei sunt înghețate ”Avem o parte din rezervele noastre de aur şi de schimb valutar în moneda chineză, în yuani. Şi vedem ce presiune exercită ţările occidentale asupra Chinei pentru a limita schimburile comerciale reciproce cu China. Desigur, există presiune pentru a limita accesul la aceste rezerve”, a afirmat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov. ”Dar cred că parteneriatul nostru cu China ne va permite în continuare să menţinem cooperarea pe care am realizat-o şi nu numai să o menţinem, ci şi să o creştem într-un mediu în care pieţele occidentale se închid”, a subliniat el, citat de news.ro. Statele occidentale au impus sancţiuni fără precedent asupra sistemului financiar şi corporativ al Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, acţiune pe care statul rus o numeşte ”operaţiune militară specială”. Afirmaţiile lui Siluanov oferite într-un interviu televizat constituie cea mai clară declaraţie de până acum a Moscovei că va căuta ajutor din partea Chinei pentru a amortiza impactul sancţiunilor. Cele două ţări şi-au consolidat cooperarea în ultima vreme, deoarece ambele au fost supuse unei presiuni puternice din partea Occidentului din cauza acţiunilor de încălcare a drepturilor omului şi a altor chestiuni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, s-au întâlnit la Beijing pe 4 februarie şi au anunţat un parteneriat strategic, despre care au spus că are rolul de a contracara influenţa Statelor Unite. Cei doi lideri au descris parteneriatul drept o prietenie fără limite. 300 miliarde dolari, blocați Sancţiunile asupra rezervelor ruseşti reprezintă una cele mai drastice măsuri aplicate economiei Rusiei. În urmă cu o lună, Siluanov a spus că Rusia va putea rezista sancţiunilor impuse datorită rezervelor abundente şi chiar se gândeşte să ofere euroobligaţiuni investitorilor străini odată ce volatilitatea pieţei se va diminua. Oficialul rus a precizat, duminică, că sancţiunile au îngheţat aproximativ 300 de miliarde de dolari din cele 640 de miliarde de dolari pe care Rusia le avea în rezervele sale de aur şi valută. Siluanov a mai afirmat că Rusia îşi va îndeplini obligaţiunile de stat şi va plăti ruble titularilor de creanţe până când rezervele de stat vor fi dezgheţate. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp

Gafă majoră a diplomației ruse Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Gafă majoră a diplomației ruse

Gafă majoră a diplomației ruse, spre enervarea Beijingului: a trecut statul Taiwan pe lista țărilor definite drept „neprietenoase”. O listă a statelor despre care executivul de la Moscova apreciază că ar fi comis „acțiuni neprietenoase” împotriva „Rusiei, a companiilor și cetățenilor ruși” a fost publicată luni pe site-ul guvernului rus. Gafă majoră a diplomației ruse Țările, organizațiile internaționale și teritoriile considerate „neprietenoase” includ: „Australia, Albania, Andorra, Regatul Unit, inclusiv Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar, statele membre ale Uniunii Europene, Islanda, Canada, Liechtenstein, Micronezia, Monaco, Noua Zeelandă, Norvegia, Republica Coreea, San Marino, Macedonia de Nord, Singapore, SUA, Taiwan, Ucraina, Muntenegru, Elveția, Japonia.” Rusia consideră că Taiwanul face parte din China comunistă. Decizia guvernului de a întocmi această listă a fost provocată de un decret din 5 martie al președintelui Vladimir Putin privitor la ”procedura provizorie de îndeplinire a obligațiilor față de anumiți creditori străini”. Potrivit decretului prezidențial, statul, cetățenii ruși și companiile ruse care au datorii în valută față de creditorii străini din lista țărilor neprietenoase le vor putea plăti în ruble. În plus, toate tranzacțiile firmelor rusești cu cetățeni și companii din statele incluse în listă vor fi aprobate de comisia guvernamentală pentru controlul investițiilor străine. Citește și: Ca să scape de întrebările privind relația cu Rusia, George Simion publică prima poză cu iubita sa Cei mai mulți dintre creditorii străini au anunțat deja că nu vor primi plățile în ruble, iar analiștii străini dezbat dacă această decizie a Rusiei nu însemnaă de fapt o intrare de facto în incapacitate de plată (default).

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei (sursa: fmprc.gov.c)
Internațional

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei

China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei. Poziția Chinei de a respecta suveranitatea și integritatea teritorială a națiunilor, respectarea scopului și principiilor ONU a fost consecventă și clară; poziția se aplică și situației din Ucraina, au transmis oficialii de la Beijing. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă a purtătorului de cuvânt al Externelor chineze, Wang Wenbin. China recunoaște suveranitatea și integritatea Ucrainei Cererile legitime ale Rusiei cu privire la securitate ar trebui recunoscute și abordate în mod corespunzător, având în vedere expansiunea continuă a NATO către est. Preocupările rezonabile de securitate ale tuturor națiunilor ar trebui respectate, a mai arătat Wang Wenbin. Externele de la Beijing susțin că țara lor "salută cele mai curând dialoguri directe și negocieri între Rusia și Ucraina" și "încurajează toate eforturile diplomatice benefice pentru rezolvarea crizei". Citește și: Ucraina va primi apărare aeriană de la NATO. Alianța desfășoară, în premieră, forța de reacție rapidă pentru apărare colectivă "The sovereignty and territorial integrity of all countries should be respected and upheld. The purposes and principles of the UN Charter should also be jointly upheld. This a principle China always follows and a basic norm governing international relations that all countries should adhere to. At the same time, we recognize that the Ukraine issue has a complex and special historical context and understand Russia’s legitimate concerns on security issues. China maintains that all should discard the Cold War mentality and eventually put in place a balanced, effective and sustainable European security mechanism through dialogue and negotiation.", mai menționează transcriptul conferinței de presă.

Cenzura în China comunistă: nu se vor difuza mesaje pro-Occidentale sau critice la adresa Rusiei Foto: Kremlin.ru
Internațional

Cenzura în China comunistă

Cum funcționează cenzura în China comunistă: nu se vor difuza mesaje pro-Occidentale sau critice la adresa Rusiei, arată un mesaj care pare să fi fost publicat din greșeală. China spune că va avea nevoie de susținerea Rusiei când va „rezolva” problema Taiwanului. Cenzura în China comunistă Horizon News, parte a grupului media Beijing News, deținut de Partidul Comunist Chinez, a divulgat, aparent din greșeală, directivele sale interne privind modul în care se va scrie despre invazia Ucrainei de către Rusia. Mesajul a apărut într-o postare pe rețeaua Weibo, marți, 22 februarie, arătând că rețeaua va publica doar conținut favorabil Kremlinului. În mesaj se arăta că orice conținut nefavorabil Rusiei sau pro-occidental trebuie cenzurat, conform unui articol Business Insider. Directiva oferea și instrucțiuni privind restrângerea sferei dezbaterii pe site: toate comentariile utilizatorilor trebuie verificate cu atenție și postate treptat. Mesajul a fost șters în scurt timp. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Un editor de la agenția de știri Xinhua a postat ulterior pe Weibo un mesaj în care susținea că China trebuie să sprijine Rusia din punct de vedere emoțional și moral. El arăta că „China va avea nevoie și de înțelegerea și sprijinul Rusiei atunci când se va lupta cu America pentru a „rezolva problema Taiwanului odată pentru totdeauna”. Xinhua este agenția de știri oficială a Beijingului.

China, laser spre avion militar australian, acuză premierul australian (sursa: Facebook/Scott Morrison)
Internațional

China, laser spre avion militar australian

China, laser spre avion militar australian. Prim-ministrul australian Scott Morrison a declarat că China a comis un "act de intimidare". Guvernul de la Canberra a acuzat o navă chineză că a îndreptat un laser spre un avion militar australian, relatează duminică AFP. China, laser spre avion militar australian Două nave ale marinei chineze se deplasau joi în largul coastei de nord australiene când una dintre ele a îndreptat un laser spre un avion de supraveghere australian, ceea ce "putea pune în pericol vieţi", a afirmat Ministerul australian al Apărării. "Nu pot să consider acest lucru drept altceva decât un act de intimidare", a spus prim-ministrul Scott Morrison, calificând această acţiune drept "nejustificată şi neprovocată". Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Ministrul apărării Peter Dutton a denunţat la rândul lui "un act foarte agresiv". "Cred că guvernul chinez speră că nimeni nu vorbeşte despre aceste acte de intimidare agresive", a declarat el duminică pe canalul de televiziune Sky News. Potrivit Ministerului Apărării, navele se îndreptau spre est în Marea Arafura, situată la nord de oraşul de coastă australian Darwin şi la care au ieşire şi Indonezia şi Papua- Noua Guinee. Eveniment similar în Marea Chinei de Sud Autorităţile chineze nu au reacţionat până acum la acuzaţiile australiene. Canberra a mai acuzat China în 2019 că a vizat aparate de zbor ale armatei australiene cu lasere de tip militar. Era vorba despre elicoptere ale Forţelor aeriene, vizate de lasere în Marea Chinei de Sud, unde tensiunile sunt mari de ani de zile. China revendică cvasitotalitatea acestei mări prin care tranzitează în fiecare an miliarde de dolari în schimburi comerciale. Zona, bogată în resurse naturale, este de asemenea revendicată de Brunei, Malaezia, Filipine, Taiwan şi Vietnam.

Valentin Ionescu
Opinii

Scrisoare către ministrul Culturii: Scăpați-ne de "ceramica de Horezu" din Bulgaria și China!

Domnule ministru, Fiind in concediu, zilele trecute am fost în Olari, fostul sat cu același nume din localitatea Horezu. Unde, după cum știți, este un mic centru de creație pentru ceramica de Horezu inclusă de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial. M-am oprit la atelierul dl. Mihai Biscu, unul dintre cei patru artizani/meșteri în ceramică rămași în viață și zn activitate. Mă așteptam să fie o concentrare (un cluster) de ateliere în ceramică în satul Olari, dar din păcate lucrurile nu stau așa. După cum menționam mai sus nu mai există decât patru artizani în Olari – Horezu care au preluat și conservat tradiția din generație în generație. Restul celor ce vând chiar în Olari sunt "antreprenori", în sensul că au echipe de muncitori de la vechea cooperativă de ceramică din Horezu, care reproduc modele mai vechi de ceramică Horezu. Comerțul prevalează în fața creației și omoară ceramica de Horezu care a apărut în urmă cu peste 300 de ani pe aceste meleaguri. De aceea, vă rețin atenția cu detalierea unei stări de fapt dezastruoase a artei în ceramica din Horezu, pe care Ministerul Culturii ar trebui să o ia în considerare, și totodata îmi permit să formulez câteva sugestii care cred că ar contribui la redresarea acestei arte populare. Orașul Horezu, mai cu seamă pe strada principală ce traversează această localitate, este sufocat de comercianți ce vând ceramică fabricată în China ce reproduce ceramica de Horezu. De asemenea, comercianții vând ceramică din Bulgaria care imită parțial modele tradiționale din ceramica Horezu: culori, desene (de exemplu: spicul de grâu). Din păcate, lipsa de cultură, dar și precaritatea informării publicului cumpărător (consumator de "artă populară"), mai cu seamă din România, încurajează și întrețin comerțul cu falsuri fabricate în China și Bulgaria și care distrug o parte din cultura noastră națională și ruinează artizanii. Unele produse din ceramică din China pot fi considerate produse contrafăcute, cum ar fi de exemplu vase care reproduc "cocoșul de Hurezi" pe care Primăria Horezu l-a înregistrat la OSIM. Alte vase din ceramică fabricate în China, dar care reflectă creația în arta ceramică a generațiilor anterioare nouă sau a artizanilor olari în viață din Horezu, sunt replici/falsuri, dar legal nu pot fi considerate produse contrafăcute, dacă produsele din ceramică originale de Horezu nu sunt protejate legal. Din acest punct pornește analiza legală, respectiv ce se poate face pentru a elimina din piață produsele din China și copierea parțială a ceramicii de Horezu de către produsele bulgărești. "Cocosul de Hurezi", deși este înregistrat la OSIM, este reprodus de ceramica fabricată în China. În acest caz, avem de a face cu produse contrafăcute, pentru care nu există nici o intervenție din partea autorităților române locale sau centrale. În cazul altor produse din ceramică de Horezu în care se reproduc din generație în generație modele și culori de către artizanii locali, fără vreo contribuție creativă a acestora, ar trebui făcută o protecție legală de Ministerul Culturii, atât la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (art. 7 lit. g din Legea nr. 8/1996, coroborat cu alin. 2 al art. 3), cât și la OSIM (Legea nr. 84/1998), ca mărci naționale și mărci ale Uniunii Europene. În cazul in care artizanii din Olari produc ceramica Horezu cu elemente distinctive, în sensul că adaugă unui model/desen mai vechi modele/desene/simboluri noi, rezultat al propriei creații, atunci acești artizani pot înregistra obiectele de ceramică la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și OSIM. Apreciez că este nevoie ca Ministerul Culturii să acorde sprijin/asistență juridică artizanilor din Olari, Horezu, întrucât aceștia nu au informațiile necesare pentru a-și proteja lucrările. Pe de altă parte, am constatat că nu există o asociație/ o breaslă a artizanilor care să susțină drepturile acestora și protecția artei populare în ceramică. De altfel, am menționat deja că nu mai sunt decât patru artizani, dintre care numai doi mai sunt activi, din cât am înțeles la fața locului. De asemenea, comerțul cu falsuri din China și Bulgaria ar trebui eliminat, atât prin informarea publicului (comercianții să fie obligați să afișeze originea fabricării produselor din ceramică), cât și prin confiscarea mărfii și amenzi. Aceste acțiuni sunt necesare o dată cu protecția legală a ceramicii de Horezu. Întrucât în Olari, Horezu, nu au rămas decât patru artizani, există riscul ca tradiția să se piardă. Sunt țări care au traversat această experiență, mai cu seamă în vestul Europei. Deși aceste țări fac în prezent efortul de a reînvia tradițiile artei populare, o bună parte din acestea sunt iremediabil pierdute. Prin urmare, este nevoie de un plan național de relansare a artei populare de tradiție. Un asemenea plan trebuie dublat de un alt plan, care prin marketing promovat pe piața națională și internațională să susțină vânzarea ceramicii de Horezu. În acest mod se asigură un venit artizanilor din Horezu și transmiterea acestei tradiții generațiilor viitoare. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

Criza din Ucraina, o oportunitate pentru Beijing Foto: eng.chinamil.com.cn/ Lu Hongbo
Internațional

Criza din Ucraina, o oportunitate pentru Beijing

Criza din Ucraina, o oportunitate pentru Beijing, arată un înalt comandant militar din forțele aeriene ale SUA. Un general american, Kenneth Wilsbach, comandantul forţelor aeriene ale SUA în Pacific, a avertizat, astăzi, că Beijingul ar putea profita de pe urma crizei ucrainene, pentru a încerca să facă un gest "provocator" în Asia, în timp ce puterile occidentale sunt ocupate să calmeze tensiunile cu Rusia. Criza din Ucraina, o oportunitate pentru Beijing El a subliniat că susţinerea oferită de Beijing Rusiei în conflictul său cu Occidentul asupra Ucrainei suscită întrebări cu privire la intenţiile Chinei în Asia. "Dacă ne întrebăm, oare China va vedea ceea ce se întâmplă în Europa şi (...) va încerca ceva în Indo-Pacific, într-adevăr, aceasta este un motiv de îngrijorare", a subliniat responsabilul militar american în marja unui Salon de aeronautică de la Singapore. "Am îngrijorări cu privire la faptul că ei (China) ar putea dori să profite. Nu ar fi surprinzător dacă ei vor încerca ceva ce ar putea fi provocator, pentru a vedea în ce măsură reacţionează comunitatea internaţională", a spus generalul american. Acum câteva zile, Wall Street Journal a publicat un editorial, „Ukraine Is a Distraction From Taiwan”, în care aprecia că SUA nu vor putea să desfășoare forțe în Europa și, în același timp, să protejeze Taiwanul. În plus, Taiwanul se află într-o locație crucială din punct de vedere strategic, pe rutele maritime aglomerate, cu aliați ai SUA la nord (Japonia) și la sud (Filipine). Taiwanul, crucial pentru securitatea aliaților SUA Dacă Armata Populară de Eliberare, armata Chinei comuniste, ar fi capabilă să ocupe insula, ar submina capacitatea Americii de a le apăra pe ambele și ar zdrobi credibilitatea angajamentelor sale față de alți aliați și parteneri în fața puterii dure în creștere a Chinei, scrie site-ul War on the Rocks. „Existența Taiwanului ca democrație liberală prosperă oferă, de asemenea, o alternativă convingătoare la China autocratică: demonstrează că democrația și capitalismul de piață liberă sunt potrivite pentru o societate de limbă chineză. Oamenii din Taiwan împărtășesc norme și valori cu Occidentul, nu cu Partidul Comunist Chinez, și este o poveste de succes strălucitoare pentru eforturile SUA de a promova prosperitatea și libertatea în lume. Ucraina ar putea fi la fel într-o zi, dar dacă o va face, probabil, va fi printr-o integrare economică mai strânsă cu Uniunea Europeană, nu prin legăturile sale slabe cu Statele Unite. Din toate aceste motive, dacă Taiwanul ar intra sub controlul Beijingului, interesele americane ar fi afectate mult mai grav decât într-un atac rusesc asupra Ucrainei”, mai arată War on the Rocks. Beijingul este acuzat de mai mulţi ani că provoacă tensiuni în regiune, în măsura în care China îşi întăreşte controlul asupra insulelor şi insuliţelor din Marea Chinei de Sud. China revendică aproape toată această zonă, ceea ce contestă mai multe ţări riverane precum Malaezia, Vietnam, Filipine, Taiwan sau Brunei. SUA nu au revendicări asupra acestei zone, însă apără principiul libertăţii de a naviga pe rute maritime strategice, potrivit AFP.

Cenzura comunistă chineză a tăiat serialul Friends (sursă: Facebook/Friends)
Internațional

Cenzura comunistă chineză a tăiat serialul Friends

Cenzura comunistă chineză a tăiat serialul Friends. Serialul ''Friends'' a fost cenzurat în China, stârnind indignarea fanilor acestei producţii americane de televiziune, reacţia de revoltă fiind la rândul ei cenzurată pe reţelele sociale, relatează luni AFP.Revenirea mult aşteptată vineri a seriei cult "Friends" din anii 1990 pe site-urile de streaming chineze a fost perturbată după ce fanii au observat dispariţia oricăror referiri la relaţia unuia dintre personajele feminine cu o persoană de acelaşi sex.Pe reţeaua de socializare Weibo, echivalentul Twitter din China, hashtag-ul "Friends cenzurat" a fost vizualizat de zeci de milioane de ori. Cenzura comunistă chineză a tăiat serialul Friends În vizor, modificările aduse celui de-al doilea episod al primului sezon, difuzat de platformele Bilibili, Tencent, iQiyi şi Youku."Am descoperit că toate dialogurile care menţionau homosexualitatea lui Carol, fosta soţie a lui Ross, fuseseră tăiate. Tăierile sunt evidente", a scris un internaut al cărui mesaj a atras peste 177.000 de like-uri.Puterea comunistă şi-a intensificat în ultimii ani cenzura asupra temelor "sensibile" precum sexualitatea, violenţa sau politica, în special în filmele importate. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe elAceastă atitudine suscită ironia unora dintre internauţi. "De ce să vorbim despre homosexualitate? Nu există aşa ceva aici, unde domneşte o eternă perfecţiune. Toată lumea e fericită sub acest guvern", a scris într-un mesaj persiflator un utilizator al platformei Weibo.Aceste critici au fost la rândul lor şterse de pe reţeaua de socializare, iar hashtag-ul subversiv a fost înlocuit duminică cu un altul: "De ce este Friends atât de popular". Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie opriteSerialul, difuzat din 1994 până în 2004 în Statele Unite, este foarte cunoscut în China, unde milioane de persoane l-au vizionat pe DVD.Mulţi tineri chinezi susţin că au învăţat limba engleză cu ajutorul "Friends", care a fost difuzat în streaming între 2012 şi 2013, fără a fi cenzurat.În 2019, mai multe scene din "Bohemian Rhapsody" referitoare la sexualitatea lui Freddie Mercury, solistul formaţiei Queen, au fost la rândul lor şterse din versiunea difuzată în China.Recent, filmul cult al lui David Fincher "Fight Club", a suscitat stupoarea cinefililor din cauza unui final trunchiat. În urma unui apel, finalul filmului a fost în cele din urmă restabilit.Unii producători îşi asumă ei înşişi tăierea unor scene din filme sau din seriale în speranţa de a obţine autorizaţie de difuzare pe piaţa chineză.

UE trebuie să apre Lituania în fața Chinei (sursă: Facebook/Comisia Europeană)
Internațional

UE trebuie să apre Lituania în fața Chinei

UE trebuie să apre Lituania în fața Chinei, potrivit unui oficial francez. Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de fermitate pentru a apăra Lituania împotriva presiunilor economice ale Chinei, a afirmat duminică ministrul francez pentru comerţ exterior, Franck Riester, citat de AFP."Ceea ce face China cu Lituania este în mod clar o coerciţie. Chinezii folosesc armele comerciale şi economice pentru a exercita presiuni politice asupra noastră", a declarat pentru AFP ministrul care va prezida luni o reuniune cu omologii săi din UE la Marsilia.UE a sesizat la sfârşitul lui ianuarie Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) împotriva Chinei, acuzată că blochează importurile lituaniene, pe fondul tensiunilor diplomatice pe tema Taiwanului. UE trebuie să apre Lituania în fața Chinei Lituania se consideră pedepsită pentru că a permis acestei insule să-şi deschidă o reprezentanţă oficială în capitala sa, Vilnius, sub nume propriu, stârnind furia Chinei care respinge orice utilizare oficială a cuvântului Taiwan. Beijingul nu-i recunoaşte statutul de stat acestei insule pe care o consideră a fi una dintre provinciile sale. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe elFranck Riester, care pledează pentru "mai multă fermitate, mai puţină naivitate" din partea Europei în problemele comerciale, consideră că UE a evoluat deja mult, în special sub efectul politicii agresive a Chinei ori a Statelor Unite din epoca Donald Trump.În contextul în care comerţul liber este "aproape un scop în sine", Europa "doreşte să continue schimburile comerciale, o dimensiune esenţială a economiei noastre, dar nu cu orice preţ, nu cu preţul concurenţei neloiale, nu cu preţul companiilor europene expuse la preluări rapace", a explicat demnitarul francez. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie opriteEl a subliniat că libertatea schimburilor comerciale nu se poate face nici prin sacrificarea mediului, nici prin compromisuri asupra valorilor democratice.Comisia Europeană a prezentat în decembrie un proiect de instrument care va pedepsi orice ţară care foloseşte sancţiuni economice pentru a face presiuni asupra UE sau a unuia dintre membrii săi.Acest instrument "anti-coerciţie" urmează să fie negociat cu statele membre şi cu Parlamentul European. Franck Riester speră să ajungă la o "poziţie consensuală" a celor 27 de sub preşedinţia franceză, până la sfârşitul lunii iunie.Ministrul mai speră ca negocierile privind un instrument de reciprocitate în deschiderea pieţelor publice să ajungă la bun sfârşit în primul semestru al anului."În prezent, Europa oferă acces la 95% din pieţele sale publice restului lumii", dar "companiile europene au acces la mai puţin de 30% din pieţele publice din Statele Unite sau Japonia şi la aproape nimic în China", potrivit demnitarului francez."Deci, spunem acum +stop, de-ajuns+. Dorim ca pieţele publice ale partenerilor noştri să se deschidă companiilor noastre, altfel ne vom închide pieţele publice pentru companiile lor", a mai declarat Franck Riester.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră