joi 02 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: china

310 articole
Eveniment

Ce cadou i-a făcut Beijingul lui Musk

Ce cadou i-a făcut Beijingul lui Elon Musk după ce a spus că Taiwanul ar trebui „absorbit” de China comunistă: mașinile Tesla vor fi scutite de taxa de cumpărare a autovehiculelor, scrie Taiwan News. Vânzările Tesla din China comunistă se află la un nivel record, în ultimele luni. În schimb, în Taiwan, ministrul Apărării, Chiu Kuo-cheng, a spus că nu vor mai fi cumpărate noi mașini Tesla. Acestea erau achiziționate pentru a îndeplini obiectivele de protecție a mediului. Ce cadou i-a făcut Beijingul lui Musk Într-un interviu pentru Financial Times, patronul Tesla a recomandat ca Taiwanul să fie absorbit în China comunistă ca o zonă administrativă specială care ar putea fi „rezonabil acceptată”. El a apreciat că, deși „nu-i va face pe toți fericiți”, termenii guvernării Beijingului asupra Taiwanului ar putea fi „mai îngăduitori decât în Hong Kong”. Circa 30-50% din mașinile Tesla sunt produse la Shanghai, în China. Tesla stock has been in free fall ever since Elon started publicly siding with Russia & China, against America pic.twitter.com/mHHoMMbxje— LeGate☮️ | pillow-fight.com (@williamlegate) October 15, 2022 „Inițial, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Mao Ning, a fost citat de știrile difuzate de China Central Television News (CGTN), sâmbătă, 8 octombrie, descriind propunerea lui Musk drept o „declarație nepotrivită”. Cu toate acestea, duminică (9 octombrie), Mao a făcut un pas înapoi și a fost citat de CGTN cu o declarație care părea să susțină afirmațiile lui Musk: „Cu condiția ca suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare ale Chinei să fie garantate, după reunificare, Taiwanul se va bucura de un grad ridicat de autonomie ca regiune administrativă specială”, a spus Mao. A doua zi, Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) a anunțat că variantele Model S și Model X ale Tesla vor fi scutite de taxa de cumpărare a vehiculelor. Anunțul indică faptul că cele două modele vor intra în curând pe piața chineză din nou, după o lungă întrerupere”, scrie Taiwan News. Ukraine-Russia Peace:- Redo elections of annexed regions under UN supervision. Russia leaves if that is will of the people.- Crimea formally part of Russia, as it has been since 1783 (until Khrushchev’s mistake).- Water supply to Crimea assured.- Ukraine remains neutral.— Elon Musk (@elonmusk) October 3, 2022 Musk vrea ca Putin să păstreze Crimeea Declarațiile lui Musk despre Taiwan au apărut într-un moment în care provocaseră rumoare propunerile sale referitoare la Ucraina. El a sugerat că Kievul ar trebui să accepte anexarea Crimeei de către Rusia în schimbul încheierii războiului. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina „Este foarte pozitiv că un bărbat ca Musk caută o cale de ieșire din situație”, a spus, ulterior, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov. „Pe de altă parte, toate aceste reflecții, chiar și ale tuturor celor care găsesc înțelepciunea să gândească, sunt spulberate de decizii precum decizia lui Zelenski de astăzi despre imposibilitatea negocierilor cu Vladimir Putin”, a mai spus Peskov.

Ce cadou i-a făcut Beijingul lui Musk Foto: Twitter/ BBC
Xi: China, unificare forțată cu Taiwan (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan. Beijingul va încerca să reunifice Taiwanul pe cale paşnică, dar nu va "renunţa niciodată la folosirea forţei" dacă va fi necesar, a declarat preşedintele Xi Jinping duminică, în timpul unui discurs la congresul Partidului Comunist Chinez (PCC) care se desfăşoară la Beijing, transmit AFP şi Reuters. Xi: China, unificare forțată cu Taiwan "Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi efort pentru reunificarea paşnică (a Taiwanului), dar nu vom renunţa niciodată la folosirea forţei şi ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare. Rezolvarea problemei Taiwanului este treaba poporului chinez însuşi şi (trebuie) să fie rezolvată doar de poporul chinez. Reunificarea ţării trebuie să fie şi va fi realizată", a declarat preşedintele Chinei, condamnând orice "separatism şi interferenţă" străină în această chestiune, conform AFP. China consideră Taiwanul, guvernat democratic, ca fiind propriul său teritoriu şi îşi reafirmă în mod regulat intenţia de a reunifica insula, în ciuda obiecţiilor puternice ale guvernului de la Taipei, care respinge revendicările de suveranitate şi spune că doar poporul insulei are dreptul de a-şi decide viitorul. Tensiunile au crescut dramatic în august, după ce China a organizat manevre de război în apropierea Taiwanului, în urma vizitei la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Aceste activităţi militare au continuat, deşi într-un ritm redus. Xi refuză discuțiile cu Tsai Luni, în discursul său de ziua naţională, preşedinta taiwaneză, Tsai Ing-wen, a declarat că războiul între Taiwan şi China "nu este absolut deloc o opţiune" şi şi-a reiterat disponibilitatea de a discuta cu Beijingul. China refuză să vorbească cu Tsai, considerând-o o separatistă. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Beijingul a oferit Taiwanului un model de autonomie de tipul "o ţară, două sisteme", aceeaşi formulă pe care o foloseşte şi pentru Hong Kong. Însă toate partidele politice principale din Taiwan au respins această propunere, iar aceasta nu are aproape niciun sprijin public, potrivit sondajelor de opinie. Referindu-se la Hong Kong, Xi Jinping a lăudat, în discursul său de duminică, tranziţia acestui teritoriu "de la haos la guvernare" de la impunerea în 2020 a unei legi privind securitatea naţională care a suprimat vocile disidente din teritoriu.

Alianța Chinei cu Rusia, o greșeală majoră Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Alianța cu Rusia, o greșeală majoră

Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore, Bilahari Kausikan, fost secretar permanent al ministerului de Externe al acestui oraș-stat, îl desființează pe secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC). Într-un interviu pentru Nikkei Asia, Bilahari Kausikan, identifică trei greșeli majore făcue de Xi Jinping, una din acestea fiind alianța „fără limite” cu Rusia. Alianța cu Rusia, o greșeală majoră Iată cele trei greșeli „macro” identificate de fostul diplomat din Singapore în interviul pentru Nikkei Asia: „Prima mare greșeală a fost abandonarea prematură a abordării lui Deng Xiaoping de „a-ți ascunde capacitățile și a-ți aștepta timpul”. Punctul de declanșare a fost criza financiară globală din 2008. A dus la mult prea multe laude. Aceasta este o greșeală ireversibilă pentru că, odată ce te lauzi, chiar dacă ulterior taci, oamenii nu vor uita ce ai spus”, a spus Kausikan. A doua greșeală identificată de diplomatul din Singapore: China a început să creadă în propria propagandă, că SUA și Vestul sunt în declin. „America poate fi într-un declin relativ și are o mulțime de probleme, este adevărat. Dar declinul este relativ, nu absolut. În urmă cu aproximativ o lună și ceva, profesorul de la Universitatea din Beijing, Wang Jisi, a oferit un interviu în care subliniază un punct foarte important. El spune că nu credeți că SUA este în declin absolut; SUA se află doar într-un declin relativ față de China, deoarece suntem în creștere. SUA este încă absolut dominantă asupra oricărei alte țări majore, a spus Wang”, relatează Kausikan. Bilahari Kausikan Foto: Universitatea Națională din Singapore A treia greșeală majoră a lui Xi Jinping este alianța „fără limite” cu Rusia. Potrivit lui Kausikan, Rusia va fi o povară („liablity”) pentru China și o va încurca. În schimb, tot ce poate oferi Rusia este energie ieftină. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream El a spus că SUA trebuie să fie „foarte atente” ce vând Chinei comuniste. „Trebuie să fii foarte atent acum pentru a vedea ce fel de semiconductori vinzi China. Vindeți doar semiconductori care ar putea fi utilizați numai în mașini de spălat. Bine, de ce nu? Dar nu le vinde lucruri care pot fi folosite în rachete ghidate de precizie. Devine foarte, foarte complicat. Foarte, foarte tehnic. Fiecare caz trebuie studiat”, a arătat diplomatul.

China vrea război hibrid împotriva Taiwanului (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, ROC)
Internațional

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului. China urmăreşte experienţa războiului din Ucraina pentru a dezvolta strategii de "război hibrid" împotriva Taiwanului, inclusiv utilizarea de drone şi presiune psihologică, a afirmat miercuri un înalt oficial taiwanez din sfera securităţii, citat de Reuters. Lecții de la Rusia Taiwan studiază cu atenţie lecţiile războiul din Ucraina pentru a se informa cum ar putea reacţiona în cazul în care China, care consideră insula propriul teritoriu, îşi pune în practică ameninţările de a folosi forţa pentru a-şi revendica suveranitatea, explică Reuters. În august, China a organizat exerciţii militare în jurul Taiwanului pentru a-şi manifesta nemulţumirea în legătură cu o vizită la Taipei a preşedintei Camerei reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, continuând ulterior activităţile militare, deşi într-un ritm redus. Directorul general al Oficiului de Securitate Naţională din Taiwan, Chen Ming-Tong, a asigurat miercuri în legislativul de la Taipei că şi China urmăreşte cu atenţie la ceea ce se întâmplă în Ucraina. China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului "Anul acesta, armata comunistă a împrumutat din experienţa războiului Rusia-Ucraina pentru a dezvolta împotriva Taiwanului şi a-şi consolida pregătirea de luptă împotriva unor duşmanilor puternici", a declarat Chen Ming-tong. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței După exerciţiile din august, China şi-a extins "zona gri" şi activităţile hibride împotriva Taiwanului, în special prin utilizarea de drone care au zburat ambele în apropierea insulelor controlate de Taiwan în largul coastelor Chinei şi în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, a spus Chen. Biroul pentru afaceri taiwaneze din China nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a Reuters. China afirmă că Taiwan este responsabil de creşterea tensiunilor, spunând că acesta "complotează" cu forţe străine împotriva Beijingului pentru a promova independenţa formală a insulei.

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea. China a acuzat miercuri Statele Unite pentru lansarea rachetelor balistice nord-coreene, spunând că Washingtonul "otrăveşte" mediul de securitate din regiune, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, divizat pe această chestiune, informează AFP. China vrea "sinceritate" de la Washington "Luând notă" de lansarea de către Phenian a unei rachete balistice care a trecut peste Japonia, adjunctul ambasadorul chinez, Geng Shuang a subliniat "numeroasele exerciţii militare comune desfăşurate de Statele Unite şi alte ţări din regiune". "Recentele lansări ale Coreei de Nord sunt strâns legate de seria de exerciţii militare din regiune", a spus el. "În problema nucleară, Statele Unite aplică un standard dublu şi sunt angajate în manevre politice care otrăvesc mediul de securitate din regiune. În acest context, tensiunile crescute în peninsulă nu ar trebui să surprindă", a adăugat reprezentantul Chinei, făcând apel la "sinceritate" din partea Washingtonului, care ar trebui să "răspundă preocupărilor rezonabile" ale regimului nord-coreean. El a amintit că Rusia şi China au propus o rezoluţie la sfârşitul anului 2019 pentru a diminua sancţiunile impuse Coreei de Nord. Un text aflat încă pe masă, care ar putea crea o atmosferă favorabilă reluării dialogului, potrivit acestuia. SUA vor întărirea sancțiunilor China şi Rusia vor să răsplătească Coreea de Nord pentru acţiunile sale rele şi acest lucru nu poate fi luat în serios de către Consiliu, a răspuns ambasadoarea SUA Linda Thomas-Greenfield, apărându-se de orice responsabilitate pentru testele nord-coreene şi făcând apel la o întărire a sancţiunilor mai degrabă decât la diminuarea lor. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În luna mai, China şi Rusia au respins o rezoluţie a Consiliului de Securitate care dorea să impună noi sancţiuni Coreei de Nord. Dacă în 2017 Consiliul a adoptat în unanimitate trei serii de sancţiuni grele, membrii săi îşi exprimă de luni de zile opiniile contrare în acest dosar sensibil, formând două tabere: Rusia şi China de o parte, iar restul Consiliului, de cealaltă parte. Nu este aşteptată adoptarea vreunui text după întâlnirea de urgenţă a Consiliului de Securitate după ce o propunere de declaraţie comună a fost blocată în perioada premergătoare întâlnirii, informează dpa care citează surse diplomatice de la New York. Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea Coreea de Nord a lansat joi două rachete balistice spre Marea Japoniei, la două zile după lansarea unui proiectil similar deasupra Japoniei şi a calificat aceste teste drept măsuri corecte de retorsiune împotriva Washingtonului şi a Seulului şi a exerciţiilor lor militare în regiune, transmite AFP. Potrivit armatei sud-coreene citate de agenţia de presă Yonhap, două rachete cu rază scurtă de acţiune au fost lansate joi dimineaţă spre Marea Japoniei. Garda de coastă japoneză a confirmat că a detectat aceste proiectile. Aceste lansări prezintă "măsuri de retorsiune juste ale armatei populare coreene împotriva manevrelor militare comune dintre Coreea de Sud şi Statele Unite, care provoacă o escaladare a tensiunilor militare în Peninsula Coreeană", potrivit unui comunicat nord-coreean. Această a şasea lansare în mai puţin de două săptămâni este "absolut inacceptabilă", a reacţionat imediat premierul japonez Fumio Kishida. Consiliul de Securitate al ONU, întrunit Şi Statele Unite au condamnat joi lansarea rachetelor balistice de către Coreea de Nord din zorii zilei, considerând că ele reprezintă o încălcare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi o ameninţare la adresa vecinilor regionali şi a comunităţii internaţionale. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a adăugat însă că SUA sunt angajate într-o abordare diplomatică şi a cerut Coreei de Nord să se angajeze în dialog, conform Reuters. Lansarea are loc în momentul în care Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit la New York pentru a discuta despre lansarea de marţi. Potrivit autorităţilor sud-coreene şi japoneze, racheta nord-coreeană a parcurs aproximativ 4.600 km, probabil cea mai lungă distanţă într-un test realizat de regimul de la Phenian. Răspunsurile militare ale SUA și Coreea de Sud Coreea de Sud şi Statele Unite au răspuns miercuri lansând cinci rachete balistice către ţinte fictive din Marea Japoniei. Cu o zi înainte, forţele aeriene ale celor două ţări au efectuat exerciţii de tir de precizie în Marea Galbenă. Totodată, Seulul a anunţat revenirea în regiune a portavionului american cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan, care a efectuat exerciţii împreună cu marina sud-coreeană în luna septembrie. Coreea de Nord, care a adoptat în septembrie o nouă doctrină conform căreia statutul de putere nucleară este calificat ca fiind "ireversibil", şi-a intensificat în 2022 testele şi a lansat o rachetă balistică intercontinentală pentru prima dată din 2017.

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă (sursa: Facebook/US Department of Defense)
Internațional

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă

Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă. Ministrul american al Apărării Lloyd Austin a declarat că nu consideră iminentă o invazie a Chinei asupra Taiwanului, dar că Beijingul va încerca să stabilească o "nouă normalitate" cu activităţile sale militare în jurul insulei, informează duminică Reuters. Invazia chineză în Taiwan, nu iminentă O vizită întreprinsă în august în Taiwan de preşedinta Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, a iritat China, care a lansat ulterior exerciţii militare în jurul insulei. Acestea continuă şi în prezent, chiar dacă la o scară mult mai redusă. "Nu văd o invazie iminentă", a spus Austin într-un interviu pentru CNN. "Ceea ce vedem este acţiunea Chinei pentru a stabili ceea ce ea va numi noua normalitate. O activitate sporită - noi vedem o serie de traversări ale liniei centrale de către aeronavele lor. Acest număr a crescut de-a lungul timpului. Noi vedem mai multă activitate a vaselor lor de suprafaţă în şi în jurul apelor Taiwanului", a precizat Austin. SUA şi aliaţii lor au răspuns la aceste exerciţii militare ale Chinei continuând să navigheze prin regiune. O navă de război a marinei americane şi o fregată canadiană au tranzitat Strâmtoarea Taiwan pe 20 septembrie. Biden: SUA vor ajuta un Taiwan atacat Washingtonul va continua să conlucreze cu aliaţii şi partenerii săi "pentru a asigura menţinerea unei regiuni Indo-Pacifice libere şi deschise", a mai spus Austin pentru CNN. Beijingul consideră că Taiwanul este parte a teritoriului său şi că strâmtoarea - care separă insula de China continentală şi care constituie una dintre căile de navigaţie cele mai frecventate din lume - îi aparţine. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Această nouă tranzitare militară americano-canadiană - prima în ultimele 11 luni - survine după o declaraţie a lui Joe Biden care a afirmat că trupe americane ar putea veni în ajutorul Taiwanului în ipoteza unei invazii chineze.

Rusia intensifică spionajul cyber Foto: Twitter
Internațional

Rusia intensifică spionajul cyber

Cu majoritatea spionilor expulzați din Vest, Rusia intensifică spionajul cyber, a avertizat, azi, contraspionajul finlandez, SUPO. Serviciul finlandez de securitate a invocat și posibilitatea unor atacuri cyber asupra infrastructurii, dar a apreciat că riscul este redus. Însă documentul SUPO publicat azi insistă și asupra spionajului Chinei comuniste. Rusia intensifică spionajul cyber „Considerăm că este foarte probabil ca Rusia să se orienteze către mediul cyber în timpul iernii. Cu toate acestea, considerăm că este puțin probabil ca un atac cibernetic să paralizeze infrastructura critică în viitorul apropiat”, a spus directorul Supo, Antti Pelttari. Finnish civilian intelligence service SUPO states that there is a low but real threat from Russian covert activity.Says that Russia has conducted assassinations and attacks on armories in Europe. Continuous Russian hacking attempts on sensitive systems.https://t.co/X8XtJ7iNIa— Petri Mäkelä (@pmakela1) September 29, 2022 „Agenția de securitate a avertizat, de asemenea, că statele autoritare „își pot asigura accesul sau influența asupra infrastructurii critice” prin achiziții sau investiții corporative și a identificat China ca pe un potențial risc, alături de Rusia”, scrie Bloomberg. „Există riscul ca un alt stat să obțină astfel informații despre operațiunile serviciilor sau autorităților publice care sunt esențiale pentru societatea finlandeză”, explică SUPO. „China continuă să se angajeze în operațiuni active de culegere informații care vizează Finlanda, iar invazia rusă din Ucraina nu a avut vreun impact semnificativ asupra acestor operațiuni. China folosește atât resurse umane, cât și metodele de spionaj cibernetic”, se arată în scurtul document publicat de SUPO. Autoritățile finlandeze au apreciat că războiul Rusiei în Ucraina și expulzările unor diplomați ruși, care au urmat, au împiedicat operațiunile de spionaj rusești, determinând această țară să apeleze din ce în ce mai mult la mediul cyber pentru colectarea de informații. Citește și: Rusia poate declanșa haosul prin sabotaje submarine: sudul Italiei, fără net, tranzacții financiare, blocate. Ipoteză: explozibilii care au distrus Nord Stream, plasați cu luni în urmă Metoda tradițională de spionaj a Rusiei este de a folosi resursele umane sub acoperire diplomatică, dar asta a devenit acum substanțial mai dificil, a declarat Serviciul finlandez de Securitate și Informații, Supo, într-un raport asupra securității naționale, publicat joi.

Meta a blocat conturi ruserști care făceau propagandă anti-ucraineană
Eveniment

Meta a blocat conturi propagandă anti-ucraineană

Meta a blocat mii de conturi rusești false de pe Facebook și Instagram care făceau propagandă anti-ucraineană. Potrivit Bloomberg, aceste conturi cheltuiseră pe promovare 105.000 de dolari. Meta nu va returna banii, ci îi va folosi pentru a spori securitatea acestor rețele sociale. Meta a blocat conturi care făceau propagandă anti-ucraineană Operaţiunea rusă a început în mai şi a vizat în principal Germania, dar şi Franţa, Italia, Ucraina şi Marea Britanie, a explicat David Agranovich, un reprezentant al Meta, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii. În centrul operaţiunii se aflau circa 60 de site-uri care imitau site-urile unor media cunoscute, printre care ziarele germane Spiegel şi Bild, cotidianul englez The Guardian sau agenţia italiană de presă ANSA. Declarație Meta Reţeaua rusă posta acolo articole care criticau Ucraina şi pe refugiaţii ucraineni sau susţineau Rusia, după care le distribuia pe YouTube, Facebook, Instagram, Telegram, Twitter sau site-uri de petiţii online. Ambasade ale Rusiei preluau și răspândeau aceste dezinformări. Removing Coordinated Inauthentic Behavior From China and Russia https://t.co/CH4i5Gpu56— Meta Newsroom (@MetaNewsroom) September 27, 2022 Însă unii jurnalişti de investigaţie au început să pună la îndoială autenticitatea acestor site-uri, determinând Meta să deschidă propria anchetă. "Probabil este vorba de cea mai importantă şi mai complexă operaţiune de origine rusească pe care am întrerupt-o de la începutul războiului din Ucraina", existând "o combinaţie cu adevărat neobişnuită de sofisticare şi de forţă brută", potrivit lui Agranovich. În total, compania californiană a precizat că a blocat 1.633 de conturi, 793 pagini şi un grup pe Facebook, precum şi 29 de conturi pe Instagram. ALERT - Facebook parent Meta said it derailed a campaign out of China to influence upcoming US elections by posing as people in the United States taking sides on “hot button” issueshttps://t.co/9wwbVjgsLW— Insider Paper (@TheInsiderPaper) September 27, 2022 De asemenea, Meta a eliminat o rețea mult mai mică de conturi originare din China. Acest grup viza utilizatorii din SUA, din Republica Cehă, precum și audiența de limbă chineză și franceză. Campania a fost mult mai mică - mai puțin de 100 de conturi, pagini și grupuri în total - și a convins mai puțin de 300 de utilizatori să le urmărească. Citește și: VIDEO Conductele Nord Stream 1 și 2, ciuruite: se semnalzează scurgeri de gaze. Germania suspectează un sabotaj. Prețul la gaze a sărit cu 12% Potrivit presei din SUA, scopul rețelei chinezești era să influențeze alegerile din SUA, din noiembrie 2022.

Aliații încep să ia distanță de Putin Foto: Twitter
Internațional

Aliații încep să ia distanță de Putin

Aliații încep să ia distanță de Putin: China și India își schimbă atitudinea față de regimul de la Kremlin, iar Turcia își declară public susținerea pentru Ucraina. Doar premierul Ungariei, Viktor Orban, își intensifică declarațiile pro-Rusia, cerând anularea tuturor sancțiunilor. Aliații încep să ia distanță de Putin „Pentru unii analiști chinezi, eșecurile lui Putin și escaladarea războiului au oferit Chinei o oportunitate de a se îndepărta de Rusia – o schimbare subtilă care a început odată cu întâlnirea lui Xi cu Putin. „China nu are altă opțiune decât să stea puțin mai departe de Putin din cauza escaladării războiului, a agresiunii și anexării sale și a amenințării sale reînnoite de război nuclear”, a spus Shi Yinhong, de la Universitatea Renmin, citat de CNN. China won't help Russia around sanctions, even though Chinese President Xi Jinping and Russian President Vladimir Putin have strong ties. China's main trading partner is the US. China's goal in Ukraine is Western failure. ? #russiaisaterrorisstate #Ukraine #Russia #China #Putin pic.twitter.com/4Tfk5Cgv0t— Herry Napitupulu (@HerryNapit) September 16, 2022 Pe de altă parte, CNN scrie că cele două puteri autoritare sunt în mod natural aliate împotriva Vestului. Ieri, într-un discurs ținut la ONU, ministrul australian de Externe Penny Wong a cerut Chinei să-și folosească influența și să ceară Rusiei să pună capăt invaziei din Ucraina. În plus, recentul summit din Uzbekistan, al statelor reunite în cadrul Shanghai Cooperation Organization, nu a oferit Rusiei sprijinul pe care-l aștepta. Universitarii chinezi scriu că Turica și China preiau rolul deținut de Rusia în Asia Centrală. Mediul de afaceri din China este deranjat de modul în care conflictul din Ucraina a perturbat rețele de comerț. „India nu sprijină invazia Rusiei și nici nu face pur și simplu echilibru între două mari puteri. În schimb, o schimbare subtilă, dar majoră, este în curs: decuplarea lentă, dar inevitabilă, a Indiei de Rusia”, arată Forreign Affairs. India, îngrijorată de China „Deși Rusia rămâne deocamdată o sursă importantă atât de echipament militar, cât și de energie, New Delhi se extrage încet din orice dependență de Moscova. Antiamericanismul profund înrădăcinat, un element de bază al vechii elite strategice a Indiei, dispare, iar India și Statele Unite sunt acum mai aproape ca niciodată. Legăturile Rusiei cu China au devenit mai puternice, la fel cum relația dintre India și China a devenit mai stâncoasă; ciocnirile de la frontieră, din 2020, au făcut ca guvernul Indiei să vadă China ca pe o provocare existențială la adresa securității naționale indiene”, mai scrie revista. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare În ceea ce privește Turcia, azi, purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan, Ibrahim Kalim, a spus că țara sa sprijină ucraina și nu va recunoaște referendumurile de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub ocupația Kremlinului.

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu. China a cerut miercuri un "armistiţiu prin dialog" în Ucraina, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o mobilizare militară parţială, transmite AFP. Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu "Suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor trebuie respectate, obiectivele şi principiile Cartei ONU trebuie urmărite, preocupările de securitate legitime ale tuturor ţărilor trebuie luate în considerare şi toate eforturile în favoarea unei rezolvări paşnice a crizelor trebuie susţinut", a declarat într-o conferinţă de presă Wang Wenbin, purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe. "Facem apel la părţile interesate să implementeze un armistiţiu prin dialog şi consultare şi să găsească o soluţie care să satisfacă preocupările de securitate legitime ale tuturor părţilor, imediat ce va fi posibil", a adăugat reprezentantul diplomaţiei de la Beijing. "China face apel la toate părţile interesate să îşi aplaneze diferendele în mod convenabil prin dialog şi consultare şi este gata să colaboreze cu comunitatea internaţională pentru a continua să joace un rol constructiv în detensionarea situaţiei", a mai spus el. Prietenia ruso-chineză, strânsă Putin a decretat miercuri mobilizarea parţială în Rusia şi a promis că va face uz de "toate mijloacele disponibile" pentru apărarea teritoriului ţării sale, în special împotriva Occidentului, după ce regiunile din Ucraina controlate de forţele ruse au anunţat că vor organiza referendumuri pentru unirea cu Rusia. Citește și: VIDEO Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”. Analist britanic: „Chill everyone”! AFP reaminteşte că Moscova şi Beijingul au legături mai apropiate în ultimii ani şi susţin că relaţia lor pentru contrabalansarea dominaţiei mondiale a SUA este "nelimitată". Săptămâna trecută, Putin s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping la un summit regional în Uzbekistan; cei doi şefi de stat au atras mai mulţi lideri asiatici în favoarea unei noi "ordini internaţionale" care sfidează influenţa occidentală.

Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci (sursa: npr.org)
Internațional

Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci

Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci. China a criticat aspru luni recentele declaraţii ale preşedintelui american Joe Biden care a asigurat că Statele Unite vor apăra Taiwanul în cazul unei intervenţii chineze, Beijingul denunţând o "gravă încălcare" a promisiunilor diplomatice ale Washingtonului, informează Reuters şi France Presse, citând Ministerul chinez de Externe. China vrea reunificare, nu secesiune China îşi rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare ca răspuns la activităţile care divizează naţiunea, a declarat Mao Ning, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, într-o conferinţă de presă. "Suntem gata să facem tot posibilul în eforturile privind o reunificare paşnică. În acelaşi timp, nu vom tolera nicio activitate care vizează secesiunea", a subliniat Mao Ning. Reprezentanta MAE chinez a cerut SUA să trateze problemele legate de Taiwan "cu atenţie şi în mod corespunzător" şi să nu trimită "semnale false" forţelor separatiste care pledează pentru independenţa insulei, avertizând Statele Unite să nu prejudicieze grav relaţiile sino-americane şi pacea în Strâmtoarea Taiwan. Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci China a calificat afirmaţiile preşedintelui american Joe Biden drept o "gravă încălcare" a promisiunilor diplomatice ale Washingtonului, notează AFP. "Există o singură China în lume, Taiwanul face parte din China, iar guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legitim al Chinei", a conchis purtătoarea de cuvânt a MAE chinez. Într-un interviu difuzat în weekend, canalul american de televiziune CBS l-a întrebat pe Joe Biden dacă "americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze". Președintele american a răspuns: "Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent". Taiwan, o problemă de 73 de ani China consideră Taiwanul, cu o populaţie de 23 de milioane de locuitori, drept una din provinciile sale pe care încă nu a reuşit să o reunifice cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). Citește și: Biden aproape i-a declarat război Chinei: Vom apăra Taiwanul „dacă ar avea loc un atac fără precedent” În trei comunicate comune semnate în 1972, 1979 şi 1982, SUA s-au angajat să recunoască guvernul de la Beijing ca unic reprezentant legitim al Chinei. Washingtonul şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Taipeiul în 1979. SUA înarmează masiv Taipeiul Declaraţiile lui Joe Biden intervin după o apropiere semnificativă între SUA şi Taiwan într-un moment în care relaţiile Beijing-Washington sunt la cel mai scăzut nivel în ultimele decenii. Un proiect de lege care prevede, în premieră, un ajutor militar american direct Taiwanului a trecut miercuri o etapă cheie în Congres. Cu câteva zile înainte, Washingtonul anunţase vânzări de arme către Taiwan în valoare de 1,1 miliarde de dolari. Duminică, la solicitarea AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat că politica SUA faţă de Taiwan "nu s-a schimbat".

China pompează miliarde de dolari în propaganda externă Foto: Twitter
Eveniment

China pompează miliarde în propaganda externă

China comunistă pompează miliarde de dolari în propaganda externă și construiește cultul personalității lui Xi Jinping. Un editorial semnat de Fu Hua, redactor șef la agenția Xinhua - editorial comentat ulterior de Bloomberg - arată care sunt direcțiile acestei propagande: întărirea mesajelor transmise pe Internet în conformitate cu directivele date de liderul Xi Jinping. Agenția Bloomberg atrage atenția că regimul de la Beijing cheltuie sume uriașe pentru propganda externă, chiar dacă rezultatele de până acum sunt dezamăgitoare. China pompează miliarde de dolari în propaganda externă „Agenția de știri Xinhua trebuie să adopte o poziție clară în ceea ce privește politica și să persevereze în consolidarea publicității online a gândirii lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chineze”, scrie redactorul-șef al Xinhua, care mai îndeamnă presa să nu devieze „nici un minut” de la viziunea lui Xi Jinping. „În fața mediului internațional complicat, Xinhua consideră consolidarea construirii de conturi pe platforme de socializare de peste mări ca un punct de plecare important pentru a-și îmbunătăți capacitățile de comunicare internațională. Numărul total de fani ai conturilor depășește 280 de milioane”, mai arată propagandistul chinez. „Acestea nu sunt vorbe goale. Operațiunile de propagandă în străinătate ale Chinei sunt extinse, bine finanțate și se accelerează. În pofida amplorii lor, ele se bucură de mult mai puțină atenție decât notoriile campanii de dezinformare rusești din ultimii ani. (…) La fel ca Rusia, China este hotărâtă să submineze atractivitatea și eficacitatea societăților deschise. Spre deosebire de Rusia, China are mijloacele de a investi în jurnaliști și instituții media”, comentează, pentru Bloomberg, Adam Minter. El spune că este o greșeală că propaganda Chinei comuniste este subestimată. Minter arată că, în 2015, cheltuielile cu prapaganda externă ale Chinei comuniste erau estimate între 7 și zece miliarde de dolari anual. Agenția Xinhua și-a majorat numărul de birouri externe de la 100 la 186. Citește și: Sora unei foste miss Buzău a primit de la subalternii politici ai lui Ciolacu funcții grase la CFR și Loterie. Ex-miss Buzău, aproape de șeful PSD Diplomații chinezi își dau like între ei Un studiu recent al Universității Oxford a constatat că, între iunie 2020 și februarie 2021, diplomații chinezi au postat pe Twitter de 201.382 de ori, obținând aproape 7 milioane de aprecieri și 1,3 milioane de retweet-uri. Însă unul din 10 retweet-uri a venit din conturi care au fost ulterior suspendate, arată Bloomberg, citând studiul Oxford. Deși cercetătorii nu aveau date pentru a face legătura între aceste retweet-uri și China, ei spus că studiul oferă „dovezi extinse despre unde și cum un actor de stat puternic precum China comunistă poate fi capabilă să creeze o iluzie de influență umflată asupra discursului global”. #China /#UKA University of #Oxford report shows 98,000 tweets were connected with a Chinese program spreading the propaganda statements of #Beijing’s ambassador in London.@Pro-CCP: False Pro-China Accounts Invade #Twitter in the UK https://t.co/2YR6bHdvBd #CommunistPropaganda— BitterWinterMagazine (@BitterWinterMag) May 28, 2021 Cu toate acestea, impresiile globale negative despre China au atins un vârf, remarcă Bloomberg. La începutul anului 2022, Pew Research a chestionat persoane din 19 țări cu privire la opiniile lor despre China. Doar 27% dintre respondenți și-au exprimat o opinie favorabilă.

Biden aproape i-a declarat război Chinei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden aproape i-a declarat război Chinei

Biden aproape i-a declarat război Chinei. Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că trupele americane vor apăra Taiwanul dacă insula este invadată de China, o declaraţie care ar urma să provoace din nou furia Beijingului, notează AFP. Biden aproape i-a declarat război Chinei Întrebat dacă "americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze", liderul american a răspuns la CBS: "Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent". Solicitat de AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat, totuşi, duminică seară că politica Statelor Unite cu privire la Taiwan "nu s-a schimbat". China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze - regimul care a condus cândva China continentală şi în prezent conduce doar Taiwanul. Conceptul de "ambiguitatea strategică" În interviul său, preşedintele Statelor Unite a mai subliniat că nu este pe cale "să încurajeze" insula să-şi declare independenţa oficială. "Este decizia lor", a declarat el. Joe Biden a enervat deja Beijingul afirmând la sfârşitul lui mai că Statele Unite vor interveni militar pentru a sprijini Taiwanul în cazul unei invazii a Chinei comuniste. Ulterior, el a făcut un pas înapoi, afirmându-şi ataşamentul faţă de "ambiguitatea strategică". Acest concept deliberat neclar, care guvernează politica Washingtonului privind Taiwanul de decenii, constă pentru SUA în a urma principiul "unei singure Chine", fără a recunoaşte oficial Taiwanul, susţinând în acelaşi timp militar insulă fără a menţiona dacă vor interveni sau nu militar pentru a o apăra în caz de invazie. Ceea ce a făcut posibilă menţinerea unei anumite stabilităţi în regiune până în prezent. SUA nu vrea violențe între Beijing și Taipei Pe de altă parte, Washingtonul aplică o "politică a unei singure Chine": Statele Unite recunosc oficial un singur guvern chinez, cel de la Beijing. Dar, în acelaşi timp, se abţin să aprobe poziţia Beijingului conform căreia Taiwanul este o parte inalienabilă a singurei Chine care va fi reunită într-o zi. Citește și: SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan – analiză Statele Unite consideră că depinde de Beijing şi Taipei să găsească o soluţie, dar se opun oricărei utilizări a forţei pentru a schimba statu quo-ul. "Suntem de acord cu ceea ce am semnat cu mult timp în urmă", a spus Joe Biden în cursul interviului său. Arme, dinspre Washington spre Taiwan Afirmaţii preşedintelui Biden intervin, însă, vin după o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Miercuri, un proiect de lege care prevede primul ajutor militar direct al SUA pentru Taiwan a depăşit o etapă-cheie în Congresul american. Cu câteva zile mai devreme, Washingtonul a anunţat vânzarea de arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taipei. La începutul lunii august, o vizită în Taiwan a a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul. China a lansat ulterior cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei, reaminteşte AFP.

SUA trebuie să se înarmeze Foto: China military
Eveniment

SUA trebuie să se înarmeze

SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan, arată o analiză a profesorului Hal Burns, de la Școala de Studii Avansate din cadrul universității John Hopkins, publicată de Blomberg. SUA trebuie să se înarmeze „Dacă America vrea să câștige un potențial război cu China, peste câțiva ani, ar fi bine să înceapă să se reînarmeze mult mai serios, înainte ca conflictul să înceapă (...) Criza care a izbucnit în august, după ce președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul, iar Beijingul a răspuns cu cea mai mare demonstrație de forță din Pacificul de Vest din ultimul sfert de secol, i-a făcut pe mulți oficiali americani să se teamă că numărătoarea inversă spre conflict a început. Acesta nu este un secret bine păstrat: consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat (...) că există o „amenințare distinctă” a unei invazii chineze a Taiwanului. Directorul National Intelligence, Avril Haines, a caracterizat această amenințare drept „acută”. În public, Pentagonul spune doar că nu se așteaptă la o invazie în următorii doi ani”, arată Burns, în Bloomberg. Analyse vom China-Versteher: Greift China Taiwan an? Immer wieder kursiert eine Jahreszahl https://t.co/Pia7TGcrj6— FOCUS online (@focusonline) September 17, 2022 El arată că jocuri de război arată fie o victorie obținută cu pierderi uriașe - dacă China invadează Taiwanul, iar SUA sprijină regimul democratic de la Taipei - fie că partea americană pierde. Aceste jocuri arată că SUA ar pierde 700-900 de avioane, adică jumătate dinn total. Burns arată că, dacă se pune problema înlocuirii pierderilor, China comunistă este în avantaj: Beijingul are capacități de trei ori mai mari decât SUA în ceea ce privește construcțiile de nave militare. În general, idnsutria americană de armament este acum mult diminuată. Rachete cu rază lungă, esențiale „Drept urmare, SUA s-ar putea găsi într-o poziție teribilă după doar câteva luni – chiar și doar câteva săptămâni – de lupte. Ar putea avea dificultăți să înlocuiască munițiile ghidate, cu rază lungă de acțiune, care ar fi esențiale pentru a lovi navele chineze în apele din jurul Taiwanului, fără a fi nevoită să se aventureze în ghearele rachetelor antinavă și sistemelor de apărare aeriană ale Chinei. Pierderea unui număr mare de nave sau avioane ar putea face dificilă câștigarea unui război prelungit în Pacificul de Vest. Chiar dacă Washingtonul ar câștiga, aceste pierderi ar putea lăsa armata paralizată ani de zile”, arată Bloomberg. Analiza arată că, până acum, administrația Biden a ezitat să majoreze bugetul Pentagonului. „Arsenalul autocrației ar putea fi în curând pregătit pentru război. Arsenalul democrației va face față provocării?”, concluzionează Burns. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, cu ajutorul SUA, arată simulările făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale. În 18 din cele 22 de runde ale jocurilor de război, rachetele chineze scufundă o mare parte a flotei de suprafață a SUA și a Japoniei și distrug „sute de aeronave la sol”. UK invites Taiwan to sign queen’s condolence book in symbolic China rebuke https://t.co/sunxnI0ZRQ— Fox News (@FoxNews) September 18, 2022

După Ucraina, urmează Taiwanul Foto: Kremlin.ru
Internațional

După Ucraina, urmează Taiwanul

Directorul adjunct al CIA David Cohen spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027. Cohen a arătat că la Beijing nu a fost luată încă o decizie fermă, dar armata trebuie să fie gata să execute liderului politic. După Ucraina, urmează Taiwanul Reporterul CNN pe chestiuni de informații și securitate națională, Katie Bo Lillis, a scris pe Twitter că directorul adjunct al CIA, David Cohen, i-a spus că Xi dorește „să aibă capacitatea de a prelua controlul Taiwanului prin forță până în 2027”. Cu toate acestea, el a adăugat că comunitatea de informații a Statelor Unite nu crede că Xi a ajuns la o decizie cu privire la momentul în care să lanseze o invazie. Chinese President Xi Jinping has told his military that he wants to have the capability to take control of Taiwan by force by 2027, per CIA Deputy Director David Cohen—but, he said, the IC does not currently believe that Beijing has made a decision about whether to proceed.— Katie Bo Lillis (@KatieBoLillis) September 16, 2022 Xi „a cerut armatei să-l pună într-o poziție în care, dacă asta vrea să facă, să poată”, a scris Lillis, citându-l de Cohen. Oficialul CIA a spus că liderul chinez încă preferă „să obțină controlul prin mijloace non-militare”, a mai arătat corespondentul CNN. Bătaia luată de Rusia îndeamnă la prudență Colin H. Kahl, subsecretarul Pentagonului, a spus, potrivit unui articol de pe pagina de Internet a ministerului american al Apărării, că, deși China este foarte interesată să-și extindă sfera de influență politică și militară în regiunea indo-pacifică, va fi probabil precaută când va fi vorba de o mișcare agresivă precum o invazie a Taiwanului. China ar putea însă învăța din experiența Rusiei de după invadarea Ucrainei, a spus Kahl. „Aș spera că vor învăța din experiența Rusiei: Hei, poate… nu ar trebui să facem asta”, a spus subsecretarul de stat. „Nu cred că au schimbat ora…Nu este un mister faptul că Xi Jinping i-a dat armatei termen până în 2027 pentru a-și dezvolta capacitățile militare pentru o reunificare forțată cu Taiwanu – dacă ia decizia de a face asta. Dar nu am văzut niciun indiciu că a luat decizia de a face acest lucru”, a mai arătat Kahl. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida O preocupare mai mare este agresivitatea sporită a Chinei în strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud și în alte zone din regiune și modul în care aceste acțiuni agresive ar putea duce la consecințe nedorite, care ar putea rezulta din neînțelegeri, se mai arată în articolul de pe site-ul Pentagonului. #China Preparing To Take #Taiwan Over By 2027 - CNN Claims Citing #CIACIA Deputy Director David Cohen said that Chinese President Xi Jinping wants his military to be capable of seizing Taiwan by 2027.Maybe, but this could also be Chinese disinformationhttps://t.co/6hmqdQyXJg pic.twitter.com/KaN3h63iek— Indo-Pacific News - Geo-Politics & Military News (@IndoPac_Info) September 17, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră