joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

china

321 articole
Eveniment

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times. „Putin este nebun”, a apreciat un oficial de la Beijing

La întâlnirea de la început de februarie, 2022, președintele Rusiei, Vladmir Putin, nu i-a spus omologului său chinez, Xi Jinping, că va invada Ucraina, pe scară largă, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times într-un articol intitulat „Planul lui Xi Jinping de a reseta economia Chinei și a-și recâștiga prietenii”. La circa trei săptămâni de la acele discuții, armata rusă trecea granița cu Ucraina. Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina Unul dintre oficialii de la Beijing cu care FT a discutat a susținut că Putin, la întâlnirea cu Xi Jinping din 4 februarie 2022, cu 20 de zile înainte de invadarea Ucrainei, a spus că Rusia „nu exclude să ia nicio măsură posibilă” dacă teritoriul rus este atacat și acest lucru ar duce la un dezastru umanitar. Publicația susține că a discutat cu nu mai puțin de cinci reprezentanți ai Chinei comuniste, iar Beijingul a interpretat afirmațiile din februarie ale lui Putin drept un anunț că va recurge la o manevră militară limitată, nu la o invazie pe scară largă. Urmare a acestei interpretări greșite, un ministru adjunct de Externe, expert în problemele Rusiei, a fost epurat și trimis pe un post de conducere la radio-televiziunea națională. FT subliniază că transcrierea conversației dintre Putin și Xi nu a fost publicată, așa că nu este clar despre ce vorbeau aceștia. După întâlnirea lor din februarie 2022, Vladimir Putin și Xi Jinping au emis o declarație comună subliniind că prietenia dintre cele două țări „nu are granițe” și „nu există zone interzise în cooperare”. Financial Times arată că regimul de la Beijing este îngrijorat de impactul asupra relațiilor cu Europa, după ce China comunistă și-a arătat susținerea pentru Moscova, după invazia din Ucraina. „Putin este nebun”, ar fi afirmat un oficial chinez, care a subliniat că decizia de a ataca Kievul a fost luată într-un grup foarte restrâns. În plus, Beijingul se teme că a sprijinit un perdant, iar Moscova va deveni un actor minor, după ce va pierde în fața Ucrainei. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Liderii vest-europeni fac coadă la Beijing Potrivit FT, resetarea pregătită de China comunistă, în materie de politică externă, va începe cu regândirea relațiilor cu Moscova. Beijingul se laudă cu eforturile sale de a opri Rusia să folosească arma nucleară. În plus, această țară ar fi gata să participe la eforturile de reconstrucție a Ucrainei. Publicația britanică arată că eforturile lui Xi Jinping de a recăpăta încrederea Europei de Vest au avut rezultate: au fost la Beijing, în ultimele săptămâni, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și Charles Michel, președintele Consiliului European, în timp ce președintele Franței, Emanuel Macron, și premierul Italiei, Georgia Meloni, urmează să sosească. Citește și: Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore îl desființează. Alianța cu Rusia, o greșeală majoră Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore, Bilahari Kausikan, fost secretar permanent al ministerului de Externe al acestui oraș-stat, l-a desființat pe secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC). Într-un interviu pentru Nikkei Asia, Bilahari Kausikan, el a identificat trei greșeli majore făcue de Xi Jinping, una din acestea fiind alianța „fără limite” cu Rusia.

Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times. „Putin este nebun”, a apreciat un oficial de la Beijing
COVID, scăpat de sub orice control în China: 90% din locuitorii provinciei Henan, infectați
Internațional

COVID, scăpat de sub orice control în China: 90% din locuitorii provinciei Henan, infectați

COVID, incontrolabil în China, 90% - infectați. Aproape 90% dintre locuitorii din Henan, una dintre cele mai populate provincii ale Chinei, au fost infectaţi cu COVID-19, a declarat luni un oficial al autorităţilor sanitare regionale, în timp ce ţara se confruntă cu un val de infectări fără precedent în ultimii trei ani, potrivit BBC. COVID, incontrolabil în China, 90% - infectați În provincia Henan (centru), a treia cea mai populată provincie din China, 89% din populaţie fusese infectată cu COVID-19 până pe data de 6 ianuarie, a declarat Kan Quancheng. Pe baza acestui procent, circa 88,5 milioane de persoane ar fi contractat deja COVID-19, din cei aproape 100 de milioane de locuitori ai provinciei. Numărul vizitelor medicale pentru febră a atins un vârf pe 19 decembrie şi de atunci a scăzut constant în Henan, a precizat oficialul chinez pentru presă. Autorităţile se aşteaptă la un nou val de infectări în timpul Anului Nou Lunar (22 ianuarie anul acesta), când milioane de chinezi din oraşe vor merge în zonele rurale pentru a se reuni cu familiile lor. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide După trei ani de măsuri sanitare considerate printre cele mai stricte din lume, China a abandonat brusc la începutul lunii decembrie aşa-numita politică "zero COVID". De atunci, ţara se confruntă cu cel mai grav focar de coronavirus, cunoscând o explozie a numărului de cazuri. China, cu 1,4 miliarde de locuitori, a înregistrat de la ridicarea restricţiilor sanitare în decembrie doar 30 de decese din cauza COVID, în pofida valului de contaminări. Numeroşi experţi şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră însă că aceste cifre nu reflectă situaţia reală din ţară.

NASA, serios îngrijorată că China comunistă ar putea ocupa bucăți din Lună, bogate în resurse
Eveniment

NASA, serios îngrijorată că China comunistă ar putea ocupa bucăți din Lună, bogate în resurse

NASA este serios îngrijorată că China comunistă ar putea ocupa bucăți din Lună, bogate în resurse, a arătat, într-un interviu pentru Politico, Bill Nelson, șeful administrației spațiale americane. SUA au programat zborul spațial Artemis 2, în jurul Lunii, pentru mai 2024. Aceasta ar fi prima misiune lunară cu echipaj uman de la Apollo 17, din decembrie 1972. NASA, îngrijorată că China ar putea ocupa bucăți din Lună „Este un fapt: suntem într-o cursă spațială. Și este mai bine să avem grijă să nu ajungă într-un loc pe Lună sub masca cercetării științifice. Și nu este dincolo de tărâmul posibilităților ca ei să spună: «Stai departe, suntem aici, acesta este teritoriul nostru»”, a spus fostul senator și astronaut din Florida. El a oferit ca exemplu situația din Marea Chinei de Sud, unde armata chineză a stabilit baze pe insule disputate: „Dacă te îndoiești de asta, uită-te la ce au făcut cu Insulele Spratly”. Potrivit șefului NASA, cursa dintre SUA și China devine din ce în ce mai dură, iar următorii doi ani ar putea determina cine o câștigă. El a remarcat „progresul extraordinar” în explorarea spațiului pe care China l-a făcut în ultimii zece ani, adăugând că data „aterizării lor pe Lună este din ce în ce mai aproape”. Întrebat dacă astronauții americani se vor întoarce pe Lună înaintea Chinei, Nelson a răspuns: „Va fi voia lui Dumnezeu”. Today, Orion performed its last close approach to the Moon before returning to Earth. This time the spacecraft flew close to 80 miles above the surface!During the maneuver, Orion harnessed the Moon’s gravity to slingshot back to Earth. ?See you soon, @NASA_Orion! pic.twitter.com/69fZjIO7ak— Bill Nelson (@SenBillNelson) December 5, 2022 „Armata americană și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea crescândă cu privire la dezvoltarea de către Beijing a sistemelor spațiale care ar putea amenința sateliții americani și a tras un semnal de alarmă cu privire la implicațiile de securitate ale incursiunilor Beijingului în spațiu. Și armata americană este în alertă «Este cu totul posibil ca ei să ne ajungă din urmă și să ne depășească», a declarat generalul locotenent Nina Armagno, din cadrul Forțelor Spațiale, luna trecută, în timpul unei vizite în Australia, în timp ce China își lansa al 10-lea echipaj pe stația sa spațială Shenzhou. „Progresul pe care l-au făcut a fost uimitor – uimitor de rapid.” Un raport recent al Pentagonului către Congres a evidențiat o serie de progrese recente pentru programul spațial chinez. Raportul cita capacitatea de pionierat a Chinei, nu doar de a ateriza pe partea îndepărtată a Lunii, ci de a configura un releu de comunicații folosind un satelit care a fost lansat cu un an înainte între Pământ și Lună”, mai explică Politico. Citește și: VIDEO Kitsch sovietic, dulcegării și propagandă pentru război: revelionul la televiziunile lui Putin. „Amintește de satira «Primăvară pentru Hitler»”, a comentat un cercetător danez

Taiwan, deși amenințat militar de China, se oferă să ajute Beijingul să gestioneze noul val de COVID
Internațional

Taiwan, deși amenințat militar de China, se oferă să ajute Beijingul să gestioneze noul val de COVID

COVID: Taiwanul vrea să ajute China. Preşedinta Taiwanului a întins duminică, în urarea sa de Anul Nou, o "ramură de măslin" Beijingului, propunându-i ajutorul în faţa recrudescenţei contaminărilor de COVID-19 în China continentală. COVID: Taiwanul vrea să ajute China Insula democrată Taiwan, cu 24 de milioane de locuitori, trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei, care o consideră parte din teritoriul său ce trebuie recucerită, cu forţa dacă va fi necesar. Într-o alocuţiune cu accente paşnice, preşedinta Tsai Ing-wen a declarat că taiwanezii sunt "gata să furnizeze ajutorul necesar în baza preocupărilor umanitare" Beijingului, "din moment ce există o nevoie". Preşedinta şi-a exprimat speranţa că ajutorul taiwanez ar putea "ajuta mai multe persoane să iasă din pandemie şi să treacă în Anul Nou sănătoşi". China se confruntă cu o explozie de cazuri de COVID-19 după ce a abandonat brusc, luna trecută, politica sa strictă de "zero-COVID", la trei ani după apariţia coronavirusului în oraşul Wuhan. Xi nu a răspuns În discursul său televizat de Anul Nou, sâmbătă, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că "lumina speranţei este în faţa noastră", prevenţia şi controlul epidemiilor intrând "într-o fază nouă". Însă Xi Jinping a mai afirmat, într-un alt discurs, vineri, că Beijingul "a combătut cu fermitate tentativele separatiste menite să obţină şi intervenţia forţelor externe în această perspectivă". Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Relaţiile dintre Taiwan şi China s-au deteriorat în 2022, Beijingul accentuând presiunea militară, diplomatică şi economică asupra insulei autonome. În august, Beijingul a organizat exerciţii militare masive lângă insulă, pentru a protesta împotriva unei vizite la Taipei a lui Nancy Pelosi, pe atunci preşedinta Camerei Reprezentanţilor SUA. Ape agitate în strâmtoarea Taiwan În discursul său tradiţional de Anul Nou, duminică, Tsai Ing-wen a declarat că activităţile militare chineze în jurul Taiwanului nu sunt de "niciun ajutor" pentru menţinerea relaţiilor dintre cele două părţi. "Războiul nu a fost niciodată o opţiune pentru a rezolva probleme. Doar dialogul, cooperarea şi obiectivul comun de a promova stabilitatea şi dezvoltarea regiunii pot permite mai multor persoane să se simtă în siguranţă şi fericite", a declarat ea. O misiune comună pentru Taiwan şi China în 2023 este de "a restabili schimburile sănătoase şi durabile post-pandemie între populaţiile de pe ambele maluri" ale strâmtori Taiwan, a adăugat preşedinta taiwaneză. "Avem de asemenea datoria comună de a menţine pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan şi în regiune", a pledat ea.

SUA: Utilizarea TikTok a fost interzisă pe dispozitivele guvernamentale, potrivit legii de finanţare a guvernului adoptată de Congres
Eveniment

SUA: Utilizarea TikTok a fost interzisă pe dispozitivele guvernamentale, potrivit legii de finanţare a guvernului adoptată de Congres

Utilizarea TikTok a fost interzisă pe dispozitivele guvernamentale, potrivit legii de finanţare a guvernului adoptată de Congres, anunță CNBC, citat de news.ro. Măsura care scoate în evidenţă îngrijorarea tot mai mare legată de riscurile pentru securitatea naţională implicate de aplicaţia de partajare a conţinutului video scurt deţinută de grupul chinez ByteDance. Utilizarea TikTok a fost interzisă pe dispozitivele guvernamentale Proiectul de lege, care trebuie să fie semnat de preşedintele Joe Biden, solicită, de asemenea, platformelor de comerţ electronic să facă mai multe verificări pentru a împiedica vânzarea online a mărfurilor contrafăcute şi obligă companiile care urmăresc fuziuni mari să plătească mai mult pentru a depune actele la agenţiile federale antitrust. Congresul nu a reuşit să adopte multe dintre cele mai agresive proiecte de lege care vizează tehnologia, inclusiv legislaţia antitrust care ar impune magazinelor de aplicaţii dezvoltate de Apple şi Google să ofere dezvoltatorilor mai multe opţiuni de plată şi o măsură care ar impune noi bariere pentru a proteja copiii online. Şi, deşi Congresul a făcut mai multe progrese în acest an decât în trecut către un proiect de lege de compromis privind standardele naţionale de confidenţialitate, rămâne doar un mozaic de legi de stat care determină modul în care sunt protejate datele consumatorilor. Grupul de centru-stânga din industria tehnologică Chamber of Progress a salutat excluderea mai multor proiecte de lege antitrust care i-ar fi vizat pe susţinătorii săi, printre care Apple, Amazon, Google şi Meta Dar proiectele de lege adoptate de parlamentari în pachetul de cheltuieli îşi vor pune în continuare amprenta asupra industriei tehnologice în alte moduri. TikTok susține că nu păstrează datele colectate în China Interzicerea TikTok pe dispozitivele guvernamentale ar putea fi în beneficiul unor platforme rivale precum Snap şi Facebook şi Instagram, deţinute de Meta, care concurează şi pentru atenţia tinerilor consumatori. Proiectul de lege include o excepţie pentru autorităţile din domeniile aplicării legii, securităţii naţionale şi cercetării. Parlamentarii de ambele părţi ale culoarului politic, precum şi directorul FBI Christopher Wray, şi-au exprimat teama că structura de proprietate a TikTok ar putea face vulnerabile datele utilizatorilor din SUA, deoarece companiile cu sediul în China ar putea fi obligate prin lege să predea informaţii despre utilizatori. TikTok a spus în mod repetat că datele utilizatorilor din SUA nu sunt păstrate în China. Compania a lucrat la un acord cu administraţia SUA pentru a atenua temerile de securitate naţională prin intermediul Comitetului pentru investiţii străine din S.U.A. ”Suntem dezamăgiţi de faptul că Congresul a luat măsuri pentru a interzice TikTok pe dispozitivele guvernamentale – un gest politic care nu va face nimic pentru a promova interesele de securitate naţională – în loc să încurajeze Administraţia să încheie revizuirea Tik Tok în privinţa securităţii naţionale”, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok. Pachetul de cheltuieli include, de asemenea, INFORM Consumers Act, care urmăreşte să împiedice vânzarea online a produselor contrafăcute, furate sau dăunătoare. Proiectul de lege impune pieţelor online precum Amazon să colecteze prompt informaţii precum detalii bancare şi de contact de la ”orice vânzător terţ de mare volum” şi să verifice aceste date. Amazon, Etsy și eBay, de acord cu proiectul Deşi Amazon s-a opus iniţial proiectului de lege, anul trecut, scriind că acesta a fost ”susţinut de unii retaileri mari” şi susţinând că va pedepsi întreprinderile mici care vând online, compania a ajuns să susţină o versiune a proiectului de lege, spunând că este important să aibă un standard federal mai degrabă decât un mozaic de legi statale. Etsy şi eBay au susţinut anterior proiectul de lege. ”Adoptarea legii bipartizane INFORM ar fi o victorie majoră pentru consumatori, care merită să ştie de la cine cumpără atunci când vizitează o piaţă online”, a spus Adam Kovacevich, directorul general al Chamber of Progress, într-un comunicat. Deşi măsurile antitrust mai ambiţioase care vizează platformele digitale nu au fost incluse în legislaţia de sfârşit de an, există un proiect de lege care ajută la strângerea de bani pentru agenţiile antitrust care examinează fuziunile. Legea de modernizare a taxelor de înregistrare a fuziunilor va creşte costurile pe care companiile care urmăresc fuziuni mari trebuie să le plătească pentru a depune actele la agenţiile antitrust. Proiectul de lege reduce, de asemenea, costul pentru tranzacţii mai mici şi permite ca taxele să fie ajustate în fiecare an în funcţie de indicele preţurilor de consum. Măsura este menită să ajute la finanţarea Comisiei Federale pentru Comerţ şi a Departamentului de Justiţie Antitrust, care au înregistrat o creştere mare a numărului dosarelor de fuziune în ultimii ani, fără creşteri adecvate ale bugetului. Citește și: Putinismul lui Macron îi deranjează și pe politicienii aflați la conducerea Germaniei: Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova

Disperare la Kremlin: Putin l-a trimis pe Medvedev la Beijing pentru a cerși ajutor mai ales economic, după ce livrările de petrol rusesc s-au prăbușit
Internațional

Disperare la Kremlin: Putin l-a trimis pe Medvedev la Beijing pentru a cerși ajutor mai ales economic, după ce livrările de petrol rusesc s-au prăbușit

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a întreprins o vizită surpriză la Beijing, unde a discutat cu preşedintele chinez Xi Jinping despre conflictul din Ucraina. Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, a postat pe canalul său Telegram o înregistrare video în care se poate vedea cum este primit de Xi, cum zâmbesc pentru poze, precum şi o reuniune între oficiali chinezi şi ruşi. Potrivit lui Dmitri Medvedev, el şi Xi au discutat despre parteneriatul strategic "fără limite" dintre ţările lor, precum şi despre Ucraina, însă nu a oferit alte amănunte. "Am discutat despre cooperarea dintre cele două partide de guvernământ din China şi Rusia (...), despre cooperarea bilaterală în cadrul parteneriatului nostru strategic, inclusiv în economie şi producţia industrială. De asemenea, am discutat probleme internaţionale, inclusiv, bineînţeles, conflictul din Ucraina", a spus Medvedev. Invitaţia Partidului Comunist Chinez "Discuţiile au fost utile", a conchis Medvedev, care a ajuns în China la invitaţia Partidului Comunist Chinez, în calitate de preşedinte al partidului Rusia Unită, la putere în Rusia. La rândul său, preşedintele chinez Xi Jinping a cerut la întâlnirea cu Medvedev "moderaţie" şi "dialog" în conflictul din Ucraina, transmite EFE, care citează agenţia oficială de presă a Chinei, Xinhua. Xi i-a cerut lui Medvedev să-i transmită preşedintelui rus Vladimir Putin "salutările sale cordiale şi cele mai bune urări". Şeful statului chinez a subliniat că ţara sa "a păstrat întotdeauna o atitudine obiectivă şi justă" faţă de războiul din Ucraina şi "a promovat convorbirile de pace", exprimându-şi totodată speranţa că ambele părţi "îşi vor soluţiona preocupările comune în sfera securităţii prin intermediul instrumentelor politice". Rusia are nevoie de China Xi a dat asigurări că relaţiile dintre Beijing şi Moscova "au rezistat la proba vicisitudinilor internaţionale şi s-au dezvoltat întotdeauna într-o manieră sănătoasă şi stabilă" şi a comunicat disponibilitatea ţării sale "de a colabora cu Rusia pentru a face să progreseze încontinuu relaţiile dintre cele două ţări" şi pentru a "promova guvernarea globală într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă". Rusia şi-a accelerat gesturile de deschidere către Beijing după ce a fost afectată de o serie întreagă de sancţiuni din partea Occidentului, în urma invaziei pe care a declanşat-o asupra Ucrainei. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Rusia continuă să denumească această invazie drept "operaţiune militară specială". Moscova caută să-şi întărească relaţiile economice, politice şi în domeniul securităţii cu Beijingul, pentru a compensa deteriorarea relaţiilor cu Occidentul, şi vede în Xi Jinping un potenţial aliat în cadrul unei coaliţii antioccidentale.

Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste
Eveniment

Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste

Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste: premierul Fumio Kishida a prezentat un plan pe cinci ani pentru întărirea capacității militare, spunând că este „un punct istoric de cotitură”. „Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare gravă a legilor care interzic folosirea forței și a zdruncinat bazele ordinii internaționale”, se arată în documentul de strategie. Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare Potrivit acestui plan, Japonia va investi 320 de miliarde de dolari care prevede, printre altele, achiziționarea de rachete capabile să lovească China. Cheltuielile militare vor situa Japonia pe locul III în lume, după SUA și China. „Japonia renunță la strategia pacifistă de apărare postbelică pentru a contracara celei mai mari provocări strategice fără precedent reprezentată de agresiunea militară în creștere a Chinei”, a scris Financial Times. Principala noutate, numită în documente ''capacitate de contraatac'', stipulează că Japonia trebuie să dispună de mijloace militare pentru a lovi ţinte în teritoriu inamic ''în cadrul unor măsuri minim necesare de autoapărare'', pentru a face faţă la ceea ce autorii documentelor apreciază drept ''cel mai grav climat de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial''. Rachete cu rază lungă și avioane noi „«Războiul din Ucraina ne-a arătat necesitatea de a putea susține o bătălie, ceva pentru care Japonia nu a fost pregătită până acum», a declarat Toshimichi Nagaiwa, general în retragere al Forței de Autoapărare Aeriană. «Japonia începe târziu, este ca și cum am fi în urmă cu 200 de metri într-un sprint de 400 de metri», a adăugat el. Cheltuielile Chinei pentru apărare le-au depășit pe cele ale Japoniei la începutul secolului, iar acum are un buget militar de peste patru ori mai mare. Prea puține muniții și lipsa pieselor de schimb, ceea ce ține la sol avioanele și scoate alte echipamente militare din acțiune sunt problemele cele mai urgente pe care Japonia trebuie să le abordeze, au declarat surse militare pentru Reuters. Planul lui Kishida va dubla cheltuielile de apărare la aproximativ 2% din produsul intern brut pe parcursul a cinci ani, depășind limita de cheltuieli, auto-impusă, de 1%, care este în vigoare din 1976. Această măsură va crește bugetul ministerului apărării la aproximativ o zecime din toate cheltuielile publice, la nivelurile actuale (…) Această majorare va oferi de lucru producătorilor de echipamente militare japoneze, cum ar fi Mitsubishi Heavy Industries (MHI) (7011.T), care se așteaptă să dirijeze dezvoltarea a trei dintre rachetele cu rază mai lungă de acțiune care vor face parte din noua forță de rachete a Japoniei. MHI va construi, de asemenea, următorul avion de luptă al Japoniei alături de BAE Systems și Leonardo SPA, într-un proiect comun între Japonia, Marea Britanie și Italia, anunțat săptămâna trecută”, scrie Reuters. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită China a acuzat Japonia că face afirmații false în noua strategie de apărare. În schimb, Taiwanul a spus că speră la o cooperare militară extinsă cu Japonia.

Izvestia: Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi, majoritatea sunt din China. Stocul se epuizează într-o lună
Eveniment

Izvestia: Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi, majoritatea sunt din China. Stocul se epuizează într-o lună

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi, iar majoritatea sunt din China, scrie Izvestia, citând Asociația dealerilor auto din această țară. În stocuri se mai află circa 20-30.000 de mașini. Mai rău, au dispărut mașinile cu prețuri medii, precum Kia, Volkswagen, Hyundai, Toyota sau Renault, scrie Izvestia. În 2022, 45 de mărci de mașini au părăsit Rusia. În acest moment, în țară operează doar 14 producători, dintre care trei sunt autohtoni și 11 chinezi. Ținând cont de volumul actual al vânzărilor, rezervele de mașini sunt suficiente pentru o lună. În aceste condiții, un Kia Picanto a ajuns să coste peste 60.000 de dolari, arată Izvestia. Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi „Depozitele centrelor auto s-au epuizat semnificativ, au rămas puține automobile – unii dealeri mai au câte 10, alții 20. Situația stă în felul următor: un centru auto vindea pe lună circa 30 de mașini și atunci când a rămas cu circa zece modele este clar că nu poate face față cererii”, a explicat reprezentantul Asociației, Alexei Poșekoldin, citat de Izvestia. În total, potrivit expertului, în Rusia există circa 3000 de centre auto. „De facto, în toată țara, au rămas câteva zeci de mii de mașini noi. Dacă ne referim la branduri, atunci fiecare dealer are, în medie, mai puțin de 1000. În 2023, majoritatea centrelor vor rămâne cu depozitele goale”, a adăugat acesta. Deficitul potențial de mașini noi este estimat la 1,1 mln de unități pentru anul viitor. „Anul trecut s-au vândut aproape 1,7 mln de mașini. Anul curent îl vom încheia cu o cifră de circa 650 mii. Reiese că deficitul constituie 1,1 mln de automobile. Puțin probabil că va fi acoperit anul viitor”, consideră Podșekoldin. Importul paralel de mașini nu poate îmbunătăți situația - volumele sale sunt prea mici și nu pot acoperi cererea, a subliniat expertul. Producătorii chinezi își sporesc prezența pe piața rusă, dar capacitățile lor încă nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea, a declarat Yang Haytseer, vicepreședintele Uniunii Naționale a Automobilelor (NAU). Citește și: Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen

VIDEO Bătaie ca la Ruginoasa, cu bâtele, între soldații puterilor nucleare China și India. „Nu sunteți maimuțe, sunteți câini”, strigă militarii indieni, triumfători
Internațional

VIDEO Bătaie ca la Ruginoasa, cu bâtele, între soldații puterilor nucleare China și India. „Nu sunteți maimuțe, sunteți câini”, strigă militarii indieni, triumfători

Bătaie ca la Ruginoasa, cu bâtele, între soldații puterilor nucleare China și India, arată o filmare postată pe Twitter și care a devenit virală. „Nu sunteți maimuțe, sunteți câini”, strigă militarii indieni, triumfători, după ce au reușit să arunce peste baricadă militarii chinezi. Ciocnirea amintește bătăile cu bâte de la Ruginoasa. Potrivit tradiţiei din această comună, tinerii mascaţi şi înarmaţi cu bâte se împart în două grupuri, flăcăii din deal şi cei din vale. Aceştia îşi dispută supremaţia în fiecare an prin bătăi brutale. Puteți urmări aici: „Bataia de la ruginoasa” Bătaie între soldații puterilor nucleare China și India Trupele indiene și chineze s-au ciocnit recent pe granița disputată din Himalaya, acesta fiind primul incident cunoscut între cele două puteri asiatice cu arme nucleare din ultimii doi ani. Hey @NagarJitendra, here's your video [ai] translated from Punjabi as requested by @altryne. https://t.co/VJxixlwlQY— VidTranslator - targum.video AI bot (@vidtranslator) December 13, 2022 Ministerul Apărării din India a afirmat că soldații din ambele părți au suferit răni ușoare în confruntarea care a avut loc vineri în sectorul Tawang din teritoriul Arunachal Pradesh, din nord-estul Indiei, o regiune îndepărtată, inospitalieră, care se învecinează cu sudul Chinei. Citeșlte și: Premieră în istoria administrației Bucureștiului: pentru prima oară, parcările aduc venituri la bugetul orașului. Compania Municipală de Parcări, dividende de zece milioane lei Beijingul a calificat situaţia drept "stabilă" la frontiera cu India, îndemnând la "menţinerea, împreună, a păcii şi liniştii (...) regiunii frontaliere". „Frontiera disputată de 2.100 de mile (3.379 de kilometri) a fost mult timp sursa de fricțiuni între New Delhi și Beijing, tensiunile crescând brusc în iunie 2020, când luptele corp la corp dintre cele două părți au dus la moartea a cel puțin 20 de soldați indieni și patru chinezi în Aksai Chin-Ladakh”, arată CNN. This is how Indian army handled CCP(China's ruling party) army in previous instance... pic.twitter.com/O85cW9SxUU— ??Shiva Reddy Palle??? (@PSR4Bharat) December 12, 2022 Frontiera între cele două ţări, o parte a căreia este situată la peste 4.000 de metri altitudine şi nu a fost niciodată trasată cu exactitate, a constituit motivul unui război în 1962.

China a trimis bombardiere nucleare în număr fără precedent de mare în zona de apărare aeriană a Taiwanului
Internațional

China a trimis bombardiere nucleare în număr fără precedent de mare în zona de apărare aeriană a Taiwanului

China, bombardiere nucleare în spațiul taiwanez. Optsprezece bombardiere chineze cu capacitate nucleară au intrat în zona de apărare aeriană a Taiwanului, a anunţat marţi guvernul de la Taipei, o incursiune record pe fondul tensiunilor crescute cu Beijingul. China, bombardiere nucleare în spațiul taiwanez Douăzeci şi unu de avioane au intrat în Zona de Identificare a Apărării Aeriene (ADIZ) a Taiwanului în ultimele 24 de ore, dintre care 18 bombardiere H-6 (foto) cu capacitate nucleară, a declarat marţi dimineaţă Ministerul Apărării taiwanez. ADIZ a Taiwanului este mai mare decât spaţiul aerian al insulei. Ea include o parte din cel al Chinei şi chiar o porţiune din continent. China a mărit considerabil numărul incursiunilor în sud-vestul zonei de acces restrâns a Taiwanului în ultimii doi ani, dar aceasta este de departe cea mai mare incursiune a bombardierelor H-6 de când Taipeiul a început să publice date zilnice despre ele în septembrie 2020, potrivit unei baza de date AFP. Săptămâna trecută, China a impus noi interdicţii de import pentru alimente, băuturi, alcool şi produse din peşte din Taiwan. Creștere dramatică a presiunii Prim-ministrul taiwanez Su Tseng-chang a acuzat China că încalcă regulile comerciale internaţionale şi că dă dovadă de "discriminare" faţă de insulă. H-6 este principalul bombardier cu rază lungă de acţiune al Chinei şi poate transporta focoase nucleare. Este rar ca China să trimită mai mult de cinci bombardiere H-6 într-o zi, dar incursiunile au crescut dramatic în ultimele săptămâni. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil Luna trecută, 21 dintre aceste bombardiere au survolat ADIZ a Taiwanului, iar numărul actual pentru decembrie este de 23. Cei 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului trăiesc sub ameninţarea constantă a unei invazii a Beijingului, care consideră insula parte a teritoriului său pe care îl va recuceri într-o zi, cu forţa dacă va fi necesar.

Securitatea lui Xi: 540 de milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei, îi identifica după mers și le analizează sentimentele. The Times: „Mao nu a visat așa ceva”
Eveniment

Securitatea lui Xi: 540 de milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei, îi identifica după mers și le analizează sentimentele. The Times: „Mao nu a visat așa ceva”

Circa 540 de milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei comuniste, iar cu ajutorul unor programe sofisticate îi identifica după mers și le analizează sentimentele, scrie Sunday Times. Publicația britanică descrie un sistem de supraveghere electronică fără precedent în istoria omenirii. Potrivit The Times, securitatea Chinei comuniste are la dispoziție un buget mai mare decât armata. Milioane de camere îi supraveghează pe cetățenii Chinei Cum arată uriașul sistem de supraveghere dezvoltat de regimul Xi Jinping, potrivit The Times: 540 de milioane de camere de supraveghere, conform analizei Comparitech, o firmă de cercetare de securitate. Adică mai mult de o cameră la fiecare trei persoane. China este lider mondial în software-ul pentru recunoașterea facială și pentru identificarea oamenilor după modul în care merg. Partidul lui Xi lucrează la ceea ce se numește tehnologie de micro-expresie, care este capabilă să identifice 54 de expresii scurte, involuntare, pe care fața le creează înainte ca creierul să aibă șansa de a controla mișcările faciale. Circa două milioane de „polițiști ai Internetului” supraveghează și cenzurează spațiul virtual. Partidul Comunist angajează persoane a căror sarcină este să se alăture unui chat pentru a schimba sau a conduce conversația. Foto: Twitter Beijingul îți poate localiza mașina electrică China are cel mai mare număr de mașini electrice din lume, iar regimul de la Beijing le folosește pentru a-și supraveghea cetățenii, mai arată The Times. La fiecare 30 de secunde, mașinile electrice transmit date guvernului chinez, inclusiv poziția, direcția și viteza mașinii, permițând localizarea acesteia la mai puțin de un metru. O nouă monedă digitală planificată, poate instrumentul suprem de supraveghere, va oferi volume fără precedent de date despre mișcarea și comportamentul fiecărui cetățean. Sub pretextul combaterii pandemiei de coronavirus, fiecare cetățean chinez trebuie să aibă o aplicație cu un cod QR, care îi determină capacitatea de a se deplasa. Aplicația analizează informații despre contacte și multe altele - rețeta precisă nu este cunoscută - pentru a determina riscul de infecție. Verdele înseamnă libertate, roșu înseamnă carantină imediată. Aplicația trebuie prezentată la punctele de control care acoperă țara — chiar și în taxiuri și la intrările în magazine și blocuri de apartamente. Articolul din The Times sesizează faptul că, în pofida acestei supravegheri extinse, surprinzător de multe imagini de la protestele din ultimele săptămâni s-au răspândit pe rețelele sociale. Publicația apreciază că fie cetățean chinez are un telefon mobil, iar volumul filmărilor a fost atât de încât nu a putut fi controlat. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime
Internațional

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri. Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor. Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN). Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă. "Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina - n.r.) care vă permit (Occidentului - n.r.) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni - n.r.) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov. Occidentul vrea să preia OSCE El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani. Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate. El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece. "Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov. NATO creează o situație explozivă lângă China Lavrov a mai acuzat NATO că intensifică tensiunile lângă China într-un mod care presupune un risc pentru Rusia. "Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni căreia NATO nu îi este potrivnică, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, pentru a escalada tensiunile. (...). Ştim cât de serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan, şi înţelegem că jocul NATO cu focul în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile şi mările noastre pe cât de aproape este de teritoriul chinez", a spus el. Lavrov a susţinut că din acest motiv Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi realizează exerciţii comune. "Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, după Europa, este foarte bine înţeles de toată lumea", a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, dar a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS între SUA, Regatul Unit şi Australia. El a mai acuzat NATO că încearcă să târască India în ceea ce a numit o alianţă antirusă şi antichineză, într-un moment în care, în opinia sa, Occidentul încearcă să elimine influenţa rusă. Papa, declarații "necreştineşti" În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind "necreştineşti" şi greu de înţeles. Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. "În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar", a declarat papa Francisc. "El a împărţit două popoare ale Federaţiei Ruse într-o categorie de la care te poţi aştepta la cruzime", a acuzat Lavrov, a cărui ţară a invadat Ucraina la 24 februarie.

China își va tripla arsenalul nuclear până în 2035, până la 1.500 de focoase, estimează Pentagonul
Internațional

China își va tripla arsenalul nuclear până în 2035, până la 1.500 de focoase, estimează Pentagonul

China își va tripla arsenalul nuclear. Arsenalul nuclear chinez este pe cale să se tripleze până în 2035, ajungând la 1.500 de focoase nucleare, a indicat Pentagonul într-un raport difuzat marţi care a subliniat, de asemenea, perfecţionarea constantă a forţelor aeriene chineze. China își va tripla arsenalul nuclear Washingtonul a identificat Beijingul drept principala sa provocare militară, iar raportul militar asupra armatei chineze subliniază o creştere atât a forţelor nucleare, cât şi a celor convenţionale. "Departamentul Apărării estimează că stocul (chinez) de focoase nucleare operaţionale a depăşit 400", se arată în raport. "Dacă China continuă să-şi mărească stocul nuclear în acest ritm, va avea, după toate probabilităţile, un stoc de aproximativ 1.500 de focoase" până în 2035. Această mărire a arsenalului nuclear chinez ar putea fi o sursă de instabilitate, potrivit generalului Pat Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului. "Cu cât este mai multă proliferare, cu atât este mai îngrijorătoare, cu atât mai mult destabilizează regiunea", le-a spus el jurnaliştilor marţi. Locul al treilea, după SUA și Rusia Acest arsenal este, totuşi, cu mult în urma celui al Statelor Unite şi al Rusiei, care posedă fiecare câteva mii de focoase nucleare. Beijingul, care lucrează, de asemenea, la modernizarea rachetelor balistice care ar putea transporta aceste focoase nucleare, a testat 135 în 2021, "mai mult decât restul lumii", dacă nu sunt luate în calcul cele trase în conflicte militare, potrivit raportului. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Şi armata aerului chineză progresează cu paşi mari, "ajungând rapid din urmă forţele aeriene occidentale". Un înalt responsabil militar a declarat înainte de publicarea raportului că forţele aeriene chineze încearcă să "progreseze rapid pe toate fronturile", în special echipamentele, piloţii şi restul personalului. Variabila Taiwan Raportul mai estimează că China desfăşoară "acţiuni mai coercitive şi mai agresive în regiunea Indo-Pacifică", un termen folosit de administraţia americană pentru a desemna o realitate în schimbare a alianţelor din Asia-Pacific. Acesta este mai ales cazul în jurul Taiwanului, o insulă revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său. O vizită pe insulă a preşedintei Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi, în august, a accentuat tensiunile, China efectuând ca răspuns cele mai agresive exerciţii militare în jurul insulei din anii 1990. Tensiunile s-au diminuat de atunci, dar înaltul responsabil militar a subliniat că activitatea chineză în jurul Taiwanului, deşi a scăzut, a rămas mai ridicată decât înainte şi constituie un motiv de îngrijorare.

La 33 de ani după 1989, China se răscoală din nou. Forțele de ordine au răspuns agresiv, neletal, dar situația poate degenera. Casa Albă: Susținem dreptul la proteste pașnice
Internațional

La 33 de ani după 1989, China se răscoală din nou. Forțele de ordine au răspuns agresiv, neletal, dar situația poate degenera. Casa Albă: Susținem dreptul la proteste pașnice

SUA susțin dreptul chinezilor la protest. Preşedintele american Joe Biden "este informat continuu despre ceea ce se întâmplă, urmăreşte îndeaproape" evoluţia situaţiei a declarat luni un purtător de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, despre manifestaţiile din China. SUA susțin dreptul chinezilor la protest "Casa Albă susţine dreptul la proteste paşnice", a mai declarat el presei, după manifestaţii de proporţii istorice în China împotriva restricţiilor sanitare şi pentru mai multă libertate. John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, un organism sub conducerea preşedintelui american, nu s-a pronunţat asupra fondului acestor revendicări: "Aceşti manifestanţi vorbesc de la sine". Purtătorul de cuvânt a adăugat că "nimic (nu s-a schimbat) în dorinţa noastră de a menţine deschise canalele de comunicare" cu autorităţile chineze, la scurt timp după întâlnirea dintre Joe Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping, în marja summitului G20 din Indonezia. Cei doi lideri, în cadrul unei întâlniri menite să demineze relaţiile care deveniseră foarte tensionate între cele două superputeri, au semnalat dorinţa de a relansa discuţiile în anumite domenii în care ar fi posibil să coopereze. "Avem intenţia de a continua aceste discuţii", a spus John Kirby. Strategia "zero COVID", ineficientă "Am spus de mult timp că toată lumea are dreptul de a demonstra în mod paşnic, aici, în Statele Unite, şi în întreaga lume", a declarat anterior un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. "Aceasta include China", a spus el într-un comunicat. Statele Unite consideră că vaccinarea, testele şi tratamentele sunt mai eficiente decât restricţiile stricte, a adăugat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane. Citește și: Jurnalist al BBC, reținut și bătut de poliție la Shanghai unde relata despre protestele împotriva restricțiilor anti-COVID "Credem că va fi foarte dificil pentru China să limiteze virusul cu strategia lor zero Covid", a conchis el. "Va fi foarte greu să menţină izolările şi zero Covid", a adăugat diplomatul. La sfârşitul săptămânii trecute, sute de persoane au ieşit în stradă în China în mai multe oraşe mari, printre care Shanghai şi Beijing, protestând împotriva izolării şi restricţiilor impuse de autorităţi pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Prin dimensiunile sale teritoriale, această mobilizare pare a fi cea mai importantă după manifestaţiile pro-democraţie din 1989, reprimate în mod brutal.

VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID
Eveniment

VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID

Proteste fără precedent în ultimii ani, în China, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-covid. Inițial, aceste mișcări s-au opus doar măsurilor dure de carantină, dar, în ultimele zile, ele au luat o turnură politică și au fost îndreptate împotrica dictaturii Partidului Comunist și a liderului Xi Jinping. The fire in Urumqi, Xinjiang, the last screams of the residents who were burned to death, other residents could only stand by the window to watch, because everyone was locked at home.#TheGreatTranslationMovement pic.twitter.com/Fr1gyrpPsa— The Great Translation Movement 大翻译运动官方推号 (@TGTM_Official) November 25, 2022 China: Proteste fără precedent Protestele par să fi fost declanșate de un incendiu dramatic dintr-un bloc din Urmuqi, unde circa zece persoane au ars de vii, fiind carantinate și închise în locuințe. There were also angry protests in Guangzhou again last night.#Guangzhou #ChinaUprisingThread #China pic.twitter.com/mAPiIT6xMM— 247ChinaNews (@247ChinaNews) November 25, 2022 „Protestele au izbucnit în toată China sâmbătă, inclusiv la universități și în Shanghai, unde sute de protestatari au scandat „Demisia, Xi Jinping! Demisia, Partidul Comunist!”, într-o demonstrație fără precedent de sfidare a politicii stricte și din ce în ce mai costisitoare „zero-Covid”. Shanghai, proteste Foto: Twitter Un incendiu la un bloc de apartamente din Urumqi, capitala regiunii vestice Xinjiang, care a ucis 10 persoane și a rănit nouă, a acționat ca un catalizator pentru furia publicului. Au apărut videoclipuri care păreau să sugereze că măsurile de izolare care au întârziat pompierii. (...) Unele protetse s-au extins până duminică, potrivit videoclipurilor din rețelele de socializare și relatărilor martorilor”, relatează CNN. Breaking News：Chinese Protestors in Shanghai chanting “Xi Jinping, step down！Communist Party, step down！”This is huge! pic.twitter.com/mn1AeaN2EV— Inty (@__Inty__) November 26, 2022 Furia a dus la acte de sfidare remarcabile sâmbătă seara în Shanghai, unde sute de locuitori s-au adunat într-o intersecție pentru a deplânge victimele incendiului din Xinjiang, potrivit videoclipurilor difuzate pe scară largă – și cenzurate prompt – de pe rețelele sociale chineze. „Avem nevoie de libertate” În jurul unui memorial improvizat de lumânări, flori și pancarte, mulțimea a ridicat coli albe de hârtie albă – în ceea ce este în mod tradițional un protest simbolic împotriva cenzurii – și a scandat: „Avem nevoie de drepturile omului, avem nevoie de libertate”. În mai multe videoclipuri văzute de CNN, oamenii au putut fi auziți strigând cereri ca liderul Chinei Xi Jinping și Partidul Comunist să „demisioneze”. Mulțimea a scandat, de asemenea, „Nu vreau testul Covid, vreau libertate!” și „Nu vreau dictatură, vrei democrație!” Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise Deși situația din zonă s-a calmat duminică dimineața, BBC a observat o prezență sporită a poliției în zona protestului, cu câțiva zeci de ofițeri de poliție, agenți de securitate privați și ofițeri de poliție în civil. Totodată, în mediul online au apărut fotografii și secvențe video cu studenți care au protestat sâmbătă seara. Cea mai mare manifestație părea să fie avut loc la Universitatea Nanjing.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră