luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: china

237 articole
Internațional

SUA și aliații săi din Asia contracarează China

SUA și aliații săi din Asia contracarează China. Miniştrii de externe ai Statelor Unite, Australiei, Japoniei şi Indiei au început vineri discuţiile privind aprofundarea alianţei lor numite Quad, care urmăreşte să contracareze extinderea influenţei chineze în regiunea Asia-Pacific, notează AFP."Împreună, formăm o reţea vitală de democraţii liberale care se angajează să coopereze concret şi să se asigure că toate ţările din zona Indo-Pacific, mari şi mici, sunt capabile să ia propriile decizii strategice, fără constrângere", a declarat vineri, înainte de summit, ministrul australian de externe, Marise Payne.Secretarul de stat american, Antony Blinken, a dat asigurări că, deşi Washingtonul se concentrează în prezent pe ameninţarea rusă din Ucraina, provocarea pe termen mai lung rămâne avansul Chinei, care contestă "ordinea tradiţională". Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS"După părerea mea, nu există nicio îndoială că ambiţia supremă a Chinei este să devină cea mai mare putere militară, economică, diplomatică şi politică, nu numai în regiune, ci şi în lume", a declarat el jurnalului The Australian în ajunul discuţiilor. SUA și aliații săi din Asia contracarează China Grupul Quad a fost lansat în 2007, dar a prins contur cu adevărat abia un deceniu mai târziu, după ciocniri violente la frontiera dintre India şi China şi o desfăşurare a puterii militare chineze în Marea Chinei de Sud. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinieteiDupă exerciţii navale comune în 2020 în Golful Bengal, reuniunea de la Melbourne îşi propune să aprofundeze cooperarea în domenii precum lupta împotriva COVID-19, problemele legate de tehnologia informaţiei, în special desfăşurarea reţelelor de telecomunicaţii 5G, sau chiar schimbările climatice.Ministrul japonez de externe, Yoshimasa Hayashi, a explicat în ianuarie parlamentului de la Tokyo că alianţa Quad permite să se stabilească "o ordine liberă şi deschisă bazată pe statul de drept" în regiunea Asia-Pacific.Pandemia a permis grupului să îşi asume o misiune mai largă decât limitarea puterii chineze.Cele patru ţări au folosit acest cadru pentru a se angaja să distribuie 1,3 miliarde de vaccinuri, dintre care 500 de milioane au fost deja livrate, potrivit şefei diplomaţiei de la Canberra.

SUA și aliații săi din Asia contracarează China (sursă: Facebook/China Daily)
Declinul democraţiei a continuat la nivel global (sursă: Pexels.com)
Internațional

Declinul democraţiei a continuat la nivel global

Declinul democraţiei a continuat la nivel global în anul 2021, potrivit Indexului Democraţiei realizat de Economist Intelligence Unit, transmite joi dpa.Conform studiului întocmit anual de grupul The Economist, 45,7% dintre locuitorii planetei trăiau într-o formă de democraţie în 2021, comparativ cu 49,4% în 2020.Totuşi, numai 6,4% trăiau într-o 'democraţie deplină', în uşor regres faţă de anul anterior (6,8%).Conform studiului, mai mult de o treime din populaţie - 37,1% - trăia anul trecut sub o dictatură, ceea ce constituie o creştere uşoară comparativ cu 2020. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3De altfel, proporţia de state autoritariste a crescut constant în ultimii ani. Declinul democraţiei a continuat la nivel global Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăDouă mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.Spania a fost coborâtă la gradul de 'democraţie deficientă' în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor. China, bogăție fără democrație Marea Britanie, deşi rămâne o 'democraţie deplină', a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China.Intitulat chiar 'Provocarea China', el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit 'mai puţin liberă', fiind clasificată în raportul EIU drept un 'regim autoritar'.Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia (sursă: Facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia luni cu privire la încercările Chinei de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a alege alianţele internaţionale din care să facă parte, după sprijinul pe care Beijingul l-a acordat Moscovei pe subiectul extinderii Alianţei în estul Europei, transmite EFE. Stoltenberg s-a referit la declaraţia recentă a celor două mari puteri în care, ''pentru prima dată, China se alătură Rusiei în apelul adresat NATO de a înceta să mai primească noi membri''. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca ''Aceasta reprezintă o încercare de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a face propriile opţiuni'', aspect înscris în documente internaţionale cheie, a insistat Stoltenberg într-o conferinţă de presă după o întrevedere cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Stoltenberg a subliniat că NATO ''respectă decizia fiecărei ţări de a face parte sau nu dintr-o alianţă'' şi a dat asigurări că ''politica noastră a uşilor deschise a fost un succes istoric, prin extinderea libertăţii şi securităţii în întreaga Europă''. ''Trebuie să respectăm deciziile suverane, să nu revenim la o epocă a sferelor de influenţă, unde marile puteri pot spune altora ce pot sau ce nu pot face'', a explicat liderul Alianţei Nord-Atlantice, referindu-se la cazul Ucrainei, căreia Rusia vrea să-i blocheze o posibilă aderare la NATO în viitor. NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia La 4 februarie, preşedinţii Chinei, Xi Jinping, şi Rusiei, Vladimir Putin, au făcut front comun în faţa Occidentului şi s-au angajat să înfrunte împreună ceea ce consideră a fi ''ameninţări la adresa securităţii''. La finalul întâlnirii, care a avut loc cu prilejul inaugurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cei doi şefi de stat au dat publicităţii un comunicat comun în care au transmis că ''Rusia şi China se opun unei mai mari extinderi a NATO''. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Pe de altă parte, Stoltenberg a anunţat că aliaţi precum SUA, Spania, Danemarca sau Regatul Unit pun la dispoziţia Alianţei mai multe resurse pentru o mai bună supraveghere şi securitate pe flancul estic, ceea ce ''reflectă faptul că NATO se află aici pentru a proteja şi apăra şi pentru a urmări îndeaproape ceea ce se întâmplă în proximitatea Ucrainei şi la frontierele NATO''. La rândul său, Duda a cerut unitate în cadrul NATO în faţa Rusiei şi siguranţa că toţi aliaţii au aceeaşi poziţie. ''Cred că prezenţa NATO ar trebui să sporească pe tot flancul estic'', a apreciat Duda, care a adăugat că ''toate ţările care doresc această consolidare ar trebui s-o şi primească'' şi a pledat ca aceste întăriri să fie ''cât mai multinaţionale cu putinţă''.

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure (sursa: Facebook/China Daily)
Internațional

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure și în perioada Olimpiadei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat luni că folosirea de către China a unei sportive uigure pentru a purta torţa olimpică nu poate constitui o abatere a atenţiei de la "abuzurile drepturilor omului şi genocidul" comise împotriva minorităţii uigure, informează Reuters. Dinigeer Yilamujiang, o schioare de fond în vârstă de 20 de ani, născut în Xinjiang, împreună cu un alt schior, Zhao Jiawen, au aprins vineri flacăra olimpică în cadrul ceremoniilor de deschidere a Jocurilor olimpice de iarnă de la Beijing. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca "Nu putem permite ca aceasta să fie o distragere a atenţiei… de la abuzurile drepturilor omului, genocidul pe care îl vedem în anumite părţi ale Chinei", a declarat Psaki într-o conferinţă de presă."De aceea nu am trimis o delegaţie diplomatică chiar dacă îi susţinem pe sportivii noştri americani", a spus ea. SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure Statele Unite şi alte naţiuni occidentale au impus un boicot diplomatic al Jocurilor din cauza modului în care autorităţile chineze îi tratează pe uiguri şi pe membrii altor grupuri minoritare musulmane din regiunea Xinjiang. Guvernul chinez neagă aceste acuzaţii. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei De asemenea, Psaki a fost rugată să comenteze declaraţiile făcute săptămâna trecută de preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, care i-a îndemnat pe sportivii olimpici ai SUA să se concentreze pe competiţie şi să nu rişte să enerveze guvernul chinez vorbind despre abuzurile din domeniul respectării drepturilor omului. "Toţi sportivii au dreptul să se exprime liber şi acesta este cazul la Jocurile Olimpice de la Beijing, este cazul oriunde", a răspuns Psaki.

Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng (sursă: Facebook/Bangkok Times)
Internațional

Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng

Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng. Jucătoarea chineză de tenis Shuai Peng, a cărei situaţie personală a îngrijorat lumea începând din noiembrie, s-a întâlnit cu preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Thomas Bach, sâmbătă, cu prilejul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, şi a confirmat pentru cotidianul L'Equipe că nu ''dispărut niciun moment'', transmite AFP.''Sâmbătă, am putut discuta mai mult şi am petrecută o seară agreabilă'', la cină, a explicat jucătoarea chineză în interviul publicat luni de cotidianul francez pe site-ul său.''M-a întrebat dacă intenţionez să revin în competiţie, care sunt proiectele mele, ce am de gând'', a explicat Peng celor doi jurnalişti de la L'Equipe, într-un hotel aflat în bula olimpică de la Beijing, în urma întâlnirii cu Bach. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalShuai Peng a acuzat la începutul lunii noiembrie un fost conducător chinez că ar fi constrâns-o să aibă un raport sexual. După ce aceste afirmaţii făcute într-o reţea de socializare au fost şterse, Peng, fost lider mondial la dublu, a dispărut o perioadă, situaţie care a neliniştit lumea întreagă până când a avut o videoconferinţă cu preşedintele CIO pe 21 noiembrie.Îmbrăcată într-un trening roşu şi negru, Shuai Peng (36 ani), ''a părut a fi în formă'', potrivit jurnaliştilor care au realizat interviul, primul al sportivei din noiembrie încoace.''Multă lume, cum sunt prieteni sau cei din CIO, mi-a trimis mesaje şi a fost imposibil să răspund la toate. Însă, am fost mereu în contact strâns cu prietenii mei apropiaţi, am discutat cu ei, le-am răspuns la emailuri, am discutat şi cu WTA...'', a mărturisit Peng. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaJoi, cu două zile înaintea întâlnirii dintre Thomas Bach şi Peng, CIO afirmase că o ''susţine'' pe Shuai Peng în cazul în care ea doreşte deschiderea unei anchete în legătură cu acuzaţiile de raport sexual forţat pe care le-a formulat la adresa unui fost vicepremier chinez.''Dacă ea vrea o anchetă (legată de acuzaţii), bineînţeles că o vom susţine, însă aceasta trebuie să fie decizia sa, e viaţa sa, sunt acuzaţiile sale. Am văzut acuzaţiile sale şi am văzut şi 'retragerea' acestora'', a declarat Thomas Bach într-o conferinţă de presă, înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing.Întrebată în legătură cu faptele care sunt ridicate de această controversă şi despre ''agresiunea sexuală'' suferită, Peng a dezminţit totul.''Agresiune sexuală? Nu am spus niciodată că cineva m-ar fi agresat sexual'', a subliniat jucătoarea de tenis. Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng ''De ce a fost şters mesajul acuzator?'', a fost întrebată sportiva, iar răspunsul său a fost: ''Pentru că aşa am vrut''.Întrebată în legătură cu viaţa sa începând din noiembrie, Peng a explicat că ''aceasta este aşa cum trebuie, nimic special...''''Aş vrea să ne înţelegem bine: sunt o fată normală. Uneori sunt calmă, alteori sunt mulţumită, uneori mă simt tristă sau mă pot simţi foarte stresată, supusă unei presiuni foarte mari... Toate emoţiile şi reacţiile normale pe care le au femeile, le trăiesc şi le resimt şi eu'', a afirmat Peng.CIO a confirmat într-un comunicat că preşedintele Thomas Bach a fost însoţit de fosta înotătoare Kirsty Coventry, membru CIO, la întâlnirea cu Peng, precizând că jucătoarea de tenis va asista la mai multe probe din cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă, după ce a urmărit deja o întâlnire din turneul de curling dublu mixt.''Toţi trei au decis ca orice comunicare ulterioară legată de întâlnire să fie lăsată la discreţia jucătoarei de tenis'', a precizat CIO, care i-a reiterat invitaţia sa de a vizita sediul organizaţiei de la Lausanne (Elveţia).În interviul acordat L'Equipe, Shuai Peng a anunţat că îşi încheie cariera profesionistă, în afara cazului în care va evolua ''într-o echipă de veterani'', a glumit ea.''Tenisul mi-a transformat viaţa, mi-a adus bucurie, provocări şi multe alte lucruri. Chiar dacă nu mai particip la competiţii profesioniste, voi rămâne mereu o jucătoare de tenis'', a concluzionat ea.

Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei (sursă: Facebook/Wang Wenbin)
Internațional

Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei

Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei. Xi Jinping a organizat sâmbătă, la Beijing, un banchet pentru liderii străini aflaţi în vizită în statul asiatic cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă, într-un moment în care liderul chinez întreprinde un maraton diplomatic, după doi ani fără invitaţi, din cauza pandemiei de coronavirus, transmite AFP. Până la întâlnirea faţă în faţă de vineri cu omologul său rus Vladimir Putin, Xi discuta în principal prin videoconferinţă cu alţi lideri ai planetei. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Xi Jinping nu a mai ieşit din ţară de mai bine de doi ani şi ultima sa întrevedere cunoscută cu un lider străin a avut loc în martie 2020 cu prilejul vizitei în China a omologului pakistanez. Cu prilejul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing (4-20 februarie), circa 20 de lideri străini au făcut deplasarea în China, scrie AFP, care adaugă că aceştia au fost primiţi sâmbătă la prânz de către Xi Jinping la un banchet în onoarea lor în impunătorul Palat al Poporului, lângă Piaţa Tiananmen, potrivit presei de stat. Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei de la Beijing În fotografii oficiale pot fi văzuţi oameni aşezaţi la mese dispuse în sala uriaşă în centrul căreia sunt amplasate flori şi o machetă a sitului olimpic. Lustre de cristal şi lampioane roşii luminează imensa sală de recepţii, unde este prezentă şi o orchestră. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Printre invitaţi se numără preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi şi prinţul moştenitor saudit Mohammed ben Salman, precum şi câţiva lideri europeni şi din regiunea Asia-Pacific. Mai multe ţări occidentale, cu SUA în frunte, au decis să boicoteze Jocurile Olimpice de la Beijing pentru a denunţa astfel încălcarea drepturilor omului în China, îndeosebi în regiunea Xinjiang (nord-vest), unde trăieşte o minoritate musulmană uigură, notează AFP. Numeroase alte state au invocat situaţia epidemică pentru a nu-şi trimite înaltele oficialităţi la Beijing.

Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează

Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiunile economice. Departamentul de Stat al SUA a avertizat joi Rusia că o relaţie mai strânsă între Moscova şi Beijing nu va compensa consecinţele unei invazii a Ucrainei şi va face economia rusă şi mai fragilă, transmite Reuters.Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a mai spus într-un briefing de presă că Statele Unite au o serie de instrumente pe care le pot utiliza dacă observă companii străine, inclusiv din China, că încearcă să se sustragă sau să ocolească acţiunilor americane de control al exporturilor. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Declaraţia lui Price survine după ce ministerul chinez de externe a anunţat că Rusia şi China şi-au coordonat poziţiile cu privire la Ucraina în cadrul unei întâlniri care a avut loc joi, la Beijing, între miniştrii de externe ai celor două ţări. Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiuni Price s-a referit la avertismentele SUA cu privire la consecinţele economice şi financiare care ar afecta Rusia dacă aceasta ar decide să invadeze Ucraina. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Dacă Rusia crede că va fi în măsură… să atenueze unele din aceste consecinţe printr-o relaţie mai strânsă cu China, nu este cazul. În fapt, asta va face mai fragilă economia Rusiei, în multe privinţe", a spus el. "Dacă îţi refuzi capacitatea de a tranzacţiona cu Occidentul, de a importa din Occident, din Europa, din Statele Unite, îţi vei degrada în mod semnificativ capacitatea productivă şi potenţialul inovator". Price a mai declarat că secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul chinez de externe Wang Yi au avut săptămâna trecută o discuţie extinsă cu privire la potenţialele implicaţii ale acţiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Protest al tibetanilor față de Jocurile rușinii de la Beijing (sursă: Facebook)
Internațional

Protest al tibetanilor față de Jocurile rușinii de la Beijing

Protest al tibetanilor față de Jocurile rușinii de la Beijing. Cinci sute de tibetani au manifestat joi în faţa sediului Comitetului Olimpic Internaţional (CIO) din Lausanne pentru a protesta împotriva organizării Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, care încep vineri, transmite AFP.Manifestaţia a fost condusă de un activist cu steagul tibetan pe spate, care s-a deplasat pe schiuri de care era târât drapelul Chinei. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Veniţi din toată Europa, protestatarii au parcurs distanţa de trei kilometri de la sediul CIO până la Muzeul Olimpic în ajunul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing. Mulţi manifestanţi fluturau steaguri tibetane şi purtau măşti tibetane, afişând pancarte care făceau apel la boicotarea Jocurilor, denunţând ceea ce au calificat ca fiind "Jocuri ale ruşinii" şi scandând "Opriţi încălcările drepturilor omului în Tibet". Protest al tibetanilor față de Jocurile rușinii de la Beijing Pe o pancartă se putea vedea un schior în faţa unui tanc ale cărui urme au fost înlocuite de inelele olimpice, o aluzie vizuală la celebra fotografie a unui demonstrant care blochează singur o coloană de vehicule blindate în timpul represiunii mişcării democratice din piaţa Tiananmen din Beijing, în 1989. Pe o alta scria:"Beijing 2022 să nu devină Berlin 1936". Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Artistul tibetan Loten Namling, care locuieşte în Elveţia de 32 de ani, a condus protestul pe schiurile pe care era scris cuvântul "libertate"."Motivul pentru care trag după mine drapelul chinez este pentru că mi-a distrus ţara China, China mi-a distrus cultura. Să îşi dea seama cât de greu ne este", a spus el."Nu ar trebui niciodată ca organizarea Jocurilor Olimpice să fie acordată ucigaşilor în masă şi dictatorilor. Este timpul să spunem stop". Tibetanii denunţă cucerirea ţării lor, alipită de facto Chinei în 1951, şi acuză de represiune religioasă şi culturală guvernul central de la Beijing. Protestatarii au mărşăluit scandând sloganuri precum "Fără drepturi, fără jocuri" şi "Jocuri de la Beijing, jocuri ale genocidului". Câţiva manifestanţi s-au urcat pe acoperişul de la intrarea în sediul CIO, unde au desfăşurat un banner negru pe care scria "Nu Beijing 2022". Organizatoarea protestului, Karma Choekyi, preşedinta comunităţii tibetanilor din Elveţia, a criticat mişcarea olimpică şi pe partenerii săi financiari pentru că au închis ochii la situaţia libertăţilor civile din China."Regimul comunist chinez se consolidează şi crede că aceste Jocuri îi legitimează dreptul de a suprima drepturile omului (…)", a adăugat ea."Condamnăm CIO şi sponsorii pentru că au permis ca acest lucru să se întâmple".

China este boicotată de liderii politici occidentali (sursă: Twitter)
Eveniment

China este boicotată de liderii politici occidentali

China este boicotată de liderii politici occidentali la Olimpiada de la Beijing. Când liderul Chinei, Xi Jinping, va deschide vineri Jocurile Olimpice de la Beijing, el va fi flancat de lideri politici a căror prezență va întări îngrijorările privind susținerea unui regim autocrat. Dintre cei puțin peste 20 de președinți sau premieri care urmează să participe la ceremonie, aproximativ jumătate provin din țări cu regim autoritar, scrie CNN. Liderii democrați, inclusiv din Singapore, Argentina, Ecuador, Mongolia, Polonia și Serbia, au fost incluși într-o listă de participanți publicată de Ministerul de Externe al Chinei săptămâna trecută, înaintea Jocurilor deja afectate de controverse. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești Vor lipsi însă liderii marilor puteri democratice, întrucât Marea Britanie, Australia și Canada se numără printre cei care se vor alătura boicotului diplomatic al Jocurilor condus de SUA, invocând încălcarea de către Beijing a drepturilor omului, transmite digi24. Alții, inclusiv lideri din Noua Zeelandă, Țările de Jos, Suedia și Austria, au refuzat invitațiile, invocând pandemia sau controalele stricte de la Beijing privind Covid-19. China este boicotată de liderii politici occidentali la Jocurile Olimpice În schimb, prezența președintelui rus Vladimir Putin, a prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman sau a președintelui egiptean Abdel Fattah Al-Sisi va transmite un mesaj nu doar a distanței tot mai mari a Chinei față de Occident, ci și de susținere a Beijingului. Această imagine a fost sporită de discuțiile legate de prezența sigură a lui Vladimir Putin, a cărui călătorie la Beijing vine într-un moment de tensiuni crescute cu SUA și aliații săi. Putin, care urmează să se întâlnească cu Xi vineri, a transmis un mesaj joi, preluat de presa de stat din China, în care lăuda „noua eră” a relațiilor dintre China și Rusia. El a subliniat, de asemenea, legăturile economice și energetice din ce în ce mai puternice și a făcut referire la viitoare discuții privind probleme cheie pe „agenda regională și globală” cu liderul chinez. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu De asemenea, se așteaptă ca Xi să găzduiască întâlniri bilaterale și un banchet pentru demnitari prezenți, inclusiv secretarul general al Națiunilor Unite António Guterres și directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit Beijingului. Controversele în jurul Jocurilor Olimpice au crescut în ultimele luni, deoarece mai multe state și organizații pentru drepturile omului au reclamat abuzuri ale drepturilor omului comise de China contra uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang – calificate de Washingtonul drept genocid - precum și represiunile asupra libertăților în Hong Kong și încercările Chinei de a intimida insula autonomă Taiwan. Săptămâna trecută, peste 200 de organizații a cerut ca mai multe națiuni să se alăture boicotului diplomatic. „Nu este posibil ca Jocurile Olimpice să arate ca o „forță a binelui”, așa cum susține Comitetul Olimpic Internațional, în timp ce guvernul gazdă comite crime grave, cu încălcarea dreptului internațional”, a declarat Sophie Richardson, director pentru China la Human Rights Watch.

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic (sursa: fccchina.org)
Internațional

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic. Ameninţările cu urmăriri judiciare şi lipsa de efective legată de COVID-19 fac parte din "obstacolele fără precedent" cu care se confruntă jurnaliştii străini în China, a denunţat luni o asociaţie profesională într-un raport, informează AFP. Un total de "99% dintre jurnaliştii străini care au răspuns'' la ancheta anuală realizată de Clubul corespondenţilor străini în China (FCCC) au declarat că, în această ţară din Asia, condiţiile lor de muncă nu sunt conforme normelor internaţionale. Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic Autorităţile chineze par în special că "încurajează un val de urmăriri judiciare" sau de ameninţări cu urmăriri la adresa unor jurnalişti străini, ca răspuns la interviuri sau reportaje, cu circa zece asemenea cazuri înregistrate în 2021, notează raportul. Aceste rezultate se fondează pe un sondaj online la care au răspuns 127 dintre cei 192 de membri ai FCCC. "Evantaiul de riscuri evoluează", notează în anchetă David Rennie, directorul de la Beijing al săptămânalului britanic The Economist. "Mass media se confruntă deja cu riscul de a-şi vedea informaţiile sancţionate cu sancţiuni judiciare, în urma unor plângeri în civil sau anchete în numele securităţii naţionale, ceea ce este şi mai îngrijorător", subliniază el. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În 2020, regimul comunist a plasat în detenţie două angajate din mass-media, în numele securităţii naţionale: o jurnalistă australiană, Cheng Lei, prezentatoare la televiziunea chineză, şi pe Haze Fan, o asistentă a redacţiei chineze a agenţiei americane Bloomberg News. Evoluţia dosarului lor nu este cunoscută. Pe teren, mass-media străine se confruntă tot mai mult cu sentimentul că ar fi nişte duşmani ai Chinei, subliniază raportul. Trolli susținuți de regimul de la Beijing "Atacurile susţinute de regim, în special campaniile trollilor online", complică munca lor, potrivit FCCC. În numele luptei împotriva COVID-19, Beijingul a redus drastic numărul de vize acordate mass-media străine. În 2020, regimul preşedintelui Xi Jinping a expulzat 18 reporteri ai mass-media americane, cel mai adesea pur şi simplu refuzând să le mai reînnoiască permisul de lucru anual la data expirării. Foarte puţini au putut reveni de atunci în China. Mai multe mass-media americane importante se limitează în prezent la relatarea actualităţii chineze din alte părţi ale lumii, în special din insula Taiwan. "Relatările despre China se fac tot mai mult de la distanţă", constată FCCC, citată de Agerpres.

ONG-urile fac apel la boicotarea Olimpiadei de Iarnă (sursă: Facebook)
Eveniment

ONG-urile fac apel la boicotarea Olimpiadei de Iarnă

ONG-urile fac apel la boicotarea Olimpiadei de Iarnă de la Beijing și acuză China de violarea drepturilor omului. Cu câteva zile înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, 243 de organizaţii internaţionale îndeamnă guvernele străine să ia măsuri împotriva violării drepturilor omului în China, informează cotidianul L'Equipe. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Jocurile Olimpice de iarnă vor debuta peste o săptămână, pe 4 februarie, însă 243 de organizaţii neguvernamentale din întreaga lume au publicat, vineri, un manifest prin care denunţă încălcarea drepturilor omului în China, îndemnând guvernele la un boicot diplomatic al Jocurilor şi cerând sportivilor şi sponsorilor să nu legitimeze abuzurile perpetuate de autorităţile chineze. ONG-urile fac apel la boicotarea Olimpiadei de Iarnă de la Beijing "Este imposibil ca Jocurile Olimpice să fie o 'forţă a binelui', aşa cum pretinde Comitetul Internaţional Olimpic, în timp ce guvernul ţării gazdă recurge la crime grave prin violarea dreptului internaţional", a declarat Sophie Richardson, directoare în cadrul Human Rights Watch pentru Asia. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR "Noi cerem guvernelor să adreseze mesaje de susţinere apărătorilor drepturilor omului arestaţi sau deţinuţi, care plătesc un preţ mare pentru că au cerut reforme şi pentru că militează pentru drepturile oamenilor", a spus, la rândul ei, Sharon Hom, directoare executivă Human Rights în China. Statele Unite, Canada şi Marea Britanie au anunţat un boicot diplomatic al Jocurilor, mişcare pe care Beijingul a condamnat-o ca pe o încălcare a principiilor olimpice.

Putin și Xi discută despre securitatea Europei (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Xi discută despre securitatea Europei

Putin și Xi discută despre securitatea Europei în cadrul convorbirilor care vor avea loc la Beijing. Discuţiile de săptămâna viitoare dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping se vor axa pe securitatea europeană şi pe dialogul Rusiei cu NATO şi cu SUA, a anunţat vineri Kremlinul, pe fondul tensiunilor crescute dintre Occident şi Rusia cu privire la Ucraina, relatează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Putin va efectua o vizită luna viitoare în China pentru convorbiri cu înalta conducere chineză şi pentru a asista la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing. Cei doi lideri vor mai discuta şi despre comerţ şi spaţiu, a indicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Putin și Xi discută despre securitatea Europei, la Beijing Peskov a menţionat că Putin ar putea să facă o evaluare despre răspunsurile scrise ale SUA şi NATO la cererile Rusiei de garanţii de securitate în cursul convorbirii telefonice cu omologul său francez, Emmanuel Macron, preconizată pentru vineri. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR China, care joi a susţinut public ''preocupările rezonabile'' ale Moscovei în materie de securitate, trebuie să-şi folosească ''influenţa' asupra Rusiei pentru a o descuraja să atace Ucraina, a declarat subsecretarul de stat american Victoria Nuland, relatează AFP.

Apple a redevenit lider în China (sursă: unsplash.com)
Internațional

Apple a redevenit lider în China

Apple a redevenit lider în China la vânzarea telefoanelor mobile, înaintea celor de la Huawei, scrie Hotnews. Cota de piață a Apple în China a atins un nou record în al patrulea trimestru al lui 2021, producătorul de iPhone reușind să-și recupereze poziția de lider al pieței în această țară pentru prima dată în ultmii 6 ani, în timp ce vânzările rivalei Huawei s-au prăbușit din cauza sancțiunilor americane, anunță CNBC. Gigantul tech american a reușit să acapareze 23% din piața chineză după ce vânzările sale au trecut cu 32% în ultimul an, potrivit companiei de analiză de piață Counterpoint Research. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei Creșterea înregistrată de Apple a avut loc în pofida faptului că piața din China s-a contractat cu 9% în 2021, o bună parte din succesul înregistrat de compania fondată de Steve Jobs fiind pus pe seama noului model iPhone 13, lansat în luna septembrie a anului trecut. „Noul iPhone 13 a fost un succes datorită prețului de pornire relativ scăzut în momentul lansării sale în China, precum și noii sale camere și funcționalităților 5G, afirmă Mengmeng Zhang, un analist de la Counterpoint Research. „În plus, Huawei, principalul concurent al Apple pe piața telefoanelor premium, s-a confruntat cu o scădere a numărului de vânzări din cauza sancțiunilor impuse de Statele Unite”, adaugă acesta. Apple a redevenit lider în China, înaintea Huawei Gigantul chinez Huawei, odată principalul jucător pe piața telefoanelor smart din China și întreaga lume, a fost paralizat de sancțiunile americane care au lăsat compania fără componente cheie și software necesare dispozitivelor sale. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Cota de piață a Huawei în China a scăzut la doar 7% în al patrulea trimestru al anului trecut, numărul de vânzări al companiei prăbușindu-se cu nu mai puțin de 73% față de începutul lui 2021. Doi producători mai puțin cunoscuți la nivel internațional, Vivo și Oppo, au urmat Apple în clasamentul vânzărilor, cu o cotă de piață de 19%, respectiv 17%. Honor, un brand de telefoane smart deținut anterior de Huawei dar care a devenit între timp o companie distinctă, a fost al patrulea cel mai mare jucător, cu 15% din piață, urmat de Xiaomi cu o cotă de 13%.

China a rescris finalul „Fight Club” (sursă: captură video)
Internațional

China a rescris finalul „Fight Club”

China a rescris finalul „Fight Club” pentru ca filmul să nu le dea idei chinezilor și să se revolte împotriva regimului de la Beijing. Potrivit BBC, cenzura chineză a modificat finalul celebrului film. Mai exact, secvențele de final în care zgârie-norii explodau și se prăbușeau în urma scenariului de reorganizare a societății, au fost înlocuite cu un mesaj scurt: AUTORITĂȚILE AU ÎNVINS. Ca să fie clar. Personajul interpretat de Edward Norton își ucide alte-ego său imaginar, Tyler Durden, interpretat de Brad Pitt, înainte ca bombele să distrugă clădirile ca punct culminant al complotului anti-sistem, denumit Proiectul Haos. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat Dar în China, până să înceapă exploziile, pe ecran apare mesajul că poliția a dejucat complotul, infractorii au fost arestați iar Durden a fost internat într-un „spital de nebuni”. China a rescris finalul „Fight Club” ca să fie bine Iar ca totul să fie mai clar, apare și mesajul care le transmite următoarele spectatorilor: "În urma dezvăluirilor lui Tyler, polițiștii și-au dat seama rapid de întregul plan și i-au arestat pe infractori și au prevenit cu succes explozia bombelor. După proces, Tyler a fost trimis într-un sanatoriu de boli mintale pentru tratament psihologic. A fost externat în 2012.” Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Filmul regizat de David Fincher și lansat în 1999 a fost inclus, recent, pe platforma video Tencent. Însă un comentariu al reprezentanților Human Rights Watch a calificat modificarea drept "distopică". De asemenea, scriitorul Chuck Palahniuk, care în 1996 a scris nuvela după care a fost realizat filmul, a scris cu sarcasm pe Twitter: "Este SUPER minunat! Toată lumea are parte de un final fericit în China!" Adevăratul final, în video-ul de mai jos:

Avioanele chineze au violat spațiul Taiwanului. (sursă: Ministerul Apărării din China)
Internațional

Avioanele chineze au violat spațiul Taiwanului

Avioanele chineze au violat spațiul Taiwanului, pe fondul tensiunilor crescânde din Marea Chinei de sud. Avioane de vânătoare de nouă generaţie J-16D ale aviaţiei chineze au întreprins în această săptămână prima lor incursiune în zona de apărare aeriană taiwaneză, a confirmat marţi Ministerul Apărării de la Taipei, transmite AFP. Dintre cele 13 avioane chineze semnalate în zona de identificare de apărare aeriană a Taiwanului, două erau J-16D, primele astfel de aparate de înaltă tehnologie care au pătruns în acest spaţiu, a confirmat ministerul pentru AFP. În total, 52 de avioane de luptă chineze au intrat în această zonă în zilele de duminică şi luni, potrivit ministerului. Astfel de incursiuni au fost foarte frecvente în ultimul trimestru din 2021, cu un record de 56 de avioane în ziua de 4 octombrie. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Ele vizează să pună sub presiune Taiwanul, insulă ce are propriul guvern democratic ales, dar asupra căreia Beijingul revendică suveranitatea, pe care a promis că o va obţine, la nevoie chiar şi prin forţă, notează AFP. Noul avion de vânătoare J-16D a fost prezentat în premieră în septembrie la un salon aviatic în China, potrivit cotidianului de stat de limbă engleză Global Times. Avioanele chineze de ultimă generație au violat spațiul Taiwanului Avionul este echipat cu patru nacele de bruiaj şi două nacele de război electronic, precum şi cu două rachete plasate sub 'burta' avionului, conform descrierii din Global Times. Avionul 'este capabil să distrugă radare pentru a neutraliza şi deteriora capacităţile de apărare aeriană ale inamicului', a explicat pentru AFP Shu Hsiao-huang, analist la Institutul de cercetări pentru apărare şi securitate naţională din Taiwan, menţionând că aceste capacităţi de atac contra radarelor pot 'deschide calea pentru alte atacuri'. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în România 'Aceasta reprezintă o nouă mare ameninţare pentru apărarea aeriană a Taiwanului', a adăugat el. Într-un editorial publicat marţi, Global Times scrie că apariţia avioanelor J-16D 'vorbeşte de la sine'. 'Avioanele Armatei Populare de Eliberare nu vor zbura doar în jurul insulei Taiwan, ele pot de asemenea (…) mai devreme sau mai târziu să zboare deasupra insulei', previne articolul. Cele două zile de incursiuni intervin după ce SUA şi Japonia au efectuat exerciţii navale în Marea Filipinelor săptămâna trecută, o zonă ce cuprinde apele situate exact la est de Taiwan. Taiwanul a început să publice în septembrie 2020 datele privind incursiunile aeriene ale Chinei. Anul trecut, a numărat 969 de avioane chineze în zona sa de identificare, dintre care 196 doar în luna octombrie, faţă de un total de 380 în 2020.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră