vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

213 articole
Investigații

EXCLUSIV Marian Enache, șeful CCR, avut dosar de turnător, dar susține că a fost victima Securității

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că "dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui. Citește și: Șeful CCR câștigă anual din trei pensii speciale mai mult decât din salariul de la Curtea Constituțională. Total: peste 100.000 de lei lunar. Pe ce a „spart” Marian Enache 135.000 de euro în 2023, an în care s-a însurat La solicitarea DeFapt.ro, judecătorul Marian Enache a negat orice colaborare cu Securitatea înainte de decembrie 1989. Mai mult, se consideră o victimă a Securității: susține că el și familia sa au fost supravegheați pentru că aveau rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Motiv pentru care nu a fost lăsat să plece în străinătate. Avocat înainte de 1989 Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale a României, și-a început cariera la vârsta de 23 de ani, în anul 1977, ca avocat în Baroul Iași, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al. I. Cuza” din Iași. Ulterior, a activat ca avocat în Baroul Vaslui, până în 1990. În toată această perioadă, studenții de la Drept, avocații și angajații din sistemul de justiție erau în atenția specială a Direcției I a Securității. Istoricul Mihai Demetriade a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că Direcția I a Departamentului Securității Statului (DSS) avea printre atribuții și supravegherea domeniului justiție. "De la studenți la drept până la avocați, procurori, toți cei care lucrau în zona asta. Grefieri, habar n-am, toată lumea. Supravegherea presupunea forme de urmărire, forme de supraveghere în dosarul de obiectiv. De exemplu, dacă lucrai la Tribunalul Bârlad, Tribunalul Bârlad avea un dosar de obiectiv în care erau urmăriți toți cei care lucrau acolo. De la stenodactilografă până la președintele tribunalului", a precizat Mihai Demetriade. Mai mult, Justiția avea propria rețea informativă. Astfel, în calitate de student la Drept, respectiv de avocat la Iași și Bârlad, Marian Enache nu avea cum să scape de atenția specială a Securității. Membru CPUN, FSN, juristul lui Iliescu Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, îl regăsim pe avocatul Marian Enache membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Apoi, pe 11 iunie 1990, a ajuns vicepreședinte al Adunării Deputaților în calitate de deputat din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). O lună mai târziu, a fost desemnat de FSN să facă parte dintr-o echipă de 28 de parlamentari pentru a redacta proiectul Constituției României. Tot în anul 1990, deputatul Marian Enache a fost trimis într-un stagiu de documentare în Drept constituțional comparat în Franța, Spania și Italia. Ulterior, pe 15 ianuarie 1993, președintele României Ion Iliescu l-a numit în funcția de consilier de stat, director al Direcției juridice. A stat pe funcție până la data de 18 iunie 1993, dată la care a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Meleșcanu, Voiculescu, Oprea Trei ani mai târziu a fost rechemat în țară, ocazie cu care a câștigat un mandat de deputat la Iași pe listele Partidului Democrației Sociale din România (PDSR). În anul 1997, a lăsat partidul lui Ion Iliescu pentru a ocupa funcția de vicepreședinte al Alianței pentru România, formațiune politică condusă atunci de Teodor Meleșcanu. Marian Enache a activat ca avocat în Baroul București în perioada 1998 – 2010, dar în paralel a continuat să cocheteze cu politica. În 2008, a fost recuperat de Dan Voiculescu, care l-a înregimentat în Partidul Conservator. A candidat pentru o funcție de senator, dar nu a fost ales. Apoi a ajuns în UNPR, partid condus de generalul Gabriel Oprea, care l-a făcut deputat în anul 2012. La finalul mandatului, în anul 2016, a fost numit judecător la Curtea Constituțională pe o perioadă de nouă ani, cu sprijinul PSD. Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut În urma candidaturii la Senat din 2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință în care se menționează că "nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securității". Dar, în baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul CNSAS, se regăsesc următoarele informații: "SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (Fond Rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Întrebat ce înseamnă că Marian Enache a avut un "dosar Fond Rețea", istoricul Mihai Demetriade a explicat: "Neștiind ce era în coperțile alea, nu ne putem pronunța. Ce putem spune este ce putea însemna un dosar de rețea. Un dosar de rețea putea însemna construcția unui instrument de intimidare și șantaj. Adică să fi fost un dosar de… nici nu știm ce a fost… de informator. Sunt mai multe forme de colaborare. Putea să constituie un real dosar de informator și atunci avem de a face cu un exponent al poliției politice. Dar și aici este o discuție. Această calitate e probată doar dacă documentele din acel dosar privesc încălcarea unor drepturi și libertăți. Altminteri nu vorbim de asta". SRI spune că a predat tot ce a primit Serviciul Român de Informații, instituția care a informat CNSAS că dosarul nu s-a păstrat în arhivă, a transmis la solicitarea DeFapt.ro următoarele: "Instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării spre conservare şi folosinţă a fondurilor de arhivă ce priveau securitatea naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României. Astfel, au fost preluate de către SRI toate documentele existente la acea dată, create de către structurile interne ale Securității". Ulterior, documentele preluate de la Securitate au fost transferate către CNSAS, conform legislației care reglementează accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste și Securității. Pe scurt, dosarul 7259/Vaslui nu a fost preluat de SRI. Demetriade: "Dosarul a fost distrus" Întrebat dacă există poibilitatea ca dosarul să nu fi fost predate către CNSAS, istoricul Mihai Demetriade a spus că este exclus. "De ce spun ? Pentru că un deținător legal de materiale de arhivă, când spune expresia , asta înseamnă că el nu mai există fizic la deținător. Nu cred, adică nu cred, aproape aș spune cu certitudine e cu totul și cu totul implauzibil să crezi că SRI are acest dosar și nu l-a păstrat pentru că ai presupune că o instituție a statului minte într-un act oficial. (…) Rezultă de acolo că dosarul ăsta s-a distrus, nu mai există fizic. Nu a fost identificat fizic, s-a distrus. S-a distrus masiv în 1989 și nu avem o evidență exhaustivă, deplină, totală a dosarelor distruse. Aici e o problemă". Operațiune dictată de generalul Iulian Vlad Istoricul a explicat și contextul care a dus la distrugerea dosarelor Securității. "Practic, a fost o operațiune coordonată de șeful Departamentului Securității Statului (DSS), fostul general Iulian Vlad, de distrugere sistematică a arhivei. Ofițerii de Securitate au început să ardă dosare în toate județele țării. Au făcut asta fie în incinta inspectoratelor, fie în afara orașelor, fie le-au îngropat. În diverse formule. Pentru că România nu avea o tehnică de distrugere, adică mașini de tocat la tot pasul, au preferat să le ardă în sobe, în butoaie de tablă, le-au ars în afara municipiilor și așa mai departe. Din cauza asta, multe dosare nu se mai află fizic în arhiva CNSAS", a declarat Mihai Demetriade. Enache nu știe cum opera Securitatea Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că nu are cunoștință de existența concretă a vreunui dosar cu referire la o potențială colaborare a sa organele de Securitate înainte de 1989. "În ceea ce privește adeverința eliberată de CNSAS, prin care SRI a comunicat că figurez cu un dosar care nu s-a păstrat în arhivă, precizez că nu am cunoștință de modul de lucru prin care își desfășura activitatea această instituție", a precizat judecătorul Marian Enache. Mai mult, președintele CCR a negat orice legătură cu Securitate. Inclusiv că ar fi fost recrutat de Securitate sau că ar fi dat și semnat note informative. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate" Enache a mers chiar mai departe: susține că avut de suferit atât el, cât și familia sa, de pe urma abuzurilor făcute de Securitate în regimul comunist. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate, motivat de faptul că aveam rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Nu am primit niciodată aprobare până în 1989 să merg în străinătate pentru a-mi vizita rudele. Deși aveam documentația legală necesară de chemare din partea acestora, cererile depuse oficial în acest sens nu mi-au fost aprobate. În acest context, după 1989 nu am primit explicații în privința acestor refuzuri de aprobare a cererilor de plecare în străinătate", a mai transmis Marian Enache. Răspunsul președintelui CCR pentru DeFapt.ro (sursa: CCR)

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Ciucă, în ședința Biroului Permanent al PNL Foto: Facebook
Politică

Ciucă, în ședința Biroului Permanent al PNL

Nimeni nu poate găsi un argument pentru ce s-a întâmplat la CCR, a afirmat președintele PNL, Nicolae Ciucă, în ședința de azi a Biroului Permanent a acestui partid, potrivit unor surse politice. El a susținut că singura explicație a deciziei CCR de eliminare a candidaturii Dianei Șoșoacă este dorința de a-l favoriza pe George Simion. Citește și: Jurnalist de investigație: Are Sorina Docuz un apartament la Nordis, unde ar locui împreună cu Marcel Ciolacu? Ciucă, în ședința Biroului Permanent al PNL „Vreau să mă refer la ultimele evoluții politice, pentru a înțelege concret care este realitatea la zi în relația cu PSD. Am văzut ce s-a întâmplat pe situația comisarului european, legea pensiilor, proiectele pe care am vrut să le asumăm în legătură cu minerii și militarii, toate celelalte poziționări care nu au mai fost într-o minimă linie de respect față de adevăr. Inclusiv faptul că a ieșit să spună că nu am discutat aceste lucruri m-au determinat să nu mai am dialog cu liderul PSD. A urmat decizia CCR. Am discutat cu toți specialiștii. Nimeni nu poate găsi un argument pentru ce s-a întâmplat acolo. Urmând firul obiectivului politic pe care l-au avut, rezultă dorința de a favoriza intrarea în turul 2 a lui George Simion și intenția improbabilă ca Marcel Ciolacu să câștige alegerile pe un scenariu similar cu cel din 2000. Ca atare, avem decizia prin care am încheiat orice dialog politic cu PSD. Rămânem la guvernare pentru a nu provoca o criză guvernamentală care să îi afecteze pe cetățeni. Probabil că am câștiga politic câteva procente dacă rupem guvernarea, dar am intra intr-o zona de instabilitate cu mari riscuri...”, a spus Ciucă. „Rămânem la guvernare pentru a putea să asigurăm administrarea țării, să putem proteja românii de tot ce înseamnă abuz, vedem cât de ușor se poate manifesta abuzul din partea PSD, vedem aceste demersuri absolut politicianiste. Nu am face altceva decât să lăsăm terenul liber unui singur partid care are tendințe de partid stat. Nu cred că e în asentimentul vreunuia dintre noi”, a mai afirmat liderul liberal.

PSD fuge de scandalul CCR-Șoșoacă (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Justiție

PSD fuge de scandalul CCR-Șoșoacă

PSD fuge de scandalul CCR-Șoșoacă. Senatorul PSD Robert Cazanciuc a înaintat miercuri în Parlament un proiect de lege ce propune modificarea legislației referitoare la alegerea președintelui României, precum și a legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. PSD fuge de scandalul CCR-Șoșoacă Cazanciuc a transmis un mesaj pe Facebook. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche "Dreptul la apărare şi la un proces echitabil este un drept fundamental câştigat în 1989, bazat pe principiile şi valorile europene pe care ni le-am asumat şi ca membri ai Uniunii Europene. Este principalul motiv ce m-a determinat să propun aducerea în actualitate a două legi, adoptate de peste 20 de ani, care nu mai răspund cerinţelor societăţii actuale româneşti, ci unor vremuri care, în contextul post revoluţionar în care se găsea România, erau evident impregnate de spiritul unor interese politice, strategice şi social-economice. Am depus astăzi la Camera Deputaţilor o iniţiativă pentru modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României şi a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părţile să poată fi prezente la desfăşurarea procedurii jurisdicţionale şi să îşi susţină cauza". Modificări propuse în legea alegerii Președintelui României Conform expunerii de motive, proiectul de lege propune ca deciziile Biroului Electoral Central (BEC) referitoare la înregistrarea sau respingerea candidaturilor pentru funcția de președinte al României și semnele electorale asociate acestora să fie contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, în loc de Curtea Constituțională. De asemenea, se propune ca dosarele candidaturilor să fie transmise de către BEC către Curtea Constituțională pentru verificarea procedurilor privind alegerea președintelui României. Proiectul de lege prevede și stabilirea unei majorități calificate de două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale pentru emiterea hotărârii privind respectarea procedurilor de alegere a președintelui. Proiectul de lege "Candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Înalta Curte soluţionează contestaţiile în complet de 5 judecători cu citarea părţilor, în cel mult două zile de la înregistrare. Deciziile Înaltei Curţi sunt definitive. În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, Biroul Electoral Central transmite Curţii Constituţionale dosarele privind candidaturile în vederea verificării respectării procedurii pentru alegerea preşedintelui României. CCR se pronunţă în termen de 24 de ore", se arată în proiectul de lege. Potrivit acestuia, asupra respectării procedurilor pentru alegerea preşedintelui României la nivelul BEC, plenul CCR hotărăşte cu votul a două treimi din numărul judecătorilor, în termen de 24 de ore. Preşedintele Curţii Constituţionale poate invita, pentru relaţii, persoanele necesare, mai spune iniţiativa legislativă.

CCR, apărată de fost judecător CJUE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR, apărată de fost judecător CJUE

CCR, apărată de fost judecător CJUE. Unul dintre cei mai vocali critici ai Curții Constituționale a României (CCR), profesorul Valerius Ciucă, fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, a luat apărarea deciziei CCR de a bloca candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. CCR, apărată de fost judecător CJUE Ciucă a subliniat că era de datoria CCR să împiedice candidatura unei persoane care a contestat în mod repetat ordinea constituțională a României. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit "A nega însăși esența statului român este impardonabil", a declarat acesta. Profesorul Valerius Ciucă a explicat că o candidatură la funcția supremă în stat a unei persoane care contestă vehement Constituția, documentul pe care ar urma să jure să-l apere, ar reprezenta o formă de "impostură". Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți, unde Savonea va fi președinte (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciolacu vrea dea CCR mâna Înaltei Curți, unde Savonea președinte

Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde Lia Savonea va fi, extrem de probabil, președinte din 2025. Acesta este, de fapt, un proiect mai vechi, conceput în perioada regimului Dragnea de Florin Iordache. În 2019, mai multe publicații au scris că Iordache se întâlnea cu Lia Savonea în casele conspirative ale PSD. Citește și: Ciolacu recunoaște ceea ce DeFapt.ro a arătat acum un an: poartă pantofi italienești, produși manual, de circa 1.500 de dolari Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți, unde Savonea va fi președinte Potrivit unor surse politice din PSD, și acum, cel care a aranjat manevra prin care Daniela Șoșoacă era scoasă din cursa pentru prezidențiale - pentru a-l propulsa pe George Simion în turul II - ar fi tot Florin Iordache, coordonat de Viorel Hrebenciuc. Luni seara, după ce CCR a publicat controversata motivare în cazul Șoșoacă, Marcel Ciolacu și-a anunțat intenția de a „reforma” instituția. „Motivarea Curții Constituționale în cazul doamnei Șoșoacă întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme a CCR. Această discuție trebuie să plece de la realitatea că procedura actuală transformă CCR într-o instanță care nu îi oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs. De aceea, consider că între BEC și CCR ar trebui să existe un filtru de legalitate pe care îl poate asigura doar Înalta Curte de Casație și Justiție. De aici trebuie să pornim discuția, pentru a nu exista nicio urmă de îndoială”, a scris Ciolacu. Deși CCR este dominat de oamenii PSD - decizia în cazul Șoșoacă a fost luată de patru judecători propuși de acest partid, plus unul susținut de UDMR - Ciolacu ar prefera să-i dea control deplin Liei Savonea, care are toate șansele să fie viitorul președinte al ICCJ, după ce expiră mandatul Alinei Corbu. Acesta s-ar termina în iunie 2025. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol În plus, reforma lui Ciolacu ar fi complet contrară cutumelor europene, unde mai toate țările au curți constituționale separate de curtea supremă. Aceste curți constituționale sunt independente de puterea judiciară.

Organizațiile civice desființează decizia CCR în cazul Șoșoacă Foto: Facebook
Politică

Organizațiile civice desființează decizia CCR în cazul Șoșoacă

Organizațiile civice desființează decizia CCR în cazul Șoșoacă: „Întâlnim astfel de cazuri în țări ca Rusia, Belarus sau Venezuela”, se arată într-un comunicat semnat de circa 20 de ONG-uri, printre care Expert Forum, APADOR-CH, Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă sau Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Organizațiile protestează „ferm împotriva deciziei Curții Constituționale, care pune la îndoială însăși esența sistemului democratic din România”. Organizațiile civice desființează decizia CCR în cazul Șoșoacă Ce arată reprezentanții societății civile: „În nicio democrație consolidată nu găsim situații în care un candidat, nici măcar dintre cei de inspirație fascistă, să fie eliminat din competiție prin astfel de decizii”. „Traducând în cuvinte simple, cinci judecători ai Curții Constituționale argumentează, pe zece pagini, că ei, și doar ei, au dreptul de a analiza comportamentul unor persoane și de a decide cine merită să fie președinte, a priori, și indiferent de votul popular” „Decizia reprezintă un derapaj grav pe calea iliberalismului. Rolul CCR este de a veghea respectarea criteriilor de eligibilitate pentru candidați și este o instanțǎ pentru contestații electorale. CCR nu ar trebui sā facă judecăți de natură morală bazate pe declarațiile publice ale unui candidat, dacă acesta sau aceasta îndeplinește condițiile de formă și fond” „Nu susținem opiniile politice ale candidatei Diana Șoșoacǎ. Dimpotrivă, condamnăm ferm declarațiile de sorginte fascistă făcute și teoriile conspirației pe care aceasta le promovează în spațiul public. Există organisme și instanțe care pot sancționa astfel de declarații și acțiuni, în conformitate cu legislația în vigoare, care trebuie aplicată respectând principiile statului de drept și drepturi fundamentale, cum ar fi cel la libertatea de exprimare. Credem ferm că orice cetățean poate propune inclusiv schimbarea Constituției, dacă o astfel de propunere se încadrează în limitele prevăzute de articolele 150-152 din legea fundamentală. O astfel de propunere poate fi dezbătută și poate trece prin filtrul votului Parlamentului și al votului popular” În finalul comunicatului se afirmă: „Constatăm cu teamă că nu există niciun remediu la decizia arbitrară a Curții Constituționale. Credem că cele cinci persoane, ajunse temporar în funcția de judecător la această instanță supremă în stat, au luat o decizie profund greșită, care încalcă chiar Constituția pe care au jurat să o apere, și astfel au compromis fundamental misiunea pe care instituția ar trebui să o aibă în societate”.

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României. Deputatul independent Cosette Chichirău a înaintat marți un proiect de lege în Parlament, propunând excluderea Curții Constituționale din procesul de validare a candidaților la alegerile prezidențiale. Conform inițiativei, această responsabilitate ar urma să revină Înaltei Curți de Casație și Justiție și Biroului Electoral Central. Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României Cosette Chichirău a declarat, la Palatul Parlamentului, că inițiativa a luat-o în urma cazului Șoșoacă. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Cazul Şoşoacă a şocat democraţia românească. Am văzut cum CCR a invalidat un candidat la Preşedinţia României pentru motive absolut subiective decise de o curte numită politic, decisă de 5 judecători din 9 care au fost puşi acolo de PSD şi UDMR care votează cu PSD. Ca să reparăm această hibă a democraţiei româneşti, depunem astăzi un proiect care modifică legea pentru alegerea preşedintelui României, astfel încât Curtea Constituţională să vegheze la integritatea alegerilor prin validarea finală a rezultatelor alegerilor şi nu prin validarea candidaţilor. Prin proiectul nostru noi mutăm atribuţiile de validare a candidaţilor la Înalta Curte. Practic, Biroul Electoral Central şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la acest proces care este absolut normal, aşa se întâmplă la toate celelalte candidaturi, iar prin această procedură te poţi apăra, poţi depune documente, argumente, nu este un proces influenţat politic." Alegeri corecte în România Chichirău a subliniat că reprezentanții Platformei DREPT, la care este afiliată, doresc alegeri corecte în România, astfel încât orice persoană care îndeplinește condițiile legale să poată candida. "Doamna Şoşoacă are probleme reale pentru că promovează doctrine antisemite, discriminatorii, antieuropene, dar dacă un asemenea candidat trebuie invalidat, trebuie invalidat conform legii", a mai adăugat Chichirău.

Judecători CCR au blocat candidatura lui Șoșoacă pentru delict de opinie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

CCR blocat candidatura Șoșoacă pentru delict de opinie

Cinci judecători CCR numiți de PSD și UDMR au blocat candidatura lui Șoșoacă pentru delict de opinie: aceștia arată, în motivarea deciziei lor, că i-au evaluat discursul și „conduita”. Hotărârea integrală a CCR în cazul Șoșoacă, la finalul articolului. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Judecători CCR au blocat candidatura lui Șoșoacă pentru delict de opinie „Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituției și apărarea democrației – condiții pentru a candida la funcția de Președinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, susțin cei cinci judecători CCR. „Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziții cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici Șoșoacă și despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”, se mai arată în motivarea CCR. Însă judecătoarea Laura Scântei a formulat o opinie separată. Scântei spune că Șoșoacă trebuia să aibă dreptul să se apere „Nicio dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competențe (la rândul ei, expresă și limitativ prevăzută de Constituție si lege), să-și extindă și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992”, scrie Scântei. „Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția de Președinte al României. Această convertire nu fost însoțită și de garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției”, mai arată judecătoarea CCR. Ea amintește că „într-o altă competență a Curții care privește judecarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic, toate aceste garanții ale dreptului la un proces echitabil sunt asigurate potrivit Legii nr. 47/1992, fiind prevăzuta judecarea contestației pe baza probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a cărui constituționalitate este contestată și a Ministerului Public”. HOTĂRÂREA nr.2Descarcă

Nicușor Dan critică decizia CCR împotriva lui Șoșoacă Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan critică decizia CCR împotriva lui Șoșoacă

Nicușor Dan critică decizia CCR împotriva lui Șoșoacă: „De principiu, nu pare deloc rezonabil ca cineva care poate să candideze la europarlamentare şi, probabil, la parlamentare, să nu poată să candideze la alegerile prezidenţiale”, a spus primarul general al Capitalei. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio El a susținut și faptul că decizia CCR va avantaja PSD. Nicușor Dan critică decizia CCR împotriva lui Șoșoacă „Decizia BEC pare simplă, după decizia CCR. Pe decizia CCR aşteptăm motivarea. De principiu, nu pare deloc rezonabil ca cineva care poate să candideze la europarlamentare şi, probabil, la parlamentare, să nu poată să candideze la alegerile prezidenţiale”, a afirmat Nicușor Dan. El a fost întrebat dacă PSD şi-ar dori ca George Simion să ajungă în turul doi al alegerilor prezidenţiale. „Da, e o chestiune de sociologie”, a apreciat edilul șef al Capitalei. Citește și: Antisemiții PSD pe care propriul partid se face că nu-i vede: „Jidanii care conduc România după 1989”, scria un primar PSD pe Facebook Curtea Constituţională a României a admis, sâmbătă, contestaţia depusă privind candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale. Decizia a fost luată de cinci din cei nouă judecători, respectiv cei propuși de PSD și UDMR. Motivarea deciziei nu a fost transmisă BEC și nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că nu este responsabil de decizia CCR. „Pe mine nu mă deranja Diana Şoşoacă. Mai mult, mi-a venit mie un decont, total gratuit”, a susținut el.

Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD (sursa: Facebook/Robert Cazanciuc)
Politică

Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD

Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD. Senatorul PSD Robert Cazanciuc a catalogat drept „jenante” acuzațiile conform cărora PSD ar fi implicat în decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a exclude candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024. Cazanciuc a subliniat că este perioada de campanie electorală și fiecare are dreptul să-și exprime opiniile, chiar dacă acestea nu au o bază solidă. Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD „Suntem în campanie electorală și fiecare este liber să spună ce prostii dorește. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Mi se pare jenant, din perspectiva unor partide, să acuzi PSD că ar fi în spatele deciziei. Cui îi este frică de această decizie? Faptul că Diana Șoșoacă nu mai este în cursa electorală, pe cine sperie?”, a declarat senatorul la Palatul Parlamentului. Contextul excluderii Dianei Șoșoacă din alegerile prezidențiale Robert Cazanciuc a menționat că decizia Curții Constituționale este prevăzută de legea fundamentală și de legea privind alegerea președintelui României, subliniind că nu există motive pentru a acuza PSD de influențarea acestei hotărâri. El a explicat că judecătorii Curții sunt numiți de Parlamentul României printr-o procedură legală, iar afirmațiile conform cărora ar exista presiuni politice sunt nefondate. Analiza juridică a deciziei CCR Întrebat cum poate fi interpretată, din punct de vedere juridic, excluderea Dianei Șoșoacă din cursa pentru Palatul Cotroceni, Cazanciuc a explicat că legea prevede clar atribuțiile CCR în astfel de situații. „Există în momentul de față, în legea fundamentală și în legea privind alegerea președintelui României, texte care permit CCR să vegheze la respectarea procedurilor în materie. Totuși, nu cred că ar trebui să fie asemenea atribuții la Curtea Constituțională”, a precizat senatorul. El a adăugat că, deși atribuțiile CCR includ verificarea respectării legii în cazul candidaturilor la funcția de președinte, aceste prevederi ar putea fi regândite. „Probabil, la momentul respectiv, în 1991-1992, de când datează Constituția și legea de organizare a Curții Constituționale, s-a considerat firesc ca funcția supremă în stat să fie supravegheată de CCR. Personal, consider că ar trebui să rămână strict o procedură de validare ulterioară, după ce poporul s-a pronunțat. Dar deocamdată avem această procedură în vigoare”, a explicat Cazanciuc. Speculații privind influența deciziei asupra lui Marcel Ciolacu Senatorul PSD a respins ipoteza că excluderea Dianei Șoșoacă ar avantaja candidatul PSD, Marcel Ciolacu. El a subliniat că Ciolacu se poate confrunta cu orice alt candidat în turul doi și că decizia CCR nu schimbă calculele politice. „Este o speculație. Marcel Ciolacu se poate lupta cu oricine în turul doi. Din perspectiva noastră, orice candidat va fi învins de Marcel Ciolacu. Nu contează pentru noi cine intră în turul doi”, a conchis Cazanciuc. Contextul deciziei Biroului Electoral Central Biroul Electoral Central a respins duminică seara înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă pentru funcția de președinte al României, invocând inadmisibilitatea dosarului depus. Decizia a fost contestată, iar sâmbătă, Curtea Constituțională a admis contestațiile formulate de două persoane, anulând astfel Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind candidatura și simbolul electoral ale Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din acest an. Anchete anterioare și repercusiuni juridice Decizia CCR face parte dintr-o serie mai largă de măsuri legale și contestații care au vizat jurnaliști și candidați la alegerile din regiune. În contextul alegerilor prezidențiale, astfel de decizii au generat discuții ample în spațiul public cu privire la influența politică asupra procesului electoral și la atribuțiile instituțiilor implicate în supravegherea respectării legislației electorale.

Pesedistul Cazanciuc apără CCR, atacând PNL-ul (sursa: Facebook/Robert Cazanciuc)
Eveniment

Pesedistul Cazanciuc apără CCR, atacând PNL-ul

Pesedistul Cazanciuc apără CCR atacând PNL-ul. Senatorul PSD Robert Cazanciuc a declarat că atacarea furibundă a Curţii Contituţionale (CCR) de către politicieni în urma deciziei referitoare la candidatura la prezidenţiale a Dianei Iovanovici Şoşoacă ne arată că "statul de drept nu este un pilon fundamental al democraţiei, ci doar un instrument folosit în bătălia politică atunci când nu au soluţii de bună guvernare". Pesedistul Cazanciuc apără CCR atacând PNL-ul Parlamentarul PSD arată că dacă nu este surprinzătoare "ieşirea USR" pe această temă deoarece "foloseşte din nou tema justiţiei pentru a-şi minţi electoratul", atacarea de către lideri PNL a CCR arată că spiritul liberal istoric "s-a transformat într-un spirit de gaşcă în care nu valorile democratice invocate public sunt liantul partidului, ci nevoia de avea acces la resursele statului". Citește și: VIDEO Europarlamentarul PSD Dan Nica anunța încă de miercuri, misterios, „retragerea” Dianei Șoșoacă "În acest moment putem doar specula cu privire la raţiunile avute în vedere de CCR pentru a pronunţa decizia de respingere a candidaturii doamnei Şoşoacă, de aceea e foarte important ca CCR să publice cât se poate de repede motivarea acestei decizii. Pentru că nu este interzis să gândim şi să ne exprimăm idei, cred că trebuie să mergem la cel puţin 3 acte normative pe care CCR le-ar fi putut avea în vedere pentru a pronunţa această decizie: a) Constituţia României - cel puţin art. 37 şi art 146; b) Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR; c) Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României", a scris, într-o postare Facebook, Robert Cazanciuc, membru în Comisia juridică a Senatului. Potrivit acestuia, Constituţia şi Legea CCR au fost adoptate cu mai bine de 30 de ani în urmă, în contextul post revoluţionar în care se găsea România, fiind impregnate de spiritul si interesele acelor vremuri, iar "astăzi este legitim să ne întrebăm de ce CCR ar trebui să aibă competenţe în procedura de validare a unor candidaturi, fie ele şi la nivel de preşedinte al ţării, şi nu ar trebui ca aceste atribuţii să fie limitate doar la validarea unor rezultate, respectiv după ce poporul şi-a spus cuvântul". O revizuire a Constituției De asemenea, el aminteşte că PSD a început să deruleze încă în urmă cu trei ani dezbateri în mediul universitar cu privire la teme de interes pentru o eventuală revizuire a Constituţiei, iar anul viitor va trebui să înceapă "dezbateri mult mai largi în societate cu privire la nevoia de revizuire a Constituţiei care să reflecte actualul statut al României de membru al UE, şi să proiecteze o viziune de dezvoltare a ţării pentru următorii zeci de ani". "Nu este surprinzătoare ieşirea USR, care are multe în comun cu AUR şi foloseşte din nou tema justiţiei pentru a-şi minţi electoratul, aşa cum a fost proiectul "fără penali în funcţii publice", blamat deopotrivă cu justiţia atunci când au fost scoase la iveale infracţiunile unor membri USR. Atacarea însă de către PNL a CCR arată, pe de o parte, că spiritul liberal istoric, revigorat în mod autentic în anii '90, s-a transformat într-un spirit de gaşcă în care nu valorile democratice invocate public sunt liantul partidului, ci nevoia de avea acces la resursele statului, iar pe de altă parte că nu au limite în a insulta inteligenţa celor care cred în valori liberale atunci când: - au invocat fără dileme o decizie a CCR din anul 2004 care îi permitea fostului preşedinte Ion Iliescu să candideze la Senat, pentru a justifica o iniţiativă legislativă care să îi permită acelaşi lucru preşedintelui Klaus Johannis, dar probabil atunci majoritatea judecătorilor CCR fuseseră numiţi de PNL; - au cerut scoaterea AUR în afara legii pentru că ar pune în pericol democraţia românească, iar astăzi folosesc aceleaşi argumente pentru a ataca o instituţie fundamentală pentru că ar fi plagiat din PNL. Brătianu se "răsucește în mormânt" (...) Probabil Brătianu se răsuceşte în mormânt când 'vede' PNL condus de un ostaş care îşi doreşte să conducă o ţară membră a UE şi NATO bazându-se pe Ion Iliescu şi Diana Şoşoacă!", arată senatorul social democrat. Totodată, Cazanciuc mai afirmă că premierul Marcel Ciolacu a invitat-o în vară pe Diana Şoşoacă la consultările pentru data alegerilor prezidenţiale, din respect pentru democraţie şi pentru românii care îi dăduseră votul pentru a ajunge în Parlamentul European, însă fără "fără a cauţiona sub nici o formă modul deosebit de violent" al acesteia de a face politică. Curtea Constituţională a României a admis, sâmbătă, cu majoritate de voturi, contestaţiile formulate de două persoane şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidenţiale.

Nica anunța încă de miercuri „retragerea” Dianei Șoșoacă Foto: faramogul.ro
Politică

Nica anunța încă de miercuri „retragerea” Dianei Șoșoacă

Europarlamentarul PSD Dan Nica anunța încă de miercuri, într-o emisiune la Antena 3, misterios, „retragerea” Dianei Șoșoacă. Nica a fost ministru PSD al Comunicațiilor în guvernările Năstase și Ponta și ministru de Interne în guvernul Boc, în 2009. El este europarlamentar din 2014. Citește și: Ciolacu e ca Ceaușescu: are școală puțină și se vrea dictator, îi place cultul personalității, acum se crede Lukașenko de Buzău, spune un important sociolog Acum, într-o emisiune la Antena 3, Dan Nica a afirmat, râzând misterios: „Stați să vedem retragerea doamnei Șoșoacă ce efect va avea”. Nica anunța încă de miercuri „retragerea” Dianei Șoșoacă Iată cum a decurs dialogul cu Mihai Gâdea: „Dan Nica: Stați să vedem retragerea doamnei Șoșoacă ce efect va avea. Mihai Gâdea: Credeți că se va retrage? Dan Nica: Probabil că zilele următoare. Mihai Gâdea: Așa știți dumeavoastră? Dan Nica: Așa am citit. Bogdan Chiriac: Dar face o alianță cu George Simion sau se retrage pur și simplu? Dan Nica: Da… Mihai Gâdea: Da, ce? Dan Nica: Deci, va fi una dintre mișcările foarte interesante din aceste zile”. Sâmbătă noaptea, CCR a invalidat candidatura lui Șoșoacă. Citește și: ANALIZĂ Cum îi ajută PSD pe Simion și AUR să ajungă nr. 2: de la mobilizarea lui Becali la eliminarea lui Șoșoacă

Cum îi ajută PSD pe Simion și AUR să ajungă nr.2 Foto: Captură video
Politică

Cum îi ajută PSD pe Simion și AUR să ajungă nr.2

Cum îi ajută PSD pe George Simion și AUR să ajungă nr.2 atât la prezidențiale, cât și la parlamentare: de la mobilizarea lui Becali la eliminarea lui Șoșoacă din cursa pentru Cotroceni, formațiunea lui Marcel Ciolacu depune un efort concentrat pentru a-i ajuta pe extremiștii anti-europeni. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing Cum îi ajută PSD pe Simion și AUR să ajungă nr.2 Potrivit unor surse din PSD, strategul campaniei lui Ciolacu este fostul secretar general al PSD Viorel Hrebenciuc. Acesta este obligat să stea în umbră, pentru că a stat la închisoare după o condamnare pentru corupție. Hrebenciuc este cel care a gândit planul de susținere a lui Simion, pentru a-l împinge în turul II al prezidențialelor. Al doilea personaj cheie în strategia PSD este Florin Iordache - acum șef al Consiliului Legislativ, dar, de fapt, placa turnantă în relația cu magistrații apropiați PSD - care a pregătit planul de eliminare a Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială cu ajutorul celor patru judecători CCR controlați de PSD, plus cel al UDMR. Cum îl împinge PSD pe George Simion în turul II: cu ajutorul lui Viorel Hrebenciuc, prietenul lui Becali, latifundiarul din Pipera a fost convins să candideze pentru AUR, eventual să și sponsorizeze campania. În schimb, Ciolacu îl va ajuta, după alegeri, să primească marca Steaua. filiale ale PSD vor „ceda” voturi către Simion, în turul I al prezidențialelor, după modelul deja folosit pentru a ajuta UDMR să treacă pragul de 5% la europarlamentare și parlamentare. Cinci judecători PSD și UDMR din CCR au eliminat-o pe Șoșoacă din competiție, pentru ca voturile ei - sau măcar o parte din acestea - să-l ajute pe Simion să ajungă în turul II. O primă miză a acestui sprijin acordat AUR este ca Simion să ajungă în turul II al prezidențialelor. AUR va crește masiv și în Parlament Însă PSD ajută astfel AUR să fie a doua formațiune parlamentară, fiindcă va beneficia de valul de simpatie generat de intrarea lui Simion în turul II al prezidențialelor și va colecta, foarte probabil, și voturi ale SOS România. Turul I al prezidențialelor este cu o săptămână înainte de parlamentare, deci primii doi clasați vor trage puternic în sus partidele care-i susțin. În august, întrebat despre o posibilă alianță PSD-AUR la guvernare după alegeri, europarlamentarul PSD Mihai Tudose, prieten bun cu Ciolacu, a spus la Digi 24 că „toate variantele sunt posibile”. Ulterior, premierul Ciolacu a respins această variantă. Surse politice susțin că scenariul unei guvernări PSD-AUR este tot mai realist. Dacă Ciolacu ajunge președintele României și își respectă angajamentul din campanie de a pune premier de la altă formațiune politică, nu ar fi exclus ca viitorul șef al Guvernului să fie desemnat de AUR.

Geoană, Orban, Ciolacu: undă verde, CCR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Geoană, Orban, Ciolacu: undă verde, CCR

Geoană, Orban, Ciolacu: undă verde, CCR. Curtea Constituţională a României a anunţat sâmbătă seara că a respins contestaţiile împotriva înregistrării candidaturilor lui Mircea Geoană, Ludovic Orban şi Marcel Ciolacu la alegerile prezidenţiale. Geoană, Orban, Ciolacu: undă verde, CCR În şedinţa de sâmbătă seara, de la ora 21,00, Curtea Constituţională, în cadrul atribuţiei privind respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, a luat în dezbatere trei contestaţii împotriva înregistrării unor candidaturi la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingÎn urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi -a respins contestaţia formulată de domnul Talpoş Ioan împotriva înregistrării candidaturii domnului Mircea-Dan Geoană la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; - a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de domnul Stan Valerian împotriva candidaturii domnului Ludovic Orban la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; - a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de Asociaţia Europeană pentru Opoziţie Economică împotriva candidaturii domnului Ion-Marcel Ciolacu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024. Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central. Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Interzicerea Dianei Șoșoacă, PSD cere lămuriri (sursa: Facebook/Diana Iovanovici Șoșoacă- Oficial)
Politică

Interzicerea Dianei Șoșoacă, PSD cere lămuriri

Interzicerea Dianei Șoșoacă, PSD cere lămuriri. Partidul Social Democrat (PSD) susţine dreptul oricărei persoane de a alege şi de a fi aleasă, iar Curtea Constituţională a României trebuie să prezinte rapid motivele care au stat la baza deciziei de invalidare a candidaturii Dianei Şoşoacă, se afirmă într-un comunicat al formaţiunii politice. Interzicerea Dianei Șoșoacă, PSD cere lămuriri "Votul cetăţenilor este suveran într-o democraţie, iar Partidul Social Democrat a respectat întotdeauna ceea ce au decis oamenii în mod democratic", se menţionează în comunicatul PSD. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing"Prin urmare, Curtea Constituţională trebuie să explice rapid care au fost motivele pentru care au respins candidatura doamnei Diana Şoşoacă. Sperăm că CCR a avut motive temeinice să ia o astfel de decizie, iar argumentele prezentate vor fi puternice." PSD respinge acuzațiile de intruziune De asemenea, PSD subliniază că "diverse partide sau candidaţi la Preşedinţie care acuză intruziuni politice în deciziile CCR manifestă un profund dispreţ faţă de ordinea constituţională şi statul de drept din România". "Este ruşinos să arunci în spaţiul public acuzaţii politice care demonstrează doar slaba capacitate de înţelegere a mecanismelor democratice într-un stat de drept şi un comportament periculos în eventualitatea ocupării unor funcţii de înaltă demnitate publică. Statul de drept din România şi independenţa justiţiei nu pot fi tranzacţionate în funcţie de interesele politice electorale de moment. În plus, PSD atrage atenţia colegilor de coaliţie că au ministrul Justiţiei care trebuie să vegheze la apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti", se arată în comunicatul PSD. Curtea Constituţională a României a admis, sâmbătă, cu majoritate de voturi, contestaţiile formulate de două persoane şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră