marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget de stat

3 articole
Economie

Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi

Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi: circa 1,5-2 miliarde de euro anual, respectiv peste 20 de miliarde de euro, arată fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, acum europarlamentar PNL. Proiectul Neptun Deep a fost deblocat în mandatul lui Popescu, după ce legislația adoptată de regimul Dragnea înghețase investițiile. Citește și: ANALIZĂ Diversiunea Lasconi-Coldea, din mai 2025, reîncălzită și dirijată împotriva lui Nicușor Dan: acesta ar fi conceput-o, pentru a se martiriza, sugerează Tapalagă PIB-ul estimat al României pentru 2026 este de 400 miliarde de euro, deci Neptun Deep ar aduce o contribuție la buget de aproape 0,5% din PIB.  Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027 Popescu arată că Neptun Deep va aduce o contriuție de 40 de miliarde de euro la PIB. „Neptun Deep: 20 de miliarde de euro la bugetul României. Fără nicio taxă nouă. Toată lumea vorbește despre Neptun Deep ca despre un proiect energetic strategic. Corect. Dar puțini vorbesc despre ce înseamnă Neptun Deep pentru bugetul României.   România trebuie să își mențină traiectoria fiscală de scădere a deficitului. Reducerile de cheltuieli sunt necesare - nu mă feresc să spun asta. Dar țara noastră are nevoie și de creșteri structurale de venituri. Iar Neptun Deep va aduce venituri reale și predictibile la bugetul de stat pentru cel puțin două decenii.   Ce câștigă România din Neptun Deep (la prețul gazelor din 2023): 20+ miliarde euro venituri la bugetul de stat pe durata proiectului - redevențe, impozit pe profit, dividende din participarea statului prin Romgaz ~1,5-2 miliarde euro anual, recurent și predictibil, începând din 2027 40+ miliarde euro contribuție la PIB - inclusiv efectele indirecte în economie: locuri de muncă, furnizori, infrastructură 0 taxe noi pe cetățeni sau firme pentru a genera aceste venituri   Ce se întâmplă dacă prețul gazelor crește? Simplu: veniturile statului cresc automat. Redevențele se calculează ca procent din valoarea producției - prețul crește, redevența crește. Impozitul pe profit urmează același mecanism. Romgaz e 70% stat - profitul suplimentar revine în mare parte la buget prin dividende.   Estimarea de 20 miliarde euro a fost calculată la prețurile din 2023 - circa 40-50 euro/MWh. Prețurile actuale, după declanșarea crizei din Iran, depășesc 60 euro/MWh. Dacă rămân la acest nivel, veniturile reale la buget ar putea fi cu 30-50% mai mari decât estimarea de bază. Fără nicio modificare de lege. Fără nicio taxă nouă.   Când am preluat Ministerul Energiei, Neptun Deep era blocat - ExxonMobil plecase, mediul fiscal era ostil, investitorii descurajați. Am schimbat regulile și am convins că România e un partener serios.   Astăzi, Neptun Deep este în execuție. Prima producție vine în 2027. Țara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.   România nu poate ieși din criza fiscală doar tăind cheltuieli. Are nevoie și de venituri structurale noi. Neptun Deep este unul dintre puținele răspunsuri concrete, certe, la această provocare - venituri reale, recurente, care cresc când Europa are cel mai mult nevoie de energie. O direcție în deplin acord cu viziunea Partidul Popular European, care susține investițiile strategice în energie ca motor de creștere economică, stabilitate fiscală și consolidare a independenței energetice a Uniunii Europene. Am gândit Neptun Deep pentru momentele dificile. Momentul dificil a venit”, a scris Popescu, pe Facebook.        

Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027 Foto: OMV
Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Foto: Facebook
Politică

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile

Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile, iar 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023, arată un „audit al performanței privind organizarea și funcționarea comunelor și a orașelor mici” realizat de Curtea de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Documentul arată că în România sunt aleși 40.100 de consilieri locali și 1.338 județeni. Propunerile de reducere a numărului acestora, propuneri venite de la Asociația Comunelor din România (ACoR), Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții (SAT) și Sindicatul Naționalal Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), au fost ignorate.  Administrația locală nereformată: doar 31% din comune își pot plăti salariile Curtea arată că în 2023 a scăzut masiv numărul comunelor care își pot plăti salariile din taxele pe care le colectează. În  2022, 52% din comune aveau capacitatea să achite măcar salariile angajaților, iar în 2021 erau 44%.  În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021. Ce mai arată auditul Curții de Conturi: În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. În 2023, cheltuielile cu personalul au reprezentat peste 50% din cheltuielile totale în doar 87 de comune și într-un singur oraș mic. Cheltuielile de personal ale comunelor și orașelor au reprezentat 46% din totalul acestei categorii de cheltuieli efectuate la nivelul administrației publice locale.  Pe de altă parte, Curtea de Conturi constată absența unor servicii esențiale în comune. În anul 2022, 357 de comune nu aveau cabinete de medicină de familie, 1.433 de comune nu aveau cabinete stomatologice, iar 705 comune nu aveau farmacii. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic. 

Câciu: peste 10 milioane de oameni depind de bugetul de stat Foto: Facebook
Politică

10 milioane oameni depind de bugetul de stat

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, susține că, în anul 2022, peste 10 milioane de oameni depind de bugetul de stat. „Riscăm să devenim un popor de asistaţi social. În 2008, numărul persoanelor asistate de stat, sub diferite forme, a ajuns la 11 milioane dintr-o populaţie totală de 22 de milioane. Înseamnă că nu aveam priorităţi în alocarea banilor publici, originea risipei se află într-un comportament politic de natură populistă şi în lipsa de transparenţă a modului de stabilire a priorităţilor bugetare", spunea, în iunie 2009, fostul președinte Traian Băsecu. Câciu: peste 10 milioane de oameni depind de bugetul de stat Acum, România are cam același număr de asistați social, dar având în vedere că populația a scăzut, procentul acestora este mult mai mare. „Am dat în economie în primul trimestru 25 de miliarde lei bani direct, am dat la companii 10 mld lei și am dat pachetul social, despre care unii au spus că nu e în regulă să dai că e asistență socială, dar 10,5 milioane de oameni depind de bugetul de stat, 60% din populație. Atâta timp cât ai atâta dependență, trebuie să le asiguri totuși o oarecare putere de cumpărare”, a afirmat, marți seara, ministrul de Finanțe Adrian Câciu, la Marius Tucă Show, citat de Stiri pe surse. Însă INS susține că rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,5 milioane de persoane. Citește și: Ciolacu se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat. Liderul PSD a cerut un „act normativ referitor la preţurile din energie” În anul 2020, din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră