miercuri 02 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: braila

23 articole
Eveniment

Ctitoria Ciolacu-Grindeanu-Tudose, asfaltată a patra oară în 15 luni

Ctitoria Ciolacu-Grindeanu-Tudose, podul de la Brăila, este asfaltată a patra oară în 15 luni, de data aceasta cu „o nouă reţetă de mixturi bituminoase, adaptată specificului”, anunță Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Buzău. Citește și: Selly, influencerul favorit al lui Ciolacu, a promovat masiv țeapa Nordis: „Foarte special este modelul de business” Începând de azi, circulația pe calea doi pe ambele sensuri de circulație de pe pod este închisă. Teoretic, asfaltarea ar trebui să dureze doar șase zile. Ctitoria Ciolacu-Grindeanu-Tudose, asfaltată a patra oară în 15 luni „Devierea traficului rutier de pe Calea 2 pe Calea 1 la km 7+000, cu revenire în Calea 2 la km 3+000. Circulaţia rutieră se desfăşoară în ambele sensuri cu restricţie de viteză de 30 km/h”, anunță direcția de drumuri. Istoria automobilelor arată că aceasta era limita de viteză în orașele americane, la 1920. La 1930 această limită deja se dublase. Podul de la Brăila a fost inaugurat cu mare pompă la 6 iulie, iar la scurt timp au început să apară probleme structurale. Lucrarea nu a fost recepționată până acum. Costurile au depășit 700 de milioane de euro. „De data aceasta, aşa cum susţine constructorul, este o reţetă asfaltică nouă, care a fost testată într-un laborator din Italia, un laborator european mare. Constructorul spune că această reţetă de asfalt va rezista şi nu vom mai avea problemele de până acum, că se va comporta astfel la traficul rutier, inclusiv traficul greu, iar la vară nu vom mai avea deformările pe care le-am avut până acum”, a susținut purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

Ctitoria Ciolacu-Grindeanu-Tudose, asfaltată a patra oară în 15 luni Foto: PSD
Prefectul PSD se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg Foto: Facebook
Eveniment

Prefectul PSD se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg

Prefectul PSD de Brăila, fostul jandarm Timofei Iulian, cu pensie specială uriașă și amicul lui Mihai Tudose, se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg, relatează mai multe publicații. El ar fi acum cercetat pentru modul fraudulos în care și-a majorat pensia. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Încă din august 2024, Jandameria a confirmat că „există suspiciuni rezonabile” că Timofei „a prejudiciat financiar” instituția, dar el nu a fost schimbat din funcție. Potrivit declarației de avere din iunie 2024, prefectul Timofei a avut în anul fiscal 2023 o pensie specială de 141.000 de lei, net, pe care o cumula cu salariul de prefect, cu doar 700 de lei mai mare. În anul fiscal 2021, pensia lui Timofei era de 130.000 de lei și mai primea doar 993 de lei, în calitate de „observator arbitri fotbal”. Prefectul PSD se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg Încă din august 2024, site-ul elcomandantepress.ro a scris că fostul prim-adjunct al jandarmeriei județene „și-a trecut în mod fraudulos misiuni de reprezentare ca fiind misiuni operative. Exemplu: s-a trecut în misiune 2zile la înmormântarea unui subofițer în weekend câte 8 ore în fiecare zi, adică l-a înmormântat pe subofițer 2 zile la rând câte 8 ore conform documentelor operative”. „Împreună cu comandantul unității și celălalt locțiitor au încheiat un procesverbal prin care s-au desemnat nejustificat ca fiind grupă operativă și astfel ei figurau practic la serviciu zilnic între orele 08:00-20:00 (...) A participat la toate misiunile din toate sărbătorile legale și din weekend-uri, lucrândcate 12 ore pe zi în afara sau in cadrul misiunilor.”, mai arată acest site. Recent, informația a fost redistribuită de mai multe site-uri și de postul Realitatea TV.

Circulația gâtuită pe podul suspendat (Brăila)(sursa: Facebook/Compania Națională de Administrație a infrastructurii Rutiere
Eveniment

Circulația gâtuită pe podul suspendat (Brăila)

Circulația gâtuită pe podul suspendat (Brăila). Circulaţia pe Podul suspendat peste Dunăre a fost deviată marţi, începând cu ora 9,00, pe banda 1 derulare pentru ambele sensuri, în vederea efectuării lucrărilor de reasfaltare, informează Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Buzău. Primele probleme, după inaugurare Podul peste Dunăre de la Brăila este cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România și al treilea ca dimensiune din Europa. Citește și: Scandalul Pieleanu – SNSPA i-a fost prezentat încă din 2001 ministrului PSD Ecaterina Andronescu, dar a fost îngropat cu complicitatea socialistului Claudiu Crăciun A fost inaugurat pe 6 iulie 2023, iar la scurt timp după inaugurare au apărut primele probleme legate de asfalt, care s-a "vălurit". Deşi circulaţia pe pod a fost deschisă pe 6 iulie 2023, lucrarea nu a fost recepţionată de autorităţile române şi, potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, nici nu va fi recepţionată, până când constructorul nu va repara toate problemele. Podul peste Dunăre a intrat din nou în reparaţii, de data aceasta pe banda 2 de circulaţie, după ce, luna trecută, banda 1 de circulaţie a fost decopertată şi a fost turnat un nou strat de asfalt. Între timp, au apărut probleme şi pe banda 2, unde asfaltul are valuri. Circulația gâtuită pe podul suspendat (Brăila) În martie 2024, rampa de acces spre viaductul care duce spre Podul peste Dunăre prezenta din nou tasări pe malul din Brăila. În septembrie 2023, CNAIR a mai semnalat o astfel de problemă, iar constructorul WeBuild a luat în calcul pentru stoparea tasării forarea a 40 de stâlpi. Potrivit lui Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR anul trecut, prin septembrie, a apărut această tasare. "La momentul respectiv, le-am transmis o notificare celor de la WeBuild, prin care le-am solicitat să remedieze tasarea. Ei au făcut o lucrare punctuală, ca să nu spun de mântuială, adică au încărcat cu asfalt zona tasată, încercând să o aducă la cotă. Tasarea a continuat şi iată că, anul acesta, s-au adăugat încă 10-15 centimetri faţă de tasarea astupată de ei anul trecut. Ca atare, le-am mai făcut o notificare, în care le-am zis că trebuie să intervină cu o soluţie permanentă de stopare a tasării, iar în acest moment soluţia identificată de ei este forarea unor stâlpi pe lângă această rampă a viaductului. Deocamdată sunt în faza de experimentare a soluţiei, după care vor trece la faza de aplicare a soluţiei definitive. Cred că sunt 40 de piloţi, pe care îi vor fora pentru a stopa această tasare. Au termen 3-4 luni pentru a remedia această problemă, iar totul se va face pe banii şi pe timpul lor, intră în contract, nu este o lucrare aparte, nu pot avea scuze că întârzie anumite lucrări din contract. Ei trebuie să meargă în paralel şi cu finalizarea obiectivelor din contract şi cu această neconformitate pe care trebuie să o rezolve". Reprezentantul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat că tasarea apărută la rampa de acces pe Podul peste Dunăre nu afectează stabilitatea podului, dar creează deservicii în ceea ce priveşte circulaţia pe pod, din cauza denivelării apărute, şi poate duce la costuri suplimentare în perioada de întreţinere a podului. WeBuild depășește termenele Potrivit lui Alin Şerbănescu, constructorul WeBuild a depăşit toate termenele în ceea ce priveşte realizarea obiectivului Pod Suspendat peste Dunăre. "Ca termene, WeBuild a depăşit tot ce se putea depăşi. Iniţial, contractul semnat în 2018 avea dată de finalizare decembrie 2021, care a fost depăşită. Au venit cu o extensie de timp câştigată în instanţă, până în iulie 2022, care a fost şi ea depăşită. Suntem în martie 2024, când nu am finalizat drumul de legătură până la Jijila, nu am demontate macaralele, nu am rezolvată problema neconformităţilor, nu am recepţionat până la acest moment pasajul peste calea ferată de pe malul Brăila - deşi, din punctul nostru de vedere este finalizat, WeBuild nu cere recepţia acolo. Plus că ne-au rămas datori cu o soluţie permanentă pentru asfaltul de pe pod, pentru că tot ceea ce au făcut ei acolo, după deformaţiile acelea ale asfaltului, considerăm că este o soluţie provizorie, nu avem o soluţie prezentată pentru asfaltul de pe pod. În ansamblu, ei au ajuns cu contractul undeva la 98%, dar aici vorbim de mobilizare şi de ritmul de lucru, care sunt neconforme din punctul nostru de vedere. Drumul spre Jijila este finalizat în procent de 94%, mai au şanţuri de făcut, asfalt de pus şi nişte racorduri de făcut, dar pe şantier mobilizarea este foarte scăzută, iar în ritmul acesta, nu ştiu când vor termina, ultimul termen asumat de ei este octombrie 2024", a mai spus Şerbănescu. Reprezentantul CNAIR a mai declarat că toate problemele pe care constructorul WeBuild le are în ceea ce priveşte realizarea Podului peste Dunăre de la Brăila i-ar putea aduce deservicii în ceea ce priveşte credibilitatea la nivel internaţional. Valoarea iniţială a proiectului Podului peste Dunăre, a fost de 1,996 miliarde de lei, fără TVA, fonduri externe nerambursabile, iar constructorul Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd.,

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild. 31,5 milioane de euro a cerut pesedistul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, din fondul de urgență al Guvernului, pentru plata datoriilor pe care le are Metrorex către compania italiană Webuild, fosta Astaldi. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Peste 2,7 milioane de euro din suma totală reprezintă dobânzi și penalități. Culmea, cererea ministrului Sorin Grindeanu vine la o lună după ce i-a acuzat de șantaj pe italienii de la Webuild. Datoria de 34 de milioane de euro rezultă dintr-un contract atribuit companiei Astaldi de către Metrorex pentru construcția magistralei de metrou Drumul Taberei – Pantelimon. O afacere roasă de corupție în care procurorii DNA au găsit o șpagă de 1.000.000 de euro, tranzacție în care au fost implicați Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, afaceristul Dragoș Dobrescu și avocatul Doru Boștină. Primul contract cu adiționale: peste un miliard de lei Compania Metrorex, deținută de Ministerul Transporturilor, a atribuit un contract de aproape 919 milioane lei fără TVA unei asocieri de firme formată din Astaldi, FCC Construccion, Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93 și AB Costruct SRL pentru contrucția primului lot din Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon. Prin actul adițional nr. 2, contractul a fost majorat cu 69 de milioane de lei pentru lucrări suplimentare. Au urmat alte două acte adiționale, nr. 4 și nr. 5, prin care valoarea lucrărilor a fost crescută pentru alte lucrări suplimentare cu 54,4 milioane lei, respectiv 20,5 milioane lei. În total, valoarea contractului inițial a ajuns la 1,063 miliarde lei. Al doilea contract: 793 de milioane de lei Ulterior, în anul 2015, Metrorex a semnat un nou contract cu asocierea dintre firmele Astaldi, FCC Construccion, UTI Grup și Activ Group Management pentru lucrări de cale de rulare, șina a treia și fir aerian de contact, plus finisaje și sisteme de instalații. Valoarea noului contract a fost de 793,38 milioane lei fără TVA. Cumulat, valoarea celor două contracte a fost de 1,856 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 380 de milioane de euro. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Metrorex a aplicat penalități de 429.354,45 lei în timpul derulării primului contract câștigat de compania italiană Astaldi, actuala Webuild, și asociații ei. Principalele nereguli au fost următoarele: "executantul nu a transmis programul de execuție; executantul nu și-a îndeplinit obligațiile privind proiectarea; prezentarea incompletă sau neprezentarea raportului lunar". Cum s-a ajuns la șpaga de un milion de euro Lucrările la Magistrala 5, zona Drumul Taberei, au fost tergiversate atât din cauza statului, cât și din a constructorului italian. Pe de-o parte, Primăria Sectorului 6, condusă în perioada 2012 -2016 de primarul liberal Rareș Mănescu, a emis cu întârziere avizele și autorizațiile de construcție. Pe de altă parte, locuitorii din Sectorul 6 au depus nenumărate reclamații la Primăria Sectorului 6 pentru disconfortul pricinuit de Astaldi. Atunci și-a făcut intrarea în scenă afaceristul Dragoș Dobrescu, un apropiat al primarului Rareș Mănescu. Acesta i-ar fi cerut lui Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, suma de 1.000.000 de euro pentru a facilita obținerea avizelor și autorizațiilor pentru compania italiană, dar și pentru a scăpa de reclamațiile cetățenilor. Circuitul mitei, explicat de DNA Informațiile apar în dosarul 481/P/2017 al procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, care au decis la data de 4 octombrie 2022 să îl acuze pe Dragoș Dobrescu de trafic de influență. În același dosar este acuzat de complicitate la cumpărare de influență avocatul Doru Boștină, iar italianul Pier Luca Canino, de cumpărare de influență. "În contextul desfășurării unor lucrări în București la Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei), în perioada 20-26 iunie 2013, unul dintre oamenii de afaceri (nr. - Dragoș Dobrescu) ar fi pretins de la celălalt om de afaceri, ambii inculpați în cauză, suma de 1.000.000 euro (plătibili în decursul a patru ani), în schimbul exercitării influenței pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din București, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare execuției lucrărilor respective", se menționează în comunicatul de presă al DNA. Banii urma să fie remiși printr-o firmă controlată de avocatul Dorul Boștină, sub forma unor servicii fictive de "mentenanță". Prima plată a fost în cuantum de 547.000 lei, bani retrași în numerar. Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild Compania Webuild, fosta Astaldi, a deschis în paralel mai multe procese împotriva Metrorex pentru a obține plata unor daune pentru lucrările și întârzierile neprevăzute. În total, 154,9 milioane lei, echivalentul a 31,5 de milioane de euro. De exemplu, 63,7 milioane lei a câștigat prin sentința civilă nr. 7178/22.12.2020. Alte 86,4 milioane lei au fost obținute prin hotărârea instanței nr. 19/23.01.2024. Încă două decizii ale instanțelor de judecată au stabilit că Webuild trebuie să mai primească încă 4,7 milioane lei. La sume de bani câștigate în instanță, Metrorex, respectiv Ministerul Transporturilor, trebuie să plătească dobânzi și penalități în cuantum de 13,4 milioane lei, echivalentul a 2,7 milioane de euro. Dobânzi și penalități care vor crește până la momentul în care se va efectua plata integral a acestor sume de bani. Pentru toate aceste sume de bani există "instituită poprire pe conturile curente ale Metrorex S.A și blocarea activității, cu repercusiuni directe în asigurarea serviciului de transport public de călători cu metroul". Scandalul podului de la Brăila Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a acuzat de șantaj compania italiană Webuild pentru că ar cere niște bani suplimentari pentru podul de la Brăila. Mai mult, i-a cerut ambasadorului italian în funcție la București, Alfredo Maria Durante Mangoni, să nu se mai amestece în afacerile companiilor din Italia, respectiv Webuild, cu statul român. Tot scandalul, declanșat atât de ministrul Sorin Grindeanu, cât și de italienii de la Webuild, a început în urmă cu o lună de zile. Grindeanu vorbește de "șantaj" "Nu vom fi de acord nici la minister, nici la CNAIR cu acest tip de şantaj, iar măsurile pe care noi le vom lua, nu doar pe această lucrare, o să le vedeţi în săptămânile şi lunile viitoare", declara ministrul Sorin Grindeanu la Brăila. Ce a făcut ministrul Sorin Grindeanu ulterior acestei declarații? A pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care îi cere prim-ministrului Marcel Ciolacu să aloce "din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii" suma de 180 de milioane lei pentru majorarea capitalului social al Metrorex. Bani care vor fi folosiți pentru plata celor 154,9 milioane lei către compania italiană Webuild. Diferența de bani va fi folosită pentru plata altor datorii ale companiei Metrorex.

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre (sursa: Facebook/România Actualități)
Eveniment

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre: asfaltul este aproape impracticabil, s-au format șleauri, crevase, circulația este un sport periculos. Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre "Covorul asfaltic de pe Podul Brăilei, cel care traveresează Dunărea până la Tulcea, a cedat din nou! Citește și: VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției În carosabil sunt șanțuri și asfaltul este sfărâmat. În aceste condiții, constructorii au fost nevoiți sa reasfalteze, lucrările au început de câteva zile, aceasta fiind de la începutul anului a patra reabilitare după ultima în luna aprilie. Din 15 Iulie sunt si restricții circulație din cauza caniculei.", arată Radio România Actualități într-o postare pe Facebook. Așa arată azi asfaltul pe noul pod peste Dunăre de la Brăila (sursa: Facebook/România Actualități)

PSD dă startul campaniei electorale la podul de la Brăila Foto: DeBraila.ro
Politică

PSD dă startul campaniei electorale la podul de la Brăila

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, anunță că PSD dă startul campaniei electorale pe 10 mai, la podul de la Brăila. Însă podul este simbol al unui eșec de proporții al guvernării PSD, fiind reasfaltat de trei ori doar pe o porțiune de 150 de metri. În plus, presa a sesizat nenumărate alte probleme, de la infiltrații la tasări semnificative. Citește și: O știre bună din campanie: Șoșoacă și Simion se dezumflă. Să nu-i deranjăm! „N-a căzut podul”, a fost argumentul de azi al premierului Ciolacu. „Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență”, a arătat DeFapt.ro în februarie 2024. PSD dă startul campaniei electorale la podul de la Brăila „O să începem campania electorală în Brăila, pe data de 10, după Ziua Europei, unde a fost cea mai mare investiţie din Europa la un moment dat, celebrul «pod al lui Tudose», unde iarăşi am vorbit foarte mult de cum s-au găsit şuruburile căzute, de parcă cineva trebuia neapărat să le strângă sau să le desfacă. Dar funcţionează, n-a căzut podul. Cred că trebuie să ne schimbăm, din punctul meu de vedere, abordarea în această campanie electorală, astfel încât românii să iasă cât mai mulţi la vot. Fiindcă dacă vom continua să avem ceartă, minciuni, dezbinare, în acel moment, eu merg la vot fiindcă sunt implicat şi sunt om politic, dar restul de români pot spune «Mai lăsaţi-ne în pace!» şi ce-i mai rău, nu vor afla lucrurile care s-au făcut în fiecare comunitate", a afirmat, azi, Ciolacu. Asfaltul de pe pod a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențe mai grave. DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale.

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone, dar a fost reprimat verbal de către politicieni
Eveniment

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone

În ianuarie 2024, într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful militar al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, dar politicienii i-au cerut să tacă. În plus, din 2020, România nu a mai alocat 2% din PIB pentru Apărare. În 2023, cheltuielile pentru Apărare au fost de doar 1,6%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Fragmente dintr-o dronă militară au fost găsite în Insula Mare a Brăilei, la doar 8 kilometri de orașul Brăila. Craterul format are un diametru de aproximativ 4 metri. Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone Ce spunea, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad: „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”. Însă majoritatea politicienilor de la putere i-au cerut să tacă, iar premierul Marcel Ciolacu a spus că Gheorghiță Vlad „a greșit”. Citește și: Cum s-au cunoscut Marian Vanghelie și Piedone: unul făcea bișniță, celălalt era bucătar și vindea carnea la 100 lei/kg. Se întâmpla în anii ’80, când nici unul nu se visa primar Azi, întrebat de drona care a căzut în Insula Mare a Brăilei, liderul PSD a minimalizat incidentul: „Daca ne uităm la crater, nu a avut explozie. De aceea, nu putea să producă daune chiar dacă ar fi căzut în altă zonă”.

Podul de la Brăila, garantat AUR (sursa: Faceboo/Enache Ionut-Cristian, Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, garantat AUR

Podul de la Brăila, garantat AUR. Compania italiană Webuild, fostă Astaldi, nu a respectat rețeta asfaltului și tehnologia de turnare a acestuia pe podul suspendat de la Brăila. Iar blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații ale apei. Obligația sesizării în fază incipientă a tuturor neregulilor la această lucrare de peste 2,5 miliarde lei îi revine lui Cristian Enache, fost șef al AUR Prahova, desemnat responsabil de proiect de conducerea CNAIR încă din anul 2018. Citește și: EXCLUSIV Fiul unei membre din comisia CNAIR de licitație pentru podul de la Brăila, angajat la terminarea facultății de constructorul podului ca responsabil de calitatea lucrării La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Enache a declarat că problemele cu asfaltul sunt "insignifiante" dacă sunt raportate la valoarea totală a proiectului. Cu toate acestea, angajatul CNAIR susține că asfaltul turnat, conform testelor, era în conformitate cu toate standardele în vigoare, deși, în urma unei expertize, s-a constat contrariul. Responsabil de proiect din 2018 Cristian Enache a fost desemnat responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila" de la începutul anului 2018 de către conducerea CNAIR. Din această postură, Enache trebuia să știe de toate problemele ivite pe șantier. Și anume: dacă materialele folosite de antreprenor corespund standardelor de calitate, care este frecvența testelor, ce lucrări sunt prost făcute, etc. La constatarea celei mai mice erori sau nereguli, Enache era obligat să o raporteze managerului de proiect. Adică superiorului său din cadrul CNAIR. Enache: Problemele "nu sunt chiar așa grave" DeFapt.ro l-a întrebat pe Cristian Enache dacă a raportat conducerii CNAIR problemele apărute la podul suspendat de la Brăila. Enache nu a stat pe gânduri și a răspuns: "Da, dar nu știu despre ce probleme vorbiți. Problemele care apar și prin presă? Da, toată lumea știe despre ele. Dar nu sunt probleme foarte mari. Nu sunt chiar așa de grave.". Chiar dacă a încercat să minimalizeze neregulile constatate după inaugurarea podului, Cristian Enache a spus că nu este normal să existe fisuri în asfalt și infiltrații de apă. "Raportat la valoarea de contract acceptată, valoarea uzurii este foarte mică. Este insignifiantă. Are o valoare foarte mică și este o greseală a antreprenorului, nu a companiei (CNAIR – n.r.). Sunt făcute revendicări în sensul acesta. Beneficiarul a făcut revendicări", a spus Cristian Enache, încercând o nouă minimalizare a dezastrului de la Brăila. Asfaltul a fost prost, laboratoarele au zis că e bun Legat de deterioarea asfaltului și de fisurile apărute în acesta după inaugurarea podului, Cristian Enache a precizat că a raportat aceste nereguli atunci când au apărut. O expertiză realizată ulterior arăta că rețeta folosită de constructorul Webuild pentru mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Cristian Pistol, șeful CNAIR, declara în noiembrie 2023 că "antreprenorul și supervizorul lucrării nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit". Întrebat cum de nu a sesizat că firma Webuild nu a respectat rețeta pentru mixturi bituminoase, Cristian Enache a menționat că a verificat calitatea materialelor folosite. "Avem laboratoarele din șantier. Testele făcute la acel moment confirmau că materialele sunt în conformitate cu standardele în vigoare", a spus acesta. Podul de la Brăila, garantat AUR La aproape doi ani după ce a devenit responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila", Cristian Enache a candidat pentru un post de consilier local la Tinosu, o localitate din județul Prahova, din partea AUR. Inițial, a deținut funcția de vicepreședinte al filialei AUR Prahova. Apoi, din noiembrie 2021, a preluat funcția de președinte al AUR Prahova de la Mihai Cucu. Potrivit filialei prahovene a AUR, "Cristian Enache nu mai ocupă funcția de Coordonator al filialei județene Prahova a Alianței pentru Unirea Românilor din data de 01.06.2023". În cadrul unei conferințe de presă din martie 2023, Cristian Enache a criticat autoritățile care sunt permisive cu antreprenorii străini. "Antreprenorii străini vin cu partea de management și subcontractează lucrările altor firme, la care se adaugă lipsa forței de muncă și mobilizarea în cadrul șantierului", a spus Cristian Enache făcând referire la contractele atribuite de CNAIR, dar fără a menționa direct numele companiei de stat care îi plătește anual un salariu de aproape 100.000 de lei. Întrebat de DeFapt.ro despre vechimea sa în AUR, Enache a închis telefonul.

Mama dă contractul, compania angajează fiul (sursa: Inquam Photos/George Calin)
Investigații

Mama dă contractul, compania angajează fiul

Mama dă contractul, compania angajează fiul. Ruxandra Nechita, o șefă de serviciu din cadrul CNAIR, a făcut parte din comisia de atribuire a contractului pentru construcția podului suspendat de la Brăila. Apoi, fiul ei a fost angajat de compania italiană Webuild, fosta Astaldi, care a construit podul, ca inginer responsabil cu calitatea chiar la lucrările de la podul suspendat de la Brăila. Citește și: EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații grave de apă pluvială care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției Liberalul Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu are competență de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții, deși conflictul de interese este evident. Ruxandra Nechita, șefă de proiect Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat în aprilie 2017 organizarea licitației pentru proiectul "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila". Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV În Caietul de Sarcini, la capitolul patru, a fost făcută publică o listă cu "persoane cu funcții de decizie din cadrul Autorității Contractante, precum și persoanele din cadrul Autorității Contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau desfășurarea procedurii de atribuire". Printre acestea, și Ruxandra Nicoleta Nechita, șef proiect la Unitatea de Implementare a Proiectelor. Mama dă contractul, compania angajează fiul Contractul, în valoare de aproape două miliarde de lei, a fost atribuit la data de 15 ianuarie 2018 asocierii formate din Astaldi Spa, actuala Webuild, și IHI Infrastructure Systems. Ulterior, au început să apară problemele la construcția podului suspendat de la Brăila. Inițial, a fost vorba despre tergiversarea lucrării, generată de ritmul de lucru și slaba mobilizare a constructorului. În noiembrie 2021, italienii de la Webuild au decis să îl angajeze pe tânărul Octav Nechita, atunci proaspăt absolvent al Universității Tehnice de Construcții București și fiul Ruxandrei Nechita, pe funcția de inginer responsabil cu calitatea controlului. Unde? Tocmai la podul suspendat de la Brăila, confom informațiilor făcute publice de Octav Nechita pe contul său de Linkedin. Șeful CNAIR zice că nu e competent pe rudenie DeFapt.ro i-a solicitat directorului Cristian Pistol, actual șef al CNAIR, să explice dacă în acest caz este sau nu un conflict de interese. Pistol a evitat să răspundă. Totuși, a ținut să transmită că "CNAIR nu are competența de a comenta eventualele grade de rudenie dintre cei implicați în derularea obiectivelor de investiții". Ruxandra Nechita, șefă de serviciu în cadrul CNAIR, a recunoscut că a făcut parte din comisia de licitație, dar că nu poate da oficial nici un punct de vedere fără acordul conducerii companiei de stat. "Trebuie să discutați la noi, la Presă (Biroul de presă al CNAIR - n.r.), să vă răspundă. Nu pot să vă dau relații conform procedurilor interne. Numai Presa vă poate răspunde la toate întrebările. Eu nu pot să dau relații, nu am voie, am semnat niște acte. Avem și noi un cod intern, un regulament de organizare și funcționare și nu pot să vă dau relații decât prin Serviciul de Presă. Orice solicitare aveți adresați-o oficial companiei”, a declarat Ruxandra Nechita. Nechita: "Nu mă bag, avem un regulament intern" După ce i s-a comunicat că s-a făcut o solicitare în acest sens către CNAIR, Ruxandra Nechita a rămas pe poziție: "Nu m-a întrebat nimeni nimic. Nu mă pricep". Întrebată dacă, totuși, consideră că este un conflict de interese între calitatea ei de membră a comisiei de licitație și angajarea fiului ei de către italienii de la Webuild ca inginer pentru proiectul podului suspendat de la Brăila, Ruxandra Nechita a pus aceeași placă. "Da, vă înțeleg. Nu mi-au adus la cunoștință. Nu mă bag, avem un regulament intern, nu am voie să dau relații", a spus Ruxandra Nechita.

Podul de la Brăila, infiltrații grave (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, infiltrații grave

Podul de la Brăila, infiltrații grave. Proiectul de 700 de milioane de euro s-a transformat într-un eșec al pesedistului Sorin Grindeanu, actualul ministrul al Transporturilor, și al subalternului său, liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. După ce podul suspendat a fost inaugurat în prezența președintelui Klaus Iohannis, au ieșit la iveală o serie de lucrări prost făcute, folosirea de materiale slab calitative, ba chiar și infiltrații de apă în structura de rezistență. Citește și: Andreea Esca, o antreprenoare afectată de măsurile fiscale ale lui Ciolacu: dilema celor două IMM-uri ale vedetei TV La solicitarea DeFapt.ro, directorul Cristian Pistol a aruncat vina exclusiv pe constructorii italieni de la Webuild, fosta Astaldi, și pe japonezii de la IHI Infrastructure Systems, deși lucrările și calitatea materialelor folosite în construcția podului au fost supervizate de reprezentanții CNAIR. Nefinalizat și fără recepție, dar inaugurat cu președinte și premier Podul suspendat de la Brăila a fost inaugurat oficial la data de 6 iulie 2023 în prezența președintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, dar și a altor 300 de invitați. Culmea, întregul eveniment a avut loc în contextul în care lucrarea nu era finalizată integral. Mai mult, podul nici măcar nu avea recepția făcută de către beneficiar. Adică de către CNAIR. Apoi au apărut problemele. Asfaltul a început să se deniveleze chiar din prima lună. Apoi, s-a constatat că cel puțin 400 de șuruburi din parapetul lateral nu erau strânse. Controalele ulterioare au arătat că deficiențele sunt mult mai grave. CNAIR: Traficul, deschis "la propunerea antreprenorului" DeFapt.ro a obținut un raport din care rezulta că blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații care vor afecta pe termen lung durabilitatea și stabilitatea structurale. Citește și: EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR DeFapt.ro l-a întrebat pe directorul Cristian Pistol cine a decis inaugurarea și deschiderea traficului pe Podul de la Brăila în contextul în care lucrările nu au fost recepționate de către CNAIR. Acesta a aruncat vina pe constructorii Webuild și IHI Infrastructure Systems. "Deschiderea traficului pe Podul de la Brăila s-a realizat cu respectarea HG 845 din 2018, cât și a Planului de management al traficului realizat de către antreprenor și avizat de autoritățile abilitate", a spus Cristian Pistol. Mai mult, spune directorul CNAIR, deschiderea traficului pe pod "a fost realizată la propunerea antreprenorului în vederea finalizării tuturor lucrărilor la acest obiectiv". Asfaltul a crăpat în prima lună Asfaltul turnat pe Podul de la Brăila a avut nevoie de doar o lună pentru a se fisura. Inițial, directorul Cristian Pistol s-a comportat ca un avocat al constructorului Webuild și a dat vina pe șoferii care tranzitau podul. Întrebat câte mașini au tranzitat podul, Cristian Pistol nu a știu să răspundă, deși există echipamente de monitorizare continuă a traficului. "Acest proiect este prevăzut cu sisteme de monitorizare a traficului, care sunt în gestiunea antreprenorului, acestea nefiind recepționate și predate beneficiarului", a spus Cristian Pistol. De abia în noiembrie 2023, în urma expertizelor, s-a constatat că societatea Webuild este responsabilă pentru distrugerea asfaltului: constructorul nu respectase rețeta mixturilor bituminoase și nici tehnologia de aplicare a acestora. Cu toate acestea, directorul Pistol a spus că antreprenorul a acționat în vederea remedierii acestora. Mai mult, având calitatea de Proiectant și Executant, constructorul a demarat procedurile în vederea realizării unei expertize tehnice, care să stabilească soluția tehnică a mixturii, ținând cont de experiența acestuia în construcția de poduri suspendate. Podul de la Brăila, infiltrații grave DeFapt.ro a prezentat în exclusivitate cum se acumulează apa în tablierul podului suspendat de la Brăila. Directorul Cristian Pistol susține acum că tablierul metalic casetat "a fost prevăzut cu un sistem complex de colectare și evacuare a apelor de pe partea carosabilă, sistem care a fost prevăzut în interiorul tablierului metalic. Ținând cont că lucrările nu au fost recepționate, orice defecțiune se realizează de antreprenor, acesta asigurând la momentul recepției condițiile și funcționalitatea sistemului la parametrii din proiect". Ceea ce nu spune, însă, directorul Cristian Pistol este că podul de la Brăila nu putea fi dat în circulație fără să fie asigurată scurgerea apelor de pe partea carosabilă. Mai mult, șeful CNAIR recunoaște că în interiorul tablierului metalic "există riscul apariției de apă din motive tehnice, însă, ținând cont că lucrarea nu a fost recepționată, întreaga responsabilitate cu privire la finalizarea și menținerea sistemului de colectare și evacuare a apelor la parametrii din proiect este a antreprenorului". Pietonii și bicicliștii, eliminați de pe pod Podul suspendat de la Brăila era prevăzut inițial cu pistă pentru bicicliști și trotuare pentru pietoni. Dar s-a renunțat la ele din motive de securitate, deși erau prevăzute în Studiul de Fezabilitate. Șeful CNAIR susține că antreprenorul a prezentat în cadrul Proiectului Tehnic realizarea trotuarelor doar pentru mentenanță și întreținere în urma studiilor și încercărilor în tunelul de vânt. "Trebuie menționat faptul că, în cazul podurilor suspendate, orice măsură suplimentară (chiar și parapete metalic de înălțime redusă) prezintă un risc potențial de reducere a performanței stabilității la vânt a podului și, uneori, poate avea consecințe fatale. Instalarea unor astfel de măsuri suplimentare, cum ar fi plasă/gard împotriva sinuciderii, gard anti-vandalism, se poate realiza cel puțin după studii atente privind siguranța structurală, siguranță care ar putea fi afectată de aceste măsuri suplimentare”, a transmis Cristian Pistol. Șeful CNAIR susține că, în conformitate cu legislația națională, accesul bicicliștilor și al pietonilor pe drumurile de clasa tehnică II nu este permisă, în vederea evitării accidentelor. În acest caz, întrebarea este de ce trotuarul pentru pietoni și pista pentru bicicliști au fost trecute în proiect.

Podul Brăila, structura de rezistență afectată (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scrioșteanu)
Investigații

Podul Brăila, structura de rezistență afectată

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

Fost director CNAIR desființează podul de la Brăila Foto: Guvernul României
Eveniment

Fost director CNAIR desființează podul de la Brăila

Un fost director adjunct al CNAIR, Ovidiu Marian Barbier, desființează lucrările de la podul peste Dunăre de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite. El a scris, pe Facebook, că încă din 2022 erau „semnale” că bitumul folosit este la standarde minime. În plus, Barbier arată că, dela început, proiectul podului a fost aprobat de CNAIR fără „ștampila verificatorilor”. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Podul de la Brăila a costat jumătate de miliard de euro și a fost inaugurat în vară în prezența președintelui, a premierului, a ministrului și a comisarului european pentru Transporturi. „Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă şi de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod, spectaculos de altfel, România transmite Europei și lumii întregi un mesaj clar, iar acest mesaj este că vrem, știm și, mai ales, putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și mândră”, spunea premierul Ciolacu la inaugurarea podului, la 6 iulie 2023. Fost director CNAIR desființează podul de la Brăila „Indiferent de măsura adoptată, în niciun caz PROIECTUL NU SE PUTEA AVIZA FĂRĂ ȘTAMPILELE VERIFICATORILOR! Dar, ce să vezi, s-a avizat! Ștampilele de verificatori au venit foarte târziu și cu mari ,,eforturi" și insistențe din partea conducerii CNAIR.... ACEST CAZ ESTE UNICAT ÎN ISTORIA CNAIR și sper să nu se mai repete!!!!”, a arătat fostul director adjunct al CNAIR. Ovidiu Barbier Barbier desființează afirmațiile din vară, când antreprenorul podului a susținut că asfaltul s-a vălurit datprită căldurii și a TIR-urilor. Citește și: Minciună patriotic-șoșocistă a unei primărițe din Ardeal: „Contract datat 1267, scris în limba română”! În realitate, documentul este în latină și, probabil, un fals Asfaltul, complet necorespunzător „Principala problema în acest moment este cea legată de asfaltul de pe podul principal. În 2022, pe când lucrăm la IBB, s-a primit comandă de la antreprenorul general pentru analiză în laborator a 9-10 rețete de asfalt cu surse de agregate și bitum...După analiză s-a constatat că una dintre rețete s-ar apropia de nivelul minim admis din standarde....Deci, un prim semnal era primit. ,«Problema» la această structura este legată de faptul că este o structura metalică integrală, suportă temperaturi mari și deformații elastice foarte mari date fie de ecartul de temperatura fie de încărcări fie de vânt etc.....Acest aspect trebuie să ducă la elaborarea de rețete speciale de asfalt, de așternerea în condiții foarte bune, cu o amorsă corespunzătoare etc. În deja celebrul raport CESTRIN de care s-a făcut atâta vâlvă ieri, constatările sunt dezastruoase!!!! S-au prelevat 4 carote și s-a făcut o diagnoză cu echipamentul georadar. Citez din memorie după ce am citit aceste concluzii: conținut de bitum necorespunzător, calitatea bitumului necorespunzătoare, grosimile straturilor de asfalt, aderența primului strat la hidroizolație, structura etc....toate necorespunzătoare! Și, ,,bomboană pe colivă"....ornierajul (popular spus rezistență la făgașe ) este DUBLU față de prescripțiile admisibile (11,2 în loc de 5,6). Și traficul greu pe temperaturi f mari are o influență, dar, să fim serioși, asfaltul este NECORESPUNZĂTOR!!!!! În concluzie, măsura de luat în această situație este ÎNLOCUIREA INTEGRALĂ A ASFALTULUI și refacerea hidroizolației ( care se va degrada odată cu frezarea asfaltului din statul de baza) și adoptarea unei soluții de hidroizolație pe care să aibă o bună aderența primul strat de asfalt”, a explicat fostul director adjunct al CNAIR.

Celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență Foto: Gov.ro
Eveniment

Celebrul pod peste Dunăre are fisuri structura rezistență

Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență, relatează Pro TV. Podul a fost inaugurat cu mare fast, la 6 iulie, și a costat circa o jumătate de miliard de euro. „Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă şi de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod spectaculos, de altfel, România transmite Europei şi lumii întregi un mesaj clar. Iar acest mesaj este că vrem, ştim şi mai ales putem să ne construim destinul ca o naţiune europeană puternică şi mândră!”, spunea premierul PSD Marcel Ciolacu, la 6 iulie, la inaugurarea podului. În august, la pod au fost găsite peste 400 de şuruburi slăbite şi zone cu asfalt denivelat. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare Acum, Pro TV, dar și presa din Galați, arată că podul are probleme mult mai mari. Celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență „Au fost descoperite infiltraţii în structura de rezistenţă subacvatică a podului, la 12 metri adâncime, mai exact la blocul de ancoraj. Infiltraţiile sunt prezente în blocul de ancoraj, care ajunge până pe fundul Dunării. Acesta ajunge până la o adâncime de 31 de metri are un diametru de 47 de metri şi susţine, în apropierea malului de pe partea Bărilei, structura podului, pe celălalt mal, blocul de ancoraj fiind amplasat pe pământ şi nu în apă. Potrivit experţilor din cadrul CNAIR, lucrările de eliminare a infiltraţiilor ar putea pune în pericol integritatea structurală a podului (...) Pentru a putea fi rezolvate aceste probleme, ar fi nevoie de săpături paralele cu blocurile de ancoraj, ceea ce ar putea slăbi sistemul de prindere al pilonilor podului”, scrie Monitorul de Galați. Mihai Tudose, cel care a pornit, pe vremea când era premier, constructia acestui pod Foto: Facebook „Blocurile de ancoraj de pe cele două maluri, acolo unde au apărut fisurile, sunt punctele în care firele care susțin podul sunt prinse de sol, esențiale în structura de rezistență a întregii construcții”, explică Pro TV. Citește și: Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE „La un obiectiv de această categorie și de această talie, și la un constructor care se pretinde profesionist, nu ar trebui să apară astfel de greșeli de începător. Asta este problema. Și normal că, până nu vor remedia situația și nu vor face lucrurile așa cum scrie în contract – pentru că în contract nu prevede scurgeri sau infiltrații în camerele blocurilor de ancoraj, noi nu le vom face recepția”, a declarat, pentru Pro TV, Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt Ministerul Transporturilor.

La spitalul Brăila nu sunt bani de medicamente Foto: Obiectiv de Brăila
Eveniment

La spitalul Brăila nu sunt bani de medicamente

La spitalul județean (SJU) Brăila nu mai sunt bani de medicamente, iar pacienții fie nu-și primesc medicamentația, fie și-o cumpără singuri, arată o publicație locală. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Mai mult, un pensionar internat la acest spital s-a plâns că în fișa de externare figurau tratamente de care nu ar fi beneficiat. În 30 decembrie 2022, liftul Spitalului Județean din Brăila s-a prăbușit cu 4 oameni în el, iar doi dintre ei au fost răniți. Poliția a deschis o anchetă, dar nu se știe dacă a fost finalizată. La spitalul Brăila nu sunt bani de medicamente „Am avut o durere în capul pieptului și m-am dus la UPU. Am fost internat în spital și, timp de două zile, nu mi s-a administrat nicio pastilă, niciun calmant, niciun tratament pe motiv că spitalul nu are bani. Am zis ok, bine. Nu aveți bani, dați-mi rețeta cu tratamentul pe care trebuie să-l fac, că mă duc și-l cumpăr eu, doar ca să-mi faceți tratamentul respectiv. Mi s-a făcut tratamentul, după care au realizat că nu e bun tratamentul respectiv și (...) a revenit cu o altă rețetă, alt tratament, în valoare de 600 de lei. Primul tratamentul tot eu mi l-am cumpărat, a fost în jur de 200 de lei, pentru gastrită. Doar că eu am probleme și cu o tahicardie și cu glanda tiroidă. Și această gastrită îmi afecta într-un fel și tahicardia”, s-a plâns Ion Viorel, într-o sesizare transmisă redacției cotidianului ”Obiectiv-Vocea Brăilei”. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Pacientul a cerut externarea și, la plecare, a descoperit că în fișă figurau tratamente de care nu ar fi beneficiat. Aceste tratamente urmează să fie trimise, probabil, pentru decontare, la casa de sănătate, CNAS. Tratament inexistent, trimis la decontare la CNAS „Ce să mai zic, că la externare scria acolo, în fișă, o mulțime de tratamente care de fapt nici nu mi s-au administrat! (...) Am făcut sesizare și la Colegiul Medicilor, am făcut reclamație și la Comisia de etică de la Spitalul Județean. Vreau să aduc la cunoștință că tot ce fac dumnealor cu pacienții în spital, e o bătaie de joc, că îi pune pe pacienți să-și cumpere tratament dacă vor să-i facă bine, altfel nu. Îi uită acolo, pe patul spitalului”, a mai reclamat Ion Viorel, care afirmă că are o pensie de 1.100 de lei pe lună și are doi copii de vârstă școlară. Acest spital nu a mai publicat din 2021 lista salariilor, deși ar fi obligat, prin lege, să facă acest gest de transparență de două ori pe an. La acel moment, în spital erau numeroși medici cu salarii între 15.000 și 22.000 de lei, net. Însă, din bugetul pe 2023 se poate observa că, la venituri de circa 349 de milioane de lei, salariile consumă peste 263 de milioane de lei. Sporurile pentru condiții de muncă și „alte sporuri” consumă 61 de milioane de lei, în timp ce suma alocată medicamentelor este de doar 46 de milioane de lei.

Podul suspendat de la Brăila, șurubărit (sursa: Facebook/CNAIR)
Eveniment

Podul suspendat de la Brăila, șurubărit

Podul suspendat de la Brăila, șurubărit. Procesul de verificare a şuruburilor parapetului de siguranţă de pe podul suspendat de la Brăila a fost finalizat sâmbătă, circa 0,4% din totalul celor 100.000 de şuruburi fiind slăbite, informează Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Podul suspendat de la Brăila, șurubărit "Astăzi a fost finalizat procesul de verificare a tuturor şuruburilor parapetului de siguranţă de pe Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila (calea 1 şi calea 2). Citește și: ȘOCANT Rudele pacienților arși la Crevedia, nemulțumite că nu pot da șpagă medicilor de la spitalele din străinătate, unde răniții au fost transferați Din totalul de 100.000 de şuruburi, au fost slăbite un număr de 401, ceea ce înseamnă aproximativ 0,4% din totalul acestor elemente", conform informaţiilor de pe pagina de Facebook a CNAIR. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Verificările au fost făcute în condiţiile în care, săptămâna aceasta, în mediul online au apărut imagini video surprinse de localnici, în care se observă cum mai multe şuruburi din parapetul montat pe Podul Suspendat peste Dunăre sunt slăbite şi ies fără niciun efort. Citește și: EXCLUSIV Clanul Doldurea se protejează cu arme: unul din fiii primarului de Caracal, deținător de permis de armă încă din 2017 Podul peste Dunăre de la Brăila - cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră - a fost inaugurat pe 6 iulie 2023. Valoarea iniţială a proiectului a fost de 1,996 miliarde de lei, fără TVA, fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră