vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

291 articole
Politică

Ce atribuții va avea Bolojan, după demisia lui Iohannis

Ce atribuții va avea președintele interimar, Ilie Bolojan, după demisia lui Iohannis: puterile sale sunt limitate, dar nu foarte mult. Articolul 97 din Constituție definește vacanța funcției de președinte, iar articolul 98 arată ce poate face un interimar la Cotroceni. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Ce atribuții va avea Bolojan, după demisia lui Iohannis Ce sprevede articolul 97: „(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. (2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte”. Ce prevede articolul 98: „(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. (2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale”. Care sunt atribuțiile prezidențiale prevăzute la articolele 88-90, atribuții care nu pot fi exercitate de un interimar: Nu poate dizolva Parlamentul. Nu poate iniția referendumuri. Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice. În schimb, președintele interimar poate asigura funcționarea instituției prezidențiale: are drept să promulge legi, să ceară reexaminarea lor sau să sesizeze CCR reprezintă statul român pe plan intern și internațional poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului poate numi sau revoca membri ai Guvernului, la propunerea premierului poate participa la ședințe de guvern menține funcția de comandant suprem al forțelor armate Guvernul Ciolacu a stabilit data alegerilor prezidențiale la 4 mai, pentru primul tur, al doilea urmând să fie la 18 mai.

Ce atribuții va avea Bolojan, după demisia lui Iohannis Foto: Facebook
În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii

În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Recent, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat că noua organigramă de personal va reduce numărul de posturi de la Senat de la 796 la 618. Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban se lăuda că va concedia circa 200 de persoane: „Vorbim de un număr total de în jur de 1.500 de angajați (...) Aici estimez undeva, nu știu, oricum peste 200 de posturi la care vom renunța”. În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Însă proiectul de buget pentru anul 2025, publicat noaptea trecută de ministerul de Finanțe, nu arată nici o reducere a cheltuielilor de personal (cu salariile angajaților) la Senat și la Camera Deputaților. La Senat, cheltuielile de personal se majorează de la 195,7 milioane lei, în 2024, la 196,4 milioane lei, în 2025, deci cu 0,36%. Însă, în 2026, aceste cheltuieli ar ajunge la 205 milioane de lei, deci s-ar termina cu austeritatea pentru funcționarii parlamentari. La Camera Deputaților, cheltuielile de personal sar de la 403,2 milioane de lei, anul trecut, la 411,1 milioane de lei în 2025. Majorarea este de 1,96%. Și aici, austeritatea s-ar încheia în 2026, când cheltuielile de personal se estimează că vor ajunge la 442 de milioane de lei. Și în 2027 și 2028, Finanțele estimează majorări substanțiale ale cheltuielilor de personal din cele două camere ale Parlamentului.

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ Foto: Facebook
Economie

Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ

Șeful Poștei, Valentin Ștefan, spune că toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ cu minimum 30%. El a susținut că nici un minister sau primărie n-ar trebui să aibă mai mult de 4-5 angajați la direcția de resurse umane. Citește și: EXCLUSIV Păgubiții Nordis cer reînființarea comisiei parlamentare de anchetă și arată cum instituțiile statului au tolerat acest jaf Toate companiile de stat și-ar putea reduce aparatul administrativ „Nu există instituţie sau primărie care să aibă nevoie de un aparat de resurse umane mai mare de patru sau cinci oameni. Nu există. Dacă întrebaţi un director sau un primar sau cineva care conduce o instituţie, de ce are nevoie de mai mult de cinci persoane, vă garantez că răspunsul acela nu va fi sincer. Deci nimeni nu are nevoie de mai mult de atâţi oameni pentru a gestiona politica de personal în instituţii. Mai mult, pe partea de achiziţii nu ai nevoie de mai mult de cinci-şase persoane pentru a face politica de achiziţii. Pe partea juridică, nu ai nevoie de mai mult de un aparat de şase-şapte persoane. Este extrem de uşor să vedeţi şi dumneavoastră acele companii, acele instituţii, care îşi îşi păstrează cu chibzuinţă resursele şi păstrează doar profesionişti în aparatele lor. Faceţi o verificare, cereţi să vedeţi câte persoane la resurse umane are fiecare minister şi dacă un minister are mai mult de cinci-şase oameni, vă spun că acel minister are surplus de personal şi ar trebui să-şi ducă personalul şi acelaşi lucru se aplică şi de către companiile de stat, cu precădere", a afirmat Valentin Ştefan. El a spus că speră ca Ilie Bolojan „să creeze un trend, să dea un exemplu care să fie urmat şi de alte instituţii centrale, de alte companii naţionale”.

Demolează minciunile lui Grindeanu Foto: idevice.ro
Politică

Demolează minciunile lui Grindeanu

Publicația locală Bihoreanul și un ex-vicepreședinte al CJ Bihor, Călin Gal, acum deputat, demolează minciunile lui Grindeanu: din 105 angajați concediați de Consiliul Județean Bihor, doar doi au câștigat procesele intentate instituției, arată ei. Din aceste relatări reiese că datele furnizate de Grindeanu despre disponibilizările eșuate de la CJ Bihor au fost o fantezie complet desprinsă de realitate. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului Demolează minciunile lui Grindeanu „La o lună după instalarea sa ca președinte al CJ Bihor, Bolojan a redus organigrama administrației județene de la 194 la 97 de posturi, iar într-o a doua etapă, în mai 2021, a mai tăiat încă 8, ajungând la 89 de posturi (total în care sunt incluse și cele trei poziții de demnitar - președinte plus doi vicepreședinți). Așadar, în total au fost reduse nu „200 de posturi”, din simplul motiv că CJ Bihor nici nu avea atâtea, ci 105 posturi. Fost vicepreședinte al CJ Bihor până la finele anului trecut și responsabil cu coordonarea Direcției Economice a instituției, Călin Gal, acum deputat, a declarat pentru BIHOREANUL, joi, că din cei 105 foști angajați doar 40 au deschis procese pentru a-și recâștiga posturile, însă numai 2 au și câștigat procesele”, scrie Bihoreanul. Gal a explicat și de ce aceștia au câștigat: unul pensionar militar și a trebuit reangajat, dar imediat după reangajare și-a dat demisia și a plecat, iar celălalt caz a fost al unei doamne care fusese în concediu de îngrijire a copilului și, potrivit legii, mai devreme de trei ani nu putea fi disponibilizată. Ce a susținut Grindeanu: „S-a făcut o reducere tot de vreo 200 de posturi. Ştiţi că 195 au câştigat procesul? Trei au renunţat, sau 5 au renunţat la proces şi ceilalţi 195 l-au câştigat.

A mințit Bolojan când s-a lăudat cu restructurarea CJ Bihor? Grindeanu este acuzatorul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

A mințit Bolojan când s-a lăudat cu restructurarea CJ Bihor?

A mințit Ilie Bolojan, prin omisiune, când s-a lăudat cu restructurarea Consiliului Județean (CJ) Bihor? Din 200 de posturi reduse de Bolojan, 195 au câștigat procesul, susține acum ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), aliatul al guvernare al PNL. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului A mințit Bolojan când s-a lăudat cu restructurarea CJ Bihor? „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an”, spunea Ilie Bolojan în septembrie 2023. Aceste afirmații sunt contrazise de Grindeanu. „Ştiţi, eu m-am întrebat ce s-a întâmplat în urmă cu 4 ani cu o reducere la Consiliul Judeţean Bihor. S-a făcut o reducere tot de vreo 200 de posturi. Ştiţi că 195 au câştigat procesul? Trei au renunţat, sau 5 au renunţat la proces şi ceilalţi 195 l-au câştigat. Ca să faci reduceri de acest tip, să nu fiu înţeles că nu susţin această acţiune, doar că dacă o faci pentru presă, ai reversul peste câteva luni, la fel cum a fost la CJ Bihor. Ei vor acţiona în judecată şi vor câştiga. Dacă nu le faci aşezat şi foarte bine şi bazat pe lege şi le faci la grămadă, să dai bine la presă, ţi se întorc în cap peste câteva luni”, a spus Grindeanu. Ministrul PSD l-a acuzat, indirect, pe fostul președinte al Senatului Nicolae Ciucă de faptul că schema Senatului este supraîncărcată. „Eu sper că a făcut o analiză foarte bună şi am încredere în domnul Bolojan că a analizat foarte bine, nu aşa, la grămadă. E şi în postura să aibă multe informaţii, având în vedere că, în ultimii 10 ani, cine a condus Senatul a fost de la PNL. Şi atunci probabil că ştia foarte bine câţi angajaţi sunt în plus. I-o fi spus domnul Ciucă înainte”, a arătat Grindeanu.

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Foto: Captură video
Politică

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială

Cine îl huiduie pe Ilie Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună. Ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii arată că, în decembrie 2024, erau 888 de funcționari parlamentari care primeau această pensie specială. Citește și: Ponta și-a mai luat un apartament în străinătate, pe lângă cel din Istanbul. Daciana Sârbu, cu care s-a căsătorit la Beijing, expulzată din declarația de avere Directorii din Senat câștigă lunar, brut - potrivit datelor publicate pe site-ul Senatului - între 14.000 și 17.700 de lei, plus sporul de condiții vătămătoare, de 1.500 de lei. Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Pensia specială medie a foștilor angajați ai Senatului era, în decembrie 2024, de 6.133 de lei, din care 3.516 lei erau subvenția de la bugetul de stat. În sistemul public de pensii, pensia medie era de peste 2.800 de lei, mai puțin decât subvenția la aceste pensii speciale. De această pensie beneficiază „funcționarii publici parlamentari care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de sistemul public de pensii, din care cel puțin 20 de ani în structurile Parlamentului, și care solicită pensionarea cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare”, potrivit noii legi a pensiilor speciale. Anterior, condițiile de pensionare erau mult mai relaxate. Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607.

Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului Foto: Aktual 24
Politică

Bolojan pregătește dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului

Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607. Site-ul stiri pe surse scrie că memorandumul a fost aprobat cu unele modificări. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” În plus, nu este clar dacă toate posturile care se desființează sunt ocupate efectiv de cineva. Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului Memorandumul lui Bolojan, intitulat „Masuri pentru reorganizarea activității Senatului României și reducerea cheltuielilor bugetare” prevede, printre altele: reducerea numărului de secretari adjuncți, de la patru la doi la direcția de presă dispar șase posturi de la Direcţia generală cooperare parlamentară externă se taie 14 posturi 122 de posturi se desființează de la direcțiile legislativă, secretariat general și administrare patrimoniu dispar 24 de posturi de șofer, fiindcă se va aloca o mașină la zece senatori, nu la opt, cum este în prezent În plus, cota lunară de carburanți se reduce cu 20%, iar indemnizația acordată „coordonatorilor” comisiilor dispare. Memorandumul estimează o reducere de aproape 24% a posturilor existente. Nu există însă un calcul al impactului buegtar și un calendar al transpunerii efective în practică a prevederilor din memorandum.

Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari

Pe ultima sută de metri, deși știa în ce dezastru se află bugetul, guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari. Datele publicate de ministerul de Finanțe arată că numărul total al angajaților statului a ajuns, în noiembrie 2024, la 1.306.197. În octombrie erau doar 1.300.297 bugetari. Publicația Profit estimează că, în decembrie 2024, numărul bugetarilor va crește și mai mult, pentru instituțiile statului s-au grăbit să facă angajări, estimând că ocuparea posturilor libere va fi înghețată. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari Doar în primele 11 luni din 2024, guvernul a cheltuit 8,4% din PIB pe salariile bugetarilor, față de 7,5% în 2023. Peste 22% din cheltuielile de la buget sunt cu salariile bugetarilor. „Numărul de angajați la stat e mult prea mare. În alți ani am putut funcționa și cu sub un milion de bugetari. În multe instituții, personalul nu are ce să lucreze. De ce avem nevoie de 200 de secretari de stat?”, spunea Ilie Bolojan în aprilie 2023, la postul B1 TV. În decembrie 2023 contribuabilii plăteau 1.292.559 bugetari, cu 13.564 mai mulți comparativ cu ianuarie 2023. Când Ciolacu a ajuns premier, în iunie 2023, numărul posturilor ocupate la stat era de 1.284.199. În total, guvernarea Ciolacu a sporit numărul bugetarilor cu peste 22.000. Sub premierul Ciucă, a existat o creștere și mai mare, de circa 24.900 de bugetari în plus. În 2014, numărul bugetarilor era de doar 1,18 milioane, arată Profit.

Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024 Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024

Ce promitea Ilie Bolojan la 27 noiembrie 2024 și ce s-a ales din angajamentele sale: „Să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile”, declara el, la finalul acestor angajamente. Totuși, termenul pe care și-l asuma noul lider al PNL era de șase luni. „Vom convoca vineri Biroul Național și vom da un vot pe aceste chestiuni pentru că eu nu vreau să îmi pun obrazul la bătaie și să mai aud gluma cu desființarea pensiilor speciale în 30 de zile. Nu. Dacă acest lucru nu va fi propus de PNL și nu va fi susținut cu toată forța în Parlament, eu nu mai am de ce să stau în funcția de președinte al PNL, pentru că nu am venit să ocup niște funcții. Am venit să încerc să dau niște soluții”, spunea Bolojan. Ce promitea Bolojan la 27 noiembrie 2024 Ce angajamente își lau președintele PNL la 27 noiembrie și care este stadiul lor, după peste o lună și jumătate: „reducerea numărului de parlamentari la 300, ținând cont și de reprezentare minorităților”: discuția a dispărut de pe agenda publică. „reducerea cheltuielilor administrative pentru demnitari, cabinete, vile de protocol ș.a.m.d.” - nici o măsură. În campanie, PNL îi cerea lui Ciolacu: „RAAPPS să fie restructurată și reorganizată și să păstreze DOAR obligațiile ce țin de asigurarea misiunilor diplomatice și a activităților de interes național și să NU mai fie sanatoriu de lux pentru demnitari mici sau mari”. Și acest angajament a fost abandonat. „reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%”: nu s-a întâmplat, deocamdată. „audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și pentru companiile de stat cu multe probleme, în primele șase luni ale anului viitor” - zero discuții pe această temă. „reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali, limitarea cheltuielilor de campanie și în costuri per vot și stabilirea unui plafon în acest sens”: suma s-a redus cu 25% față de alocarea din anul electoral 2024. ONG-ul Expert Forum consideră că această reducere este nesemnificativă. „comasarea unor servicii de concentrate – Bolojan a dat ca exemplu Ministerul Agriculturii, care ar avea 10-11 servicii în fiecare județ, deși agricultura este privată” - nimic „reforma administrației centrale prin reducerea numărului de ministere și de agenții”: guvernul are 18 membri, față de 20, nu s-a desființat nici o agenție. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% În campania electorală, Nicolae Ciucă îi cerea lui Marcel Ciolacu „să fie total transparent, începând cu sumele alocate pentru renovarea vilei sale de protocol și ale celorlalți beneficiari din Guvern”. Aceste sume nu au fost desecretizate.

Ponta își perie șeful, dar doar pe Twitter Foto: Facebook
Politică

Ponta își perie șeful, dar doar pe Twitter

Deputatul PSD Victor Ponta își perie șeful, dar doar pe Twitter: „Ciolacu joaca șah tot ca de obicei, încă nu a mutat”, a scris fostul premier. Ponta a postat o captură de ecran al unei știri din Gândul - „Crin Antonescu i-a anunțat pe Bolojan și Hunor de intenția sa, dar nu și pe șeful PSD/ Marcel CIOLACU: «Vom avea o discuție»” - și a comentat informația. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Ponta își perie șeful, dar doar pe Twitter „Crin joaca poker , la cacealma, ca de obicei ; Ciolacu joaca sah , tot ca de obicei, inca nu a mutat ; Hunor joaca “ruleta ungureasca” (adica impinge romanii sa se impuste intre ei) ; Bolojan, ardelean serios, inca nu intelege jocurile de la Bucuresti!”, a scris Victor Ponta. Crin joaca poker , la cacealma, ca de obicei ; Ciolacu joaca sah , tot ca de obicei, inca nu a mutat ; Hunor joaca “ruleta ungureasca” ( adica impinge romanii sa se impuste intre ei ) ; Bolojan, ardelean serios, inca nu intelege jocurile de la Bucuresti! pic.twitter.com/ePy7a5DSqy— Victor Ponta (@Victor_Ponta) January 6, 2025 De obicei, el își rostogolește mesajele pe mai multe rețele sociale, concomitent. Acesta a rămas însă pe Twitter, nu și pe Facebook, cel puțin până la ora redactării acestei știri. Lăudarea liderului PSD pare să fi devenit un obicei în acest partid. În august 2024, întrebat dacă Marcel Ciolacu are mai degrabă calităţi de premier decât de preşedinte, secretarul general al PSD Paul Stănescu l-a lăudat pe liderul PSD, spunând că „are o inteligenţă peste medie” și „este structurat ca un om bun”: „Pe Marcel Ciolacu niciodată nu l-a văzut tentat să facă rău cuiva şi Marcel Ciolacu cred că va fi un preşedinte care va uni toţi românii”.

PSD, tăcere după ce Antonescu a amenințat că se retrage Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD, tăcere după ce Antonescu a amenințat că se retrage

PSD a păstrat o tăcere deplină, până la ora redactării acestei știri, după ce Crin Antonescu a amenințat că se retrage din competiția pentru funcția de președinte al României. În schimb, liderul PNL, Ilie Bolojan, și cel al UDMR, Kelemen Hunor, au spus că-l susțin în continuare pe fostul lider al PNL și al USL. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” PSD, tăcere după ce Antonescu a amenințat că se retrage „Am discutat cu domnul Antonescu dar ce aș vrea să corectez din ce ați spus dumneavoastră este că domnul Antonescu nu a făcut un pas în spate. Eu cred că a spus câteva lucruri care sunt corecte, și anume că e nevoie de un calendar cât mai repede care să clarifice data alegerilor (...) În ce privește decizia PNL, vă pot asigura că înainte de a semna acest protocol, am avut o consultare la nivelul conducerii partidului și există un acord pentru susținerea domnului Crin Antonescu, altfel nu mă puteam duce și să angajez partidul fără să existe un acord informal pentru această chestiune”, a spus Bolojan la Antena 3. „Are dreptate Crin Antonescu: data alegerilor trebuie stabilită cât mai repede, nu putem tergiversa, nu putem amâna stabilirea datei alegerilor. Săptămâna care urmează trebuie o decizie care să se transforme în OUG și apoi în Hotărâre de Guvern, iar aceste alegeri prezidențiale trebuie făcute înainte de sărbătorile pascale”, a spus și Kelemen Hunor, care a reiterat susținerea UDMR pentru Antonescu. „În legătură cu calitatea mea de candidat, cunoscută și recunoscută public până acum, aceea de candidat comun al coaliției aflate la guvernare, încep prin a anunța că în mod unilateral, adică eu, candidatul, consider acordul privitor la această candidatură, suspendat”, a spus Crin Antonescu sâmbătă seara.

Variante PSD pentru conducerea viitorului guvern Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Variante PSD pentru conducerea viitorului guvern

Variante PSD pentru conducerea viitorului guvern sunt: Ciolacu II, penalul Marian Neacșu, premierul lui Dragnea, Sorin Grindeanu, și meditatorul lui Ciolacu, economistul Cristian Socol, cunoscut pentru poziționarea sa ideologică puternică la stânga. Aceste variante ar fi fost prezentate de Ilie Bolojan liderilor liberali într-o ședință de vineri seara. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Liberalii și UDMR se pare că au acceptat ca PSD să nominalizeze viitorul premier. Variante PSD pentru conducerea viitorului guvern În acest moment, se pare că cele mai mari șanse le are Marcel Ciolacu. „Da, va rămâne premier Marcel Ciolacu”, a declarat, azi, Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Cine sunt ceilalți potențiali premieri PSD: Marian Neacșu, condamnat definitiv în 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare, întrucât și-a angajat fiica la biroul său parlamentar. Fost economist la IAS Slobozia, Neacșu a urmat cursurile „Tehnici superioare de nutriţie a animalelor” și „Formularea reţetelor de furajare asistată de calculator”. Sorin Grindeanu a fost primul premier din regimul Dragnea, autor al celebrei ordonanțe 13/2017, care a scos sute de mii de români în stradă. Cristian Socol: în septembrie 2023, DeFapt.ro arăta că familia Aura și Cristian Socol, pe vremuri finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat. Publicația Curs de Guvernare scrie, azi, că cei doi sunt în spatele măsurilor economice ale guvernării Ciolacu, după ce și în regimul Dragnea s-au bucurat de o influență uriașă. În decembrie 2018, el lăuda performanța economică a guvernării Dragnea: „Economic şi social, România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei”. În ceea ce privește împărțirea ministerelor, PSD va lua opt portofolii, PNL - cinci, iar UDMR doar trei. Totuși, cum se vor împărți portofoliile, nu este clar. În linii mari, PSD și PNL ar vrea să păstreze principalele ministere pe care le au acum.

Bolojan poate da peste cap toate calculele Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu, Lasconi Simion, dar Bolojan da peste cap toate calculele

După ce CCR a anulat complet alegerile prezidențiale, este evident că lupta pentru Cotroceni se va da între Marcel Ciolacu, Elena Lasconi și George Simion, dar o candidatură a lui Ilie Bolojan poate da peste cap toate calculele. Este aproape sigur că, luând în considerare informațiile furnizate de CSAT, o nouă candidatură a lui Călin Georgescu va fi respinsă. La fel de probabil este că nici Diana Șoșoacă nu va intra în cursă. Lipsa de credibilitate a CCR-ului va radicaliza însă o parte a populației, care va avea sentimentul că i-a fost luat dreptul de alege pe cine dorește, iar șeful statului este impus prin înțelegeri subterane. În acest moment, la cald, cel mai favorizat de decizia CCR este Marcel Ciolacu, dar PSD s-ar putea să subestimeze nervozitatea din rândul „suveraniștilor”, dar probabil și între useriști, care se tem că Lasconi nu va mai prinde turul II. Lupta pentru Cotroceni: Ciolacu, Lasconi și Simion, dar Bolojan poate da peste cap toate calculele Se vor uni partidele de dreapta in jurul unei candidaturi comune? Nu cred. Poate că Forța Dreptei, PMP și REPER o vor susține pe Lasconi. Ce va face PNL? Este al treilea partid la parlamentare, nu prea poate ceda candidatura către al patrulea partid, USR. Îl va susține tot pe Ciucă, care a luat un scor cu șapte procente sub cel al partidului, la parlamentare? Puțin probabil. Deci singurul candidat probabil, din partea PNL, este Ilie Bolojan. Nu este imposibil ca acesta să genereze speranță și să atragă voturi, dar sunt foarte multe necunoscute, inclusiv ce sprijin va avea din partea propriului partid. Din tabăra zis „suveranistă”, va rămâne în competiție, probabil, doar George Simion. Va atrage alegătorii lui Georgescu? De văzut. Simion s-a compromis prin cooperarea cu PSD și s-a văzut că a devenit parte a sistemului. Va reuși ca, la bis, să se spele de aceste acuzații și să atragă uriașul val de numlțumiți? Depinde, și nu numai de el. Citește și: Cine este Anca Alexandrescu, propagandista lui Călin Georgescu: pesedistă din 1996, a fost consiliera penalilor PSD Năstase, Oprescu și Dragnea În sfârșit, se naște întrebarea dacă nu cumva anularea alegerilor nu-i va înrăi pe susținătorii lui Călin Georgescu. Puțin probabil să iasă în stradă, dar pe rețelele sociale se va consolida sentimentul că România nu este o democrație și alegerile au fost anulate ca să-l scoată din joc pe Călin Georgescu. Radicalizarea se va accentua, pe termen lung. La fel și ruptura în societate. Greu de prezis unde vor duce aceste fenomene.

Fieful lui Bolojan a obținut cel mai bun scor pentru PNL Foto: Facebook
Politică

Fieful lui Bolojan a obținut cel mai bun scor pentru PNL

Fieful lui Ilie Bolojan a obținut cel mai bun scor pentru PNL, la alegerile parlamentare: la Senat, unde a candidat Bolojan, peste 101.000 alegători din Bihor au votat cu liberalii. Doar la București, PNL a colectat un număr mai mare de voturi. Fieful lui Bolojan a obținut cel mai bun scor pentru PNL Pentru candidatul PNL la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, au votat, la 24 noiembrie, 36.745 de alegători care au votat în Bihor. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia La Camera Deputaților, PNL a beneficiat, în Bihor, de puțin peste 88.000 de voturi, cu 13.000 mai puțin decât la Senat. Și prezența a fost neobișnuit de mare în Bihor, de 53,3% din alegători. PNL Bihor va avea cinci parlamentari: Ilie Bolojan - Senat și Arina Moș, Dumitru Țiplea, Călin Gal, Gheorghe Bota - Camera Deputaților. Azi, la sediul PNL Bihor va avea loc o întâlnire cu primarii și responsabilii din zone din județ, pentru mobilizarea în vederea turului II, scrie Bihoreanul. „Nu mai este vorba despre interese de partid, de a vota pentru o persoană sau pentru alta, ci de păstrarea drumului european pe care România și l-a asumat”, a spus Mircea Mălan, prim-vicepreședintele PNL Bihor. „Ne bucurăm să constatăm că intuiția dlui Bolojan de a sprijini acest candidat a fost asumată și de liderii celorlalte partide responsabile”, a mai spus Mălan.

Siegfried Mureșan, noul președinte PNL Diaspora Foto: Facebook
Politică

Siegfried Mureșan, noul președinte PNL Diaspora

Siegfried Mureșan este noul președinte interimar al PNL Diaspora, a anunțat Ilie Bolojan, azi, după o reuniune a conducerii PNL. Mureșan este europarlamentar, la al treilea mandat, și vicepreședinte al Partidului Popular European. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Promovarea sa vine după ce, la aceste alegeri, PNL nu a avut liste de candidati în Diaspora. Biroul Electoral Central a respins în octombrie lista de candidaţi a PNL pentru diaspora, pentru că pe listă nu se afla nicio femeie. Siegfried Mureșan, noul președinte PNL Diaspora „În urma demisiei lui Rareş Bogdan din funcţia de preşedinte al PNL Diaspora, l-am rugat şi a acceptat să ocupe funcţia de preşedinte interimar pe europarlamentarul Siegfried Mureşan”, a spus Ilie Bolojan, după şedinţa conducerii PNL. El a spus că Mureșan este „un om serios, un om cu experienţă şi are convingerea că va face ca organizaţia din Diaspora să funcţioneze în condiţii normale”. „Românii din Diaspora sunt un electorat de dreapta fiindcă sunt oameni care au muncit pentru ceea ce au, oameni cu meserii sau întreprinzători care au plecat pentru un viitor mai bun, oameni care vor să vadă că țara lor se schimbă în mai bine și vor să fie auziți. Vor să vadă în România școli mai bune, spitale mai bune, drumuri mai bune. Obligația noastră, a Partidului Național Liberal, ca principalul partid de centru-dreapta din România, este să recâștigăm acest electorat de dreapta în următorii ani. Avem în PNL Diaspora foarte mulți oameni competenți, muncitori, cu care vom întări organizația și vom răspunde așteptărilor românilor din străinătate”, a scris Muresan pe Facebook, după numirea sa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră