marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

356 articole
Politică

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, iar premierul Ilie Bolojan cere acum verificări, prin prefecturi, „în privința personalului din aparatele proprii” din primării și consilii județene.  Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social De altfel, există o inexplicabilă diferență între informațiile prezentate de premier într-o conferință de presă și cele postate de ministerul de Finanțe pe propriul site. Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Astfel, premierul Ilie Bolojan a afirmat că „numărul de posturi efectiv ocupate” este de peste 129.000. Dar ministerul de Finanțe comunică, pentru iunie, că sunt 468.3544 de bugetari în administrația publică locală, din care: 286.236 - instituții finanțate integral din bugetele locale, din care 4.716 - învățământ preuniversitar și 281.520 - autorități executive locale 182.118 în „instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii”, din care 147.512 sunt în instituții sanitare Practic, numărul angajaților din primării și consilii județene ar fi de 281.520, dublul a ceea ce a prezentat Ilie Bolojan.  Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a relatat, la România TV, în ce situație penibilă s-a aflat coaliția când a discutat despre reducerile de personal din administrația locală. „Marți am avut niște date spre analiză din partea guvernului legate de posturi. Vineri alte date, duminică alte date, iar astăzi la Cotroceni alte date”, a afirmat Grindeanu. În conferința de presă de marți, și Bolojan a arătat că, de fapt, nu se știe câți angajați sunt la nivel local: „Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori care sunt în aceste tabele care vizează peste 3.000 de unități administrative”. 

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Bolojan sugerează că ministerul Dezvoltării a vrut să-l păcălească Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan sugerează că Ministerul Dezvoltării a vrut să-l păcălească

Premierul Ilie Bolojan sugerează că Ministerul Dezvoltării a vrut să-l păcălească când nu i-a oferit date privind posturile efectiv ocupate. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Bolojan sugerează că Ministerul Dezvoltării a vrut să-l păcălească „Să vă dau un exemplu sunt 190.000 de posturi disponibile în adminstrație și doar 130.000 de locuri ocupate. În momentul în care anunți că noi vom desființa 40.000 de posturi, un cetățean normal crede că vom reduce 40.000 de locuri de muncă. Eu mi-am dat seama că ceva nu este în regulă și am verificat. Îmi place să cred că a fost o eroare de analiză și nu au luat în calcul posturile neocupate. Altfel, vă dați seama ce aș putea să cred”, a spus premierul, la Digi 24. Și în această dimineață, într-o conferință de presă, Bolojan a arătat că ministerul Dezvoltării îl punea să taie posturi neocupate. „Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că facem reduceri ale căror efecte sunt aproape nule pentru că desființează posturi neînființate sau posturi vacante și efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu pot, în situația în care e România, să vin cu astfel de soluții în fața românilor”, a afirmat premierul. La Digi 24, el a insistat pentru o reducere cu 10% a posturilor efectiv ocupate, ceea ce ar genera 13.000 de disponibilizări. 

Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere

Premierul PNL Ilie Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere, susțin surse politice după discuțiile de la Cotroceni. Azi, la ora 12.00, liderii coaliției majoritare - Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Bolojan - s-au dus la Palatul Cotroceni, la invitația președintelui Nicușor Dan. Citește și: Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule” Bolojan mai așteaptă două săptămâni, dar va demisiona dacă nu se fac reformele pe care le cere Discuțiile au durat trei ore și rezultatul a fost că, deocamdată, premierul liberal nu va pleca din funcție. Principala problemă în dispută a fost opoziția PSD la concedierea a 13.000 de bugetari din administrația publică, ceea ce ar însemna o reducere cu doar 1% a numărului total al bugetarilor, 1.305.595 în iunie, potrivit datelor ministerului de Finanțe.  Bolojan a acuzat public, azi, ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”. El a spus că, în calitate de premier, nu poate gira o situație în care cresc taxele și impozitele locale, dar personalul bugetar nu este redus efectiv. „Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că facem reduceri ale căror efecte sunt aproape nule pentru că desființează posturi neînființate sau posturi vacante și efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu pot, în situația în care e România, să vin cu astfel de soluții în fața românilor”, a afirmat premierul într-o conferință de presă.  Bolojan, întrebat despre demisie Azi, întrebat în conferința de presă dacă va demisiona, premierul a răspuns: „Am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghesuială pentru funcția de premier când s-a format Guvernul României, iar ca să poți să exerciți componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administrație și solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Este evident că dacă aceste lucruri sunt menținute, stabilitatea politică este un lucru important și trebuie ținut cont de el. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înțelegerile și să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să îți exerciți această poziție, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru țara noastră în cazul acesta”

Olguța Vasilescu continuă să-l troleze pe Bolojan Foto: Facebook Olguta Vasilescu
Politică

Olguța Vasilescu continuă să-l troleze pe Bolojan: „Vrei să faci pe justițiarul”

Olguța Vasilescu continuă să-l troleze pe Bolojan: „Vrei să faci pe justițiarul”, a scris ea, printre altele, într-o lungă postare pe Facebook. Ea a contestat calculele făcute de Bolojan, sugerând că nu trebuie făcute concedieri în administrația locală. Citește și: ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun la orice reducere a numărului bugetarilor În plus, edilul Craiovei a arătat că Timișoara - condusă de liderul USR Dominic Fritz - și Cluj - condus de liberalul Emil Boc - ar trebui să concedieze angajați, dacă se adoptă măsurile propuse de Bolojan.  Olguța Vasilescu continuă să-l troleze pe Bolojan „Am urmărit conferința de presă a domnului premier Ilie Bolojan și ma bucur că a constatat și domnia sa că datele prezentate în coaliție nu erau cele reale, exact cum am spus și noi (...) M-am bucurat să văd că a fost de acord că o primărie nu seamănă cu alta, că unele au și angajați pentru spații verzi sau salubritate în interiorul aparatelor, față de altele care au concesionat serviciile sau au propriile societăți, că și în administrația centrală trebuie făcute restructurări și alte lucruri pe care le-am spus și au fost însușite. Asta înseamnă că nu am pierdut cinci ore degeaba.   Dar... mi s-a părut cel puțin neadecvată remarca despre calculul «corect» al personalului, pe care unii l-ar fi aplicat, în speță Oradea și Bihor, iar alții nu, sau că jumătate din unitățile administrativ teritoriale au «personal supradimensionat», iar Oradea și Bihorul nu.   Haideți să luam exemple concrete, că așa ne place să lucrăm! Oradea este în grupa de populație de peste 200.000 de locuitori, având 213.549 de cetățeni. Dar, în aceeași grupă sunt și Iașiul (379.010), Cluj Napoca (325.353), Timișoara (296.869), Galați (294.905), Craiova (280.834). Toate aceste primării aveau DREPTUL LEGAL la un număr maxim de posturi de 720, după reducerea de 10 la sută de anul trecut. Niciunul dintre orașe nu a mers pe schema maximă. Craiova, de exemplu, deși are dreptul la 720 angajați, are efectiv angajați 490, iar în organigramă 655 de posturi. Pe maxim nu s-au dus nici celelalte orașe din grupă.   Dar nu poți compara Clujul sau Iașiul cu Oradea, ca să nu zic de cele ale PSD, la populație și la complexitatea activităților și serviciilor de interes public raportate la aceasta.   Acum, pe reforma propusă, Timișoara sau Cluj pierd vreo 300 de posturi. Mult? Puțin? Asta nu mai contează acum. Dar, evident, ele nu au ce căuta în aceeași grupă cu Oradea, iar orice comparație referitoare la numărul de personal care ar trebui să fie similar este desuetă. Așa cum nu e corectă nici comparația între o comună care are 3001 de locuitori față de alta de 5000, care, și ele, sunt aceeași grupă de populație. Deci, orice cifre comparative, care au rolul să arate cu degetul că unii au fost corecți si alții au exagerat cu angajările, sună bine doar dacă vrei să faci pe justițiarul”, a arătat primarul PSD al Craiovei. 

Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și aliații săi se opun Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun

Impact minor al concedierilor propuse de premierul Ilie Bolojan: dacă acesta impune cea mai dură dintre propunerile sale, concedierea efectivă a puțin peste 13.000 de bugetari din administrația locală, ar însemna o reducere cu doar 1% a numărului total al bugetarilor, 1.305.595 în iunie, potrivit datelor ministerului de Finanțe.  Citește și: Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule” Cu toate acestea PSD și UDMR se opun ferm acestei măsuri și nu vor să fie nimeni concediat.  În plus, impactul asupra șomajului ar fi limitat: în iulie, numărul șomerilor era de 471.000 (5,8%), arată INS. Numărul locurilor de muncă disponibile era, în trimestrul II din 2025, potrivit INS, de 31.300. Deci, teoretic, concedierile nu ar majora rata șomajului cu 0,2% și sunt șanse ca bugetarii disponibilizați să-și găsească slujbe.  Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan Cheltuielile de personal au fost de circa 85,5 miliarde de lei în primele șase luni din 2026. Extrapolând, s-ar realiza prin concedierea a 13.000 de bugetari economii de circa 1,7 miliarde de lei pe an, sub 0,6% din PIB-ul estimat pe 2025. Dar cum concedierile ar afecta localități mici, unde salariile sunt mici, probabil că economia ar fi mult mai mică.  În nota de fundamentare la proiectul ministerului Dezvoltării privind „ creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative” se estima că reducerile de cheltuieli vor fi de 2,3 miliarde de lei în 2026. Nu este clar cum s-a ajuns la această sumă, mai ales că premierul Ilie Bolojan a spus că ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”. Pe de altă parte, ultimul pachet de majorări de taxe și impozite ar colecta de la contribuabili 3,7 miliarde de lei, în 2026. 

Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală

Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”. El a spus că, în calitate de premier, nu poate gira o situație în care cresc taxele și impozitele locale, dar personalul bugetar nu este redus efectiv. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept El a spus că cei concediați pot fi angajați în mediul privat, care are probleme să găsească forță de muncă.  Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate  „Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că facem reduceri ale căror efecte sunt aproape nule pentru că desființează posturi neînființate sau posturi vacante și efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu pot, în situația în care e România, să vin cu astfel de soluții în fața românilor”, a afirmat premierul. El a prezentat un grafic în care a arătat că numărul maxim de posturi aprobate în administrația locală este de 190.000 posturi. Totalul posturilor aprobate prin organigrame este de doar 164.000 de posturi, iar numărul de posturi efectiv ocupate de doar 129.000 de posturi. „Dacă vrem reducere efectivă de 15% de personal, ar însemna o reducere de aproximativ 45% a numărului maxim de posturi aprobate. Circa 60% din primării ar trebui să facă reduceri în acest scenariu. Eu personal știu că funcționează aceste lucruri, pentru că eu le-am făcut. Dacă vă uitați la Oradea și la județul Bihor, am arătat că se poate. O reducere de 10% înseamnă aproximativ 13.000 de concedieri”, a arătat premierul.  „Ministerul Dezvoltării va veni în această săptămână cu toate datele din teren”, a mai spus el. 

Bolojan, conferință de presă fără o temă anunțată Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bolojan, conferință de presă fără o temă anunțată, marți, 10 a.m. Speculații că și-ar anunța demisia

Premierul Ilie Bolojan va avea conferință de presă fără o temă anunțată, marți dimineața. Sunt însă speculații că el și-ar anunța demisia, pe fondul opoziției dure a PSD la orice reducere semnificativă de personal din primării. Nici PNL nu l-a susținut pe Bolojan în acest demers. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Bolojan, conferință de presă fără o temă anunțată Cât despre USR, deși declarativ a fost alături de premier, în spatele ușilor închise a avut propriile rezerve. Încă de duminică, în spatele ușilor închise, premierul ar fi spus că demisionează dacă nu sunt acceptate propunerile sale de reducere a cheltuielilor. Antena 3 a susținut că a avut „o cădere nervoasă” și ar fi afirmat, către liderii coaliției: „Eu îmi angajez răspunderea pe cele 5 legi, dar de marți vă căutați premier!”.  Însă PSD i-a răspuns public, dur, prin primarul Craiovei, Olguța Vasilescu: „Nu poți să ameninți că îți iei jucăriile și pleci dacă nu se face DOAR CUM VREI TU, când ți se dau atâtea argumente că greșești!”.  Și alți lideri PSD, precum Mihai Tudose sau Mihai Fifor, l-au atacat dur pe Bolojan în ultimele zile, în timp ce liderii PNL nu l-au apărat.  Marți, liderii coaliției - Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz - ar urma să se ducă la Cotroceni pentru a discuta această criză. 

Olguța Vasilescu își bate joc de reformele lui Bolojan Foto: Facebook Olguța Vasilescu
Politică

Olguța Vasilescu își bate joc de reformele lui Bolojan: „Am o idee cu care nu sunt de acord!”

Pesedista Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, își bate joc de reformele lui Bolojan: „După ce marți coaliția stabilise un procent de reducere cu 25 la sută din posturile din administrația locală, joi, dl. Bolojan ne-a anunțat că nu mai e de acord cu procentul de 25, propus chiar de domnia sa, ci vrea 45, pentru că nu a făcut bine calculele. Pe principiul: am o idee cu care nu sunt de acord!”, a scris ea pe Facebook.  Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Vasilescu a confirmat că Bolojan a amenințat cu demisia: „Nu poți să ameninți că îți iei jucăriile și pleci dacă nu se face DOAR CUM VREI TU, când ți se dau atâtea argumente că greșești!” Olguța Vasilescu își bate joc de reformele lui Bolojan „Văd că, după ședința de ieri a coaliției de guvernare, se rostogolește ideea că PSD se opune reformei în administrația publică locală. De fapt, noi am lăsat guvernului încă două săptămâni la dispoziție să își facă temele și să propună coaliției un plan de reformă coerent. După ce marți coaliția stabilise un procent de reducere cu 25 la sută din posturile din administrația locală, joi, dl. Bolojan ne-a anunțat că nu mai e de acord cu procentul de 25, propus chiar de domnia sa, ci vrea 45, pentru că nu a făcut bine calculele. Pe principiul: am o idee cu care nu sunt de acord!  Din discuții a reieșit că nici duminică nu avea toate calculele corecte, lucru dovedit de președintele CJ Olt, Marius Oprescu, prezent la ședință, care a arătat că două comune similare ca număr de locuitori, pe simulările făcute de guvern, aveau situații diferite: una trebuia să disponibilizeze 6 oameni, iar alta să mai angajeze unul, la același număr de posturi. De ce am cerut amânarea? 1. Pentru ca datele REALE să fie introduse în sistem de primării și să se facă un calcul corect.   2. Există primării de comune care au 9 angajați și trebuie făcută de Ministerul Dezvoltării o organigramă, cu numărul minim de posturi, astfel încât ele să fie FUNCȚIONALE. Pe cine disponibilizezi din primăriile mici? Contabilul șef, pe cel de la registrul agricol, juristul, pe cel de la asistența socială, pe cel de la urbanism? Cum să funcționezi cu 4 oameni?   3. Există primării care au prinse în organigramă posturi care țin de salubrizare (măturători) sau spații verzi. Un exemplu era chiar Sectorul 6, dl. Ciucu fiind prezent. Aici ce disponibilizezi? Funcționari publici sau măturători? Trebuie făcută clarificarea.   4. Dacă reducerea unui număr mare de posturi se face fără scăderea PRIN LEGE a numărului de posturi necesare pentru crearea unei direcții, de la 20 la 12, se desființează toate direcțiile, iar primarul rămâne să semneze singur, fără altă semnătură, ceea ce nu se poate, contravenind Codului Administrativ și procedurilor din primării. Soluția domnului Bolojan aici a fost să unim direcția Juridică și cea de la Urbanism, ceea ce e imposibil, fiindcă sunt specializări diferite.   5. Modalitatea de disponibilizare NU VA REZISTA ÎN INSTANȚĂ. Și ne vom trezi în situația de acum câțiva ani, când toți cei disponibilizați s-au întors la locurile de muncă și au fost despăgubiți de stat. Am solicitat legea lucrată de AMR să fie adoptată înaintea pachetului, iar funcționarii să fie toți evaluați și să plece acasă cei nepregătiți, nu otova.   6. Am cerut ca în calculul disponibilizărilor să fie prinse și instituțiile din subordinea primăriilor, care au fost EXCEPTATE și nu am înțeles de ce și nici nu s-a dat o explicație clară. Și acolo schemele de personal sunt umflate și chiar cu oameni mai puțin necesari unei bune funcționări a localității. Am solicitat să fie prinși și ei la disponibilizări, dacă tot se dorește o cifră exactă.   7. Și am cerut ca nu doar administrația locală să piardă posturi, și anul trecut s-au mai făcut reduceri de 10 la sută, ci și cea centrală.   Ca să rezum: -Nu putem lucra neprofesionist, mai ales când e vorba de funcționalitate și de destine! - Nu poți să ameninți că îți iei jucăriile și pleci dacă nu se face DOAR CUM VREI TU, când ți se dau atâtea argumente că greșești! - PSD nu e contra reformei, dar am mai văzut reforme făcute fără cap și care au dus la sume mai mari plătite de stat, după ce instanțele au decis altfel! - Nu am înțeles urgența, MUSAI AZI, când oricum disponibilizările trebuie făcute până la 1 ianuarie anul viitor!   Nu e mai bine să măsurăm de 10 ori până tăiem o dată, ca să nu greșim? Suntem responsabili sau doar mimăm că muncim și că suntem intransigenți?”, a scris primarul Craiovei.   

Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD Foto: Facebook
Politică

Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD din ultimele zile

Premierul Ilie Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni sunt țintele atacurilor PSD din ultimele zile. Lideri PSD din eșaloanele 2-3 au continuat să îl critice dur pe premier, iar formațiunea social-democrată a impus păstrarea impozitului de 1% din cifra de afaceri a marilor companii, deși chiar firmele cu capital românesc s-au plâns de această măsură. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Potrivit unor surse politice, lideri coaliției majoritare se vor duce marți la Cotroceni pentru a discuta despre criza care a apărut după ce premierul Ilie Bolojan a amenințat că demisionează.  Bolojan, multinaționalele și refugiații ucraineni, țintele atacurilor PSD Cum a acționat PSD după ce presa a relatat că Ilie Bolojan a amenințat cu demisia dacă nu sunt acceptate tăieri consistente de personal în administrația publică: „După ce ai făcut haos în jurul tău, te superi pe sat, îţi iei jucăriile şi pleci. Asta nu poate să îţi atragă respectul partenerilor şi, cu atât mai puţin, pe cel al românilor oneşti care suportă deja consecinţele «reformei» marca Bolojan. Apoi, au românii o povestioară despre Ionică şi lupul...Dacă domnul Bolojan vrea să joace rolul lui Ionică, să nu se mire când partenerii de coaliţie şi românii încep să vadă în acest joc doar iresponsabilitate şi hazard, nu leadership”, a scris deputatul PSD Mihai Fifor.  La presiunea PSD, liderii Coaliției au decis, luni, să reintroducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro. Duminică, Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) a avertizat că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus în 2023, lovește în primul rând companiile românești cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Deputatul PSD Adrian Câciu a declarat, luni, că PSD propune un amendament la pachetul fiscal care va fi asumat în Parlament, privind introducerea plăţii CASS şi pentru migranţi, în special ucrainenii care muncesc în România, el adăugând că sunt în jur de 70.000 de persoane în această situaţie. Faptul că refugiații ucraienni nu plătesc CASS a fost o temă a propagandei AUR.  Tot azi, deputatul Adrian Câciu a spus că PSD va pleca de la guvernare dacă TVA va crește din nou în 2026. 

Fritz explică în USR ce ar presupune tăierile lui Bolojan Foto: Facebook
Politică

STENOGRAME Fritz explică în USR ce ar presupune tăierile lui Bolojan și ce va comunica partidul

Președintele USR, Dominic Fritz, explică în USR ce ar presupune tăierile lui Bolojan: „Problema este că propunerea în formă actuală crează niște disfuncționalități majore care trebuie gestionate”, a spus el, potrivit stenogramelor obținute de DeFapt.ro. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Însă el a insistat că USR susține reforma administrației publice și aceasta va fi direcția pe care se va comunica. Fritz explică în USR ce ar presupune tăierile lui Bolojan „Problema este că propunerea în formă actuală crează niște disfuncționalități majore care trebuie gestionate. Reducerea cu «doar» 15% e o medie. Sunt primării care ar pierde peste noapte aproape jumătate din angajați. Chiar și desființarea posturilor vacante înseamnă implozia organigramelor (...) Deci nu uitați că avem și primari, de accea poziția noastră trebuie să fie ușor nuanțată. Susținem reducerea personalului în administrația locală, dar trebuie făcut fără să sufere calitatea serviciilor publice”, a arătat liderul USR.  „Și nu uitați că de doi ani nu am mai avut voie să angajăm oameni, de aceea multe posturi au rămas vacante. Asta nu înseamnă ca nu este nevoie de ele. Comunicational e de subliniat că noi vrem o reforma administrativă care ar rezolva o bună parte din problema eficacității”, a mai afirmat Fritz.  El a menținut această linie, într-o declarație la Digi 24. „Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor”, a declarat președintele USR, duminică seara. 

Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează Foto: Facebook
Politică

Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse

Premierul PNL Ilie Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează, afirmă surse politice. El a cerut să se desființeze 70.000 de posturi din administrația locală, ceea ce ar fi însemnat concedierea efectivă a 17.000 de angajați, întrucât celelalte 53.000 de posturi sunt neocupate.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează Însă PSD - dar și UDMR - s-ar fi opus solicitării sale, arătând că se convenise reducerea a doar 40.000 de posturi. Potrivit președintelui USR, Dominic Fritz, Bolojan a arătat că o astfel de reducere presupunea doar desființarea posturilor neocupate și nu aducea nici o economie la buget. „„Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor”, a explicat Fritz, la Digi 24.  Antena 3 susține că chiar și liderii PNL Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, și Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, s-ar fi opus lui Bolojan. Doar USR a sprijinit propunerile premierului.  După cinic ore de discuții nu s-a ajuns la nici un acord, iar Bolojan ar fi dat un ultimatum de două săptămâni pentru ca PSD să accepte reduceri reale ale personalului din administrație. În caz contrar, el a recomandat coaliției să-și găsească alt premier.  

Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație, dar PSD dorea doar desființarea posturilor neocupate Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație, dar PSD dorea să taie posturile goale

Președintele USR, Dominic Fritz, confirmă că premierul Ilie Bolojan a vrut concedieri substanțiale în administrație, dar PSD dorea să taie doar posturile goale. Potrivit unor surse politice, Bolojan dorea concedierea a 13-17.000 de angajați ai administrației locale, din cei 281.520.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Fritz confirmă că Bolojan a vrut concedieri în administrație „Și premierul, pe bună dreptate, a spus că dacă reducem numărul maxim de posturi doar cu 20-25%, când oricum aceste posturi momentan nici nu sunt ocupate, nu va avea efecte bugetare, și tocmai de aceea a revenit la această masă a discuțiilor (...) Este și legitim ca, de exemplu, PSD să spună - «stați un pic, nu putem așa de repede să urmărim această analiză și ne trebuie mai mult timp». Deci, încă o dată, cred că suntem într-un punct bun. A fost o vară dificilă nu doar pentru coaliție, ci și pentru public. Înțeleg că există foarte multe întrebări din partea cetățenilor și îngrijorări”, a afirmat președintele USR la Digi 24.  Urmare a disputelor dintre premier și liderii PSD, Guvernul amână asumarea răspunderii pe proiectul de lege privind administrația locală. Executivul își va asuma răspunderea pe doar cinci legi, în loc de șase, cea mai importantă dintre cele cinci aducând modificări la codul fiscal. 

Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe. Bolojan și USR, contra PSD și UDMR Foto: Facebook
Politică

Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite

Tăierile de posturi din administrația locală se amână pentru că PSD se opune, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe și impozite, anunță surse politice. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit acestor surse, premierul PNL Ilie Bolojan dorea să se desființeze 70.000 de posturi din administrația locală, ceea ce ar fi dus la 17.000 de bugetari concediați. Tăierile se amână, guvernul Bolojan își asumă răspunderea doar pe majorările de taxe O altă variantă era concedierea a 13.000 de angajați. În prezent, autoritățile executive locale au 281.520 de angajați. Alți peste 147.000 sunt în unitățiel sanitare subordonate autorităților locale și 4.716 în învățământul preuniversitar local.  Surse politice arată că discuțiile privind tăierile de posturi din administrația locală s-au blocat după un conflict între Ilie Bolojan, pe de o parte, PSD și UDMR, pe de altă parte.  USR l-ar fi susținut pe premier.  O ședință de guvern planificată în această după-amiază nu se mai ține.  În consecință, Guvernul își va asuma răspunderea pe doar cinci legi, în loc de șase, cea mai importantă dintre cele cinci aducând modificări la codul fiscal. 

Cum arată reforma în administrația locală: PSD și UDMR nu vor concedieri Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum arată reforma în administrația locală: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri

Cum arată reforma în administrația locală, dacă Guvernul își va asuma răspunderea pe așa zisa lege „privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”: se taie 53.000 de posturi neocupate, 17.000 de concedieri, arată surse politice.  Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Cum arată reforma în administrația locală O altă variantă este de reducere a posturilor cu 48.000, din care doar 6.000 sunt ocupate.  PSD și UDMR se opun concedierilor.  În acetse condiții, la ora redactării acestei știri, era neclar dacă și când guvernul Bolojan va adopta legea care se referă la concedieri în administrația locală.  În nota de fundamentare a proiectului, așa cum a fost el prezentat Consiliului Economic și Social, se susține că economiile la cheltuieli de personal vor fi de circa 2,3 miliarde de lei.   

Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Foto: Inquam/ George Calin
Politică

ANALIZĂ Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat

Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat: ANL și INA erau propuse pentru desființare, multipelele agenții de reglementare - ASF, ANCOM sau ANRE - trebuiau unificate într-o singură structură, iar misiunea Companiei Naționale de Investiții trebuia re-evaluată. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Toate aceste măsuri ar fi putut fi luate în Pachetul Bolojan II, fiindcă unele din proiectele pe care Guvernul își va asuma răspunderea privesc direct activitatea acestor structuri. Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Însă, în locul unor măsuri radicale, guvernul Bolojan s-a limitat în a cere ASF, ANCOM și ANRE să-și reducă personalul și salariile. Aceste instituții sunt subordonate Parlamentului și Guvernul nu a prevăzut sancțiuni dacă nu respectă cerințele Executivului. De altfel, fostul premier Mihai Tudose a arătat că se opune tăierii salariilor la cele trei agenții de reglementare. Ce măsuri se angajaseră să ia fie Ilie Bolojan, personal, fie membrii ai Guvernului său: ANL și Institutul Național de Administrație (INA) trebuiau să fie desființate, potrivit unui angajement autoasumat al ministrului UDMR al Dezvoltării, Atilla Cseke, angajament luat în aprilie 2025. „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe”, spunea Cseke Atilla. În aprilie 2024, Ilie Bolojan critica dur ANL, arătând că face locuințe în localități depopulate și rețele de apă și canalizare în localități fără utilizatori. Acum, proiectul de lege privind „adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale” prevede doar reducerea CA-ului ANL.  ASF, ANCOM și ANRE trebuiau comasate. „Avem țări, cum este Germania, care are o singură autoritate de reglementare pentru rețele. Rețele de telecomunicații, gaz, electricitate... Noi ne-am făcut pentru fiecare rețea câte o autoritate de reglementare”, spunea Bolojan în 2024. Ideea a fost vehiculată și de deputatul PNL Florin Roman și, într-o altă formulare, chiar și de fostul premier Ciolacu. Acum, Pachetul Bolojan II prevede doar o ipotetica scadere a salariilor și numarului de angajati, dar masura trebuie implementata de aceste autorități in cooperare cu Parlamentul.  Guvernul nu s-a atins de Autoritatea Electorală Permanentă. „Avem Autoritatea Electorală Permanentă, într-un județ au 2 angajați, în altele 10 angajați. Trebuie întrebați ce au făcut 4 ani de zile”, spune Ilie Bolojan în noiembrie 2024.  Controversata Companie Națională de Investiții (CNI), condusă de o fostă contabilă Rebus plasată în această funcție de Liviu Dragnea, este aproape neatinsă. „Compania Națională Investiții a ajuns un tomberon de proiecte. Fac de la capele și până la săli de sport, nu mai știu ce fac acolo. Sunt mii de proiecte care, dacă nu sunt ordonate după priorități, în care, dacă nu se repartizează lucrurile corect, vom face investiții a căror utilitate va fi nulă. Avem și acum blocuri ANL construite în comunități unde nu există apă și canalizare, unde nu stă nimeni în ele și unde nu s-a mai construit de ani de zile o casă”, spunea Ilie Bolojan în noiembrie 2024. Ministrul Dezvoltării, Atilla Cseke, a susținut că ar fi redus salariile la CNI.  La nivelul Guvernului, deocamdată nu s-a desființat nici o agenție, deși legea prevedea ca până la mijlocul anului 2024 să dispară 20% din acestea: „Institutele, institutele naţionale, agenţiile, autorităţile, comisiile de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora şi formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/ coordonarea/ autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite, se comasează cu cel puţin 20% din numărul acestora”.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră