marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bolojan

355 articole
Politică

Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan

Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan: în decurs de câteva ore, șeful Guvernului a fost criticat din nou de Mihai Fifor, Marius Budăi și Adrian Câciu. Toți trei au fost miniștrii în diferite guvernări PSD, iar acum sunt parlamentari. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica În plus, miercuri seara, Olguța Vasilescu, primar al Craiovei, a criticat concedierile pe care le ssuține Bolojan în administrația locală. Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan Ce conțineau atacurile parlamentarilor PSD: Mihai Fifor: „Aşa cum a procedat şi în Educaţie (...) premierul Bolojan vrea acum să bulverseze şi administraţia publică locală. Logica e aceeaşi: sacrificii mari pentru oameni şi comunităţi, beneficii financiare minore pentru stat (...) Premierul rămâne surd la orice analiză serioasă (...) preferă să-și satisfacă orgoliul nemăsurat”.  Marius Budăi: „Nu am înţeles, nu o să înţelegem şi nici nu o să fim de acord vreodată cu apetenţa unora de a lăsa oamenii pe drumuri! (...) La câţi dintre ei le-ai distrus visele? Opriţi-vă! Este o întrecere nebună în a face rău!”.  Adrian Câciu: „Asistăm, de peste o lună, la un balet despre alte administratii (care au si un grad de autonomie si legi organice de organizare sau functionare), cu taieri de posturi din pix, in timp ce, in administratia centrala, acolo unde premierul și ministrii puteau sa faca lucrurile deja, nu se intampla nimic”.  În plus, Câciu susține că la Oradea și în Consiliul Județean Bihor au „externalizat posturile platite gras (cu spor de fonduri europene dar cu cofinantare de 50% din bugetul de stat) si care nu apar în aparatul de lucru”. 

Oamenii lui Grindeanu din eșalonul II, atacuri în echipă împotriva lui Bolojan Foto: Facebook Marius Budăi
Singurul primar PSD care-l susține pe Bolojan: Constantin Toma, Buzău
Politică

Singurul primar PSD care-l susține pe Bolojan: ar realiza economii de milioane euro prin concedieri

Singurul primar PSD care-l susține pe Ilie Bolojan în demersurile de a reduce numărul bugetarilor din administrația publică pare a fi Constantin Toma, edilul Buzăului: acesta a spus că ar realiza economii de milioane euro prin concedieri în rândul polițiștilor locali. Toma spunea, în iunie: „Am fost la o înmormântare într-o comună de munte și toată lumea lucra la primărie (...) Băi, sunteţi nebuni? Nu se poate aşa ceva. Stau toţi cu mâna întinsă”.  Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Acum el arată că ar dori să disponibilizeze din angajații primăriei. Singurul primar PSD care-l susține pe Bolojan „Trebuie făcută reformă, din păcate trebuie daţi şi oameni afară, trebuie reduse posturile ca să livrăm servicii în continuate cetăţenilor şi mai ales să putem face investiţii. La Buzău, dacă dăm poliţiştii locali afară, potrivit draftului care prevedea un poliţist local la maxim 1.200 de locuitori, ar însemna să rămânem cu vreo 87. În condiţiile acestea, ar trebui să dăm afară vreo 187. Pe actuala organigramă, sau pe vechea organigramă, ar trebui să mai angajăm vreo 170 de oameni, nu să dăm afară, atenţie. La noi, situaţia este paradoxală, dar eu nu am nicio problemă să îi dăm şi pe oamenii aceştia afară, să putem funcţiona mai bine şi să avem bani mai mulţi. Problema este că nu funcţionăm de nouă ani cu o organigramă suspendată, ca urmare a procesului cu poliţiştii locali. Aş mai aduce la Urbanism, ne-a mai rămas un singur om, la Evidenţa populaţiei să mai facem un birou, două, nu am angaja 170 de oameni, doar câţiva oameni, să facem nişte reglări”, a spus Toma.  „Economia care s-ar face dacă ar pleca poliţiştii locali, 4,3 milioane de euro anual. Am pierdut peste 35 de milioane de euro în ultimii nouă ani”, a mai arătat el. 

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan

PSD și UDMR au blocat, azi, în ședința coaliției majoritare, din nou, două măsuri cruciale cerute de premierul Ilie Bolojan, afirmă surse politice: concedieri în administrația publică locală și eliminarea plafonării prețurilor la așa-zisele „alimente de bază”, listă pe care se află și magiunul.  Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Bolojan ar fi cerut concedieri, în timp ce PSD și UDMR au susținut că ar fi suficientă o reducere a cheltuielilor, de la primărie la primărie, în funcție de decizia autorităților locale.  PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Doar în aparatele proprii avem 130.000 de angajați, în celelalte aparate, asistența socială, direcția copilului, mai sunt cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem de unde am plecat atunci trebuie să ne reducem cheltuielile inclusiv în administrația publică locală”, spunea premierul, marți, la un interviu pentru Antena 3.  Însă el nu a reușit să convingă PSD și UDMR nici să ridice plafonarea la alimente.  PSD a prezentat un document din care reieșea că eliminarea prelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază ar duce la majorarea inflației, iar Bolojan a cerut o păsuire de o săptămână. Plafonarea prețului la alimente încetează la 1 octombrie.  În schimb, potrivit unor surse politice, în ședința de azi a liderilor coaliției s-a ajuns la un consens în ceea ce privește reistribuirea funcțiilor de prefect și a șefilor de agenții. PSD a blocat până acum o reîmpărțire cu USR. Situația a fost rezolvată azi, așa că USR va putea să nominalizeze persoanele care să preia aceste funcții.  USR va avea 11 șefi de agenție și patru prefecți - la Bacău, Botoșani, Timiș și București - în loc de nouă, cât ceruseră liderii formațiunii inițial, PSD urmând să cedeze trei posturi, iar PNL unul singur.  În schimb, liderii USR ar fi agreat să primească la schimb mai multe posturi de secretar de stat. Posturile de subprefect s-au împărțit astfel: PSD - 27, PNL - 15, USR - 13, iar UDMR - șapte. 

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 Foto: Liceul Dante Alighieri
Politică

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024 - date prezentate de Bolojan

Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024: dacă în 2015 erau doar 124.000, în 2024 s-a ajuns la 1,4 milioane, adică 62% din totalul elevilor beneficiau de această formă de recompensă.  Citește și: Cum a vrut Georgescu să dea puci: armele și mușchii de la Potra, dezinformarea, cu ajutorul Rusiei Cum au explodat „bursele” elevilor în anul electoral 2024  „Vă dau nişte cifre: Aveam, cred că, 188 de milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020 Peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creştere de 25 de ori în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi şi primeau burse 124.000 În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% faţă de 4% (...) E adevărat, studenţii nu mai primesc bursă în perioada de vacanţă. Dar în câte ţări din Europa primeşti bursă şi când eşti în perioada de vară de vacanţă?”, a spus premierul Ilie Bolojan, luni, la o dezbatere în Senat.  „Dacă am fi avut suficienți bani, nu ne-am fi atins de bursa de merit, deși au apărut fenomene ciudate în legătură cu bursa de merit față de 2023-2024, când unele unele burse de merit s-au dat cu note de 5-6, nu mai vorbesc chiar cu note de sub cinci. În 2024-2025 am pus pragul de 9,50 și, surprinzător, au crescut și mediile de 9,50, astfel încât lucrurile sunt foarte discutabile”, spunea ministrul Educației, Daniel David, la 3 septembrie. 

Gruparea Thuma s-ar fi impus în fața lui Bolojan și și-a pus omul vicepreședinte la Deputați Foto: Facebook
Politică

Gruparea Thuma s-ar fi impus în fața lui Bolojan și și-a pus omul vicepreședinte la Deputați - surse

Gruparea Thuma s-ar fi impus în fața lui Bolojan și și-a pus omul vicepreședinte la Deputați : pe deputatul Adrian Cozma, absolvent al unei facultăți private și cu o avere uriașă.  Citește și: Șocant: electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL - sondaj INSCOP Potrivit unor surse din PNL, Cozma este susținut de gruparea care dorește schimbarea lui Bolojan, grupare condusă de președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, dar din care ar face parte și Alina Gorghiu.  Gruparea Thuma s-ar fi impus în fața lui Bolojan și și-a pus omul vicepreședinte la Deputați În noiembrie 2024, după turul I al alegerilor prezidențiale, deși Ilie Bolojan anunțase că PNL o susține pe Elena Lasconi, Cozma a spus că se va gândi cu cine va vota - alternativa la Lasconi fiind Călin Georgescu: „Nu ştiu cu cine voi vota (...) dar pentru mine esenţial este ca viitorul preşedinte să îmi garanteze că are principii sănătoase ce ţin de familie, de credinţă, de bună credinţă, de educaţie, de siguranţă naţională şi că în special este reprezentativ pentru România”.  În februarie 2025, l-a propus pe Crin Antonescu pentru șefia interimară a PNL, când Ilie Bolojan a devenit președinte interimar.  Adrian Cozma a absolvit în 2009 Dreptul la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, a fost avocat din 2011, consilier județean PNL din 2014 și deputat din 2020. Deține o avere impresionantă, achiziționată:  aproape 4,5 hectare de teren agricol și 7.200 mp forestier un apartament, două case de locuit și una de vacanță, însumând împreună aproape 1.100 mp are patru autovehicule, din care un Mercedes Soția lui Cozma este medic legist la spitalul județean Satu Mare, potrivit ultimei declarații de avere, din 31 decembrie 2024. În 2025, declarația sa de avere nu a mai fost publicată. 

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească - presă

După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească, arată datele publicate azi de Ziarul Financiar, care a obținut informații privind execuția bugetară la final de august. Guvernul Bolojan s-a instalat la 23 iunie 2025. Citește și: Șocant: electoratul AUR este mult mai liberal decât cel al PNL - sondaj INSCOP După două luni de guvernare Bolojan, cheltuielile de personal continuă să crească Potrivit datelor ZF, cheltuielile de personal au crescut cu 7% în primele opt luni din 2025, față de primele opt luni din 2024. Totuși, este evident că creșterea cheltuielilor de personal se temperează: ea a fost de 11,3% în primele cinci luni, 10,1% la șase luni și 7,9% la șapte luni.  Publicația mai arată că cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea fiind de 45%.  Deficitul la opt luni este de 4,5%, la fel ca în 2024, dar în termeni nominali este mai mare cu șase miliarde de lei față de perioada similară din 2024.  Veniturile au crescut, în în primele opt luni, cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%, indică aceste date preliminare.  „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%. Dar neavând datele în momentul acesta, Ministerul de Finanțe va comunica în perioada următoare estimările, odată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, spunea Ilie Bolojan la 2 septembrie. 

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Foto: Facebook
Politică

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare

Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare, atât a specialilor, cât și în general: în decurs de circa 16 ore, premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și Guvernul României au transmis mesaje complet diferite. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Declarații contradictorii dinspre Guvern privind vârsta de pensionare Ce declarații au fost făcute, ieri, pe acest subiect, în ordinea cronologică: Ionuț Moșteanu: „Nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor. Pensiile de serviciu ale militarilor au fost discutate şi răsdiscutate (...) Altfel, în pachetul 3 nu va fi vorba de pensiile de serviciu ale militarilor”. Ilie Bolojan la TVR: „Practic, dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii peste cinci ani, peste zece ani” Guvernul României, marți dimineața: „Guvernul nu are în vedere şi nu discuta în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare (...) În interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la elimnarea excepţiilor de la vârstă standard”.  La 5 septembrie, acum patru zile, și președintele Nicușor Dan făcea o declarație complet diferită de cea a lui Moșteanu: „În pachetul II sunt niște măsuri legate de pensiile magistraților, consiliile de administrație, instituții precum ASF-ul, ANCOM. În pachetul trei probabil o să vorbim și de celelalte categorii de pensii speciale”, a spus el la Antena 1. 

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier - surse

Facturile astronomice ținute la secret pe care premierul Ilie Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier și care ar fi dus deficitul la 11% din PIB: circa 45 de miliarde de lei nu erau bugetați pentru 2025, afirmă surse politice. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” De exemplu, deși se știa că plățile la dobânzi vor fi de 52 de miliarde de lei, în 2025, în bugetul oferit Trezoreriei au fost prinși doar 42 de miliarde de lei.  Guvernul s-a temut să vorbească public despre aceste date - care erau cunoscute de un număr extrem de limitat de oameni din Guvern - de teama că imediat România va trece la categoria junk, fără alte discuții. Cu măsurile luate până acum, cabinetul Bolojan speră să reducă deficitul cu 3%, o măsură de o duritate fără precedent. Facturile astronomice ținute la secret pe care Bolojan le-a aflat după ce a ajuns premier Ce suprizie i-a lăsat guvernul Ciolacu lui Bolojan:  Prima notă de plată de care Bolojan a aflat a fost cea a contractelor ținute „secret” la CNI sau prin diverse contracte din cadrul programului Anghel Saligny, unde erau de plătit suplimentar, față de ceea ce se știa, circa cinci miliarde de lei A doua surpriză a fost a subbugetării plății dobâznilor la datoriile Guvernului, cu 13 miliarde de lei mai puțin decât era necesar.  A treia surpriză: supracontractarea cu 180% a proiectelor finanțate de UE. De obicei, acestea se supracontractează cu 110-120%, în caz că un proiect sau altul eșuează din diferite motive și trebuie înlocuit rapid. Guvernul ar avea de achitat facturi suplimentare de 12 miliarde de lei și acum caută soluții disperate cu ajutorul băncilor de stat.  TVA nereturnat de peste șase luni: alte cinci miliarde de lei.  Zece miliarde de lei, cofinanțări PNRR La un PIB estimat la 1.894 miliarde de lei (estimarea din iulie, sub cea din ianuarie, de 1.912 miliarde de lei) aceste facturi însumau circa 2,5% din PIB. Estimarea guvernului Bolojan, după ce a aflat de ele, a fost că vor duce deficitul la 11%. Datele nu au fost făcute publice imediat pentru că Executivul se temea că va fi imediat retrogradat la junk. Abia în ultimele zile, datele au început să fie comunicate creditorilor României. 

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Foto: Inquam/George Calin
Politică

Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan

Discursul lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, la moțiunile AUR, a constat în atacuri în serie la premierul Ilie Bolojan, deși nu i-a menționat numele. „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia pentru ping-pong politic, ci pentru predictibilitate şi capacitatea de a produce rezultate, chiar şi în condiţii dificile”, a spus el, o aluzie clară la amenințarea premierului că va demisiona dacă reformele pe care le cere nu sunt acceptate de PSD. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan Dar aceasta nu a fost singura critică voalată la politicile premierului. „România nu are nevoie de austeritate extremă. Nu putem trece cu buldozerul peste ţară, doar tăind şi concediind. Ţara nu se conduce cu foarfeca şi toporul în mâini! Dacă reduci totul la cifre reci şi concedieri, vei avea în final mai puţină economie şi mai multă suferinţă. Austeritatea aplicată fără discernământ va duce România în recesiune. PSD şi-a asumat să apere viaţa de zi cu zi a oamenilor, drepturile lor şi şansa la o viaţă decentă. De aceea, o spun clar: nu merge cu ultimatumuri şi ameninţări în faţa PSD. Noi nu guvernăm cu pistolul la tâmplă”, a afirmat liderul PSD.  O altă critică către liderul PNL a fost: „România are nevoie de oameni care muncesc, de autostrăzi care se construiesc și de șantiere care se redeschid. Fără asta, niciun discurs nu ține loc de stabilitate”.  „Când unii propun tăieri în neştire, iar alţii demagogie fără responsabilitate - noi înţelegem să venim cu Programul de Relansare Economică", a mai arătat Grindeanu, într-o referire evidentă la Bolojan și la partidele suveraniste. 

PSD a tăiat de la finanțare proiectul favorit al lui Bolojan, dumul expres Oradea-Arad Foto: Bihoreanul
Politică

PSD a tăiat de la finanțare proiectul favorit al lui Bolojan și, apoi, l-a acuzat că l-a abandonat

PSD a tăiat de la finanțare proiectul favorit al lui Bolojan și, ulterior, l-a acuzat pe premier că l-a abandonat, explică prefectul PNL de Arad, Mihai Pasca, într-o postare pe Facebook. Este vorba de proiectul drumului expres Oradea-Arad, pregătit de asocierea consiliilor județene din Bihor și Arad, plus municipiile Oradea și Arad, și preluat apoi de ministerul Transporturilor.  Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Fifor: „Bolojan guvernează cu o singură idee fixă” Acum, potrivit lui Pașca, proiectul a fost stopat, pentru că nu mai sunt bani, la inițiativa ministrului PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban. Însă, după ce Ciprian Șerban a oprit finanțarea, deputatul PSD Mihai Fifor l-a acuzat pe Bolojan că este vinovat de situație.  Pașca explică faptul că mai multe proiecte au fost oprite pentru că ministerul Transporturilor supracontractase fondurile europene: „Pe înțelesul tuturor: să spunem că ministerul a avut la dispoziție 100 de lei fonduri europene dar a contractat lucrări în valoare de 400 de lei. Acum a trebuit să amâne o parte din ele pentru că nu are de unde plăti pentru toate”. „Sorin Grindeanu a pornit proiectul, l-a finanţat şi l-a pus pe şine. Ilie Bolojan, premierul care s-a lăudat ani de zile cu acest drum expres chiar în judeţul lui, pune acum frână. Şi nu doar atât: loveşte în interesele bihorenilor şi ale arădenilor, care pierd ani preţioşi de dezvoltare. În loc să susţină investiţiile, Bolojan guvernează cu o singură idee fixă: să dea afară oameni, cât mai mulţi”, a susținut deputatul Mihai Fifor, acum două zile.  PSD a tăiat de la finanțare proiectul favorit al lui Bolojan  Mihai Pașca a scris, pe Facebook, că nu vrea să speculeze de ce ministrul PSD Ciprian Șerban a scos de la finanțare exact un proiect de care Bolojan este foarte apropiat.  „Așadar un pic de context și de adevăr: Motivul vehiculat pentru amânarea începerii lucrărilor îl reprezintă lipsa fondurilor. Dar de ce, dacă vorbim de fonduri europene? Și de ce în condițiile în care Programului Operațional Sectorial Transport – din care veneau banii pentru drumul expres a avut alocată o sumă impresionantă? Simplu: Pentru că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, condus în ultimii ani de colegii domnului Fifor, a supracontractat proiecte care depășesc cu mult fondurile disponibile. Pe înțelesul tuturor: să spunem că ministerul a avut la dispoziție 100 de lei fonduri europene dar a contractat lucrări în valoare de 400 de lei. Acum a trebuit să amâne o parte din ele pentru că nu are de unde plăti pentru toate. Până se vor redistribui bani de pe alte programe sau proiecte sau intrăm în noul ciclu financiar în 2027, asta e situația. Personal, mă abțin de la speculații politicianiste legate de criteriile pe care s-a făcut această amânare sau de lipsa de responsabilitate care ne-a adus aici. Nu ar folosi nimănui. Cred că e nevoie de un efort comun politic și tehnic pentru identificarea soluțiilor de a duce acest proiect vital mai departe.   Prioritizarea de acum a investițiilor în infrastructura rutieră – adică ALGEREA A CE SĂ SE AMÂNE – nu a fost făcută de Ilie Bolojan CI DE ACELAȘI MINISTER AL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII. De acolo a venit propunerea și tot acolo îl găsim azi pe domnul ministru Ciprian Șerban. De la PSD. Coleg de partid cu domnul domnul Fifor - pentru care și fac precizarea. Să știe unde are de mers luni dimineața să rezolve problema. Sau măcar unde să scrie scrisori deschise sau închise dacă nu îl primește domnul ministru. În loc să își sfâșie cămașa în on line de mila arădenilor și a investițiilor în Arad, pentru care nu a fost în stare să miște un deget vreodată, mă aștept să îl văd pe deputatul Fifor, la prima oră luni, trăgând de ușa Ministrului Transporturilor și explicând acestuia importanța strategică a Via Carpathia – un argument valid de altfel. Sau acceptă cinstit că de mult nu îl mai bagă nici colegii săi în seamă.   Proiectul drumului expres Arad Oradea NU a fost o inițiativă a ministrului transporturilor, indiferent cum s-a numit el. Este în primul rând un proiect local, o poveste de succes a ideii de descentralizare a administrației. El vine din asocierea încă din 2020 a două consilii județene – Arad și Bihor și a două primării Arad si Oradea. Asociere care a întocmit toate documentațiile necesare și a câștigat o finanțare de aproximativ 2 miliarde de euro pentru acest proiect. Așa că temenelele de limax (mulțumim CTP) la adresa lui Sorin Grindeanu, apropo de inițiere și pus pe șine, sunt fix asta – jenante osanale pentru șef. Măcar online dacă pe Sorin Grindeanu nu l-a prins la o tură cu bicicleta.   În loc de concluzie, întorc apelul public către Mihai Fifor și îi cer minimă decență:   Suntem lămuriți că nu sunteți capabil de nimic bun pentru Arad. Nu ați fost nici pe timpul când erați ministru și țineați trena doamnei Dăncilă. Măcar nu mai semănați ură și discordie. E clar că din asta sperați să vă hrăniți. Din minciună, manipulare și instigare. Totuși România are nevoie de stabilitate și muncă susținută. Și de coaliția aceasta, așa cum e ea, eterogenă, pentru a trece perioada asta grea. Până atunci aștept un selfie cu dumneavoastră în anticamera de la MTI”, a scris prefectul, pe Facebook. 

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult

Lia Savonea și judecătorii ÎCCJ au trimis o plângere-fluviu la CCR pentru că premierul Ilie Bolojan îi pune să muncească prea mult: sesizarea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are 40 de pagini. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).  Din cei 101 judecători ai Curții, la ședința la care a fost adoptată această sesizare au fost prezenți 86. Potrivit unor surse, toți cei 86 au votat pentru sesizarea CCR. Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult În plângere, judecătorii ÎCCJ contestă, printre altele, eliminarea bonificației de 1% pentru magistrații care se pensionau după 25 de ani de activitate. „Eliminarea pe viitor a majorării pensiei de serviciu a magistraților pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani necesară obținerii acesteia, în cazul celor care îndeplineau sau îndepliniseră condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, încalcă principiul neretroactivității, deoarece suprimă un drept cert și determinat, recunoscut persoanelor care, din loialitate față de profesie, și-au continuat activitatea dincolo de momentul în care aveau o vocație efectivă la pensionare”, se arată în plângerea ICCJ.  Judecătorii explică CCR cum le taie Bolojan pensia specială: „Diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu rezultată, pe de o parte, din micșorarea procentului luat în calcul pentru stabilirea acestui cuantum, iar, pe de altă parte, ca urmare a creșterii numărului lunilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea mediei veniturilor salariale care intră în baza de calcul asupra căruia se aplică procentul astfel diminuat (procentul este scăzut de la 80% la 55%, iar numărul lunilor luate în calcul pentru stabilirea mediei salariale este crescut de la 48 la 60 de luni de activitate înainte de data pensionării), la care se adaugă celelalte condiționări impuse de Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorarea procentului aplicat ca penalizare pentru accesarea anticipată a pensiei de serviciu, înlăturarea pentru viitor a beneficiului bonificației de 1% pentru fiecare an adăugat peste vechimea de 25 de ani, înlăturarea începând cu data de 1 octombrie 2025 a beneficiului actualizării procentuale a pensiei de serviciu în raport cu indemnizația brută lunară a magistraților din activitate, ş.a. - sunt de natură să afecteze dreptul magistraților la pensia de serviciu, în substanţa sa, și, astfel, să aducă o atingere gravă principiului independenței justiției consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constituție (...) Acest aspect este relevat, o dată în plus, de limitarea la maxim 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate a cuantumului pensiei de serviciu, această limitare având scopul de a împiedica orice posibilitate ca venitul magistraților pensionați să se apropie de venitul avut în perioada de activitate”, se arată în plângere. 

Ce șanse ar avea bugetarii pe care Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat Foto: Facebook
Eveniment

Ce șanse ar avea bugetarii pe care Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat

Ce șanse ar avea bugetarii pe care premierul Ilie Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat: nu prea mari și, oricum, vor avea un șoc când vor constata ce condiții de muncă sunt și care este politica salarială, apreciază firmele de recrutare, consultate de site-ul Termene.ro. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Ce șanse ar avea bugetarii să se angajeze în sectorul privat „Spre deosebire de sectorul bugetar, mediul privat este adesea mai competitiv, dinamic și mai puțin standardizat. Pentru mulți candidați, tranziția ar presupune o schimbare de mentalitate și dobândirea de noi competențe, de la project management și comunicare interdepartamentală, la eficientizarea timpului și raportare”, a declarat pentru Termene.ro Melania Pop, Managing Partner, International Work Finder (IWF), companie de recrutare și plasare de personal „În teorie, mediul privat ar putea prelua o parte dintre angajații din sectorul public. În practică însă, succesul acestei tranziții depinde de profilul oamenilor și de cât de repede se pot adapta la un ritm diferit de lucru. Din discuțiile pe care le-am avut cu directorii generali ai multinaționalelor și cu antreprenorii români, majoritatea sunt destul de reticenți în a angaja foști bugetari. Motivația lor este simplă: în companiile private, dinamica este mult mai intensă, orientată către performanță și rezultate imediate, iar adaptarea nu este întotdeauna ușoară pentru cineva care a lucrat ani întregi într-un sistem rigid, cu stabilitate garantată”, a declarat pentru Termene.ro Sorina Faier, fondatoarea companiei Elite Searchers, specializată în recrutarea de top și middle management. 

Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan Foto: Facebook Elena Lasconi
Politică

Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea

Fostul președinte USR Elena Lasconi, primar al municipiului Câmpulung, desființează proiectele lui Ilie Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea, dacă nu intervine.  Citește și: Primarul PSD mulțumit de Bolojan: ar putea să mai angajeze, dar nu vrea. Orașul său, legendă locală Într-o lungă postare pe Facebook ea a respins orice concediere la primăria Câmpulung și i-a transmis șefului statului că în trei ani va fi demis dacă nu acționează. Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan  „Fac apel la Președintele României să intervină urgent, să oprească nebunia cu Ordonanțele ucigătoare! În acest moment puteți opri intrarea României în haos. Dacă nu veți face asta, la sfârșitul anului românii vor realiza că după ce am avut zece ani un dulap călător la Cotroceni ne-am trezit cu o noptieră. Nu vreau să am dreptate, însă ce se întâmplă acum ar putea duce la suspendarea dumneavoastră din funcție în maximum trei ani și la un viitor periculos pentru țară”, a scris ea.  „Sună bine și populist să dai oameni afară din primării. Avem aproape două sute de agenții și institute, companii de stat, toate găuri negre pentru bugetul țării. De ce nu le desființați? Acolo chiar se taie frunze la câini. Ce rol au pe lume consiliile județene? Ce e cu dezmățul angajărilor în administrația centrală, la București? Ce e cu sumele forfetare nesimțite ale parlamentarilor? Ce spuneți de cheltuielile cu combustibilul și cu mașinile statului? Mașini fără GPS cu care deputații, miniștrii și funcționarii se plimbă oriunde au chef, inclusiv în concediu. Și pot continua...”, a arătat Lasconi.  Ea a susținut că „ce fac acum miniștrii și premierul e sinucidere curată”, iar peste trei ani soluția va fi emigrarea.  „Suntem pe un butoi cu pulbere și premierul împreună cu miniștrii se joacă cu chibriturile. Domnule Bolojan, opriți-vă! Vorbiți cu noi, primarii. Organizați o dezbatere să venim toți, nu doar câțiva reprezentanți de la AMR și ACoR.   Domnule Președinte, aveți pârghiile constituționale să acționați. Faceți-o pentru români, nu pentru sistem!”, a afirmat Lasconi. 

Primarul PSD mulțumit de Bolojan: Nicolae Moldovan ar putea să angajeze. Dar nu vrea Foto: Facebook
Politică

Primarul PSD mulțumit de Bolojan: ar putea să mai angajeze, dar nu vrea. Orașul său, legendă locală

Primarul PSD mulțumit de Bolojan: Nicolae Moldovan, edil al orașului Beclean, spune că, potrivit măsurilor propuse de premier, ar putea să mai angajeze oameni în primărie, dar nu vrea. Primăria oraşului Beclean funcţionează în prezent cu 110 oameni, dar ar mai putea angaja încă 71, potrivit calculelor guvernamentale făcute la o reducere cu 40% a posturilor. Citește și: Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări Primarul PSD mulțumit de planurile lui Bolojan Orașul este o legendă locală, datorită faptului că a atras fonduri europene, a crescut calitatea vieții, iar numărul locuitorilor a crescut substanțial. „A fost una dintre strategiile locale, dacă putem să le spunem aşa, în care să alegem oamenii cei mai buni profesional sau oamenii să fie trimişi la cursuri, la perfecţionări, astfel încât un om foarte bine pregătit să poată suplini sau să poată duce toate problemele cu care se confruntă un anumit compartiment. Mai mult decât atât, s-a văzut în timp economia care se face, economie care s-a transferat în susţinerea cofinanţărilor proiectelor. Pentru asta avem şi cele mai multe proiecte la numărul de locuitori. Eu zic că o astfel de strategie poate să aducă, în timp, performanţa unei administraţii”, a declarat edilul din Beclean.  Întrebat dacă nu ar suplimenta, totuşi, personalul, dacă s-ar debloca angajările în sectorul bugetar, edilul din Beclean a spus că, la această dată, nu consideră că ar fi nevoie de mai mulţi angajaţi în primărie. În Beclean, care ultimul recensământ, din 2021, avea 11.260 de locuitori, s-au atras fonduri europene de 100 de milioane de euro în 15 ani.  „La recensământul nou avem un plus de peste 2.000 de locuitori. Și clar, cei 2.000 de locuitori sunt tineri. Mai mult decât atât, deja văd medici care au profesat în Cluj, rezidenți în primă fază, care acum deja au luat un loc de medic la Spitalul Orășenesc. Odată ce spitalul a devenit super dotat la nivelul tuturor spitalelor din zonă, au venit familii de tineri să locuiască aici. Avem chiar și cartiere noi”, a spus primarul, în aprilie 2025, pentru Profit.  O fostă mlaștină cu apă sărată a relansat orașul În 2023, Pro TV titra: „Orașul din România care a reușit ceea ce pare imposibil pentru alte orașe mult mai mari. Viața localnicilor s-a îmbunătățit”.  „În 2005, primarul a găsit soluția să atragă investitori: să construiască, de la zero, o stațiune turistică, pe pășunea comunală. Era acolo o resursă de apă sărată, de fapt, o mlaștină, populată doar de animale. Dar europenii i-au oferit încrederea lor și două milioane de euro pentru a construi, pe 15 hectare, Băile Figa. A început cu două bazine, iar, an după an, au apărut plaja, terenurile de sport, un parc acvatic. Alte trei milioane de euro, tot europeni. Cazarea a rezolvat-o, însă cu bani privați. A concesionat, pe sume simbolice, 220 de loturi de teren oricui și-a dorit să investească în construcția unei unități de cazare, însă doar după unul dintre cele trei proiecte pentru cabane din lemn impuse de Primărie”, a explicat Pro TV. 

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări

Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, iar premierul Ilie Bolojan cere acum verificări, prin prefecturi, „în privința personalului din aparatele proprii” din primării și consilii județene.  Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social De altfel, există o inexplicabilă diferență între informațiile prezentate de premier într-o conferință de presă și cele postate de ministerul de Finanțe pe propriul site. Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat Astfel, premierul Ilie Bolojan a afirmat că „numărul de posturi efectiv ocupate” este de peste 129.000. Dar ministerul de Finanțe comunică, pentru iunie, că sunt 468.3544 de bugetari în administrația publică locală, din care: 286.236 - instituții finanțate integral din bugetele locale, din care 4.716 - învățământ preuniversitar și 281.520 - autorități executive locale 182.118 în „instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii”, din care 147.512 sunt în instituții sanitare Practic, numărul angajaților din primării și consilii județene ar fi de 281.520, dublul a ceea ce a prezentat Ilie Bolojan.  Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a relatat, la România TV, în ce situație penibilă s-a aflat coaliția când a discutat despre reducerile de personal din administrația locală. „Marți am avut niște date spre analiză din partea guvernului legate de posturi. Vineri alte date, duminică alte date, iar astăzi la Cotroceni alte date”, a afirmat Grindeanu. În conferința de presă de marți, și Bolojan a arătat că, de fapt, nu se știe câți angajați sunt la nivel local: „Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori care sunt în aceste tabele care vizează peste 3.000 de unități administrative”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră