duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: belarus

51 articole
Internațional

Belarus, terenul breloc a lui Putin

Belarus, terenul breloc a lui Putin. Guvernul ucrainean a denunţat vineri faptul că teritoriul Belarusului este folosit de către Rusia pentru a amplasa şi acumula sisteme de rachete, potrivit unor declaraţii ale ministrului adjunct al apărării de la Kiev, Hanna Maliar, într-o intervenţie televizată, citată de agenţia de ştiri Ukrinform, potrivit Agerpres. Belarus, terenul breloc a lui Putin "Forţele ruse folosesc activ teritoriul Belarusului pentru a realiza acţiuni agresive împotriva Ucraina, reamplasându-şi sistemele de rachete în regiunea Homel", a declarat oficialitatea ucraineană. "Forţele inamice nu renunţă la planurile lor de a captura total regiunile Doneţk şi Lugansk", a declarat ea, referindu-se la cele două republici autoproclamate din estul Ucrainei, a cărei independenţă a fost recunoscută de Moscova înaintea declanşării invaziei asupra Ucrainei. Citește și: Invazia Ucrainei se transformă într-un război prelungit care are ca miză estul țării, estimează americanii. Biden sugerează că Putin e atins de paranoia: S-a autoizolat, a arestat consilieri Forţele ruse "invadează şi regiunea Harkov şi încearcă să-şi consolideze poziţiile aici şi să-şi regrupeze trupele. Acum am observat că sistemele de rachete sunt trimise în regiunea Homel, iar duşmanul încearcă să le stocheze acolo, aparent în contextul planurilor lor de a lansa atacuri cu rachete şi de a le folosi acolo ca pe un instrument de şantaj şi intimidare", a mai spus ea. EFE aminteşte că nu este pentru prima dată când Ucraina denunţă utilizarea teritoriului belarus de către Rusia în sprijinul invaziei sale. La 23 martie, Statul Major al forţelor armate ucrainene a acuzat că echipament militar rus şi belarus este mutat în Belarus de-a lungul frontierei cu Ucraina.

Belarus, terenul breloc a lui Putin
Soldații ruși s-au iradiat stând în tranșee lângă Cernobîl. Victimele, tratate la Gomel, în Belarus Foto: Captură video trupe rusești la Cernobîl
Eveniment

Soldații ruși s-au iradiat în tranșee lângă Cernobîl

Soldații ruși s-au iradiat stând în tranșee lângă Cernobîl, a anunțat, pe Facebook, Yaroslav Yemelyanenko, care face parte din boardul agenției care gestionează zona de excludere din jurul fostei centrale nucleare. La rândul său, acesta citează o sursă din Belarus. Potrivit lui Yemelyanenko, nu mai puțin de șapte autobuze cu soldați ruși iradiați au ajuns la spitalul din Belarus. Așa numita „Pădure roșie” de lângă Cernobîl este considerată a fi cea mai periculoasă zonă din jurul centralei nucleare. Presa scrie că trupele ruse au început retragerea de la Cernobîl și se regrupează în Belarus. Soldații ruși s-au iradiat în tranșee lângă Cernobîl „Săpați tranșee în pădurea Rudu, javrelor? Acum trăiește-ți restul vieții scurte cu asta. Există reguli ale acestui teritoriu. Sunt obligatorii, pentru că radiații sunt - acționează indiferent de statut sau de urmăriri. Dacă ai la comandă o inteligență minimă sau soldați, aceste consecințe puteau fi evitate. Ținutul maimuțelor”, a scris oficialul ucrainean. Yemelyanenko a susținut că soldații ruși din zona Cernobîl sunt aduși sistematic la acel spital din Belarus. Soldații ruși care au capturat zona din jurul centralei nucleare de la Cernobîl au trecut cu blindatele printr-o zonă extrem de toxică numită „Pădurea Roșie”, ridicând nori de praf radioactiv, au declarat lucrătorii din zonă, potrivit Reuters. Rușii nu au purtat echipament de protecție și nici nu știau unde se află. Cele două surse au spus că soldații din convoi nu au folosit niciun echipament anti-radiații. Al doilea angajat de la Cernobîl a spus că a fost „sinucigaș” pentru soldați, deoarece praful radioactiv pe care l-au inhalat ar putea provoca boli grave.

Rușii transportă rachete „Iskander” în Belarus (sursa: tass.com)
Internațional

Rușii transportă rachete „Iskander” în Belarus

Rușii transportă rachete „Iskander” în Belarus. Ei continuă să relocheze unități suplimentare din Flota Pacificului și din Districtul Militar de Vest, în timp ce rachete pentru sistemul balistic 'Iskander-M' sunt livrate în orașul belarus Kalinkavichy, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Pravda. Rușii transportă rachete "Iskander" în Belarus "Există un risc ridicat ca Forțele Armate ale Belarusului să se alăture agresiunii împotriva Ucrainei în zona Volyn. Recunoașterea aeriană continuă în direcțiile Kovel, Varash, Sarny". "A fost înregistrat transportul de rachete pentru sistemul de rachete balistice 'Iskander-M' prin transport rutier în vecinătatea orașului Kalinkavichy." Kalinkavichy este un oraș din regiunea Gomel, în apropiere de orașul Mazyr. Orașul este legat de Gomel, Zhlobin, Brest, Ovruch printr-un nod de cale ferată. Statul Major General raportează, de asemenea, o scădere a intensității traficului de pe teritoriul Federației Ruse. Rușii nu au desfășurat operațiuni ofensive active în regiunea Polissya. Regruparea unităților individuale din Districtul Militar de Est continuă. Unitățile care au suferit pierderi semnificative sunt, de obicei, retrase pe teritoriul Belarusului. Astfel, până la 2 grupuri tactice de batalioane din cadrul Diviziei 106 aeropurtate au fost retrase de pe teritoriul regiunii Kiev în Belarus. În direcția Slobozhanshchyna, agresorii au abandonat ofensiva din apropierea orașului Sumy, încercând să se regrupeze și să retragă unitățile în alte direcții. Astfel, un batalion de grupuri tactice al Armatei 1 de tancuri a agresorilor a fost retras în totalitate din Ucraina pe teritoriul Federației Ruse. Rușii și-au concentrat eforturile pentru a prelua controlul asupra așezărilor Popasna, Rubizhne și în apropiere de Novotroitsk (regiunea Donețk), precum și pentru a cuceri orașul Mariupol, dar încă nu au reușit.

Rușii se regrupează, atacă dinspre Belarus (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii se regrupează, atacă dinspre Belarus

Rușii se regrupează, atacă dinspre Belarus. Armata ucraineană are sub control situaţia în capitala Kiev şi în zona limitrofă acesteia, dar se teme că Rusia ar putea trece acolo din nou la ofensivă după o regrupare a trupelor acesteia aflată în desfăşurare pe teritoriul Belarusului şi în acelaşi timp să continue ofensiva pe fronturile de sud şi de est, mai ales în Donbas, conform unei evaluări a Statului Major ucrainean prezentată duminică, relatează agenţia EFE. Rușii se regrupează, atacă dinspre Belarus "Au fost dislocate mai multe unităţi în zona Cernobîl - în regiunea Kiev -, pentru deplasarea lor ulterioară în Belarus, cu obiectivul de restabili capacitatea de luptă. Este posibil ca după implementarea acestor măsuri, după regruparea şi consolidarea forţelor, ocupanţii să reia acţiunile pentru blocarea Kievului din direcţia sud-vest", estimează Statul Major ucrainean. Citește și: Rusia vrea divizarea Ucrainei pe modelul Coreea de Nord vs Coreea de Sud, spune șeful Informațiilor militare ucrainene Evaluarea acestuia este împărtăşită de Institutul american pentru Studiul Războiului, care consideră că "armata rusă continuă să concentreze unităţi de înlocuire şi întăriri în Belarus şi Rusia, la nord de Kiev, pentru a cuceri poziţii în împrejurimile capitalei şi să încerce să încheie încercuirea şi să cucerească (oraşul) Cernigov". Lupte grele pentru Kiev În ultimele 24 de ore au continuat bombardamentele ruseşti în regiunea capitalei Kiev, unde armata rusă are cea mai semnificativă concentrare de trupe după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, dar evită să lanseze un asalt asupra oraşului, încercând în continuare o manevră de încercuire ce a fost zădărnicită de rezistenţa ucraineană care a forţat în anumite sectoare trupele ruse să se replieze pe poziţii defensive. Armata ucraineană desfăşoară mici acţiuni contraofensive, în timp ce trupele ruse încearcă să învăluie trupele ucrainene din estul ţării, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, potrivit Reuters şi AFP. Acesta a menţionat că autorităţile ucrainene se tem de o agravare a situaţiei oraşului asediat Mariupol şi în Donbas, după ce vineri Rusia a anunţat că de acum înainta va avea ca prioritate "eliberarea" acestei regiuni unde se regăsesc provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Rusia nu a exclus însă nici posibilitatea de a lua cu asalt oraşele ucrainene pe care le-a încercuit chiar şi parţial. Zelenski, din ce în ce mai iritat că nu primește avioane Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou Occidentului să-i furnizeze mai multe arme, menţionând tancuri, transportoare blindate, rachete antiaeriene, rachete antinavă şi avioane. "Aşteptăm deja de 31 de zile. Cine ia decizii în comunitatea euro-atlantică? Încă le ia Moscova, prin intimidare?", a spus Zelenski iritat. El a avut o discuţie şi cu omologul său polonez Andrzej Duda, faţă de care şi-a manifestat nemulţumirea că avioanele MiG-29 aflate în dotarea armatei poloneze nu au fost transferate Ucrainei. Totuşi, de la începutul invaziei ruse statele occidentale au oferit armatei ucrainene un sprijin substanţial prin livrarea de echipamente militare, inclusiv circa 17.000 de rachete antitanc şi sisteme antiaeriene portabile ce au provocat pierderi considerabile armatei ruse. Potrivit ambasadorului american la NATO, două treimi dintre statele Alianţei au livrat Ucrainei arme sau muniţii.

Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei (sursa: dw.com)
Internațional

Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei

Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei. Echipamente militare ruse şi belaruse se deplasează activ pe întreg teritoriul Republicii Belarus şi se acumulează de-a lungul frontierei cu Ucraina, a anunţat Statul Major al forţelor armate ucrainene în ultimul buletin de război, transmite Agerpres. Mișcări de trupe ruse și belaruse la granița Ucrainei Potrivit Statului Major ucrainean, citat de agenţia Ukrinform, în Rusia continuă mobilizarea sub acoperire pentru a recupera pierderile în rândul trupelor ruse de ocupaţie, iar comisariatele ruse încearcă să recruteze militari în rezervă cu experienţă de luptă. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea Statul Major ucrainean mai spune că trupele ruse sunt "demoralizate", că forţele ucrainene continuă "operaţiunile de apărare în direcţiile est, sud-est şi nord-est", că există grupuri operative care acţionează în Doneţk, în estul Ucrainei, şi că "este stopată înaintarea duşmanului în direcţia Zaporojie", în sudul ţării. Pe direcţia nord-est, "principalele eforturi se concentrează pe protejarea frontierei de stat, descurajând ofensiva inamică în zona Malîn", trupele ucrainene reuşind totodată să apere Cernigău şi "să împiedice înaintarea duşmanului către Kiev". Opoziția din Belarus cere sancţiuni împotriva țării sale Opozantul belarus Pavel Latuşko a cerut, miercuri, sancţiuni împotriva Belarusului la fel de dure precum cele impuse Rusiei şi proceduri judiciare împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, pe care îl numește "complice" al lui Vladimir Putin în invadarea Ucrainei. "Putin a fost condamnat pe bună dreptate în întreaga lume. Dar Lukaşenko merită un oprobriu mult mai generalizat decât a avut până în prezent", a scris Pavel Latuşko în săptămânalul britanic The New European, relatează AFP, potrivit Digi24.

Atacuri aeriene rusești din Belarus (sursa: irishtimes.com)
Internațional

Atacuri aeriene rusești din Belarus

Atacuri aeriene rusești din Belarus. Armata Rusiei a efectuat deja peste 80 de zboruri pentru a bombarda Ucraina, dintre care 29 de zboruri de pe aerodromurile Baranovici și Bobruisk, situate în Belarus, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrinform. Atacuri aeriene rusești din Belarus „Este ziua 27 a rezistenței eroice a poporului ucrainean la invazia militară a Rusiei. Nereușind să reușească, inamicul continuă să lanseze rachete și lovituri cu bombe din aer, asupra infrastructurii militare și civile din regiunile Zhytomyr, Kiev, Cernihiv, Harkov și Donețk. Inamicul a efectuat peste 80 de zboruri, dintre care 29 de pe aerodromurile din Baranovychi și Bobruisk, care se află pe teritoriul Belarusului", a postat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea Loviturile au fost efectuate cu ajutorul avioanelor de bombardament, bombardiere de atac și avioane de luptă. Cinci avioane de recunoaștere au fost folosite pentru a efectua recunoașteri zonale ale teritoriului Ucrainei din aer. În anumite zone ale Mării Negre, în zonele operaționale din Marea Neagră și Marea Azov, nave ale marinei militare a Federației Ruse își desfășoară sarcinile. În partea de nord-est a Mării Azov, cu scopul de a sprijini acțiunile forțelor terestre ale forțelor ocupaționale, continuă să fie staționate până la cinci nave de diferite tipuri. Militarii ruși sunt demoralizați În ciuda propagandei active, personalul diferitelor unități ale Districtului Militar Central este demoralizat din cauza pierderilor semnificative. Există cazuri de refuz în masă al militarilor din cadrul forțelor armate ale Federației Ruse de a participa la războiul împotriva Ucrainei. Potrivit informațiilor disponibile, în brigada separată 155 a pușcașilor marini, de la începutul războiului, aproximativ 220 de militari au refuzat să participe la agresiunea armată împotriva Ucrainei. "Inamicul, după cum s-a menționat anterior, a avut probleme semnificative cu logistica din cadrul forțelor de ocupație în aproape toate direcțiile. În plus, forțele de ocupație continuă să sufere pierderi semnificative din cauza unui sistem de aprovizionare medicală organizat în mod inadecvat. Astfel, din cauza furnizării intempestive a asistenței medicale, a lipsei sistemului de evacuare medicală a răniților și a lipsei de medicamente, unitățile Diviziei a 7-a de asalt a forțelor aeropurtate ale Federației Ruse au suferit pierderi grele", se arată în raport.

Lukașenko vrea să pună mâna pe cerealele ucrainene(sursa: aktuality.sk)
Internațional

Lukașenko regretă destrămarea URSS

Lukașenko regretă destrămarea URSS. Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko consideră că multe conflicte din lume ar fi putut fi evitate dacă Uniunea Sovietică ar fi continuat să existe, relatează TASS. Lukașenko regretă destrămarea URSS Dacă Uniunea Sovietică ar fi existat până în ziua de azi, am fi putut să evităm tot felul de conflicte din lume”, susține Lukașenko, într-un interviu acordat televiziunii japoneze TBS, care a fost postat sâmbătă pe canalul de YouTube Belarus-1. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina „Occidentul și America au trebuit întotdeauna să ia în considerare poziția Uniunii Sovietice”, susține liderul de la Minsk. „Lumea era multipolară. Un pol l-a contrabalansat pe celălalt. Cauza a ceea ce se întâmplă acum în lume este unipolaritatea, o monopolizare a planetei noastre de către Statele Unite”, consideră Lukașenko. „Prăbușirea Uniunii Sovietice este o tragedie” „M-am născut și am trăit în acea țară. Am fost loial acelei țări. Am fost membru al Partidului Comunist”, mărturisește el. „Pentru mine, la fel ca și pentru întreaga lume care și-a dat seama acum de asta, a fost o tragedie. Prăbușirea Uniunii Sovietice este o tragedie”, pretinde Lukașenko, potrivit G4Media.

Ambasadorul Belarusului a primit 30 de arginți  Foto: Captură video
Eveniment

Ambasadorul Belarusului a primit 30 de arginți

Ambasadorul Belarusului în Ucraina, Igor Sokol, a primit 30 de arginți de la vama ucraineană, în timp ce traversa frontiera spre Republica Moldova. Ambasadorul Belarusului a primit 30 de arginți Momentul a fost filmat, iar videoclipul a fost publicat de jurnalista ucraineană Marianna Prysiazhniuk , care lucrează în Moldova. „Diplomații belaruși exportă bunuri personale din Ucraina în Moldova. Ambasadorul Igor Sokol a fugit de asemenea. Belarușii au traversat punctul de control Moghiliov-Podolsk. Erau 7 mașini în total”, a comentat jurnalista în dreptul imaginilor. În videoclipul publicat, în discuția cu Sokol, polițistul de frontieră îi spune: „Șeful serviciului de frontieră al Ucrainei, Serghei Deineko, mi-a cerut să-i transmit sincere salutări șefului Frontierei din Belarus, Alexander Lappo” După care polițistul îi înmânează diplomatului o pungă cu „30 de arginți”. Iuda l-a trădat pe Iisus pentru 30 monede de argint. Înainte de Cina cea de taină, se spune că Iuda s-a dus la marii preoți și s-a învoit să-l predea pe Iisus în schimbul a 30 de monede de argint și că, după aceea, a încercat să le restituie banii, cuprins de remușcări. Citește și: Cosmonații ruși îl sfidează pe Putin: au sosit pe Stația Spațială Internațională purtând culorile Ucrainei. Costumele lor sunt, de obicei, albastre

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, iar Catalin Predoiu era in cel conectat la Moscova Foto: Ajado.ro
Politică

Grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus

Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus, grupuri înființate în 2020, când era clar ce regimuri conduc aceste țări. La 1 martie, parlamentarii din PSD, PNL, USR și AUR au anunțat că demisionează din grupul de prietenie cu Rusia. La 2 martie, în plenul Senatului, senatorul PNL Daniel Fenechiu a anunțat: „Informez plenul că Grupurile parlamentare PNL din Camera Deputaților și Senat – evident că mă refer la Senat – au decis retragerea membrilor din Grupul de prietenie dintre România și Federația Rusă și au înaintat o adresă privind suspendarea activității acestei comisii… acestui grup de lucru pe perioada sancțiunilor împotriva Federației Ruse”. Parlamentul are grupuri de prietenie cu Rusia și Belarus Însă, pe site-ul Camerei Deputaților, relativ actualizat la timp, nu apare nici o schimbare în componența grupului de prietenie cu Rusia. Nici în documentele depuse la ședințele Biroului Permanent al Camerei Deputaților și făcute publice până la data redactării acestui articol nu apare vreo cerere de retragere. Potrivit informațiilor de pe site, din grupul de prietenie cu Federația Rusă face - sau făcea parte - ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (PNL). În legislatura anterioară, el n-a făcut parte din acest grup. Pe pagina grupului, de pe site-ul Camerei Deputaților, există un link activ care duce direct la pagina de internet a Dumei de Stat a Federației Ruse, legislativul acestei țări. Deputatul PSD Mitică Mărgărit este președintele grupului. El este celebru pentru că a scris într-o declarație de avere că are „ciasuri de mână” în valoare de 12.000 de euro. Mărgărit a devenit și mai cunoscut după ce și-a făcut cont pe Tinder, aplicaţia mobilă de dating. În spațiul virtual, Mărgrit se recomanda Marius și încerca să impresioneze femeile spunand în descrierea sa că este „deputat la Parlamentul Romaniei” și că a absolvit Academia Națională de Informații Mihai Viteazu. În acest grup sunt 15 parlamentari, inclusiv unul de la UDMR, care până acum n-a anunțat vreo demisie. În legătură cu grupul de prietenie cu Belarus, din care fac parte 10 parlamentari, nu a apărut nici măcar un anunț informal de retragere. Din el fac parte - potrivit datelor de pe site - doi parlamentari USR, Cătălin Teniță și Radu Molnar. Acest grup este condus de către reprezentantul comunității lipovenilor din România, Silviu Feodor. Aici este prezent și senatorul PNL Ioan Chirteș, președintele comisiei de control a SRI. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi

Semne de circulație care anunță că Minskul este ocupat Foto: Twitter
Internațional

Semne de circulație anunță că Minskul ocupat

Primarul din Vilnius, Remigijus Šimašius, susținut de Partidul Libertății, trolează invazia rusă a Ucrainei și ajutorul dat de regimul din Belarus pentru Putin. Semne de circulație care anunță că Minskul, capitala Belarus, este ocupat de Kremlin, au fost plasate la ieșirea din capitala Lituaniei. Această țară este învecinată cu Belarus. Semne de circulație care anunță că Minskul este ocupat „779 km până la Kievul liber. Minskul (temporar) ocupat de Kremlin este la 187 km. Un nou semn rutier în Vilnius. Vecini din Belarus, vă rog să vă treziți”, a scris Šimašius pe Twitter. Postarea sa a strâns circa 2.000 de like-uri și sute de redistribuiri. Rusia şi-a folosit aliatul Belarus ca rampă de lansare a invaziei sale în Ucraina la 24 februarie. Lukaşenko le-a transmis şefilor instituţiilor de apărare că trebuie să împiedice orice încercare - probabil a forţelor ucrainene - de a întrerupe liniile de aprovizionare ruseşti şi de a-i „lovi pe ruşi din spate”. În acelaşi timp, el a dispus specialiştilor din Belarus să asigure alimentarea cu electricitate a centralei nucleare de la Cernobîl, situată în Ucraina, a relatat BeITA. Citește și: George Simion cere naționalizarea petrolului. Plus un mesaj defetist pe fondul conflictului din Ucraina: românii nu au pentru ce lupta În urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia Europeană a suspendat cooperarea cu Rusia și cu aliatul acesteia, Belarus, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate (CTF IEV), precum și în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice. 779 km to the free Kyiv. Minsk (temporarily) occupied by the Kremlin is 187 km away. A new road sign in Vilnius. Neighbors Belarusians, wake up please. pic.twitter.com/EaefSbzSNs— Remigijus Šimašius (@RemiSimasius) March 10, 2022

România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina

România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina. Legăturile economice ale Iaşiului cu Rusia, Belarus sau Ucraina par sporadice. România, import-export cu Rusia, Belarus, Ucraina Dar cifrele oficiale privind schimburile comerciale ajung la niveluri surprinzătoare. Potrivit datelor statistice, Iaşiul a importat în zece luni bunuri de 56,4 milioane euro din Ucraina, Rusia şi Belarus. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine În acelaşi timp, în cele trei state au fost trimise de la Iaşi mărfuri de numai 13 milioane de euro, rezultând un deficit de circa 43 milioane euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, pe la Cernihiv. În imagine, orașul în flăcări. Sursă: Twitter @supra_anya
Internațional

Trupe din Belarus au invadat Ucraina

Trupe din Belarus au invadat Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, citat de The Kyiv Independent. Trupe din Belarus au invadat Ucraina. Au intrat pe la Cernihiv Trupe din Belarus au intrat în Ucraina, a anunțat Parlamentul de la Kiev, pe canalul oficial. Trupele bieloruse au intrat pe la Cernihiv, în estul Ucrainei, ca să se alăture trupelor rusești. Anunțul Parlamentului de la Kiev, pe Telegram: Anterior, în această dimineață, dictatorul Aleksandr Lukașenko a susținut, într-o declarație pentru presa de stat, că nu va trimite trupe în Ucraina și că nici nu i s-a cerut acest lucru. Citește și: Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina Ucrainenii, la protest în Cenihivul ocupat de ruși, în video mai jos: Civilians in #Chernihiv region block the way for #Russian vehicles. They sing the #Ukrainian #anthem.And they thought to conquer this nation in a couple of days? pic.twitter.com/J5U8Z5wKqC— NEXTA (@nexta_tv) March 1, 2022 În curs de actualizare

Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Sursă imagine: The New York Times Twitter
Internațional

Lukașenko se delimitează de PutinLukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina

Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Dictatorul din Belarus a declarat, pentru presa de stat, că armata bielorusă nu se va alătura trupelor rusești în invadarea Ucrainei. UPDATE: Marți, în jurul prânzului, trupe din Belarus au intrat în Ucraina, prin orașul Cernihiv, controlat de trupele rusești. Citește și: Trupe din Belarus au invadat Ucraina, anunță Parlamentul de la Kiev. Cum a mințit dictatorul Lukașenko Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială. Dictatorul din Belarus spune că armata sa nu va participa la invadarea Ucrainei Dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, un apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat că „armata din Belarus nu ia parte la acțiunile militare și nici nu a luat parte”, relatează BBC News. „Putem dovedi asta oricui. Conducerea Rusiei nu a ridicat această chestiune - implicarea noastră în conflictul armat. Și nu intenționăm să luăm parte în operațiunea specială din Ucraina nici pe viitor. Nu este necesar”, a declarat Lukașenko. Rusia a atacat Ucraina și de pe teritoriul Belarusului Luni, au fost temeri crescute că dictatorul din Belarus va trimite armata națională să se alăture trupelor rusești în războiul din Ucraina. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a apreciat că Moscova „și-a bătut joc” de suveranitatea Belarusului, lansând invazia asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Și Belarusul este în vizorul Tribunalului Penal Internațional, pentru crime de război. Citește și: Putin, vizat de Tribunalul Penal Internațional, pentru crime de război în Ucraina

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Vladimir Putin a recunoscut ieri „republicile” separatiste. Sursă imagine: Twitter KremlinRussia_E
Internațional

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina includ: un atac prin Belarus, o ofensivă prin Crimeea deja ocupată din 2014 sau prin estul separatist, scrie BBC News. Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Prima, prin Belarus Prima rută posibilă este prin Belarus: dacă Vladimir Putin vrea schimbarea completă a regimului politic în Ucraina, un atac din nord este foarte posobil, scrie BBC News, citând organizația CNA, din SUA. Rusia are masați 30.000 de soldați în Belarus, pentru exerciții militare, echipați cu rachete Iskander cu rază scurtă și lansatoare de rachete, precum și avioane Su-25. Premierul britanic Boris Johnson a declarat, duminică, că, din datele serviciilor de informații, ar urma o ofensivă a rușilor din Belarus, prin care să înconjoare Kievul. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate A doua rută posibilă: prin Crimeea A doua rută posibilă este prin Crimeea, scrie BBC, citând International Institute for Strategic Studies. Un război terestru ar include artilerie grea, care să asigure avansarea rapidă pe teritoriul ucrainean. Cu forțele ruse la vest, est, nord și în Crimeea, trupele ucrainene ar fi înconjurate. Rușii ar putea încerca să cucerească Kherson și Odessa la vest și Melitopol și Mariupol la est. Scopul ar fi să creeze o „punte” terestră între Crimeea și zonele controlate de separatiștii pro-ruși. O ofensivă a Rusiei ar putea include și forțele navale din Marea Neagră. A treia rută: Rusia ar putea folosi estul separatist O a treia rută pe care ar putea-o folosi Rusia ar fi prin estul separatist. Acolo, sunt cel puțin 15.000 de separatiști pro-ruși gata să ajute armata rusă. Ucraina estimează un număr mult mai mare al separatiștilor. Rusia are staționați 10.000 de soldați în regiunea Rostov. Dacă Moscova ar alege această cale pentru a ataca, trupele sale ar putea avansa pe lângă Crimeea sau prin Harkov, de la Belgorod. Analiștii citați de BBC News avertizează că este posibil ca Moscova să lanseze mai multe atacuri simultan, folosindu-se și de atacuri informatice, dezinformare și atacuri cu rachete. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse (sursa: Agerpres)
Internațional

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse. Ministerul Apărării belarus a anunţat duminică că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul tău, care ar fi trebuit să se încheie duminică, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină, relatează AFP. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO "Ţinând cont de intensificarea activităţii militare în apropierea frontierelor (...) şi de agravarea situaţiei în Donbas, preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor", a anunţat duminică Ministerul belarus al Apărării pe contul său de Telegram.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră