sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: beatrice mahler

5 articole
Investigații

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler. Ministrul Sănătății a trimis o echipă de control la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a verifica activitatea fostului manager, dr. Beatrice Mahler, din ultimii trei ani. Doi controlori la "Sf. Pantelimon", cinci la "Marius Nasta" Rafila a trimis în control o echipă formată din cinci oameni, în timp ce la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde 17 pacienți au murit în condiții suspecte, a trimis doar doi. Citește și: Rețeaua de ex-ofițeri SRI, MApN, polițiști și funcționari publici care-l susțin pe Călin Georgescu și i-au organizat rețeaua din teritoriu Decizia lui Alexandru Rafila nu este deloc întâmplătoare, ci vine după ce Beatrice Mahler a depus o plângere penală pe numele ministrului, pe care l-a acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi blocat organizarea concursului pentru funcția de manager la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta". În plus, Mahler a atras atenția asupra pericolului reprezentat de boala X, ceea ce l-a înfuriat din nou pe ministru Rafila. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul lunii decembrie a anului trecut că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o din funcția de manager pe dr. Beatrice Mahler cu pesedistul Gheorghe Popescu, un fost economist de CAP în perioada regimului comunist. Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler Din echipa de control trimisă de Rafila la Institutul de Pneumoftiziologie fac parte Constantin Ilina, Nicoleta Carmen Ștefancu, Gabriela Apostol, Laura Elena Tănase și Cristina Matei, conform Ordinului Ministrului Sănătății 1/08.01.2025. Ministrul a cerut să verifice concursurile de angajare de la 1 ianuarie 2022 până în prezent, procedure operaționale, registrul de decizii, planurile anuale de formare profesională, documentele de control de la Curtea de Conturi și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, situația personalului care a primit vouchere de vacanță, achiziții și raportări, inclusiv ultimul contract de management al dr. Beatrice Mahler. Surse din cadrul Ministerului Sănătății au declarat pentru DeFapt.ro că scopul acestui control de fond este obținerea de "muniție" pentru o plângere penală pe numele medicului Beatrice Mahler. Noul director, economist de CAP DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o pe Beatrice Mahler din funcția de manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a-i face loc lui Gheorghe Popescu, un fost deputat PSD și economist la o CAP (cooperativă agricolă de producție). Numirea controversată făcută de ministrul Alexandru Rafila a avut loc la data de 6 decembrie 2024. Numele lui Gheorghe Popescu este strâns legat de haosul de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" din anii 2016 și 2017. În acea perioadă, managerul Gheorghe Popescu a generat o criză a medicamentelor în spital, ceea ce a dus la demiterea sa din funcție. Decizia i-a aparținut ministrului Florian Bodog, după ce un pacient în vârstă de 66 de ani a murit în spital din cauza unei transfuzii de sânge greșite.

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Investigații

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pus în pericol viața a cel puțin 100 de pacienți care urma să fie operați la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" în încercarea de a prelua controlul asupra spitalului și de a o schimba din funcție pe managerul Beatrice Mahler. Totul, cu ajutorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) București, instituție condusă de dr. Luminița Cristina Pelin, care a refuzat să emită Autorizația Sanitară de Funcționare a spitalului timp de aproape două luni și jumătate. În toată această perioadă, cei peste 100 de pacienți care erau programați pentru a fi operați și-au amânat intervențiile chirurgicale sau le-au făcut la alte spitale. Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor DSP București refuză în continuare să autorizeze alte trei săli de operații modernizate cu bani din donații, nouă paturi ATI și Laboratorul de Diagnostic Genetic al Tuberculozei până când spitalul nu obține avizul favorabil de la Ministerul Sănătății. Fără autorizare, spitalul riscă să piardă acreditarea națională și internațională a Laboratorului de Bacteriologie. Control DSP la "Marius Nasta" Luminița Cristina Pelin, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică București, a trimis doi inspectori din subordinea sa în control la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" pentru a verifica implementarea proiectului european "Modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de gaze medicale, a rețelelor de energie electrică și a sistemelor pentru securitatea la incendiu în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta". Se întâmpla în data de 7 martie 2024. Lider de proiect a fost Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, iar spitalul "Marius Nasta" avea calitate de beneficiar. Chiar ministerul a fost instituția care a aprobat documentația de avizare a lucrărilor de intervenție din proiect. În paralel cu schimbarea țevilor de gaze și a rețelei electrice, se modernizau și trei săli de operații cu bani obținuți din donații. Mahler a cerut asistență pentru autorizare Beatrice Mahler, managerul spitalului "Marius Nasta", a solicitat, pe 14 mai 2024, acordarea de asistență de specialitate în vederea obținerii unei noi autorizații sanitare de funcționare de la DSP București. Asistență pe care nu a primit-o. Ulterior, în data de 11 iulie 2024, managerul Beatrice Mahler a depus documentația pentru a obține o nouă Autorizație Sanitară de Funcționare (ASF) care urma să expire în luna august. Procedura prevede că managerul fiecărui spital trebuie să transmită toată documentația necesară la DSP pentru a obține o nouă autorizație sanitară cu o lună de zile înainte de a expira cea în vigoare. DSP a ignorat cererea de autorizare DSP București, respectiv directorul executiv Luminița Cristina Pelin, avea obligația ca în termen de cinci zile lucrătoare de la depunerea solicitării să răspundă dacă emit sau nu noua autorizație pentru spitalul "Marius Nasta". În cazul în care răspunsul ar fi fost negativ, DSP trebuia să menționeze și ce documente trebuie refăcute. Dar DSP nu a răspuns în nici un fel. Obligativitatea trimiterii unui răspuns în cinci zile este menționată de Ordinul de ministru nr. 1030 din 20 august 2009, modificat și completat prin Ordinul 251 din 16 martie 2012, prin care se aprobă procedurile de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfășoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației (art. 10, alin. 2). Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" a rămas fără autorizație sanitară de funcționare în luna august: DSP București, sub conducerea Luminiței Cristina Pelin, nu a eliberat noua autorizație. Argumentul DSP: regimul de înălțime din sălile de operație, respectiv în sala de bronhoscopie, nu respectă prevederile OMS nr. 914/2006. Un alt motiv invocat de DSP București a fost că managerul Beatrice Mahler a depus dosarul de acordare a asistenței de specialitate în vederea obținerii autorizației după finalizarea lucrărilor. Pentru a emite, totuși, autorizația, DSP București a cerut modificarea de structură a Compartimentului de Bronhologie Intervențională. Trebuie sau nu modificat blocul operator? "Bronhologia intervențională presupune anestezie generală, prezența medicului de terapie intensivă, iar în cazuri selecționate, participarea inclusiv a medicului de chirurgie toracică dacă manevrele endoscopice nu au succes sau sunt urmate de complicații care impun intervenție deschisă. Prin urmare, o astfel de activitate nu poate fi desfășurată decât în Bloc operator, ceea ce nu impune modificarea de structură", a replicat într-o adresă transmisă de spital către DSP București. Mai mult, modificarea destinației spațiilor dintr-un spital se face de către Ministerul Sănătății, numai după obținerea unei notificări emisă de către DSP București ca urmare a unei solicitări făcute de unitatea sanitară. 100 de pacienți, neoperați DSP București a emis într-un final Autorizația Sanitară de Funcționare în data de 15 octombrie 2024, dar fără să anunțe spitalul. De abia pe 23 octombrie s-a aflat că s-a emis autorizația. În toată această perioadă de aproape două luni și jumătate în care Institutul de Pneumoftiziogie „Marius Nasta” a rămas fără Autorizația Sanitară de Funcționare, peste 100 de pacienți au fost nevoiți să își amâne intervențiile chirurgicale programate anterior sau să le facă în altă parte. Mai mult, DSP a refuzat autorizarea celor trei săli de operație, a celor nouă paturi ATI, și a Laboratorului de Diagnostic Genetic al Tuberculozei. Pentru ca toate acestea să fie funcționale, DSP București a cerut spitalului "Marius Nasta" să obțină un acord favorabil de la Ministerul Sănătății. "Laboratorul Național de referință pentru diagnosticul tuberculozei din IPMN face parte din rețeuau europeană de laboratoare de referință pentru tuberculoză, motiv pentru care anual este obligat să participe la control extern al calității în cadrul rețelei. Lipsa acestui aviz compromite toată activitatea Laboratorului", a atras atenția managerul Beatrice Mahler într-o adresă transmisă DSP București. DeFapt.ro a transmis mai multe întrebări în legătură cu acest subiect ministrului Alexandru Rafila, cât și Luminiței Cristina Pelin, directorul executiv al DSP București, dar aceștia nu au răspuns încă solicitărilor.

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara Foto: Inquam/Malina Norocea
Eveniment

Trezoreria pus poprire conturile Spitalului Boli Infecțioase Timișoara

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara, care mai poate plăti doar salariile personalului, a spus, la Digi 24, managerul acestui spital, Cristi Oancea. Spitalul are datorii de cinci milioane de lei. Citește și: Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri, explică Bill Browder, pe vremuri cel mai mare investitor din Rusia. Acum, Browder este protejat 24/24 “Trezoreria ne-a pus blocaj pe conturi și putem să achităm doar salariile. Înseamnă blocarea plăților către furnizor“, a spus Oancea. Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara El a explicat și cum s-a ajuns aici: “Dacă vorbim de o pneumonie, de exemplu, cu pseodomonas, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.000 RON, pe când noi cheltuim undeva la 15.000 RON, dacă vorbim de pleurezie, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.600 lei și noi cheltuim undeva la 16.000 lei. Dacă vorbim de BPOC, care este ca mortalitate pe locul trei în lume, de la Casă primim undeva la 2.026 RON, iar noi cheltuim 7.400 RON“. În aceeași emisiune, managerul Insitutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, a spus că acest spital este în situația “iminentă“ de a închide unele secții, datorită situației financiare dezastruoase. “A fost situație în care am încercat să discutăm cu furnizorii să ne trimită totuși medicamente, pentru că vom face plățile, mergem pe buna credință și pe înțelegere. Primim periodic telefon, dacă nu plătim «până în data de» ne opresc lumina. Dacă nu plătim «până în data de» opresc gazul… Este o luptă pentru supraviețuire în fiecare zi în spital“, a arătat Mahler. Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici Un alt medic de la Marius Nasta, Irina Strâmbu, a arătat cum se fac economii: “Am redus perfuziile din secție, am zis ce se poate trata, pe cale orală… ținem pacienții internați mai mult timp pe un pat, până reușim să facem tot ce trebuie. Ne trezim că nu avem perfuzoare, că nu avem anumite medicamente“.

Persoanele simptomatice COVID nu se testează, o consecință a relaxărilor, atrage atenția dr. Beatrice Mahler. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Persoanele simptomatice COVID nu se testează VIDEO Capcana relaxărilor. Dr. Beatrice Mahler: Sunt persoane simptomatice COVID care nu vin să se testeze, ca să-și continue munca  

Relaxările în vigoare în România de o săptămână au dat naștere unui alt fenomen: persoanele simptomatice COVID nu se testează, ca să nu fie nevoite să-și întrerupă munca. Avertismentul a fost lansat de dr. Beatrice Mahler, managerul Institului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, într-o declarație pentru defapt.ro. Riscul este că aceste persoane simptomatice pot îmbolnăvi și persoane cu comorbidități, care riscă să-și piardă viața din cauza coronavirusului. Citește și: Rafila se spală pe mâini de relaxarea măsurilor anti-COVID și pasează vina doar la Guvern: „Eu am propus eliminarea etapizată a restricțiilor”. Între timp, în România s-au dublat cazurile noi de ieri până azi Persoanele simptomatice COVID nu se testează și continuă să meargă la muncă - noua realitate a relaxărilor Defapt.ro: Suntem la o săptămână de la renunțarea la restricții și vedem o creștere ușoară a numărului de cazuri de COVID. Au început să se vadă efectele relaxării în spital sau credeți că se vor vedea? Dr. Beatrice Mahler: „În acest moment, nu pot să spun că vedem acest trend, sper să nu crească numărul de cazuri în spital și, sigur, lucrurile sunt discutabile, dar oamenii, în marea lor majoritate, au renunțat la măsurile de protecție, deși, din păcate, cel puțin pentru București, transmiterea comunitară este intensă și precauția ar trebui să fie cuvântul de ordine. Era de așteptat să avem o creștere ușoară a numărului de cazuri de COVID după excluderea restricțiilor. Mai există un fenomen de care cu siguranță trebuie să ținem cont, și anume persoanele care în acest moment sunt simptomatice, dar nu mai vin să se testeze, pentru că declararea contacților, deși este urmărită, nu mai este atât de riguros respectată de populație și cu siguranță la persoanele care au forme asimptomatice sau ușor simptomatice există, și știu acest lucru, dorința de a evita diagnosticul pentru a-și continua activitatea. E un lucru riscant, pentru că virusul este același, riscul de a îmbolnăvi persoane cu comorbidități există, persoane care pot avea evoluție severă și care încă își pierd viața din varii motive: fie că nu și-au făcut vaccinul, fie că n-au mai trecut prin boală, fie că bolile pe care le au sunt atât de severe, iar organismul nu a format anticorpi care să intervină în momentul în care organismul ia din nou contact cu boala fac ca evoluția acesteia să fie severă. Suntem într-un moment delicat, aș spune, din acest punct de vedere, depinde foarte mult de conștiința fiecărei persoane care ar trebui să fie maximală, mai mult decât atunci când autoritățile încercau să regleze aceasta prin măsuri și restricții”. Joi, au fost raportate 4.033 de cazuri noi, cu 120 mai multe decât miercuri. 3.287 de pacienți cu COVID sunt internați în spitale, iar 502 la terapie intensivă. Au fost raportate 63 de decese, dintre care 27 survenite anterior ultimelor 24 de ore.

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Long-COVID sindromul care chinuie pacienții

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Pe grupurile de bolnavi COVID de pe Facebook, foarte mulți români se plâng că au rămas cu simptome ale coronavirusului mult timp după ce au trecut prin boală. Un sondaj publicat la începutul anului 2022 arată că mai bine de jumătate dintre pacienții cu COVID au rămas cu oboseală cronică, iar o treime se confruntă cu probleme neurologice și căderea părului. Astfel de simptome apărute în timpul bolii COVID-19 și care persistă la peste trei luni de la trecerea prin boală intră în sfera sindromului long-COVID. Cu toate acestea, 40 la sută din cei care acuză simptome nu merg la medic pentru investigații. Pe de altă parte, România nu are centre pentru tratarea pacienților post-COVID. Cei cu afectare pulmonară severă rămân internați în secțiile de pneumologie, iar cei cu simptomatologie mixtă sunt tratați ambulatoriu. Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”, a explicat, pentru defapt.ro, că este necesară modificarea legislației pentru ca în secțiile de pneumologie să poată fi angajați kinetoterapeuți, care, împreună cu specialistul, să ajute la recuperarea pacientului cu boală respiratorie. Citește și: Vaccinarea anti-COVID se va face numai în cabinetele medicilor de familie Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții: „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat pe la doctori” „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat la doctori. Fiecare vizită la medic – două, trei pastille în plus și nimic nu ajută în starea asta”, scrie, pe un grup de pacienți de pe Facebook, o femeie. Enumeră pastilele pe care le ia acum, apoi alte simptome pentru care nu a fost încă la medic și îi întreabă pe ceilalți pacienți la ce doctori să mai meargă. „Am avut o formă ușoară, însă efectele pe termen lung își fac simțită prezența. Sunt zile în care mă simt ciudat, amețită, ca și cum odihna nu ar fi fost suficientă, mă simt lipsită de energie, nu pot să mănânc nici foarte mult, deoarece repornesc simptomele intestinale”, scrie o tânără, care a avut boala în urmă cu an. O altă femeie îi scrie că și ea se confruntă de un an și jumătate cu aceleași simptome. „Mă și bucur - Doamne, iartă-mă - când mai citesc că și alții trec prin așa ceva, deoarece câteodată mă întreb dacă nu am luat-o razna”. Un bărbat se plânge de „dureri de cap groaznice” cu care a rămas după COVID și cere sugestii de tratament, pe un alt grup de pacienți. Unii îi recomandă pastile, alții, să meargă la medic. O femeie îi scrie: „Eu nici acum, la un an și jumătate de la COVID, nu am scăpat de ele, zilnic am dureri groaznice”. Alți oameni se plâng de dureri de dinți sau de oase. Unii au spasme musculare și așteaptă controalele la neurolog, vedere încețoșată, o tuse persistentă. „Nu știu ce să mai fac”, scrie o tânără, la mai bine de o lună de la trecerea prin boală. Alții reclamă „înțepături în inimă, probleme cu tensiunea sau cu respirația. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trecut în revistă peste 200 de simptome post-COVID, reținând că o pătrime dintre pacienții COVID vor avea simptome post-COVID cel puțin încă o lună de la trecerea prin boală, iar unul din 10 reclamă o stare de rău după 12 săptămâni. Această simptomatologie este descrisă ca „long-COVID”. AICI, explicațiile despre long-COVID din partea OMS. Long-COVID, o simptomatologie extrem de variată. Oboseala, cel mai frecvent simptom „Foarte mulți dintre pacienții care au trecut prin COVID, fie că au fost forme ușoare, medii sau severe, prezintă, după trei luni de la infecția acută, încă cel puțin un simptom care deranjează. Statistica arată că cel puțin 80 la sută dintre persoanele care au făcut boala prezintă cel puțin un simptom sau mai multe sau o altă afecțiune legată de COVID sau un sindrom legat de această boală, care a apărut în timpul bolii acute, pentru că sunt mai multe mecanisme care pot declanșa acest sindrom post-COVID”, a explicat, pentru defapt.ro, dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecțioase și șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. DR. Virgil Musta, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. Sursă: Inquam Photos - Virgil Simonescu „Cel mai frecvent simptom este astenia (oboseala). 52% dintre pacienți acuză oboseală pe o perioadă mai lungă de trei luni, dar sunt dureri de cap, tuse, dureri de mușchi, oase, o simptomatologie extrem de variată. Din cauză că boala COVID poate afecta aproape toate organele, apar manifestări pe toate sistemele. Cea mai frecventă manifestare este manifestarea pulmonară, pneumonia sau bronchopneumonia COVID, cu diferite grade de severitate, dar la nivelul inimii pot apărea miocardite, pericardite, sindroame ischemice. La nivelul sistemului nervos, apar zeci de simptome sau sindroame - fie în timpul bolii sau după boală, la nivelul rinichiului, al ficatului, apar manifestări care pot să persiste. Diabetul frecvent este decompensat sau, la pacienții care au predispoziție de a face diabet, declanșează diabetul în timpul bolii și rămân apoi cu acest diabet”, a atras atenția dr. Musta. Defapt.ro: Toți pacienții sunt îndrumați să-și facă niște controale după trecerea prin boală? Cum se procedează? Dr. Virgil Musta: Nu. În primul rând, pe pacienții care au afectare pulmonară dovedită prin radiografie în perioada acută se recomandă ca la trei luni să-și facă un control pentru a vedea nivelul de afectare pulmonară. Pentru pacienții care prezintă diverse simptome este recomandabil să se prezinte la medicul de familie, care să-I îndrume către specialiști, pentru că am auzit situații care – spre exemplu, au făcut miocardită și nu au fost diagnosticați în perioada acută a bolii, desi aveau simptomatologie, iar diagnosticul s-a pus după COVID, în perioada de convalescență a bolii. Atunci se recomandă ca o persoană care a avut alte simptome decât simptomatologia pulmonară să fie evaluată o perioadă de timp de către medicii specialiști din patologia respectivă (neurolog, cardiolog, gastroenterolog, dacă a avut afectare hepatică) astfel încât să ne asigurăm că această afectare nu evoluează, ci regresează în timp. Defapt.ro: Există programe, terapii pe care pacienții le pot accesa sau merg la medic și primesc tratament? Dr. Virgil Musta: Nu există un program special post-COVID, e de mers la medicul de familie, care poate recomanda el terapie sau poate să îl îndrume pe pacient spre medicii specialiști. Există programe de recuperare pulmonară, la pneumologie, dar nu există un program special, ci orice pacient care are o boală cronică pulmonară poate beneficia de programele de recuperare pulmonară. Sunt importante și cred că sunt necesare (programele de recuperare post-COVID, n.r.), dar nu știu să existe în momentul de față într-un program national, cum este programul national HIV-SIDA, programul de diabet sau alte programe naționale finanțate separat de Ministerul Sănătății. Pacienții post-COVID cu simptome mixte au nevoie de recuperare respiratorie La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, sunt îngrijiți în continuare atât pacienți post-COVID care au rămas cu o afectare pulmonară importantă, în secțiile de pneumologie, dar și cei cu simptomatologie mixtă, care pot fi tratați ambulator, în baza unei trimiteri de la medicul de familie. „Avem o categorie de pacienți post-COVID care sunt severi, sunt cei care nu reușesc să fie externați din COVID și să meargă acasă și trebuie să-și continue spitalizarea în secția de pneumologie, sunt pacienți cu o afectare pulmonară important și cu comorbidități, care dezvoltă insuficiență respiratorie. În valul cinci, numărul lor a fost net scăzut față de valul patru. Avem o altă categorie de pacienți care au avut forme severe de boală, reușesc să fie externați după trecerea prin COVID cu stare generală ameliorată, dar, pe fondul imunosupresiei indusă de boala COVID, revin spre spital cu pneumonii importante, care declanșează de regulă fenomene de insuficiență respiratorie acută. Sub tratament, evoluția lor este bună, dar de cele mai multe ori necesită internare. Există o a treia categorie de pacienți care rămân cu o simptomatologie mixtă și respiratorie, care nu necesită internare - tuse, oboseală la efort, de regulă, asociate cu simptome generale de tip oboseală importantă, dureri musculare, căderea părului, simptomatologie care se remite în timp. Și la acești pacienți evaluarea este pe spitalizarea de zi, recomandăm program de recuperare respiratorie și, obligatoriu pentru această categorie de pacienți, recomandăm și evaluarea cardiologică, pentru că, de multe ori, dispneea nu are doar o cauză respiratorie, pulmonară, ci și cardiac”, a explicat, pentru defapt.ro, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”. Dr. Mahler a arătat că, în prezent, cei mai mulți pacienți sunt cei cu simptomatologie mixtă, pentru că „în ultimul val, formele de afectare nu au necesitat internare, oarecum proporția (de pacienți, n.r.) este similară cu tipul de afectare pe care au avut-o pacienții în perioada de boală acută”. DR. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea Cum se face recuperarea la pacientul cu sindrom long-COVID Pentru recuperare, la Institutul „Marius Nasta” se folosește ghidul elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ghidul a fost tradus de spital în limba română și este disponibil AICI. „Noi utilizăm ghidul OMS, care, mai ales în prima perioadă după trecerea prin boală, recomandă exerciții care să nu impună un efort important, pentru că știm că sindromul post-COVID presupune de cele mai multe ori afectare multisistemică, iar recuperarea trebuie să se facă lent. Sunt exerciții aparent simple, dar care, făcute cu o anumită constanță și o anumită frecvență de repetare, cresc toleranța la efort și ne interesează ca pacientul să-și reia, încet-încet, activitatea lui zilnică, să nu mai fie dependent de o altă persoană, să își poată desfășura activitățile cu care era obișnuit înainte de trecerea prin boală”, a explicat dr. Mahler. Defapt.ro : La Institutul „Marius Nasta” este un centru de recuperare post-COVID? Sau recuperarea se face în cadrul secției de pneumologie? Dr. Beatrice Mahler: În acest moment, lucrurile sunt blocate în Institutul „Marius Nasta”, pentru că avem secția COVID deschisă pe nivelul 2 de reziliență, cu centrul de evaluare. Recuperarea o putem face în secțiile de pneumologie, la pacienții care sunt internați avem recuperarea din secțiile de pneumologie și avem și un program de reabilitare pulmonară cu kinetoterapeuți și în ambulator. Acolo, pacienții nu trebuie să fie internați, pot să vină să învețe un anumit set de exerciții cu kinetoterapeutul și le pot urma ulterior acasă. Exercițiile nu sunt grele, dar e necesară o evaluare a capacității pulmonare înainte și la finalul exercițiilor, care ar trebui să se întindă pe minim opt săptămâni. Defapt.ro: Este nevoie de trimitere la medicul de familie? Dr. Beatrice Mahler: Pentru spitalizarea de zi, da, este nevoie de trimitere de la medicul de familie, pentru că presupune consult, un set minim de investigații, de sânge, pentru a vedea bilanțul hematologic, funcția hepatica, funcția renală, un examen radiologic și evaluarea funcției respiratorii, care este important. Cu siguranță pacienții au ca indicație și electrocardiografie, dar cu mențiunea că facem doar un screening și în momentul în care observăm că pacientul are simptomatologie sugestivă, modificări electrocardiografice, recomandăm un consult cardiologic care poate fi făcut tot la „Marius Nasta”, pentru că în ambulator avem medic cardiolog care poate să asigure acest consult. Fragment din Ghidul OMS, tradus de Institutul „Marius Nasta” din Capitală. Este nevoie de kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie Defapt.ro: Credeți că ar fi necesar să avem centre de recuperare post-COVID? Am văzut că în alte țări se fac. Dr. Beatrice Mahler: Din punctul meu de vedere, recuperarea respiratorie este obligatorie pentru toate afecțiunile pulmonare și cred că este momentul să privim recuperarea respiratorie ca și parte componentă a tratamentului oricărei afecțiuni pulmonare pentru că orice pacient care ajunge în spital cu o boală pulmonară în primul rând nu va avea toleranță la effort, pentru că nu va mai poate respira. Asta înseamnă câteva zile de repaos, câteva zile în care el se decondiționează și acești pacienți care sunt vârstnici, au afecțiuni cronice, dacă nu reușesc să-și mențină activitatea zilnică, au o scădere a masei musculare extrem de importantă. Prin urmare, este foarte bine ca din primele momente în care medicul consider că afecțiunea respiratorie s-a stabilizat, pacientul să beneficieze de ajutorul kinetoterapeutului. Nu este recuperarea medicală la care mă refer eu cea pe care o recomandă medicul de balneofizioterapie, care se face în centre de recuperare pe care le are România, în stațiunile pe care le avem, vorbesc despre recuperarea sub supravegherea medicului pneumolog, prin exerciții pe care le supraveghează kinetoterapeutul, astfel încât de cele mai multe ori, din studiile care sunt în acest moment la nivelul Uniunii Europene, se evidențiază că pacientul își crește toleranța la efort mai repede, datorită kinetoterapiei, și recuperarea și externarea lui se face mult mai rapid. De asemenea, aceste programe de recuperare respiratorie, dacă sunt efectuate anual, asigură pe termen lung un beneficiu. Termen lung în boala respiratorie înseamnă să nu ți se interneze pacientul în următorul an cu altă acutizare, pentru că la fiecare acutizare, de câte ori el necesită tratament antibiotic, practic se pierde o parte din funcția pulmonară, care nu se mai recuperează. Plămânul nu se reface. Se vindecă, dar nu se reface. Defapt.ro: Dar noi avem astfel de programe de recuperare respiratorie? Dr. Beatrice Mahler: Pe site-ul spitalului „Marius Nasta” o să vedeți ghidul de recuperare al pacientului COVID (OMS) tradus în limba română, avem și o broșură cu sfaturi pe care o dăm pacienților noștri post-COVID. Sunt multe centre de pneumologie din România care au astfel de programe, însă, din păcate, în acest moment, legislația pe care o are România nu ne permite să angajăm kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie. Sigur, probabil că Ministerul Sănătății, care cunoaște această situație, din câte am înțeles, lucrează la modificări legislative, și aștept să văd care sunt propunerile, pentru că sistemul de reorganizare, sistemul de structură de personal dintr-o unitate sanitară nu a fost modificat din 2010, iar medicina și procedurile medicale și procedurile de tratament s-au schimbat și adaptarea sistemului românesc este obligatorie în acest moment. Defapt.ro: Deci, soluția ar fi acum schimbarea legislației, pentru a putea fi angajați kinetoterapeuți în secții. Dr. Beatrice Mahler:Da, ca să putem face compartimente de recuperare respiratorie în care pacientul cu boală pulmonară, sub îndrumarea medicului pneumolog și cu exercițiile efectuate cu kinetoterapeutul, să poată să-și câștige mai repede independența. Defapt.ro: Asta ar fi valabil pentru toate bolile pulmonare, nu doar pentru COVID? Dr. Beatrice Mahler: Da, absolut, pentru toate bolile pulmonare. Sistemul există în Franța, nu am inventa nimic, pur și simplu am aduce plusvaloare și plus calitatea actului medical, pentru că actul medical în spital nu trebuie făcut exclusiv de medic, sigur, prescripția medicală, diagnosticul sunt obligatorii să fie făcute de medic, dar pacientul are nevoie de psiholog, de kinetoterapeut, de nutritionist. UMF „Carol Davila” pregătește acest tip de asistență medical superioară, trebuie doar să deschidem oarecum sistemul pentru ca acești oameni să vină în echipă, alături de medic. Nu avem o statistică oficială cu numărul de români care se luptă cu sindromul long-COVID România nu are o statistică privind numărul de pacienți care au trecut prin COVID și care se confruntă cu long-COVID, a arătat medicul Virgil Musta, care a atras atenția că în România nu există educația de a merge la doctor cel puțin o dată pe an pentru o evaluare, de aceea este greu de obținut o statistică. În opinia dr. Musta, cei care merg la doctor cu simptome long-COVID sunt cei care „probabil au simptome care îi deranjează foarte mult”. Un indicator referitor la numărul românilor care se confruntă cu long-COVID îl reprezintă relatările de pe grupurile de pacienți de pe Facebook, a arătat dr. Musta. Medicul a atras, însă, atenția că pericolul cu grupurile de pacienți este că, în loc să se adreseze specialistului, „se adresează medicului Facebook, ceea ce este periculos”. 60% din pacienți s-au informat despre long-COVID de pe Facebook. 40% nu s-au dus la un control, deși aveau sechele după boală Un sondaj efectuat în ianuarie 2022 de Asociația „Din grijă pentru client”, efectuat pe 220 de pacienți care au avut COVID-19, arată că 57 la sută se confruntă după trecerea prin boală cu oboseala cronică, iar o treime vorbește despre probleme neurologice și căderea părului. Un pacient din cinci s-a plâns de afecțiuni respiratoria, cardiovasculare sau dureri musculare. Peste 45 la sută dintre pacienții din sondaj au rămas cu probleme de anxietate sau depresie, însă doar 8 la sută au apelat la consiliere psihologică. 60 la sută dintre pacienți au citit informații despre long-COVID pe rețelele de socializare, iar 19 la sută au primit o recomandare de la medicul de familie pentru o evaluare post-COVID. Aproape 40 la sută dintre pacienți nu au făcut nici o investigație, deși au acuzat simptome long-COVID.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră