duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: basarab

3 articole
Eveniment

Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție

Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat, vineri, că vor fi necesare aproximativ 130 de milioane de lei în vederea aducerii Podului Basarab la standarde şi realizarea recepţiei. Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție În prezent, autoritatea locală poartă discuţii cu constructorul, care ar putea suporta o parte din această sumă, în vederea evitării unui litigiu, a precizat Nicuşor Dan, în cadrul unei conferinţe de presă. Citește și: EXCLUSIV De ce Pasajul Basarab, inaugurat acum 12 ani și care a costat 760 de milioane de lei, nu are nici azi recepția făcută: constructorii nu au remediat niciodată lucrările neconforme iar PMB nu i-a sancționat în nici un fel "Avem discuţii pentru Podul Basarab. Am făcut o expertiză. Ca să putem să facem în sfârşit recepţia, după mai bine de zece ani, costurile sunt de vreo 130 de milioane de lei. Avem discuţii cu constructorul ca să evităm un litigiu şi pare că ne îndreptăm către o soluţie, în care noi să plătim vreo 40 - 50 de milioane, ei să plătească restul şi să avem la standarde Podul Basarab şi să facem recepţia, să putem să facem mai departe un contract de mentenanţă. Dar, suma asta, pentru moment, nu prevede şi acea bandă rulantă (trotuarul rulant de la Gara de Nord - n.r.), care o să mai rămână închisă o perioadă", a explicat el. Acum nu sunt respectate standardele Potrivit primarului, trotuarul rulant de la Gara de Nord a fost închis, pentru a evita eventuale vandalizări. "Nu s-a făcut recepţie nici la Podul Basarab, nici la trotuarul rulant (de la Gara de Nord); nefăcându-se recepţie, nu s-a făcut nici mentenanţă şi a rămas în grija nimănui şi e mai bine închis decât să fie vandalizat mai mult decât este stricat până în momentul acesta", a precizat Nicuşor Dan. Edilul a subliniat că recepţionarea ar fi trebuit realizată în urmă cu zece ani, astfel încât să fie evitate discuţii ulterioare privind cui revine responsabilitatea unor deteriorări. "Podul Basarab trebuia recepţionat în momentul în care s-a dat în folosinţă, aşa cum am făcut noi cu Podul Doamna Ghica. Nu s-a întâmplat, iar atunci procedura administrativă este să faci o expertiză ca să îţi spună ce mai este de făcut la pod, astfel încât el să fie în standarde şi să poţi să faci o recepţie. Acum, discuţia foarte lungă este: din toate lucrurile de care mai ai nevoie, de exemplu deteriorarea parapetului, ele vin din cauză că nu le-a făcut constructorul la timpul potrivit sau că au trecut anii şi oricum s-ar fi stricat? De aceea e bine să faci recepţia după ce ai terminat lucrarea şi nu zece ani după", a transmis el.

Pasajul Basarab, 130 milioane pentru recepție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Sosia lui Ciolacu cu primarul GPL, ctitori bisericești (sursa: Digi24)
Politică

Ciolacu cu primarul GPL, ctitori bisericești

Ciolacu cu primarul GPL, ctitori bisericești. Figura primarului PSD Ion Doldurea apare, alături de cea a fiului său, Ionuț Doldurea (proprietarul stației ilegale de GPL unde au avut loc explozii puternice sâmbătă în Crevedia), într-un tablou cu dinastia domnitorilor feudali ai familiei Basarabilor, care îi include pe Neagoe Basarab și pe Constantin Brâncoveanu, potrivit Digi24. Ciolacu cu primarul GPL, ctitori bisericești Surpriză, însă, în tablou apare și un personaj care seamănă leit cu Marcel Ciolacu, chiar lângă fiul primarului, în partea stângă a tabloului (din punctul de vedere al privitorului). Citește și: Șefa CNCIR, compania statului care putea să verifice la cerere stația ilegală GPL de la Crevedia, arestată 30 de zile pentru devalizare. Este nepoata fostului SRI Radu Timofte Pictura se află într-un restaurant deținut de familia politicianului în Caracal. Primarul Ion Doldurea, însă, susține că personajul care seamănă cu Ciolacu este unul din cei doi fii ai săi, Cristian-Marian Doldurea. Paul Stănescu, secretarul general al PSD și mâna dreaptă a premierului Marcel Ciolacu, este veriga care face legătura politică între familia Doldurea, cea care deține stația GPL care a explodat în Crevedia, și instituțiile statului cu atribuții directe în această industrie. Paul Stănescu conduce cu mână de fier fieful PSD din sudul României. În octombrie 2019, după ce a fost executată politic întreaga conducere a PSD Caracal, Stănescu a decis să îl numească președinte interimar al filialei pe Ion Doldurea, unul dintre cei mai bogați și puternici afaceriști locali. Tractoristul Paul Stănescu, omul cu protecția Ulterior, pe 23 ianuarie 2020, Ion Doldurea a fost ales cu unanimitate de voturi în funcția de președinte al PSD Caracal. Citește și: Poliția din Dâmbovița se laudă cu faptul că habar nu avea de stația GPL ilegală din Crevedia și acuză cetățenii că nu au sesizat-o În același an, Ion Doldurea avea să câștige mandatul de primar al municipiului Caracal. Doi ani mai târziu, în sala principală a Teatrului Național Caracal, Doldurea senior avea să fie reales în funcția de președinte PSD local. La scurt timp după ce Ion Doldurea a fost încoronat la șefia PSD Caracal, Ionel Emanuel Oproiu, fostul vicepreședinte PSD Slatina, avea să fie înscăunat la șefia Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR). Tot cu sprijinul politic al lui Paul Stănescu. Citește și: EXCLUSIV Parchetul General a pierdut pe drum două puncte de lucru ale firmei care deținea stația GPL din Crevedia. Nici un indiciu despre apariția flăcării sub prima cisternă explodată

Pasajul Basarab, nerecepționat de 14 ani (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Pasajul Basarab, nerecepționat de 14 ani

Pasajul Basarab, nerecepționat de 12 ani. 760 de milioane lei a plătit Primăria Capitalei până în anul 2011 pentru construcția Pasajului Basarab, lucrare care nu a fost recepționată nici până în ziua de astăzi. Motivul? Cei doi constructori, compania spaniolă FCC Construction și compania italiană Astaldi, nu au vrut să remedieze lucrările neconforme constatate de comisia de recepție la terminarea lucrării. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Dar nici ultimii primari generali ai Capitalei, Sorin Oprescu, Gabriela Firea și Nicușor Dan, nu au luat vreo măsură împotriva celor două companii abonate la contractele cu statul. Adică nu au impus penalități pentru nefinalizarea lucrării, nu au executat scrisoarea de garanție, nici măcar nu au emis certificat negativ. Citește și: GALERIE FOTO+VIDEO Dezastrul lăsat de Firea și Oprescu în rețeaua de transport a apei calde din Capitală: țevi putrezite și ciuruite, după 50 de ani. Ciolacu dă vina pe Nicușor Dan Culmea, acum după 12 ani, Primăria Capitalei vrea o nouă expertiză pentru Pasajul Basarab pentru ca lucrările neconforme să fie decontate din banii publici ai bucureștenilor. Contractat de Videanu, inaugurat de Oprescu Primăria Capitalei, în mandatul de primar general al lui Adriean Videanu, a organizat licitația pentru proiectarea și construcția Pasajului Basarab. Licitația a fost atribuită în iulie 2006 asocierii dintre firmele FCC Construction și Astaldi, două companii abonate la contractele cu statul. Valoarea contractului a fost stabilită la 471,63 milioane lei, sumă care era atunci echivalentul a 135 milioane de euro. Conform contractului inițial, lucrarea urma să fie finalizată în octombrie 2009. Din cauza exproprierilor tergiversate de Guvernul României, lucrarea avea o întârziere de 18 luni. Citește și: Noi aventuri cu ursul Rambo din Ploiești: a fost tranchilizat, dar a fugit, rănit, în lanul de porumb! Autoritățile ezită să-l momească cu fum de oase Ulterior, în funcția de edil al Capitalei a fost ales medicul Sorin Oprescu. Acesta a deblocat lucrările la Pasajul Basarab, dar a crescut treptat și valoarea contractului la 760 de milioane lei. Adică cu peste 288 milioane lei. Într-un final, Pasajul Basarab a fost inaugurat cu fanfară și șampanie. Bucuria edilului Sorin Oprescu a fost perturbată de reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții care susțineau că Pasajul Basarab nu poate fi pus în funcțiune pentru că nu s-a făcut recepția finală. În replică, primarul Sorin Oprescu le-a transmis reprezentanților ISC să îl mai lase cu povestea asta. "Să mă mai lase, să citească bine legea. Să mă mai lase cu prostii. Toată viața au pus piciorul pe frână să nu se termine absolut nimic. Era cineva inconștient să dea drumul la astea. Le spun că sunt primarul bestial care face totul legal", spunea atunci Sorin Oprescu Tentativă de recepție în 2015 Primăria Municipiului București (PMB) a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că nu au fost efectuate recepții intermediare ale lucrărilor de la Pasajul Basarab. Însă, în iunie 2011 și februarie 2012, au fost încheiate procesele-verbale de predare-primire în vederea punerii în funcțiune a lucrării, după verificările efectuate în teren și analizarea stării tehnice a lucrărilor. La patru ani distanță de la darea în funcțiune a Pasajului Basarab, PMB a încercat să facă o recepție la terminarea lucrărilor. Se întâmpla la data de 17 iulie 2015. Conform răspunsului transmis de către municipalitate, atunci s-a încheiat procesul – verbal nr. 16965 în anexa căruia au fost menționate mai multe remedieri pe care trebuia să le facă FCC Construction și Astaldi. De exemplu, atunci s-a constatat la o primă vedere că în zona stației intermodale tramvai 1 s-au colmatat rosturile, balustradele de inox erau incomplete, trotuarul rulant era nefuncțional. Totodată, s-a mai menționat în procesul-verbal că protecția anticorozivă era deficitară la anumite părți metalice, că lipsea gardul de protecție în anumite zone, că erau stâlpi vandalizați, că erau console pietonale și stradale lipsă, că erau corpuri de iluminat lipsă și proiectoare nefuncționale. Nu s-a menționat nimic legat de structura de rezistență a podului. Oprescu nu a impus termene de remediere, Firea n-a sancționat Reprezentanții Primăriei Capitalei au fost atât de indulgenți cu FCC Construction și cu Astaldi încât nu au impus un termen de remediere a deficiențelor. "Nu a fost transmis către Antreprenor un termen pentru remedierea deficiențelor prezentate în Anexa la Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 16965 din 17.07.2015", susține PMB pentru Defapt.ro. Tot de la Primăria Capitalei mai aflăm că problemele constatate nu fuseseră remediate până în iulie 2017. Ce a făcut ordonatorul de credite, adică Primăria Capitalei? Nimic. La data de 17 iulie 2017, aparatul de specialitate al Primăriei Capitalei a decis reluarea recepției prin numirea unei noi comisii de recepție la terminarea lucrărilor. Primăria Capitalei era condusă atunci de Gabriela Firea. "Inspectoratul de Stat în Construcții București, unul din reprezentanții Comisiei, a constatat o serie de deficiențe la pasaj. Din acest motiv s-a dispus efectuarea unei Expertize Tehnice care să ateste starea tehnică a pasajului. De asemenea, precizăm că, în urma expertizei tehnice, a rezultat că starea tehnică a obiectivului de investiții a fost una bună, cu încadrare în clasa tehnică II", potrivit PMB. Constructorii FCC Construction si Astaldi au avut ca termen impus de ISC să finalizeze noile deficiențe constatate până la data de 15 august 2018. Cele două companii nu au remediat nici o deficiență, motiv pentru care recepția mult dorită de angajații primăriei a fost respinsă. Pasajul Basarab, nerecepționat de 14 ani Întrebați care au fost motivele pentru care PMB nu a impus penalități și nu a executat scrisoarea de bună execuție depusă de FCC Construction și Astaldi, oficialii municipalității au transmis că, conform clauzelor contractuale, perioada de garanție acordată lucrărilor este de 120 de luni de la data recepției la terminarea lucrărilor și se încheie la data recepției finale. "(1) În perioada de garanție, Executantul are obligația, în urma dispoziției date de Achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucție și remediere a viciilor și a altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale. (…) Executantul are obligația de a executa toate activitățile prevăzute la alin (1), pe cheltuiala proprie", a menționat PMB. Cum constructorul nu a remediat nici o deficiență constatată în termenul generos acordat de angajații primăriei, am solicitat să ni se comunice ce măsuri s-a luat împotriva celor două companii. "Fără un temei legal, Municipiul București nu a dispus măsuri împotriva Antreprenorului, având în vedere faptul că recepția la terminarea lucrărilor nu a fost finalizată", susține PMB. Deși tot municipalitatea recunoaște că a constat o serie de lucrări neconforme, nu a găsit nici un temei legal de a impune penalități constructorului. Astaldi, mai ocupată cu DNA Compania Astaldi a fost redenumită Webuild pentru a scăpa de trecutul tenebros. Pe 1 noiembrie 2018, administratorul Astaldi România, Pier Luca Canino, a depus mai multe denunțuri la DNA, după ce a aflat că este vizat de o serie de anchete de corupție. De exemplu, numele companiei Astaldi apare într-o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție pentru că ar fi dat mită peste două milioane de euro controversatului italian Mario La Sala, un apropiat al fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi. Italianul Mario La Sala a fost și consilierul pentru afaceri externe al europarlamentarului Giovanni La Via, care la rândul său a fost raportor pentru buget în Parlamentul European. În schimbul acestor bani, La Sala trebuia să intervină la ministrul Transporturilor pentru a debloca banii datorați de stat firmei italiene pentru lucrările de modernizare a căii ferate București - Constanța. O parte din șpaga românească a ajuns în contul fostului parlamentar european Giovanni La Via, membru al partidului Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi. O altă parte din bani a ajuns în conturile pentru campania electorală a alianței USL, condusă de Victor Ponta și Crin Antonescu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră