duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: avere

100 articole
Eveniment

Șef din ANAF, avere din pariuri

Șef din ANAF, avere din pariuri. Un şef de la Finanţele ieşene şi altul de la Vama de Frontieră Iaşi nu au avut un an aşa grozav în 2022. Șef din ANAF, avere din pariuri Adică unul nu a mai câştigat la pariuri sportive nici măcar un leu, iar celălalt nu a mai primit cadouri în bani de la neamuri. Cel puţin asta reiese din declaraţiile de avere completate în 2023 de Bogdan Emilian Ciornei şi Dănuţ Bolohan. Citește și: Aici sunt banii pentru Sănătate: spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați. Un medic poate primi 38.000 lei/lună, o asistentă – peste 11.000 lei, iar un șofer – 5.600 lei/lună, brut Bogdan Emilian Ciornei, care conduce Serviciile interne din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi, declara în 2022 că a câştigat cu un an înainte 46.500 de euro din pariuri sportive. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef din ANAF, avere din pariuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Amanta politicianului mort, proces pentru avere (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Amanta politicianului mort, proces pentru avere

Amanta politicianului mort, proces pentru avere. Averea fostului consilier local și om de afaceri Constantin Corozăl va fi împărţită de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Amanta politicianului mort, proces pentru avere De cinci ani, iubita acestuia încearcă să-i convingă pe judecători că a trăit practic cu acesta ca soţ şi soţie, fiind parteneră de viaţă, dar şi de afaceri cu fostul consilier. Astfel, o bună parte a averii lui Corozăl i s-ar fi datorat. Până acum, două instanţe ieşene i-au respins pretenţiile. Citește și: I-a căzut tavanul în cap, la duș, la câteva luni după ce a cumpărat un apartament în bloc nou. Instanța a acordat despăgubiri majore În faţa Judecătoria, Mirela Melinte a precizat că avusese o relaţie personală cu Corozăl timp de 23 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Câștigurile impresionante ale liderului sindical Marius Nistor Foto: Școala românească
Politică

Câștigurile impresionante liderului sindical Marius Nistor

Câștigurile impresionante ale liderului sindical Marius Nistor, președintele Federaţiei ”Spiru Haret”: ultima sa declarație de avere arată că el acumulează, de la diferite structuri sindicale și de la stat, mult peste președintele României. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, averile eternilor lideri sindicali sunt de multă vreme un subiect de dezbatere, în presă, iar aceștia au răspuns cerând să nu mai fie obligați să depună declarații de avere. „Astăzi forța colegilor noștri e îndreptată împotriva celor care ne-au umilit și mințit atât amar de timp. Nu mai putem accepta să fie menținut un statut social care nu e corespunzător”, declara, azi, Marius Nistor, când a anunțat declanșarea grevei generale în educație. Citește și: Federaţiile sindicale din educaţie anunţă grevă generală, din 22 mai. O grevă de avertisment va avea loc pe 17 mai Câștigurile impresionante ale liderului sindical Marius Nistor În declarația de avere din anul 2022, care se referă la anul fiscal 2021, Nistor declară venituri salariale de peste 255.00 de lei. Președintele României a avut, în 2021, un salariu de 179.000 de lei. Soția șefului statului, Carmen Iohannis, a câștigat, în acel an, 38.555 de lei, în timp ce soția sindicalistului Nistor, care în acel an era directoare la Colegiul Tehnic Energetic, a avut un salariu anual de 70.297 de lei. Veniturile salariale ale sindicalistului Nistor au fost, în 2021: 48.227 de lei, salariul de profesor la liceul Iorga din București 78.288 lei - salariul de președinte al Federației Spiru Haret 72.000 lei - salariul de președinte la Sindicatul Salariaților din Învățământ București 12.000 lei - vicepreședinte CNSLR Frăția 14.400 lei - drepturi de proprietate intelectuală de la Federația Spiru Haret 30.660 lei - membru plen Consiliul Economic și Social Nistor are un apartament în București, o vilă de peste 230 mp în Ilfov și o casă de vacanță la Horezu. În 2020, și-a cumpărat o mașină Mazda, iar în 2021 o Toyota.

Musk neagă moștenirea în bani, diamante (sursa: Twitter/DogeDesigner)
Internațional

Musk neagă moștenirea în bani, diamante

Musk neagă moștenirea în bani, diamante. Elon Musk a infirmat scenariile potrivit cărora familia sa ar fi fost bogată și el ar fi moștenit o avere. Mai mult, omul de afaceri spune că veniturile familiei din copilăria sa erau uneori mici. Musk a negat și că ar fi existat o "mină de diamante" în proprietatea familiei sale. Musk neagă moștenirea în bani, diamante "Am crescut într-o familie cu venituri mici spre medii, dar nu am avut o copilărie fericită. Nu am moștenit niciodată nimic de la nimeni și nici nu mi-a făcut cineva cadou o sumă mare de bani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Tatăl meu a înființat o mică companie de inginerie electrică/mecanică care a avut succes timp de 20-30 de ani, dar apoi a avut vremuri grele. A fost practic în faliment timp de aproximativ 25 de ani, având nevoie de sprijin financiar din partea fratelui meu și a mea. Tatăl meu merită recunoștință pentru că m-a învățat elementele fundamentale ale fizicii, ingineriei și construcțiilor, care sunt mai valoroase decât banii, dar nu m-a sprijinit financiar semnificativ după liceu. Condiția pe care noi i-am pus-o ca să-i oferim sprijin financiar a fost să nu se comporte rău. Din nefericire, a făcut-o, totuși. Dar sunt si copii mici în această situație, așa că am continuat să îi oferim sprijin financiar pentru bunăstarea lor. Citește și: Elon Musk neagă că-l cunoaște pe Andrew Tate sau că ar fi fost în România, de Halloween În ceea ce privește așa-numita , nu există nicio dovadă obiectivă că această mină a existat vreodată. Tatăl meu mi-a spus că deținea o parte dintr-o mină din Zambia și l-am crezut pentru o vreme, dar nimeni nu a văzut vreodată mina și nici nu există vreun înscris care să-i probeze existența. Dacă această mină ar fi fost reală, tatăl meu nu ar fi avut nevoie de sprijin financiar din partea mea și a fratelui meu.", a scris Musk pe Twitter.

Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022

Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022. Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 152 de miliarde de dolari la avuţia lor pe parcursul anului trecut, profitând de preţurile ridicate la resursele naturale, ceea ce înseamnă că şi-au revenit după diminuarea semnificativă a averilor înregistrată imediat după ce a izbucnit războiul din Ucraina, susţine revista Forbes. Oligarhii ruși s-au îmbogățit în 2022 Potrivit ediţiei ruseşti a revistei Forbes, în prezent Rusia are, în mod oficial, 110 miliardari, cu 22 mai mulţi decât anul trecut, iar averea lor combinată a crescut până la 505 miliarde de dolari, de la 353 miliarde de dolari conform listei anterioare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În plus, Forbes subliniază că lista miliardarilor ruşi ar fi putut fi cu cinci persoane mai mare, dacă fondatorul DST Global, Yuri Milner, fondatorul Revolut, Nikolay Storonsky, fondatorul Freedom Finance, Timur Turlov, şi cei doi fondatori ai JetBrains, Sergei Dmitriev şi Valentin Kipyatkov, nu ar fi renunţat la cetăţenia rusă. "Clasamentul de anul trecut a fost influenţat şi de predicţiile apocaliptice cu privire la economia rusească", subliniază editorii Forbes, precizând că în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, cei mai bogaţi oameni din Rusia aveau o avere combinată de 606 miliarde de dolari. Petrol și îngrășăminte După ce preşedintele Vladimir Putin a declanşat o "operaţiune militară specială" în Ucraina, la data de 24 februarie 2022, Occidentul a impus ceea ce a numit cele mai severe sancţiuni din istoria modernă asupra economiei ruseşti, şi a unora dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, în încercarea de a-l pedepsi pe Putin pentru războiul din Ucraina. Economia rusească s-a contractat cu 2,1% în 2022, ca urmare a presiunilor create de sancţiunile occidentale, dar cu toate acestea a fost capabilă să îşi vândă petrolul, metalele şi celelalte resurse naturale pe pieţele globale, în special în China, India şi Orientul Mijlociu. În paralel, preţul mediu al ţiţeiului Urals, coloana vertebrală a economiei ruseşti, a fost de 76,09 dolari per baril în 2022, în creştere faţă de 69 de dolari în 2021. De asemenea, preţul îngrăşămintelor, un alt produs important exportat de Rusia, a crescut şi el anul trecut. Criza va veni abia în 2024 pentru Rusia Luna aceasta Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările privind ritmul de creştere a economiei ruseşti în acest an, de la 0,3% până la 0,7%, dar le-a revizuit în jos pentru anul viitor, de la 2,1% până la 1,3%, precizând că se aşteaptă ca criza de mână de lucru şi exodul companiilor occidentale să afecteze economia rusească în 2024. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Argumentele științifice pentru care navigația pe Bîstroe poate fi, dar numai pe termen limitat, acceptată. Toate miturile despre efectul dragării pe canal, demontate Andrei Melnichenko, care şi-a construit averea în domeniul îngrăşămintelor, a fost plasat de Forbes pe prima poziţie în topul celor mai bogaţi oameni din Rusia, cu o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, mai mult decât dublu faţă de averea sa estimată din 2021. Pe locul al doilea se situează Vladimir Potanin, preşedinte şi cel mai mare acţionar la Nornickel, cel mai mare producător mondial de paladiu şi nichel, cu o avere estimată la 23,7 miliarde de dolari. Podiumul este completat de Vladimir Lisin, care controlează producătorul de oţel NLMK, cu o avere de 22,1 miliarde de dolari potrivit Forbes Rusia. Pe lângă oligarhii care au făcut avere din privatizarea companiilor de stat, pe lista Forbes apar însă şi noi nume ale unor miliardari care au făcut avere din snacks-uri, supermarket-uri, chimicale, construcţii şi industria farmaceutică, ceea ce sugerează că cererea internă în Rusia a rămas una solidă în pofida sancţiunilor occidentale.

Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari

După zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari americani, bani strânși când lucra la Banca Mondială, arată o comparație între declarațiile ei de avere. Astfel, în 2012, când a intrat în politică, fiind desemnată ministru al Educației, ea avea două conturi bancare în dolari și unul în lei, pe care deținea în total peste 164.000 de dolari. Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari O investigație Rise Project din 2016 arată că, în primii trei ani de politică, conturile ei s-au redus substanțial: pe 30 iulie 2015 mai deținea doar aproximativ 89.000 de dolari. În ultima declarație de avere, depusă în martie 2023, ea mai avea 600 de dolari. La o bancă din Chișinău ea mai deține 13.000 de lei, adică aproximativ 6.500 de euro. În 2022, ea a avut un salariu lunar de circa 21.500 lei moldovenești, adică puțin sub 1.100 de euro pe lună. În 2020, șeful statului moldovenesc avea un salariu de circa 18.900 de lei moldovenești pe lună. Diurna pentru deplasări peste hotare a fost de 61.900 lei moldovenești, adică circa 3.100 de euro. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Sandu are același apartament de 74,5 m2, pe care îl deținea din 2003 și o mașină Toyota RAV 4, cumpărată în 2012.

Noii securiști, fără declarații de avere (sursa: Pexels)
Politică

Noii securiști, fără declarații de avere

Noii securiști, fără declarații de avere. Parlamentul se pregătește să bage la sertar declarații de avere și interese pentru unele categorii de angajați publici. Mai mult, cercetarea acestora de către Agenția Națională de Integritate s-ar face cu voie de la unele instituții de stat, nu liber. Noii securiști, fără declarații de avere "În data de 14 februarie, în cadrul ședinței Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului au fost propuse o serie de amendamente la Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice (L835/2022) care vor avea ca efect imediat introducerea unui regim special de integritate pentru . Citește și: VIDEO Capul afacerii stimulatoarelor cardiace de la cadavre, cabană ascunsă în Delta Moldovei, în zonă protejată. Prin intermediar Amendamentele nu precizează explicit care sunt aceste categorii de personal din cadrul instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională pentru care se aplică această excepție. Potrivit modificărilor propuse, persoanele care ar urma să facă parte din aceste categorii vor fi stabilite prin norme interne ale instituției, aspect ce contravine în mod grav normelor constituționale și de tehnică legislativă. Pe de altă parte, în secțiunea aferentă motivării amendamentelor, autorul acestora face referire la o anumită categorie de personal cărora li s-ar aplica această excepție, și anume la .", arată ANI într-un comunicat.

Cine este șeful ANI, care l-a acuzat pe Nicușor Dan de incompatibilitate Foto: captură video/ G4Media
Eveniment

Cine șeful ANI, acuzat Nicușor Dan incompatibilitate

Cine este șeful ANI, care l-a acuzat pe Nicușor Dan de incompatibilitate și fapte penale: Florin Moise, ales de Senat, în iunie 2021, în funcția de președinte al acestei instituții, este fiu de primar PSD și deținător al unei impresionante averi, acumulate din moșteniri și salariul de bugetar. Cine este șeful ANI, care l-a acuzat pe Nicușor Dan de incompatibilitate La scurt timp după ce Florin Moise a ajuns președintele ANI, soția sa a plecat din această instituție, unde era consilier, și a ajuns la ASF, consiliera președintelui autorității, Nicu Marcu. Din 2019, salariile angajaților ASF nu mai sunt publice - nu este clar din ce motiv - așa că veniturile soției lui Moise nu apar în declarația de avere din 2022. Însă Bursa estimează că salariul ei se va dubla, adică de la circa 4.000 lei/lună, primiți de la ANI, va ajunge la 8.000 lei/lună. Tatăl lui Florin Moise, Ștefan Moise, a fost primar PSD al comunei Tufești din Brăila timp de 28 ani și s-a retras în 2020 din motive de sănătate. El era președintele județean a asociației comunelor. Însă, dacă tatăl, fostul primar, are o avere modestă, fiul - bugetar, ca și tatăl său - are o avere impresionantă: deține două case în Vrancea (moștenire) și un apartament în București, două mașini, dintre care un BMW X1, și datorii de 590.000. La acestea se adaugă uriașe suprafețe de teren: circa 13 hectare de teren agricol cumpărat - în 2013, când era consilier la ANI - majoritatea între 2012 și 2014, când era consilier la ANI - sau moștenit, plus câteva sute de metri pătrați de teren în intravilan. Interesant este că, potrivit declarației de avere, șeful ANI nu ar avea în conturile bancare, în total, mai mult de 5.000 de euro: rubrica este complet goală. Salariul său a fost, în 2021, în medie, de 12.500 de lei/lună. Datoriile sale la trei bănci însumează aproape 600.000 de lei. În 2021, Newsweek România scria că, de fapt, Florin Moise a fost „asistent de cabinet al primului președinte al ANI, Cătălin Macovei, calitate în care avea sarcini precum curier, șofer, asistent de secretară. A devenit ulterior consilier și, apoi, inspector de integritate”. Fostul șef al lui Moise, amicul lui Chirieac și Roșca Stănescu Cătălin Macovei, la cabinetul căruia Moise a avut prima sa slujbă, a fost înregistrat, în 2009, în timp ce discuta cu Bogdan Chirieac. În această discuție, Chirieac îi transmitea lui Macovei că Sorin Roșca Stănescu i-ar fi cerut să „avanseze” în dosarele Berceanu și Videanu. Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a fost acuzat, joi, de Agenția Națională de Integritate (ANI) că s-a aflat într-o situație de incompatibilitate prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Citește și: Nicușor Dan, acuzat de ANI că s-ar fi aflat în incompatibilitate. Primarul respinge acuzațiile și cere ANI să prezinte presei întregul dosar administrativ Însă edilul-șef a arătat că nu a ocupat funcția de director și nu a fost retribuit.

Cine este Dorin Recean, propus pentru postul de premier Foto: Facebook
Politică

Cine este Dorin Recean, propus postul de premier

Cine este Dorin Recean, propus pentru postul de premier al Republicii Moldova: a fost coleg cu Maia Sandu în guvernul Filat, unde el conducea Internele, iar ea - Educația. În februarie 2022, Maia Sandu l-a adus din mediul privat, unde lucra, și l-a numit secretar al Consiliului Suprem de Securitate. Însă Recean nu are conexiuni politice, nedeținând vreo funcție în vreun partid. Cine este Dorin Recean, propus pentru postul de premier Recean a fost primul civil care a condus ministerul de Interne din Republica Moldova. Are 48 de ani și a absolvit Academia de Științe Economice din Moldova, fiind licențiat în drept în managementul afacerilor internaționale. În 2010, a fost numit în funcția de viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor, fiind responsabil de implementarea pașapoartelor biometrice, ca parte a planului de liberalizare al regimului de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. În iulie 2012, a fost numit ministru de interne în guvernul condus de Vlad Filat. La 31 mai 2013, după căderea guvernului Filat, Dorin Recean a rămas ministru de interne și în noul guvern condus de Iurie Leancă. Viitorul premier nu este sărac După alegerile din noiembrie 2014, Recean s-a retras din politică și și-a deschis o afacere. Citește și: Zelenski, în Parlamentul European, spune că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova. Servicul secret de la Chișinău confirmă „Potrivit celei mai recent declarații de avere a lui Dorin Recean, publicată pe site-ul Autorității Naționale pentru Integritate (ANI), Recean a obținut pe parcursul anului 2021 venituri în mărime de peste 25 mii euro, circa 15 mii dolari și 26 mii de lei. De asemenea, acesta a obținut 400 000 lei din vânzarea unui automobil marca BMW X3 și dividende de peste 700 mii lei de la U.S. Food Network S.R.L Soția sa a beneficiat de un salariu în mărime de peste 4,8 mln lei, fiind angajată a MoldovaAgroindbank. Soții Recean dețin trei terenuri: unul agricol și două intravilane, estimate la valoarea de piață la: 5000 euro, 400 mii lei și 60 mii lei. De asemenea, familia Recean deține o casă de peste 270 m2, estimată la 4,5 mln lei, dobândită în anul 1996; o vilă de 97 m2, estimată la 55 mii euro și o proprietate de 16 m2, estimată la 65 mii lei”, arată newsmaker.md. El este căsătorit și are doi copii.

Averea fabuloasă a unui polițist de la Permise Suceava Foto: Facebook Politia Romana
Eveniment

Averea fabuloasă a unui polițist de la Permise Suceava

Averea fabuloasă a unui polițist de la Permise Suceava: DNA a arătat, ieri, în comunicatul în care anunța trimiterea în judecată a unui grup de 25 de persoane, ce bunuri a sechestrat de la Radu Obreja, fostul șef de la Permise Suceava. Averea fabuloasă a unui polițist de la Permise Suceava Este al cincilea dosar privind fapte de corupție legate de eliberarea permiselor de conducere de către Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCÎV) Suceava. Acest dosar face referire la 70 de persoane care ar fi obținut permisul fraudulos, în septembrie 2020, în schimbul unor sume de bani. Candidații ar fi dat mită pentru a trece la proba teoretică, în total fiind vorba de aproape 120.000 de euro, bani destinați, spun procurorii DNA, șefului Radu-Ionuț Obreja. Iată pe ce a pus DNA sechestru asigurator, doar în cazul lui Radu Obreja: 123.220 euro, 1.003 dolari americani, 180 lire sterline și 107.900 lei, ridicate de la domiciliul inculpatului Radu-Ionuț Obreja 46 de bunuri imobile (apartamente, terenuri, spații comerciale) trei autoturisme 21 ceasuri de lux Bijuteri, 36 la număr, fără o evaluare a valorii „În perioada 2017-2020, inculpatul Obreja Radu a determinat mai multe persoane din anturajul său (cercetate în prezenta cauză) ca, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a sumelor de bani obținute în modalitatea de mai sus, să dețină, să schimbe, să transfere sau să folosească sumele totale de 1.330.000 euro și 246.500 lei. De asemenea, persoanele respective ar fi încheiat acte juridice, în temeiul cărora au achiziționat pe numele lor, dar pentru inculpatul Obreja Radu-Ionuț, mai multe bunuri imobile (terenuri, apartamente, case sau spații comerciale în valoare totală aproximativă de 1.809.465 euro) și bunuri mobile (trei autoturisme, în valoare totală aproximativă de peste 80.000 euro)”, arată DNA. Polițistul Obreja, sărac și cinstit - pe hârtie Ultima declarație de avere a lui Obreja de pe site-ul integritate.eu, site al Agenției Naționale de Integritate, este din 2020. În acea declarație nu figurează nici un cont bancar, nici o mașină, nici o locuință. Citește și: Putin, cu sănătatea în paragină, se pregătește să fugă în America de Sud – The Times În martie, Monitorul de Suceava scria: „Obreja a revenit la serviciu după 10 luni în care a stat acasă deși a depus cerere pentru a fi reangajat. Ofițerul nu va lucra însă la vechiul loc de muncă, adică la Serviciul Permise și Înmatriculări Suceava, ci activează la Poliția Burdujeni. Pentru că este pus la dispoziție, acesta nu are acces la informații clasificate și nu poate deține funcție de conducere. Comisarul-șef Radu Obreja a stat arestat timp de șase luni, din noiembrie 2020 și până în mai 2021, iar ulterior a fost plasat sub control judiciar de procurorii Direcției Naționale Anticorupție”

DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu Foto: Facebook Alexandru Cumpănașu
Eveniment

DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu

DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu pentru că a încasat sute de mii de lei de la stat fără să aibă diplomă. Dosarul este trimis la Tribunalul București. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal. „Pentru mine este o veste bună faptul că Parchetul a dispus trimiterea către instanță a dosarului. În acest fel voi putea să îmi demonstrez nevinovăția în fața instanței și am toată încrederea că justiția va face dreptate”, a declarat inculpatul pentru Știri pe surse. DNA l-a trimis în judecată pe Alexandru Cumpănașu Potrivit rechizitoriului, publicat de știri pe surse, în cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a unui proiect finanțat din fonduri europene, Cumpănașu l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, deși nu deținea o diplomă de studii universitare și nu avea experiență în specialitate de minimum un an. Ulterior, deși inculpatul ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru. DNA susține că Alexandru Cumpănașu ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv. În 2019, când a candidat la președinție, acesta a depus o declarație de avere din care reieșea că are patru locuri de muncă, de unde lua salarii în valoare de peste 212.000 de lei pe an. Soția sa avea cinci locuri de muncă de unde lua salarii în valoare de circa 260.000 de lei pe an. Cumpănașu era plătit, în 2018, printre alții, de Asociația de acreditare din România, din subordinea Ministerului Economiei (acreditarea laboratoarelor de analize umane pe standardul ISO 15189/2007) și Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) - companie subordonată tot Ministerului Economiei. Doar la CNCIR, Cumpănașu ar fi prestat servicii de 120.000 de lei, iar soția sa de 24.000 de lei. De la asociația de acreditare, i-au venit 66.000 de lei. Protejatul ministerului de Interne În acea perioadă, Cumpănașu circula cu un Touareg al ministerului de Interne și era păzit de jandarmerie sub pretextul că viața sa este în pericol. Măsura a fost luată cu acceptul ministrului de Interne de la acel moment, Mihai Fifor. În 2019, a fost singura persoană care a beneficiat de protecția MAI fără a fi demnitar al statului român. În 2016, Curtea De Conturi a descoperit că Ministerul de Interne sub conducerea lui Gabriel Oprea, a plătit din bani publici prezența ong-ului condus de Alexandru Cumpănașu în sediul instituției. Mai precis, este vorba despre un imobil dat în folosință gratuită Asociației pentru Implementarea Democrației, pentru care Ministerul a plătit inclusiv cheltuielile de întreținere, deși contractul încheiat cu organizația neguvernamentală nu prevede acest lucru. Citește și: Putin, sfidat de Biden: Statele Unite, aproape să anunțe că vor trimite sisteme anti-rachetă Patriot în Ucraina. Rusia a amenințat că va riposta față de o astfel de „escaladare”

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa (sursa: Facebook/Alin Udriste)
Investigații

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa. Iuliu Alin Udriște, protejatul și subalternul ministrului Virgil Popescu pe linie de partid, este director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Salariul lunar este de 5.000 de euro brut, plus o primă anuală de aproape 15.000 de euro. Cu toate acestea, Udriște nu a menționat nici un cont bancar în declarația de avere. Cu atât maim ult cu cât susține că a încasat 200.000 de euro din vânzarea unui imobil, în timp ce soția sa a încasat aproape 170.000 de euro dintr-o altă vânzare. Director la SNAM pe CV și scrisoare Traseistul politic Iuliu Alin Udriște și-a făcut ucenicia în sânul Partidului Social Democrat. A fost membru marcant al tinerilor social-democrați din Drobeta - Turnu Serverin până a fost tras pe linie moartă. A fost recuperat imediat de PNL Mehendinți, organizație condusă de Virgil Popescu. În anul 2016, PNL Mehedinți l-a făcut consilier județean, apoi vicepreședinte al organizației. Adică subalternul pe linie de partid al ministrului Virgil Popescu. La scurt timp după ce liberalul Virgil Popescu a fost uns ministru al Economiei, Iuliu Alin Udriște a fost numit în funcția de director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), o companiei de stat deținută integral de Ministerul Economiei. Întrebat de către Defapt.ro cum a ajuns să fie numit la conducerea SNAM, Iuliu Udriște a explicat că a trimis o scrisoare de intenție și un CV pe adresa ministerului. „Nu știu ce implicare are domnul Virgil Popescu. Am depus un CV la un moment dat, o scrisoare de intenție și un CV, la Ministerul Economiei. Domnul Virgil Popescu era ministru. Sunt vicepreședinte la organizația PNL Mehedinți”, a declarat Udriște. Firma lui Udriște, dosar de evaziune fiscală Prima declarație de avere depusă de Iuliu Udriște datează din anul 2016, când a candidat pentru funcția de consilier județean la Mehedinți. A menționat atunci că deține o cotă parte de aproape 20% dintr-un apartament moștenit în București și încă una dintr-un spațiu comercial din Drobeta - Turnu Severin. Era asociat și acționar la firmele Aurora Trust SA, Proora Impex SA și A&A Realservice SRL. Valoarea acțiunilor și părților sociale erau estimate acum șase ani la peste un milion de lei. Udriște era în acea perioadă director general și președinte al Consiliului de Administrație al societății Aurora Trust SA, companie implicată într-un dosar de evaziune fiscală. Din CV-ul său rezultă că a condus această societate în perioada 2004 - 2020. Pentru funcția de director, era renumerat anual cu aproape 28.000 lei. Adică puțin peste 2.300 lei pe lună. Soția lui, Adriana Udriște, primea un salariu anual de 25.000 lei. Niciunul nu declarase vreun cont bancar. Declarațiile de avere, varză Un an mai târziu, adică în anul 2017, a depus o nouă declarație de avere. În acest document public, Iuliu Udriște a menționat că deținea un BMW fabricat în anul 2010. A adăugat că devenise acționar la societatea Rompan Proiect Service SA. Totodată, își mărise salariul de director general al Aurora Trust de la 28.000 lei anual la 92.000 lei. A mai declarat dividende de 6.894 lei și o chirie de 907 lei. În anul 2018, din declarația de avere a lui Udriște dispare mașina BMW, fără a fi menționată suma de vânzare sau numele cumpărătorului. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil După încă un an, din declarația de avere depusă în 2019 îi dispar părțile sociale de la Proora Impex SA și apare ca asociat la Cosminutza SRL și Cosminutza Deco SRL. Totodată, și-a redus salariul de director general de la aproape 92.000 lei anual la 33.000 lei. Prima declarație de director general al SNAM a fost depusă în februarie 2020. De data aceasta, îi dispar cotele moștenite din apartamentul din București și în spațiul comercial din Drobeta Turnu Severin. Cota-parte din spațiul comercial îi reapare în declarațiile de avere depuse ulterior. Și o Dacie Logan menționată anterior a dispărut din declarația de avere, fără ca Udriște să menționeze conform legii cui și cum a înstrăinat-o. Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa Iuliu Udriște a menționat în declarația de avere depusă în iunie 2021 că a vândut un teren și construcții de la Piscicola Trifești pentru care a primit jumătate din 400.000 de euro, adică 200.000 de euro. Dar banii nu se regăsesc în conturile politicianului pentru că acesta nu are declarat niciun cont bancar. Legislația românească prevede că toate tranzacțiile de peste 10.000 de euro se fac obligatoriu printr-un cont bancar. Mai mult, bunurile vândute nu apar în declarațiile de avere anterioare ale lui Udriște. Totodată, acesta a mai menționat că a încasat dividende pe anul 2020 de la Cosminutza Deco în cuantum de 275.823, după ce a convertit bunurile mobile și imobile. Însă nu a specificat dacă lei, euro sau dolari. Și nici dacă i-a încasat cash. În ultima declarație de avere, depusă în anul 2022, a menționat că a cumpărat două terenuri situate în Mehedinți și Neamț. A mai specificat că soția sa a încasat peste 828.000 de lei, sumă ce reprezenta o primă tranșă din vânzarea unui imobil. Nici această sumă de bani nu apare în vreun cont bancar. Nu știe ce salariu încasează Liberalul Iuliu Udriște primește un salariu lunar de 5.000 de euro brut de la Societatea Națională a Apelor Minerale. În plus, dacă îndeplinește integral indicatorii de performanță, mai primește o componentă variabilă, adică un bonus anual, de până la 12 salarii medii brute. Echivalentul a 15.000 de euro. Întrebat de către Defapt.ro ce salariu încasează lunar și care a fost cuantumul bonusului, Iuliu Udriște nu a știu ce să răspundă. După vreo trei minute de gândire a solicitat un interviu față în față pentru a explica câți bani încasează lunar. Nici la întâlnire nu a știu ce salariu fix are! „Salariul meu este public și în declarația de avere și pe site-ul societății. Așa, iar net este 14 mii….444 lei. Da, 24.000 brut sau 25.000 lei. Sigur e menționat tot venitul în declarația de avere. Salariul este șase salarii medii brute pe ramură. Fixul! Așa scrie în lege”, a răspuns într-un final. Dacă în cazul salariului a fost pe aproape, cert este că nu știe ce sumă a încasat ca bonus. „Componenta variabilă este pe 2021, după o selecție pe 109, și după indicatorii de performanță pe care mi i-am asumat în negocierea cu CA, s-a votat. Componenta variabilă este de 12 salarii medii brute pe an, dacă îndeplinești 100%. Am îndeplinit 80%, nu știu cât am luat. Este menționat în declarația de avere”, a mai spus Udriște. În realitate, bonusul nu a fost menționat în declarația de avere. Dar Agenția Națională de Integritate, condusă de Florin Ionel Moise, nu i-a verificat încă averea, deși ANI a primit o sesizare încă din vara acestui an. Despre toate celelalte nebuloase din declarația de avere (mașini dispărute, terenuri apărute), Udriște a spus, sec, că nu știe ce s-a întâmplat.

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI (sursa: Facebook/Calmus Lucian)
Investigații

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI

O vilă, un apartament și un teren au dispărut din declarațiile de avere ale directorului Lucian Călmuș, de la Direcția Venituri și Încasări Comerciale din cadrul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Anomaliile nu se opresc aici: după ce și-a plătit două credite, s-a trezit cu peste 31.000 de euro într-un cont. Dar și acești bani au dispărut ulterior. În locul lor au apărut alte datorii. Tocmai de aceea, directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI. Cu sau fără legătură cu cele de mai sus, Lucian Călmuș insistă acum ca CNAIR să facă o achiziție majoră de sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere pentru Agențiile de Control și Încasare din toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut s-a cumpărat același tip de sisteme pentru Agenția de Control și Încasare Calafat de la firma Vestra Industry, controlată de afaceristul Valeriu Iftime, finanțatorul echipei de fotbal Botoșani. Promotorul acestei achiziții a fost tot directorul Lucian Călmuș. Sistemele directorului Călmuș Lucian Călmuș lucrează de peste 20 de ani în CNAIR. A început de jos, ca economist, dar în anul 2019 a fost numit Director al Direcției Venituri și Încasări Comerciale. Din această postură coordonează Agențiile de Control și Încasare (ACI) amplasate în toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut, a solicitat ca ACI Calafat să fie dotată cu „sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere”. Conducerea CNAIR s-a conformat și a decis organizarea unei licitații în acest sens. În octombrie 2021, CNAIR a anunțat că a cumpărat sistemul solicitat de Călmuș de la firma Vestra Industry cu suma de 787.000 lei, echivalentul a 157.400 euro. Acest sistem amplasat la ACI Calafat măsoară lungimea, lățimea și înălțimea camioanelor, iar în urma măsurătorilor sunt stabilite taxele de drum pentru vehiculele respective. Până atunci, vehiculele de transport mărfuri care intrau în țară erau măsurate manual cu ruleta. Directorul Lucian Călmuș a făcut în ultima perioadă diligențe pentru a se cumpăra același tip de sisteme pentru majoritatea agențiilor din țară. O achiziție majoră cu un câștigător dinainte știut. Vestra, preferată și de ACI Ilfov Firma Vestra Industry, parte a grupului Elsaco Botoșani, este deținută de Valeriu Iftime în proporție de 40%. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Doru Popa, Ovidiu Jitaru și Petru Parfenov. Valeriu Iftime este cunoscut publicului larg datorită implicării sale în finanțarea clubului de fotbal Botoșani. Dar a finanțat și partidele politice. De exemplu, a sponsorizat Partidul Național Liberal cu suma de 5.000 de lei în noiembrie 2007. Banii au fost plătiți din conturile firmei Elsaco Electronic, o altă firmă din grup. Începând cu ianuarie 2019, societatea Vestra Industry a câștigat nu mai puțin de o sută de contracte publice. Valoarea cumulată a acestora se învârte în jurul sumei de 50 de milioane de euro. Unele dintre cele mai bănoase contracte au fost semnate cu compania Apă - Canal Ilfov. De exemplu, în februarie 2021 s-a semnat un acord-cadru în cuantum de 35 de milioane lei. Cu un an înainte s-a semnat un alt contract, în valoare de peste zece milioane lei. Acționarul majoritar al operatorului regional al serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare din județul Ilfov este Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Thuma Hubert. Soția lui Călmuș, angajată la o firmă care a vândut soft-uri la CNAIR Diana Călmuș, soția directorului Lucian Călmuș, lucrează pentru firma Mida Soft Business, care la rândul ei a avut două contracte cu CNAIR. În aprilie 2019, CNAIR a cumpărat licențe software în valoare de peste 400.000 de euro. Direcția Regională Drumuri și Poduri Constanța, din subordinea CNAIR, i-a atribuit un contract-cadru în valoarea de 127.000 de euro pentru achiziția de cartușe pentru imprimantă. Firma Mida Soft Business este deținută de în mod egal de Florentina și Dumitru Daniel Moruz. În ultimii trei ani, Mida Soft Business a câștigat peste 367 de contracte publice, conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. În anul fiscal 2021, Mida Soft Business a avut o cifră de afaceri de peste 83,5 milioane lei și un profit de peste cinci milioane de lei. Familia Moruz deține prin intermediul societății lor controlul asupra unei alte firme, Else Digital Solutions, dar sunt și asociați minoritari în Evolution Prest Systems. Cea din urmă firmă deține platforma evoMag și este controlată de Pătrașcu Mihai Ispas. Călmuș se ascunde după concediul de creștere a copilului Potrivit CNAIR, într-un răspuns pentru Defapt.ro, “Firma Mida Soft Bussines a avut 2 contracte încheiate cu structura de Resurse Umane din CNAIR, respectiv un contract incheiat în data de 20.11.2017 cu o durată 14 luni și un contract încheiat în data de 14.05.2019, cu o durată 12 luni (mentenanță). Domnul Călmuș Lucian a precizat că este căsătorit din anul 2018, luna septembrie, iar în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2020 soția dumnealui a avut contractul de muncă suspendat, aflându-se în concediu de creștere copil. Precizăm că doamna Călmuș ocupa funcția de agent vânzări, iar începând cu luna octombrie 2021 nu mai este angajata firmei. Domnul Călmuș Lucian a precizat că nu a fost implicat în desfășurarea vreunei proceduri de atribuire finalizată cu încheierea unui contract de către CNAIR cu Mida Soft Business și nu are cunoștință de existența vreunui contract încheiat cu această firmă în legatura cu postul/atribuțiile/activitatea sa desfașurată în companie.” Cum dispar un teren, o vilă și un apartament Declarațiile de avere depuse de directorul Lucian Călmuș ridică numeroase semne de întrebare. În iunie 2020 a menționat în declarația de avere că deține două terenuri în localitatea Tărtășești. Un teren de 302 mp a fost moștenit în anul 1985. Celălalt, în suprafață de 1.400 mp, a fost cumpărat în anul 2018 împreună cu soția sa, Diana Călmuș. Tot în acel an familia Călmuș a cumpărat o vilă la Tărtășești. În pus, pe numele lui Lucian Călmuș se mai aflau două apartamente situate în București, cumpărate în anii 2006 și 2012. Totodată, a declarat credite la bănci în cuantum de 84.000 de euro și 75.705 lei. Dar, un an mai târziu, din declarația de avere a lui Călmuș a dispărut terenul moștenit în anul 1985. Iar după încă un an, nu au mai apărut un apartament din cele două și vila. Nici unul din aceste imobile nu a fost menționat ca înstrăinat în vreun fel. Au dispărut și o parte însemnată din datorii: 28.000 de euro și 75.705 lei. Culmea, Călmuș a mai și pus într-un cont suma de 31.362 de euro. Mult peste veniturile declarate ale familiei, în cuantum de 44.000 de euro anual. Potrivit ultimei declarații de avere, depuse în iunie 2022, și cei 31.362 euro din cont au dispărut. În plus, Călmuș și-a făcut un credit de 50 mii de lei la ING, plus un CAR de 65.000 de lei. CNAIR invocă o "eroare de completare" Potrivit CNAIR, la solicitarea Defapt.ro, “omisiunea declarării vânzării unor bunuri este o eroare de completare. Drept urmare, în data de 26.10.2022 a depus declarație de avere rectificativă, precum și un document justificativ pentru nedeclararea la termen”. CNAIR adaugă că, în declarația de avere rectificativă, “Domnul Călmuș Lucian a menționat că bunurile respective, adică un teren la Târgoviște, de 302 mp și de un apartament la București, cu o suprafață de 36 mp (garsonieră), au fost înstrăinate în ianuarie 2021 și în august 2021, prin contracte încheiate și autentificate la notari publici, prețul fiind încasat prin virament bancar.” Teren vândut de patru ori mai scump Într-adevăr, în declarația de avere rectificativă, Călmuș a menționat că terenul de 302 mp a fost vândut în ianuarie 2021 unui anume Gheorghe Constantin cu suma de 49.000 de euro. Adică cu peste 162 euro pe metrul pătrat. Însă agențiile imobiliare vând terenurile în zonă, cu tot cu utilități, la un preț maxim de 45 de euro pe metrul pătrat. Lucian Călmuș a mai menționat că a vândut apartamentul din București unui anume Petre Constantin cu suma de 46.000 de euro. Vila, între demolare și construcție „În ceea ce privește vila dispărută din declarația de avere, dl. Călmuș menționează că imobilul a fost desființat în baza autorizației de desființare nr.12/27.08.2021 emisă de Primăria Tărtășești demolarea neavând rubrică în formularul declarație de avere. De asemenea, Călmuș Lucian declară că a fost demarată construcția unei locuințe unifamiliale pe locul demolate, în baza autorizației de construcție nr. 37/04.03.2022 emisă de Primăria Tărtășești și că neexistând rubrică în declarația de avere referitoare la imobile în curs de construcție, nu a știut care este modalitatea de declarare a acestora.”, a completat CNAIR. Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI În ce privește achitarea integral a creditelor, CNAIR a explicat că “Domnul Călmuș Lucian a precizat că achitarea celor două credite - la OTP 75.705 lei (sold la data achitării 63.200 lei) și la BCR 28.000 euro (sold la data achitării 9.800 euro) a avut loc astfel : - creditul la OTP a fost achitat prin virament bancar la data de 27.01.2021, utilizând în acest sens suma de 13.219,54 euro din disponibilul de 48.500 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare. - creditul la BCR a fost achitat prin depunere în numerar la casieria sucursalei Grivita, la data de 29.01.2021. S-a utilizat suma de 3.000 euro din disponibilul de 35.280,46 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare și a achitării creditului OTP, suma de 1.500 euro schimb valutar la data de 09.01.2021 din disponibilul in contul de lei salariu, iar diferența până la 9.800 euro a provenit din economiile familiei.” Defapt.ro a solicitat Agenției Naționale un punct de vedere în legătură cu declarațiile de avere ale lui Lucian Călmuș, dar ANI nu a oferit, deocamdată, un răspuns. Prietenul lui Călmuș, contract la Pasajul Domnești Directorul Călmuș este un apropiat al pesedistului Mihai Manea, patronul firmei Tracon și fost prefect de Brăila în regimul Năstase. Acesta are la rândul lui contracte cu CNAIR. În anul 2017, asocierea formată din Straco Grup, Comnord și Specialist Consulting au câștigat contractul de 91,5 milioane lei pentru construcția Pasajului Domnești. Societatea Tracon, patronată de Mihai Minea, figura ca subcontractor. Însă constructorul principal Straco a tergiversate lucrările de la Domnești, motiv pentru care CNAIR a decis ca lucrările să fie continuate de firma fostului prefect. Practic, subcontractorul a preluat întregul contract. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, un alt liberal de frunte de la Ilfov. Recent, pasajul Domnești a fost deschis circulației. CNAIR, roasă de corupție Compania Națională de Administrare a Infrastucturii Rutiere este una din instituțiile roase de corupție din subordinea Ministerului Transporturilor. Ultimul șef săltat de procurorii anticorupție este Florea Dascălu, directorul Direcției Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi. Procurorii anticorupție l-au reținut pentru că ar fi primit mită 37.000 de lei, o sumă derizorie având în vedere contractele de sute de milioane de euro pe care le controla. În schimbul banilor, Florea Dascălu și-ar fi exercitat influența asupra unor funcționari publici și privați pentru a ajuta o firmă să câștige contracte și lucrări de estetică și deszăpezire. „Tot în contul sumei menționate și al foloaselor necuvenite, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspectul ar fi pus la dispoziția aceluiași administrator mai multe date nedestinate publicității, informații menite să îi asigure câștigarea unor licitații organizate de CNAIR”, susțin anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș La începutul anului 2021, într-un alt caz de corupție, DNA a ridicat mai multe documente de la Direcția Regională de Drumuri Craiova. Dar ancheta nu a fost finalizată până în prezent. Însă, câteva luni mai târziu, directorul Bogdan Bratu, zis „domn’ ministru”, a fost acuzat de înșelăciune de Parchetul General. Motivul: în anul 2014, atunci când a fost angajat politic la CNAIR, a prezentat la angajare o diplomă de licență falsă. Corupție a fost și la Regionala Cluj. În urmă cu câteva luni, directorul Eugen Cecan a scăpat în primă instanță de acuzațiile procurorilor DNA, după ce s-a constatat că aceștia au beneficiat ilegal de interceptările SRI. El a fost acuzat de abuz în serviciu în anul 2014 pentru că a folosit în interes personal resursele și angajații DRDP Cluj pentru curățarea unor terenuri ale unei asociații înființate de fii săi. Statul plătește în jur de 1,5 miliarde de euro anual pentru CNAIR Statul român alocă anual în jur de 7,1 miliarde de euro pentru reparea și întreținerea drumurilor naționale și autostrăzilor, dar și pentru finanțarea de noi proiecte. O sumă colosală, în contextul în care România suferă de peste 30 de ani la acest capitol. Zece la sută din această sumă a fost alocată pentru plata celor 630 de angajați. Alte 850 de milioane de lei sunt cheltuite pentru întreținerea sediilor și lucrărilor de reparații. Pentru întreținerea și reparația unor părți din cei 16.578 km de drumuri naționale și autostrăzi administrate de CNAIR se cheltuie anual în jur de un miliard de lei. Restul banilor se duc pe construcția de drumuri noi. Cele mai importante proiecte ale CNAIR CNAIR are în derulare zeci de proiecte pentru construcția de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și variante ocolitare. Cele mai importante proiecte aflate în derulare sunt Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Lugoj – Deva, Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș, Centura de Sud și Nord a Capitalei, Autostrada Ploiești – Buzău, Drumul Expres Craiova Pitești, Drumul Expres Brăila – Galați, dar și podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Inaugurarea acestui pod de peste jumătate miliard de euro ar putea să se realizeze la sfârșitul anului sau în prima parte a anului 2023. Lucrările au fost realizate de asocierea italo-niponă Astaldi – IHI Infrastructure. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat recent că lucrările la primul lot aferent Autostrăzii Sibiu – Pitești au fost realizate în proporție de 90%. Lotul 1 Sibiu – Boița este realizat de firma austriacă Porr pentru suma de 612,65 milioane lei.

Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk (sursa: Twitter/Elon Musk)
Eveniment

Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk

Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk. Averea netă a lui Elon Musk a scăzut marţi sub 200 miliarde de dolari, după ce investitorii au vândut masiv acţiuni Tesla, din cauza temerilor că directorul general şi principalul acţionar al celui mai valoros producător de automobile electrice este mai preocupat de reţeaua de socializare Twitter. Twitter ciugulește Tesla, averea lui Musk Conform datelor Forbes, averea netă a lui Musk se situează la 194,8 miliarde de dolari, o mare parte din ea provenind din participaţia sa de aproape 15% la Tesla, care are o capitalizare bursieră de 622 miliarde de dolari. Din aprilie, când Musk a făcut oferta pentru Twitter, Tesla a pierdut aproape jumătate din capitalizarea sa bursieră, iar averea sa netă a scăzut cu 70 de miliarde de dolari. Investitorii au renunţat la acţiuni Tesla, fiind îngrijoraţi că Musk va vinde din nou acţiuni, după ce a cedat titluri de aproape 15 miliarde de dolari. Luna trecută, Musk a finalizat tranzacţia de 44 miliarde de dolari pentru achiziţionarea Twitter cu împrumuturi de la bănci de 13 miliarde de dolari şi angajamente privind capitalul de 33,5 miliarde de dolari. Musk, tot cel mai bogat din lume Acum, investitorii sunt îngrijoraţi că Musk nu va mai putea sprijini suficient Tesla, într-un moment în care compania majorează producţia de automobile electrice şi se confruntă cu o concurenţă în creştere. "Se pare că Elon Musk alocă 100% din timpul său companiei Twitter şi ar putea avea nevoie de mai mult capital," a apreciat Jay Hatfield de la Infrastructure Capital Management. Citește și: Unde se aflau jet-urile private folosite de Elon Musk când miliardarul era dat ca prezent la castelul de la Bran Averea netă a lui Musk, cel mai bogat om din lume, este cu aproximativ 40 miliarde de dolari mai mare decât a celui clasat pe locul doi - Bernard Arnault - deţinătorul LVMH, cel mai mare grup de lux din lume. Marţi, acţiunile Tesla au scăzut cu 2%, la 193,7 dolari.

Metoda "împrumutul": cum justifică aleșii averile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Metoda "împrumutul": cum justifică aleșii averile

Metoda "împrumutul": cum justifică aleșii averile. Abia ce a scăpat de precedenta confruntare cu inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate, edilul Ionel Vatamanu s-a trezit cu altă belea pe cap. Metoda "împrumutul": cum justifică aleșii averile Primul dosar a făcut, totuşi, o victimă colaterală: fosta secretară a Primăriei Tg. Frumos. De data asta, ANI nu l-a mai aşezat în categoria incompatibililor şi nici în a celor aflaţi în conflict de interese. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Ci l-a trimis direct la Parchet şi la Fisc. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră