vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: aur

479 articole
Politică

Rectorul SNSPA cere ca AUR să rămână fără subvenție

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, cere ca AUR să rămână fără subvenție de la buget: „Solicit (...) blocarea accesului la fondurile publice a tuturor partidelor și politicienilor care trădează interesul național, pentru a promova agenda Kremlinului, la Bucureşti”, a scris Pricopie într-un mesaj publicat pe site-ul universității. Acesta a mai cerut, în trecut, investigarea în Parlament a legăturilor AUR cu Moscova. AUR, 2020: „Suntem singurii care nu vor lua acești bani pentru partid” Pricopie s-a referit la afirmația premierului Republicii Moldova, Dorin recean, care a spus că George Simion „face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova”. Citește și: Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, sugerează că liderul AUR lucrează pentru Moscova: „George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova” Datele de pe site-ul Autorității Electorale Permanente arată cî, în 2022, AUR a beneficiat, de la buget, de o subvenție de 19,998 milioane de lei, iar în 2023 de 17,885 milioane de lei. AEP arată că 5% din cheltuielile pe 2023 au fost pentru propaganda partidului, 5% pentru sondaje, 28% pentru activități politice și puțin sub 5% pentru angajații partidului. În decembrie 2020, AUR se lăuda, pe Facebook, că nu va accesa această subvenție: „Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, suntem singurii care nu vor lua acești bani pentru partid. În plus, în perioada imediat următoare, vom iniția o lege prin care să fie oprit acest jaf din banii publici”. Rectorul SNSPA cere ca AUR să rămână fără subvenție „Cred că a sosit momentul să vedem cum şi oamenii din fruntea Statului Român au aceeaşi credință și acelaşi curaj de a apăra ȚARA de atacurile propagandistice și destabilizatoare lansate de regimul criminal de la Moscova. George Simion, declarat oficial agent al Moscovei în Republica Moldova și Ucraina, pseudo-partidul său, numit ironic «AUR», și corul de susținători (inclusiv cei din presă) trebuie să facă obiectul unei investigații pentru încălcarea Constituției și legilor României. Trădarea de țară este o faptă deosebit de gravă, iar autoritățile române au obligația să facă lumină și să dea mai multe detalii despre cei care fac jocul Rusiei în România și în regiune. Revin la apelul meu din 29 ianuarie 2024 și solicit – pentru a patra oară – investigarea de către Parlamentul României a acestor fapte deosebit de grave și blocarea accesului la fondurile publice a tuturor partidelor și politicienilor care trădează interesul național, pentru a promova agenda Kremlinului, la Bucureşti. Presa ar trebui să fie mult mai responsabilă față de ea însăși și să denunțe trompetele propagandistice de tip KGB-ist, care își spun «jurnaliști». Maia Sandu a avut curajul să închidă Sputnik Moldova și alte zeci de site-uri media, controlate de Moscova. Vom avea și noi curajul să identificăm «purtătorii de cuvânt» ai Kremlinului la București – de fapt, îi știm ! – și să blocăm amplul exercițiu de propagandă derulat în spațiul media românesc ṣi îndreptat împotriva Poporului Român?”, a afirmat Pricopie.

Rectorul SNSPA cere ca AUR să rămână fără subvenție Foto: Facebook
Ciuhodaru, salariu uriaș de la spitalul Iași, deși lucra și la Bruxelles Foto: Facebook
Eveniment

Ciuhodaru, salariu uriaș de la spitalul Iași, deși lucra și la Bruxelles

Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, recent transferat la AUR, a câștigat un salariu uriaș de la Spitalul Clinic De Urgenta Prof. Dr. Nicolae Oblu Iasi, deși el lucra și la Bruxelles și Strasbourg: potrivit ultimei sale declarații de avere, el a câștigat în anul fiscal 2022 nu mai puțin de 235.802 lei de la acest spital de stat. Citește și: Care este adevăratul motiv pentru care Șoșoacă și-a suspendat soțul nr.3 din partid. Silvestru Șoșoacă fusese promovat prim-vicepreședinte al SOS România În septembrie 2019, Reporter Iași scria: „CIUHODARU, DAT DISPĂRUT: căutați-l pe doctorul cu normă întreagă la Neuro, unde nu vine cu săptămânile. Lăcomia unui europarlamentar”. „Ciuhodaru o fi plătit după pontaj, dar acesta arată scriptic faptul că medicul își face norma în fiecare lună. De aproape doi ani, salariul lunar al acestuia este de circa 13.000 de lei net, corespunzând unei norme întregi”, scria această publicație. Ciuhodaru, salariu uriaș de la spitalul Iași, deși lucra și la Bruxelles Pe de altă parte, în același ani fiscal, 2022, Ciuhodaru a primit de la Parlamentul European 165.00 de euro. În plus, el a avut timp și de activități didactice, primind de la Universitatea Apolonia suma de 2.457 de lei. Declarațiile de avere arată că, în timp ce era europarlamentar, salariul să de la spitalul de stat din Iași a crescut: în anul fiscal 2020 a primit 204.891 de lei, inclusiv „urgențe” și „gărzi”. Tudor Ciuhodaru a fost ales deputat, prima oară, în 2008, când era membru în Partidul Conservator, condus de Dan Voiculescu. În 2012 a fost reales pe listele PP-DD, formațiunea lui Dan Diaconescu, dar în 2015 s-a mutat la UNPR, iar ulterior la PSD, pe listele căruia a fost ales europarlamentar în 2019. Azi, medicul a fost anunțat drept candidat al AUR la Primăria Iași. Prin înscrierea sa în AUR partidul lui George Simion va avea reprezentanți în secțiile de votare la alegerile europarlamentare.

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC

Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC. 217,57 milioane dolari. Cu atât a crescut valoarea acțiunilor Gabriel Resources Ltd. în ultimele 18 zile, timp în care premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a anunțat în repetate rânduri că România a pierdut procesul în dosarul Roșia Montană. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Culmea, deși premierul Marcel Ciolacu a insistat că o decizie în acest caz va fi anunțată până la data de 10 februarie, documentele oficiale arată că aceasta va fi emisă până pe 12 martie 2024. Compania canadiană Gabriel Resource a dat în judecată România la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID), acolo unde a cerut despăgubiri de 3,3 miliarde de dolari. Peste un miliard de acțiuni Compania canadiană Gabriel Resources Ltd are listate 1.036.063.840 de acțiuni, conform datelor de pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a variat între 0,41 și 0,46 dolari în prima lună a anului 2024. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Pe 31 ianuarie 2024, o acțiune Gabriel Resources se tranzacționa la prețul de 0,45 dolari. Valoarea cumulată a acțiunilor era la aceea dată de peste 466,22 milioane de dolari. În seara zilei de 31 ianuarie au început să curgă știrile despre procesul de la Washington dintre Gabriel Resources și România. Toate publicații au anunțat la unison că România a pierdut procesul și ar urma să plătească despăgubiri de minimum două miliarde de dolari. Premierul a insistat că România a pierdut Informațiile pe surse transmise de Guvernul României și Ministerul Finanțelor arătau că decizia oficială ar urma să fie emisă pe data de 10 februarie 2024. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM O zi mai târziu, pe 1 februarie, premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri. "Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. (…) În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem instanţa ce sumă va hotărî", a declarat premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu a crescut acțiunile Gabriel - RMGC În urma acestor declarații oficiale, acțiunile Gabriel Resources au început să crească semnificativ pe Bursa din Toronto. Prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 la 0,57 dolari în data de 2 februarie, zi în care s-au tranzacționat peste 807.000 de acțiuni. De aproape 20 de ori mai mult față de 31 ianuarie, atunci când s-au tranzacționat doar 41.290 de acțiuni. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu Tot pe 2 februarie, compania Gabriel Resources a anunțat pe Bursa din Toronto că o decizie în dosarul Roșia Montană ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. "Gabriel ia act de creșterea recentă a prețului acțiunilor sale și a volumului de acțiuni tranzacționate. Gabriel nu are cunoștință de nicio decizie a Tribunalului sau de momentul în care va fi emisă aceasta și așteaptă o comunicare suplimentare din partea ICSID în acest sens. O dată primit, Gabriel va anunța piața fără întârziere", se menționează în comunicatul emis de Gabriel Resources. Creștere cu 217 milioane de dolari Mai mult, și în comunicatele anterioare ale companiei canadiene se menționa că decizia ar urma să fie emisă până la data de 12 martie 2024. Cu toate acestea, în următoarele zile, premierul Marcel Ciolacu a insistat în repetate rânduri că decizia va fi emisă până pe 10 februarie. În acest context, acțiunile Gabriel Resources au atins un vârf de 0,64 de dolari pe acțiune în data de 8 februarie 2024. Valoarea acțiunilor au scăzut pe 9 februarie la 0,57 dolari pe acțiune. Vineri, 16 februarie, valoarea unei acțiuni Gabriel Resources a crescut la 0,66 dolari. Atunci s-au tranzacționat 255.134 de acțiuni. La acest preț, valoarea celor peste 1,036 miliarde de acțiuni a depășit suma de 688,744 milioane de dolari. Ceea ce înseamnă o creștere de peste 217,57 milioane dolari.

Bittman ar putea fi candidatul AUR la primăria Sectorului 1 Foto: Facebook
Politică

Bittman ar putea fi candidatul AUR la primăria Sectorului 1

Solistul trupei Holograf, Dan Bittman, ar putea fi candidatul AUR la primăria Sectorului 1, afirmă surse politice citate de Pro TV. În perioada pandemiei de coronavirus, s-a declarat antivaccinist, deși presa a scris că, de fapt, el s-ar fi vaccinat. Citește și: Șoșoacă și-a suspendat al treilea soț din funcția de prim-vicepreședinte al SOS România. În noiembrie, ea a fost filmată când îl certa și-l claxona, fiindcă nu știa PIN-ul cardului Bittman ar putea fi candidatul AUR la primăria Sectorului 1 Pro TV susține, acum, că AUR ar măsura intenția de vot în cazul său. „Partidul lui George Simion vrea să-l susțină pe artistul Dan Bittman la Primăria Sectorului 1. AUR îl testează în sondaje pe cunoscutul actor Dan Puric pe care, potrivit unor surse, ar vrea să-l promoveze pentru funcția supremă în stat”, afirmă site-ul acestui post de televiziune. „Dan Bittman, solistul trupei Holograf, va candida la Primăria Sectorului 1 al Capitalei, din partea Partidului Ecologist Român (PER), al cărui membru este de doi ani”, anunța Mediafax în martie 2008. Ulterior, această candidatură nu s-a mai concretizat. În 2018, Bittman a devenit celebru prin odele aduse primarului PSD Daniel Florea. „Doamnelor şi domnilor, în aplauzele dumneavoastră, vreau să-l invit în scenă, pe domnul primar al Sectorului 5, domnul Daniel Florea!” ”Dom’ primar, dar văd că... merge bine treaba aici, în Sectorul 5, nu ştiu... Extraordinar, toată lumea-i fericită”, spunea el în 2018. După eveniment, pentru postul de prezentator, lui Dan Bittman i-au intrat în cont 11.000 de euro, bani plătiți de cetățenii sectorului 5. În plus, trupa Holograf a mai primit încă 11.000 de euro, plus TVA. În 2021, fostul solist al Holograf a contestat puternic restricțiile din pandemie. „Pandemia a fost puțin pusă la cale. Ne-au păcălit în toate felurile”, spunea el în 2021.

Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion Foto: Captură video
Eveniment

Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion

Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion: moderatoarea Anca Alexandrescu se declară deschis de partea celor doi lideri politici. Moderatoarea afirma, în timpul unei emisiuni, că “în curând o să avem toți cipuri în cap așa“. Citește și: Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana. A început afirmând „O să fiu sincer”, iar la final nu a făcut nimic din ceea ce a promis CNA a sancționat postul cu o banală somație. “N-au decât să mă amendeze, dar eu sunt de acord cu acest tip de abordare, cu îndemnul, al doamnei Șoșoacă, al domnului Simion și a altora care îndeamnă la nesupunere civică. Păi e singura variantă în care putem să rezistăm“, a mai spus Anca Alexandrescu, în direct, într-o emisiune a postului Realitatea TV, potrivit transcrierii CNA. Înainte de a fi moderatoare TV, ea a fost consultant politic și a lucrat pentru Victor Ponta și Liviu Dragnea. Întreaga emisiune analizată de CNA a fost dominată de propaganda AUR, principalul invitat fiind europarlamentarul Chris Terheș, ales pe listele PSD, în 2019, dar care acum va candida pentru AUR. În emisiune mai era invitat Mugur Mihăescu, și el candidat AUR la la Parlamentul European. Ce afirmații s-au făcut în emisiune, potrivit transcrierii CNA: Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion Chris Terheș: “Așadar, astăzi am trăit un moment istoric în care drepturile și libertățile tuturor europenilor sunt efectiv puse la index. Se dorește implementare a unui sistem de monitorizare în masă a populației (...) Voi vedeți că oamenii ăștia efectiv se joacă cu viețile noastre și cu drepturile noastre. Păi, la fel au făcut și cu vaccinurile“. Mugur Mihăescu: “Ne pune crotali în urechi așa ca... dacă la vaci și la oi trebuie să ai o foarte bună...“ Anca Alexandrescu: “În curând o să avem toți cipuri în cap așa. Am văzut o declarație chiar aici la noi, la București“. Mugur Mihăescu: “Nu mai suntem populație, suntem șeptel. Ne transformăm din populație europeană în șeptel european“. Anca Alexandrescu: “A dat foarte bun exemplul domnul Terheș: Vaccinați-vă că e sigur și eficient! A, că ați constatat după trei ani că nu e nici sigur, nici eficient și că mor unii pe capete, aia e“. Anca Alexandrescu: “Deci, pe noi să facă experimentele. Că asta urmează... și următorul exact despre asta e vorba“ În emisiune, unii dintre invitați au sugerat ca România să iasă din UE și să se reorienteze spre grupul BRICS, din care fac parte China comunistă și Rusia. În timpul dezbaterii, pe ecran rulau titluri precum: “SCANDAL ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN DIN CAUZA PORTOFELULUI DIGITAL“; “ACUZAȚII GRAVE, CUM VOR SĂ NE ÎNGRĂDEASCĂ DREPTURILE“; “EUROPARLAMENTAR: SE VREA MONITORIZAREA POPULAȚIEI ÎN MASĂ“; “MINCIUNA CU PORTOFELUL DIGITAL, CINE VREA CONTROL TOTAL“.

Caramitru, apel la menținerea coaliției PSD-PNL și susținere pentru Geoană Foto: Facebook
Politică

Caramitru, apel la menținerea coaliției PSD-PNL susținere Geoană

Andrei Caramitru, apel la menținerea coaliției PSD-PNL și susținere pentru Geoană, la președinție: „Dacă coaliția de rupe, la sfârșitul anului vor avea aur la guvernare”, a scris acesta pe Facebook. Caramitru a fost, în 2019, consilierul lui Dan Barna, pe atunci președintele USR. Citește și: Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana. A început afirmând „O să fiu sincer”, iar la final nu a făcut nimic din ceea ce a promis Caramitru arată că principala problemă este legată de faptul că cele două partide nu se pot înțelege asupra unui candidat comun la prezidențiale. „De ce nu il sustin și unii și ăilalți pe Geoană de exemplu - mi se poate explica logic? Și așa e echilibru și tot și oricum e super sus în sondaje ? Sau pe altcineva «neutru» între cele 2 partide?”, a afirmat acesta. Caramitru, apel la menținerea coaliției PSD-PNL și susținere pentru Geoană „Este o prostie de nivel cataclismic ca PSD și PNL nu se pot înțelege și riscă să arunce coaliția în aer. Știu - îmi veți spune ca e USL FSN și ca nu sunt buni. Ca sunt hoți huo ! Ok da, știm. Însă - daca nu e coaliția asta - hai să vedem alternativele (PNL și usr fiind jos în sondaje și vor rămâne fix așa): - PNL+usr nu are cum să ajungă la 50%, în nici un scenariu (sunt partidele mici din cele 4 mari). - deci alternativele sunt sau PSD+aur sau PNL+aur ok???? Asta veți avea în loc de PSD+PNL timp de 4 ani… Deci - dacă coaliția de rupe - prostii vor aplauda - dar la sfârșitul anului vor avea aur la guvernare !!!!! Bravoooo băieți ! Ați înfrânt !!!! Fix în mijlocul unui război și haos total. Bravo ! Ne ducem în cap ! Prostia e ca toată tema circului e - cine să fie candidat la prezidențiale. Realitatea e ca nici unul din cei doi candidati ai celor 2 partide nu are sanse sigure, deloc deloc. Deci ei ca persoane ar pica daca pierd, dispar. Risc maxim. De ce nu il sustin și unii și ăilalți pe Geoană de exemplu - mi se poate explica logic? Și așa e echilibru și tot și oricum e super sus în sondaje ? Sau pe altcineva “neutru” între cele 2 partide? Ah ca nu ai control 100%? Nu poți avea oricum. Ghinion. Dar mă rog. Bezna minții. Negociere de bambilici. O rușine”, a scris Andrei Caramitru. Negocierile dintre PSD și PNL se vor relua vineri, dar mai mulți lideri ai celor două partide au apreciat că sunt șanse extrem de mici să se ajungă la un acord.

Deputatul PSD Ostaficiuc se mută la AUR Foto: Facebook
Politică

Deputatul PSD Ostaficiuc, celebru pentru războiul cultural cu cartea „Marele Uriaș Prietenos” de Roald Dahl, se mută la AUR. El este absolvent al școlii de electricieni

Deputatul PSD Marius Ostaficiuc, celebru pentru războiul cultural cu cartea „Marele Uriaș Prietenos” de Roald Dahl, se mută la AUR. El şi-a dat miercuri demisia din Partidul Social Democrat. Citește și: Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana. A început afirmând „O să fiu sincer”, iar la final nu a făcut nimic din ceea ce a promis Ostaficiuc și Ciolacu, pe care acum îl insultă Foto: Facebook Pe Facebook, deputatul a scris că pleacă din PSD pentru că nu se mai simte compatibil cu „oameni care n-au demonstrat nimic şi care confundă politicul cu businessul''. El a recunoscut că se află în negocieri cu AUR, pentru a se înscrie în acest partid. Deputatul PSD Ostaficiuc se mută la AUR În 2021, Marius Ostaficiuc a obținut o celebritate de moment când s-a aflat că a sesizat Oficiul pentru Protecția Consumatorului (OPC) că a găsit în cartea „Marele Uriaș Prietenos” de Roald Dahl „cuvinte care nu există” și „greșeli gramaticale”. OPC i-a dat dreptate și a decis interzicerea comercializării cărții și amendarea librăriei cu 1.000 de lei. Inspectorul OPC a ajuns la concluzia că: „Produsul reclamat «Marele Uriaș Prietenos», Editura Grupul Editorial Art, conține greșeli gramaticale, dezacorduri, ceea ce se evidențiază, de exemplu, la pagina 47 «eu e plin de zbuciumeală», «tu ascultă tot ce zice eu». Nu există nici o informare prealabilă în prefață, că această carte cuprinde greșeli gramaticale și dezacorduri care să informeze consumatorul. Este un produs neconform, ceea ce contravine art. 7 lit b din OG 21/1992 și se sancționează conform art. 50 al.1 lit c din OG 21/1992”. De fapt, în volum, autorul face în mod intenționat ca personajul principal să vorbească împleticit și în dezacorduri, de unde și stângăciile în exprimare care au conturat personajul îndrăgit atât de cititori, cât și de spectatorii unui film făcut pe baza cărții. Instanța de judecată a anulat sancțiunea dată de OPC, de 1.000 de lei, editurii ART. Datele publice arată că, în 1995, Marius Ostaficiuc absolvea o școală profesională de electricieni. În 2017, după 22 de ani, absolvea Colegiul Național de Apărare. În 2020, a devenit deputat PSD. Între 1992 și 1995, Ostaficiuc a absolvit Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida" din Iași. Era, oficial, electrician a fost și angajat la ce se numea atunci RENEL. Trei ani mai târziu, totuși, mai primea o diplomă: cea de bacalaureat, la Liceul Teoretic "Emil Racoviță" din Iași. Ulterior, deputatul a făcut o facultate și a acumulat nu mai puțin de trei mastere.

AUR, racolări importante de Valentine's Day (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

AUR, racolări importante de Valentine's Day

AUR, racolări importante de Valentine's Day. Deputatul PSD Marius Ostaficiuc și medicul Tudor Ciuhodaru, fost PSD, au fost prezentaţi miercuri oficial de către George Simion, şeful partidului, ca fiind membri ai partidului. AUR, racolări importante de Valentine's Day "De Ziua Îndrăgostiţilor avem o surpriză pentru cuplul minune Nicu-Marcel: peste 150 de primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni din PNL şi PSD au venit alături de noi, în semn de protest faţă de negocierile pentru comasarea alegerilor", a transmis Simion. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC O parte din ei au participat la conferinţa de presă susţinută de AUR în faţa Parlamentului. Informația că Marius Ostaficiuc își pregătește plecarea din PSD circulă în culisele politice locale de puțină vreme. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC

Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC. 314 tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât au estimat canadienii de la Roșia Montană Gold Corporation că ar putea extrage timp de 16 ani din zăcământul aurifer de la Roșia Montană din Munții Apuseni. Aurul valorează mult, dar e în pământ Doar valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă peste un miliard de euro pentru argint. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Chiar dacă au făcut studii timp de nouă ani, în perioada 1997 – 2006, reprezentanții RMGC susțin că valoarea întregului zăcământ nu este exactă. Aceștia nu exclud ca întreaga cantitate de aur și argint să crească substanțial. La Roșia Montană există și alte tipuri de metale, dar acestea nu pot fi exploatate și valorificate economic pentru că se află în concentrații prea mici. De la romani la Frank Timiș Zăcământul de aur de la Roșia Montană a fost exploatat timp de aproape 2.000 de ani. După 1989, mina a fost închisă. Apoi a venit controversatul afacerist Frank Timiș. Acesta a avut nevoie de doi ani pentru a pune mâna pe aurul de la Roșia Montană. În anul 1997, statul român, prin Regia Autonomă a Cuprului Deva, rebotezată Minvest SA, s-a asociat cu Gabriel Resources Limited, firma lui Frank Timiș, pentru a fonda societate mixtă Euro Gold Resources SA. Noua societate, la care statul este acționar cu 19,31%, și-a schimbat denumirea în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) în anul 2001. Un gram și jumătate de aur la o tonă de munte Între timp, canadienii au explorat îndeaproape zăcământul aurifer de la Roșia Montana. Datele făcute publice de aceștia arată că de la Roșia Montană s-ar putea extrage 215 milioane tone de minereu cu un conținut mediu de 1,46 g/t aur şi 6,9 g/t argint. Adică în jur de 314 tone de aur și 1.480 de tone de argint. "Calculul de rezerve se bazează pe un program foarte elaborat de cercetare în urma căruia s-au prelevat 191.320 de probe din foraje, reţele subterane şi de la suprafaţă. Am putea spune că acest zăcământ se cunoaşte în cel mai mic detaliu şi totodată că este cel mai extins program de cercetare a unui zăcământ care s-a realizat vreodată în România. Fiecare metru probat a fost analizat pentru aur și argint. Baza de date, care conţine peste 400.000 de analize, a fost verificată de experţi independenţi, atât din România cât şi din străinătate", conform informațiilor făcute publice de reprezentanții RMGC. Roșia Montană: aurul rămâne la RMGC Prețul aurului pe bursele internaționale este în continuă creștere. Ultimele date arată că un gram de aur se tranzacționează cu aproximativ 60 euro. La uncie, aurul atinge în această perioadă un preț în jur de 1.860 de euro. În cazul în care întreaga cantitate de aur de la Roșia Montană ar fi vândută la prețul zilei, Roșia Montană Gold Corporation ar încasa nu mai puțin de 18,8 miliarde euro. Argintul este mult mai ieftin pe piețele internaționale, deși foarte mulți au început să investească în acest metal prețios. Pe piețe internaționale se tranzacționeză în prezent cu 663 de euro kilogramul. Dacă ar fi vândută și întreaga cantitate de argint, adică cele 1.480 tone estimate a fi conținute în zăcământul de la Roșia Montană, RMGC ar obține încă 982 milioane de euro. Cumulat, Roșia Montană Gold Corporation ar obține în jur de 20 de miliarde de euro pe aurul și argintul de la Roșia Montană. Statului român i-ar reveni 19,31% din profitul obținut după scăderea cheltuielilor. Iar cheltuielile miniere nu sunt deloc mici. Pe de altă parte, RMGC trebuie să plătească și redevență în valoare de 6% din cantitatea de aur scoasă. Adică, raportat la 20 de miliarde de euro, ar fi vorba de 1,2 miliarde de euro din redevențe. Dar, atenție, redevențele ar fi încasate numai din momentul scoaterii primului gram de aur, anual. Metale (prea) rare Care este cantitatea reală de aur și argint în zăcământul de la Roșia Montană nu se știe cu exacitate, chiar dacă au fost prelevate 191.320 de probe. Pe site-ul RMGC au fost postate întrebările puse de cetățeni în urma unor dezbateri publice. Reprezentanții companiei au răspuns la una dintre întrebări că "zăcământul Roşia Montană prezintă un bun potenţial de creştere a resurselor şi rezervelor cunoscute, dar pentru promovarea acestora la un grad ridicat de cunoaştere este necesară efectuarea unor programe de cercetare adiţionale, care trebuie sa obţină avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale". Aceleași probe din foraje arată că la "Roşia Montană nu se cunosc alte metale, pe lângă aur şi argint, în concentraţii suficient de importante pentru a fi exploatate şi valorificate economic". Reprezentanții RMGC susțin că "acestă afirmaţie este susţinută de datele obţinute în urma analizării a 47 de elemente şi efectuării a numeroase studii petrografice. Precizăm că în cea mai mare parte concentraţiile de elemente se încadrează în fondul natural al scoarţei terestre: U (1,43 ppm conţinut mediu la Roşia Montană faţă de 3,7 ppm în scoarţa terestră), Th (6,07 ppm faţă de 18 ppm), Sr (95,4 ppm faţă de 125 ppm), Mo (1,27 ppm faţă de 1,5 ppm), In (0,05 ppm faţă de 0,1 ppm), Ge (0,21 ppm faţă de 1,5 ppm) etc.".

Podul de la Brăila, garantat AUR (sursa: Faceboo/Enache Ionut-Cristian, Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Podul de la Brăila, garantat AUR

Podul de la Brăila, garantat AUR. Compania italiană Webuild, fostă Astaldi, nu a respectat rețeta asfaltului și tehnologia de turnare a acestuia pe podul suspendat de la Brăila. Iar blocurile de ancoraj sunt pline de fisuri și infiltrații ale apei. Obligația sesizării în fază incipientă a tuturor neregulilor la această lucrare de peste 2,5 miliarde lei îi revine lui Cristian Enache, fost șef al AUR Prahova, desemnat responsabil de proiect de conducerea CNAIR încă din anul 2018. Citește și: EXCLUSIV Fiul unei membre din comisia CNAIR de licitație pentru podul de la Brăila, angajat la terminarea facultății de constructorul podului ca responsabil de calitatea lucrării La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Enache a declarat că problemele cu asfaltul sunt "insignifiante" dacă sunt raportate la valoarea totală a proiectului. Cu toate acestea, angajatul CNAIR susține că asfaltul turnat, conform testelor, era în conformitate cu toate standardele în vigoare, deși, în urma unei expertize, s-a constat contrariul. Responsabil de proiect din 2018 Cristian Enache a fost desemnat responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila" de la începutul anului 2018 de către conducerea CNAIR. Din această postură, Enache trebuia să știe de toate problemele ivite pe șantier. Și anume: dacă materialele folosite de antreprenor corespund standardelor de calitate, care este frecvența testelor, ce lucrări sunt prost făcute, etc. La constatarea celei mai mice erori sau nereguli, Enache era obligat să o raporteze managerului de proiect. Adică superiorului său din cadrul CNAIR. Enache: Problemele "nu sunt chiar așa grave" DeFapt.ro l-a întrebat pe Cristian Enache dacă a raportat conducerii CNAIR problemele apărute la podul suspendat de la Brăila. Enache nu a stat pe gânduri și a răspuns: "Da, dar nu știu despre ce probleme vorbiți. Problemele care apar și prin presă? Da, toată lumea știe despre ele. Dar nu sunt probleme foarte mari. Nu sunt chiar așa de grave.". Chiar dacă a încercat să minimalizeze neregulile constatate după inaugurarea podului, Cristian Enache a spus că nu este normal să existe fisuri în asfalt și infiltrații de apă. "Raportat la valoarea de contract acceptată, valoarea uzurii este foarte mică. Este insignifiantă. Are o valoare foarte mică și este o greseală a antreprenorului, nu a companiei (CNAIR – n.r.). Sunt făcute revendicări în sensul acesta. Beneficiarul a făcut revendicări", a spus Cristian Enache, încercând o nouă minimalizare a dezastrului de la Brăila. Asfaltul a fost prost, laboratoarele au zis că e bun Legat de deterioarea asfaltului și de fisurile apărute în acesta după inaugurarea podului, Cristian Enache a precizat că a raportat aceste nereguli atunci când au apărut. O expertiză realizată ulterior arăta că rețeta folosită de constructorul Webuild pentru mixturile bituminoase nu a fost una corectă. Cristian Pistol, șeful CNAIR, declara în noiembrie 2023 că "antreprenorul și supervizorul lucrării nu au respectat rețeta, nu au respectat producerea și așternerea așa cum ar fi trebuit". Întrebat cum de nu a sesizat că firma Webuild nu a respectat rețeta pentru mixturi bituminoase, Cristian Enache a menționat că a verificat calitatea materialelor folosite. "Avem laboratoarele din șantier. Testele făcute la acel moment confirmau că materialele sunt în conformitate cu standardele în vigoare", a spus acesta. Podul de la Brăila, garantat AUR La aproape doi ani după ce a devenit responsabil de proiectul "Podul suspendat de la Brăila", Cristian Enache a candidat pentru un post de consilier local la Tinosu, o localitate din județul Prahova, din partea AUR. Inițial, a deținut funcția de vicepreședinte al filialei AUR Prahova. Apoi, din noiembrie 2021, a preluat funcția de președinte al AUR Prahova de la Mihai Cucu. Potrivit filialei prahovene a AUR, "Cristian Enache nu mai ocupă funcția de Coordonator al filialei județene Prahova a Alianței pentru Unirea Românilor din data de 01.06.2023". În cadrul unei conferințe de presă din martie 2023, Cristian Enache a criticat autoritățile care sunt permisive cu antreprenorii străini. "Antreprenorii străini vin cu partea de management și subcontractează lucrările altor firme, la care se adaugă lipsa forței de muncă și mobilizarea în cadrul șantierului", a spus Cristian Enache făcând referire la contractele atribuite de CNAIR, dar fără a menționa direct numele companiei de stat care îi plătește anual un salariu de aproape 100.000 de lei. Întrebat de DeFapt.ro despre vechimea sa în AUR, Enache a închis telefonul.

 Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu

Un sondaj INSCOP arată că Victor Ponta are cotă de încredere mai mare decât șeful său de la Guvern, premierul Marcel Ciolacu, iar Diana Șoșoacă l-a depășit pe George Simion. Pe de altă parte, sondajul arată că peste jumătate dintre cei chestionați nu au auzit de Cătălin Drulă. Citește și: Nicuşor Dan: Am încredere că publicul de dreapta va vota împotriva PSD; la alegeri cu un tur, doi candidaţi contează Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda News.ro în perioada 16 - 24 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului este de 1.100 de persoane, iar eroarea de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%. Ponta are cotă de încredere mai mare decât Ciolacu Scretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană şi primarul Clujului Emil Boc au peste 30% cotă de încredere în rândul românilor, urmaţi de fostul premier Victor Ponta - 24,1%, de liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu - 20,5%, Gabriela Firea, Cristian Diaconescu, Diana Şoşoacă, George Simion, Nicolae Ciucă şi Cătălin Drulă. Klaus Iohannis este personalitatea cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 98.9% dintre respondenţi declarând că au auzit de el. Şeful statului este urmat de: Diana Şoşoacă cu o notorietate de 96.7%, Victor Ponta cu 95.7%, Marcel Ciolacu cu 93.9%, Gabriela Firea cu 91.7% şi Emil Boc cu 90.7%. 89.6% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de Mircea Geoană, 84.4% că au auzit de liderul liberal Nicolae Ciucă şi 82.3% de liderul AUR George Simion. Cristian Diaconescu beneficiază de o notorietate de 68.2%, liderul USR Cătălin Drulă de 43.6%, iar Remus Pricopie 23.5%. „În acest clasament, obsevăm că doar doi lideri politici trec pragul de 30% încredere foarte multă şi destul de multă. Atât Mircea Geoană, cât şi Emil Boc revin după perioade grele de prăbuşire politică, ambii trecând prin procese consistente de reinventare, departe de scena politică naţională, unul performând pe scena internaţională, iar celălalt în administraţia locală. Acest lucru confirmă faptul că majoritatea românilor sunt foarte exigenţi faţă de actualii lideri de partide politice, aflaţi în prim-planul dezbaterii publice, preferând în schimb personalităţi mai puţin active în politica naţională, dar cu rezultate în domeniile lor de activitate”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Pensionarul special Coarnă și-a dat demisia din AUR Foto: Facebook
Politică

Pensionarul special Coarnă și-a dat demisia din AUR

Pensionarul special Dumitru Coarnă și-a dat demisia, cu scandal, din AUR: „Împreună cu colegii din AUR Călărași am decis, în unanimitate, să demisionăm din partid”, a scris, pe Facebook, fostul lider al unui sindicat al polițiștilor.În 2020, el a fost ales deputat pe listele PSD. Citește și: Nicuşor Dan: Am încredere că publicul de dreapta va vota împotriva PSD; la alegeri cu un tur, doi candidaţi contează În 2022, Coarnă a demisionat din PSD, iar în iunie 2023 a început să activeze în grupul parlamenta al AUR. El este pensionar special, având o pensie anuală de peste 65.000 de lei, la 59 de ani. Pensionarul special Coarnă și-a dat demisia din AUR „Împreună cu colegii din AUR Călărași am decis, în unanimitate, să demisionăm din partid! Motivele acestei decizii sunt: 1. Nerespectarea prevederilor legii partidelor politice (14/2003) de către conducerea națională a partidului; 2. Nerespectarea statutului AUR de către conducerea centrală; 3. Refuzul de a înființa filiale județene”, a scris Coarnă, pe Facebook. Conducerea AUR a reacționat, tot pe Facebook. AUR sugerează că Dumitru Coarnă sifona banii colectați din adeziuni „Referitor la situația domnului Dumitru Coarnă facem următoarele precizări: Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) funcționează în baza prevederilor legale și a statutului partidului votat în cadrul Congresului. Acestea trebuie respectate de toți membrii AUR, indiferent de funcția pe care o ocupă. În cazul județului Călărași și al domnului Dumitru Coarnă, în cadrul forurilor de conducere ale partidului i s-a solicitat acestuia să prezinte în original și scanate adeziunile realizate la filiala AUR Călărași. De asemenea, domnul Dumitru Coarnă a realizat, fără acceptul conducerii partidului sau al departamentului financiar, documente financiare care nu sunt în evidența partidului. Domnia sa a refuzat să răspundă tuturor solicitărilor venite din partea conducerii centrale a partidului, să transmită adeziunile, dar și să respecte cadrul legal și statutar al partidului cu privire la activitățile financiare, iar pe cale de consecință, în data de 29 ianuarie, i s-a transmis că nu mai are nicio calitate de reprezentare în partidul AUR. Ca urmare a refuzurilor repetate, domnului Coarnă i s-a transmis în această săptămână și fizic o somație cu privire la aceste aspecte. Domnia sa a refuzat să primească reprezentanții Secretariatului General al AUR, dându-i afară dintr-un sediu paralel pe care îl crease pentru AUR Călărași. Domnul Coarnă a încercat, pe parcursul activității sale din ultimele luni, să introducă în AUR Călărași toate mecanismele toxice de funcționare pe care a încercat să le aplice și în celelalte formațiuni din care a plecat sau a fost înlăturat. Acesta a refuzat orice promovare a oamenilor pe bază de meritocrație, creând un sistem în care a ținut adeziunile și partea financiară pe persoană fizică”, susține AUR. Coarnă a făcut parte dintr-un grup de patru parlamentari care s-au întâlnit cu ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin, pe tema „Memoriului privind Neutralitatea României, Pacea de la Bucureşti”. Din delegaţie au mai făcut parte senatoarea Diana Şoşoacă şi deputaţii Mihai Lasca şi Francisc Tobă.

Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Explicația PSD și PNL vor comaseze localele cu alt set de alegeri

Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri: cele două partide controlează, împreună, circa 80% dintre primari. Prin comasarea localelor cu alt set de alegeri, liderii celor două partide speră ca primarii aflați în competiție să se bată și să ridice și ceilalți candidați. Explicația pentru care PSD și PNL vor să comaseze localele cu alt set de alegeri În România, sunt 3.180 de primari, iar după alegerile din 2020 un număr de 1.362 aparțineau PSD, iar 1.232 erau membri PNL. Între timp, o mică parte din aceștia au anunțat că vor schimba partidele, dar în cea mai mare măsură a fost vorba de transferuri tot între liberali și social-democrați. AUR a avut trei primari după localele precedente. SOS Șoșoacă nu are primari, întrucât nu a participat la acele alegeri. USR a câștigat primari în 39 de localități, dar unii - precum primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa - au anunțat că vor candida pentru alte formațiuni politice. Actuala opoziție nu controlează nici un președinte de consiliu județean. În consecință, conducerile PSD și PNL speră că primarii lor vor mobiliza alegătorii la vot. În plus, în comunitățile rurale, primarii pot controla în mare măsură și voturile. Orice alegeri comasate cu cele locale vor fi, deci, un mare câștig pentru PSD și PNL. Problema este dacă acest instrument va fi folosit la europarlamentare, la parlamentare sau la prezidențiale. O comasare cu europarlamentarele ar ajuta conducerile PSD și PNL să supraviețuiască, fiindcă ar obține un scor bun acum. În ambele partide, europarlamentarele sunt considerate un test pentru conducere. În plus, ar trage în jos formațiunile extremiste AUR și SOS România, controlată de Diana Șoșoacă. Mai ales în cazul SOS România, o cădere sub pragul de 5% ar putea avea efecte la alegerile parlamentare, când alegătorii ar putea da un vot “util“ și, de teamă că acest partid nu trece pragul electoral, să se reorienteze. Ce alte state din UE mai comasează alegerile Care sunt problemele unei comasări locale/europarlamentare: AUR și SOS România și-ar putea reveni până la parlamentare. De altfel, nici în 2020 AUR nu a avut succes la locale, unde a obținut 0,99% din voturile pentru consilierii județeni, considerat “votul politic“. Trei primari au fost aleși sub sigla AUR în 2020. Însă, după nici trei luni, a obținut circa 9% din voturi, la alegerile parlamentare. PNL este interesat în primul rând de Palatul Cotroceni, deci ar fi vrut o comasare a localelor cu prezidențialele. După ce primarii vor fi aleși, ei nu vor mai fi preocupați de soarta partidului lor la parlamentare sau la prezidențiale Nu este clar ce se va petrece la București și care va fi impactul alegerilor din acest oraș. În PNL se discută însă că o înfrângere la București, așa cum a fost în 2016, va avea impact puternic pe celelalte alegeri Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în perioada 6-9 iunie. În acest interval de timp vor mai avea loc alegeri: regionale, în Italia, în Piemont; locale, în Malta; Belgia - alegeri parlamentare și mai multe seturi de alegeri locale; Cipru - alegerea unor președinți regionali și a primarului din Nicosia, iar în Ungaria se vor alege mai multe consilii regionale, plus primarul Budapestei.

România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Foto: Economica.net
Eveniment

România putea plăti miliarde dolari pierde procesul Roșia Montana

Panică la ministerul de Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă. Foto: Scena9 Termenul limită al sentinței: 13 martie Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii. „Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România. În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie. România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD. Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari. Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii. În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier. „Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013. Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale „Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% - o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege. În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte. Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.

Declarațiile lui Târziu, analizate de un prestigios think-tank american Foto: Facebook
Eveniment

Declarațiile lui Târziu, analizate prestigios think-tank american

Declarațiile lui Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național de Coordonare al AUR, au fost analizate de un prestigios think-tank american, Institute for the Study of War (ISW): „Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali”, arată acest institut. Claudiu Târziu a anunțat în urmă cu două zile la Iași că este pregătit să sacrifice statutul României de membru NATO, ca să anexeze 4 bucăți din Ucraina.În mijlocul avertismentelor, care zboară din toate direcțiile spunând că Rusia se pregătește să își refacă prin forță… pic.twitter.com/BBWjuXAmmg— Costin Andries (@CostinAndriess) January 26, 2024 De la începutul conflictului din Ucraina, ISW furnizează ample buletine zilnice și hărți privind evoluția situației, fiind, probabil,principala sursă deschisă de informații. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Această analiză a apărut în buletinul de la 29 ianuarie. Declarațiile lui Târziu, analizate de un prestigios think-tank american „Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali. Politicianul maghiar de dreapta și liderul partidului Mișcarea Patria Noastră, Laszlo Toroczkai, a declarat la 27 ianuarie că Ungaria ar trebui să revendice regiunea ucraineană Zakarpattia în cazul unei înfrângeri ucrainene în război. Politicianul român de dreapta și liderul partidului Alianța pentru Unirea Românilor, Claudiu Târziu, a subliniat pe 29 ianuarie că România trebuie să "reintegreze" zonele din Ucraina învecinate cu România în care locuiau populații românești pentru a-și menține suveranitatea. Sursele rusești au amplificat declarațiile lui Toroczkai și Târziu și au subliniat aceste revendicări ultranaționaliste românești și maghiare asupra teritoriului ucrainean. Rusia a propus anterior ideea unei "Ucraine împărțite" între Rusia și Occident înainte de invazia pe scară largă. Președintele rus Vladimir Putin și alți înalți oficiali ruși au reaprins această narațiune în decembrie 2023, susținând că Ucraina are «dispute teritoriale» istorice cu Polonia, România și Ungaria, dar că și-ar putea menține «suveranitatea» dacă întreaga țară ar fi compusă din granițele regiunii Lviv. Cadrul ultranaționalist rusesc al conceptului Lumea rusă (Russkiy Mir) pare să fi căpătat tracțiune în rândul facțiunilor naționaliste europene, aplicat la propriile ideologii naționaliste și actorii ruși din spațiul informațional încearcă probabil să profite de această înclinație ideologică pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi europeni”, arată ISW.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră