miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: atac

375 articole
Internațional

Rusia: Atac naval ucrainean la Zaporojie

Rusia: Atac naval ucrainean la Zaporojie. Forţele ucrainene ar fi încercat să ocupe centrala nucleară Zaporojie într-un atac care ar fi avut loc vineri noapte, a transmis sâmbătă Ministerul rus al Apărării, potrivit Reuters. Rusia: Atac naval ucrainean la Zaporojie Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că o forţă navală ucraineană de peste 250 de militari a încercat să acosteze pe malul unui lac din apropiere de centrala nucleară Zaporojie, în sudul Ucrainei, vineri la ora locală 23.00. "În ciuda prezenţei reprezentanţilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la centrala nucleară Zaporojie, regimul de la Kiev a încercat încă o dată să ocupe uzina", a transmis sursa citată. Rusia susţine că forţele sale ar fi dejucat atacul cu ajutorul elicopterelor militare şi avioanelor de luptă, distrugând 20 de bărci ucrainene şi determinând altele să se îndepărteze, respingând astfel asaltul. Reuters precizează că nu a putut verifica informaţiile. AIEA, îngrijorări pentru un nou Cernobîl În ultimele luni, Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei nucleare, cea mai mare din Europa. Centrala a fost capturată de forţele ruse în martie, dar este conectată în continuare la reţeaua electrică ucraineană şi este operată de angajaţi ucraineni. Citește și: VIDEO Viktor Orban, la Moscova. Este singurul lider european care participă la înmormântarea lui Gorbaciov AIEA a trimis în această săptămână o misiune la centrala nucleară, din cauza îngrijorărilor că o escaladare a situaţiei ar putea duce la un dezastru nuclear în Europa, similar cu cel de la Cernobîl. Atât Rusia, cât şi Ucraina au spus că situaţia este gravă şi că riscul unei catastrofe nucleare este mare. Ucraina şi Occidentul susţin că Rusia foloseşte centrala ca bază pentru arme grele pentru a descuraja Ucraina să tragă asupra acestora.

Rusia: Atac naval ucrainean la Zaporojie (sursa: AIEA)
Procesul oamenilor care au avut cai (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Procesul oamenilor care au avut cai

Procesul oamenilor care au avut cai. Bătaia dintre doi cai i-a adus pe doi săteni din Grajduri în faţa judecătorilor. Procesul oamenilor care au avut cai Aflat la păşunat, calul lui Dumitru L. a fost atacat de cel al lui Costică G. Al doilea s-a dovedit mai puternic, calul primului fiind grav rănit. Citește și: Putin, afectat psihic masiv de atacurile asupra aerodromului militar din Crimeea, caută un responsabil pe care să dea vina. Flota rusă din Marea Neagră, obligată la manevre defensive Animalul a suferit fracturi, ceea ce l-a obligat pe proprietar să-l eutanasieze. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin, șocat de atacurile din Crimeea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, șocat de atacurile din Crimeea

Putin, șocat de atacurile din Crimeea. Recentele explozii care au avut loc mult în spatele liniilor ruseşti în Crimeea au avut un efect psihologic major asupra conducerii de la Moscova, au declarat vineri oficiali occidentali, citaţi de DPA. Putin, șocat de atacurile din Crimeea Mai mult de jumătate din avioanele de luptă ale Flotei ruse din Marea Neagră aflate pe aerodromul militar Saki, în vestul Crimeii, au fost scoase din funcţiune ca urmare a exploziilor de săptămâna trecută, într-o zonă considerată sigură anterior de Moscova, potrivit Ministerului britanic al Apărării. Kremlinul caută pe cine să dea vina pentru dezastru, iar preşedintele Vladimir Putin întâmpină dificultăţi în a ascunde succesul Ucrainei de populaţia rusă, în timp ce mii de ruşi care fug din Crimeea au intrat în ţară, au declarat oficiali occidentali vineri. Aceste atacuri, potrivit lor, au forţat Flota Rusiei din Marea Neagră să adopte o postură defensivă şi au afectat capacitatea Rusiei de a lansa cu succes un asalt amfibiu asupra Odesei, oraş-port situat pe coasta ucraineană a Mării Negre. Stagnare operațională de ambele părți Aceasta intervine în timp ce războiul a intrat într-o fază apropiată de o stagnare operaţională, forţele terestre ale niciuneia dintre cele două părţi neavând suficientă putere concentrată de luptă pentru a lansa acţiuni ofensive eficiente. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Rusia se confruntă cu o penurie din ce în ce mai acută de stocuri, chiar şi de muniţii de bază, precum şi de oameni, în timp ce se străduieşte să-şi reconstituie forţele, observă aceiaşi oficiali occidentali. Putin a pierdut războiul informațional În acelaşi timp, şeful serviciului britanic de informaţii GCHQ (Government Communications Headquarters) a spus că Moscova nu a reuşit să câştige teren în războiul informaţional împotriva Ucrainei. "Până acum, preşedintele Putin a pierdut complet războiul informaţional în Ucraina şi în Occident", apreciază Sir Jeremy Fleming într-un editorial în The Economist. "La fel ca în cazul invaziei sale terestre, planurile iniţiale online ale Rusiei par să nu-şi fi atins obiectivele", consideră el. 160 de piloți ruși, scoși din joc La 9 august, o serie de explozii au zguduit aerodromul militar Saki, baza principală a aviaţiei Flotei ruse din Marea Neagră, în Crimeea. După acest atac, care nu a fost revendicat de Ucraina, Statul Major al armatei ucrainene a declarat că ruşii au pierdut nouă avioane de luptă, potrivit publicaţiei ucrainene Focus. Conform unor informaţii ale Ministerului ucrainean de Interne, citate de Focus, circa 160 de piloţi ruşi au fost ucişi sau răniţi în urma acestui atac. La 16 august, o altă explozie s-a produs la un depozit militar situat în apropiere de Djankoi, în nordul Crimeii. Crimeea, peninsulă a Ucrainei anexată în 2014 de Moscova, se afla în prima linie a ofensivei militare declanşate de Rusia împotriva vecinului său ucrainean din 24 februarie.

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie (sursa: Bloomberg)
Internațional

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie. Rusia ar putea pregăti o provocare pentru vineri la centrala nucleară din Zaporojie, situată în oraşul Energodar, în sudul Ucrainei, după ce în decursul zilei de joi Ministerul rus al Apărării a anunţat că Ucraina este cea care intenţionează să comită provocări la această centrală, vizată de numeroase bombardamente în ultima vreme, relatează agenţiile de presă Unian şi Reuters, citând Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării. Rosatom, "dezertare" în pripă "Ocupanţii au anunţat pe neaşteptate (pentru vineri) la centrala nucleară din Zaporojie. Astfel, la 19 august aici se va afla doar personalul operaţional. Intrarea va fi închisă pentru toţi ceilalţi angajaţi", a indicat serviciul de informaţii militare ucrainene pe aplicaţia Telegram, adăugând că, din informaţiile de care dispune, reprezentanţi ai Rosatom (agenţia nucleară rusă), care s-au aflat în ultimul timp permanent la centrală, au părăsit "urgent" teritoriul obiectivului. În cursul zilei, Ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina ar pregăti o "provocare răsunătoare" la centrală cu ocazia vizitei secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în Ucraina. Potrivit Moscovei, unităţi de artilerie ucrainene plănuiesc să tragă asupra centralei şi apoi să acuze Rusia că a provocat un accident nuclear, notează AFP. Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie În acelaşi timp, responsabilii GUR nu exclud ca, după un bombardament puternic asupra centralei, inamicul să ridice miza şi să organizeze un adevărat atac terorist la cea mai mare centrală nucleară din Europa, chiar dacă acesta ar coincide cu vizita lui Guterres în Ucraina. De la sfârşitul lunii iulie, Rusia şi Ucraina îşi pasează una alteia responsabilitatea pentru tirurile care au vizat centrala, ceea ce a suscitat temeri privind posibilitatea producerii unei catastrofe. ONU trebuie "să asigure securitatea acestui obiectiv strategic, demilitarizarea sa şi eliberarea sa completă de trupele ruse", a apreciat joi după-amiază preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în finalul întrevederii cu secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres. El a denunţat "teroarea deliberată" provocată de Rusia, care "poate avea consecinţe castastrofale majore pentru lumea întreagă", potrivit AFP. Rusia respinge demilitarizarea zonei Anterior, Ministerul rus de Externe a respins propunerea ONU privind instituirea unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare din Zaporojie, calificând-o drept "inacceptabilă". Secretarul general al Naţiunilor Unite a cerut joi demilitarizarea centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, declarându-se profund îngrijorat de situaţia din interiorul şi din afara centralei. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Vorbind în faţa presei după convorbirea cu Zelenski, Antonio Guterres a afirmat că echipamentele şi personalul militar trebuie retrase de la această centrală şi a pledat să se depună eforturi pentru a asigura ca obiectivul să nu fie ţinta operaţiunilor militare. Secretarul general ONU a pledat pentru liniște "Centrala nu trebuie utilizată în cadrul unei operaţiuni militare. În schimb, este nevoie urgent de un acord pentru a restabili infrastructura pur civilă a centralei din Zaporojie şi pentru a asigura securitatea zonei", a spus el, avertizând că orice daune aduse centralei ar fi un act de "sinucidere". La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunţat pe Twitter că directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, i-a spus că este pregătit să se deplaseze la centrala din Zaporojie în fruntea unei delegaţii. "Mi-a comunicat că este pregătit, la invitaţia Ucrainei, să conducă o delegaţie a AIEA la centrala nucleară din Zaporojie", a subliniat Kuleba.

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal (sursa: BBC)
Internațional

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal

Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal. Scriitorul Salman Rushdie a fost scos de pe ventilator şi vorbeşte după ce a fost înjunghiat vineri la o conferinţă la New York, relatează duminică DPA. Salman Rushdie a supraviețuit atacului brutal Scriitorul britanico-american Aatish Taseer a menţionat într-o postare pe Twitter, între timp ştearsă, că bărbatul în vârstă de 75 de ani "a fost scos de pe ventilator şi vorbeşte (şi glumeşte)", fapt confirmat de agentul autorului, Andrew Wylie. Wylie a afirmat anterior că Salman Rushdie este conectat la ventilator şi şi-ar putea pierde un ochi după ce a fost înjunghiat în braţ şi în ficat în timpul atacului. Autorul britanic de origine indiană, al cărui roman "Versetele satanice" a dus la ameninţări cu moartea din Iran în anii 1980, era pe cale să susţină vineri un discurs la o conferinţă în New York când a fost atacat. Atacatorul pledează "nevinovat" Bărbatul inculpat pentru înjunghierea lui a pledat sâmbătă "nevinovat" la acuzaţiile de tentativă de crimă şi asalt. Un avocat al lui Hadi Matar, de 24 de ani, a anunţat sâmbătă pledoaria clientului său la o audiere oficială într-un tribunal din vestul New York. Scriitorul a fost înjunghiat cel puţin o dată în gât şi o dată în abdomen, potrivit poliţiei, înainte de a fi transportat de urgenţă la spital. Salman Rushdie şi-a început cariera la începutul anilor 1970 cu două cărţi lipsite de succes înainte de "Copiii de la miezul nopţii", o carte despre naşterea Indiei, care a câştigat Booker Prize în 1981. Fatwa ucigașă, încă în vigoare Autorul a trăit mulţi ani la Londra într-un program de protecţie al guvernului britanic după ce ayatollahul Ruhollah Khomeini a emis o fatwa în 1989, după ce romanul său "Versetele satanice" a fost acuzat de blasfemie. Citește și: Oficiosul religios al regimului de la Teheran, despre atacul asupra lui Salman Rushdie: „O mie de bravos” În 1998, guvernul iranian guvernul iranian şi-a retras sprijinul pentru condamnarea la moarte şi Salman Rushdie a revenit gradual în viaţa publică, apărând chiar în filmul din 2001 "Bridget Jones's Diary". Indexul privind Cenzura, o organizaţie care promovează libertatea de expresie, a relatat că s-au strâns bani pentru a suplimenta recompensa pentru uciderea lui Salman Rushdie în 2016, ceea ce arată că fatwa este încă valabilă.

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran, în media controlate de Ali Khamenei (sursa: old.iranintl.com)
Internațional

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran

Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran. Mai multe ziare iraniene de linie dură l-au lăudat sâmbătă pe cel care l-a atacat şi rănit grav pe scriitorul Salman Rushdie, al cărui roman "Versetele satanice" a atras ameninţări cu moartea din partea Iranului încă din 1989, transmite Reuters din Dubai. Înjunghierea lui Rushdie: satisfacție la Teheran În Iran nu a existat încă nicio reacţie oficială la atacul asupra lui Rushdie, care a fost înjunghiat în gât şi în abdomen vineri, în timp ce se afla pe scenă la o conferinţă în statul New York. Cu toate acestea, ziarul de linie dură Kayhan, al cărui redactor-şef este numit de liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a scris: "O mie de bravos... pentru persoana curajoasă şi devotată care l-a atacat pe apostatul şi maleficul Salman Rushdie în New York", adăugând: "Mâna omului care a rupt gâtul duşmanului lui Dumnezeu trebuie sărutată". Khamenei: Fatwa lui Khomeini, "solidă şi irevocabilă" Liderul revoluţiei islamice iraniene din 1979, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a emis în 1989 o fatwa, sau un edict religios, prin care le cerea musulmanilor din întreaga lume să-l ucidă pe autorul de origine indiană, după ce cartea sa a fost condamnată ca fiind blasfemiatoare, obligându-l pe acesta să se ascundă ani de zile. Citește și: Misterul din jurul fatwa care a dus la atacul violent împotriva lui Salman Rushdie: în vigoare de 33 de ani, recompensă de trei milioane de dolari În 2019, Twitter a suspendat contul lui Khamenei din cauza unui tweet care spunea că fatwa lui Khomeini împotriva lui Rushdie era "solidă şi irevocabilă". Site-ul de ştiri Asr Iran a publicat sâmbătă o declaraţie des citată a lui Khamenei, potrivit căruia "săgeata" trasă de Khomeini "va atinge într-o zi ţinta". "Satana în drum spre iad" O bogată organizaţie religioasă iraniană a oferit o recompensă de 2,7 milioane de dolari pentru oricine ar fi pus în aplicare fatwa lui Khomeini. Aceasta a majorat suma la 3,3 milioane de dolari în 2012. Titlul principal al ziarului de linie dură Vatan Emrooz scria: "Cuţit în gâtul lui Salman Rushdie", iar cotidianul Khorasan a titrat: "Satana în drum spre iad". Poliţia din New York l-a identificat pe suspect ca fiind Hadi Matar, un bărbat de 24 de ani din Fairview, New Jersey, care cumpărase un bilet de intrare la evenimentul de la Chautauqua Institution. Nu a fost stabilit niciun motiv pentru acest atac. Rushdie era conectat la un ventilator şi nu putea să vorbească vineri seară după incident, condamnat de scriitori şi politicieni din întreaga lume ca fiind un atac la adresa libertăţii de exprimare.

Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani (sursa: BBC)
Internațional

Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani

Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani. Atacul asupra lui Salman Rushdie vineri, la începutul unei conferinţe în vestul statului New York, a fost o reamintire puternică a faptului că un lider islamic a cerut moartea scriitorului indian într-un edict larg mediatizat, ca răspuns la romanul său "Versetele satanice" din 1988, relatează TCA/DPA. Ce se ascunde în spatele fatwa? Sentinţa de condamnare la moarte - o fatwa - a avut efecte imediate asupra vieţii lui Rushdie, determinându-l să se ascundă timp de aproape zece ani şi urmărindu-l pe el şi pe cei din jurul său care au avut legătură cu publicarea cărţii. Dar ce este mai exact o fatwa? Şi cum ar putea fi aceasta un factor în înjunghierea de vineri, care a avut loc în faţa unui public de 2.500 de persoane? Răspunsul necesită o prezentare a lui Salman Rushdie şi a trecutului său, scriu sursele citate. Rushdie s-a născut în India în iunie 1947 şi a crescut în Bombay (Mumbai), înainte de a se muta în Anglia, unde a urmat o şcoală publică cu internat şi apoi o facultate. "Ateu înverșunat" Ani de zile a lucrat ca redactor publicitar, apoi a publicat primul său roman, "Grimus", în 1975. Succesul literar a venit abia atunci când a doua sa carte, "Midnight's Children" (Copiii de la miezul nopţii), a câştigat în 1981 Booker Prize, cel mai prestigios premiu literar din Marea Britanie. Vorbind la postul de televiziune american PBS în 2006, el s-a caracterizat ca fiind "un ateu înverşunat". Scriitorul a fost înnobilat cavaler în 2007 de către regina Elisabeta a Marii Britanii pentru servicii aduse literaturii. Până în prezent, a scris 14 romane, cel mai recent fiind "Quichotte" din 2019. Rushdie a fost căsătorit de patru ori, cel mai recent cu americanca de origine indiană Padma Lakshmi, prezentatoarea emisiunii "Top Chef" din SUA, între 2004 şi 2007. El are doi fii - unul cu prima sa soţie, Clarissa Luard, şi altul cu cea de-a treia soţie, Elizabeth West, ambele britanice. Cea de-a doua soţie a sa a fost scriitoarea americană Marianne Wiggins. Fatwa împotriva lui Rushdie, 33 de ani În termeni simpli, o fatwa este un decret emis de un lider religios islamic. În cazul lui Rushdie, ayatollahul iranian Ruhollah Khomeini a condamnat "Versetele satanice" ca fiind blasfemie în februarie 1989 şi a cerut moartea scriitorului. Parţial din cauza faptului că situaţia a fost atât de mediatizată, "fatwa" şi "condamnare la moarte" au devenit legate în cultura populară americană. Dar o fatwa nu se referă întotdeauna la violenţă. De exemplu, în 2005, un grup de cercetători musulmani şi lideri religioşi din SUA şi Canada au emis următoarea fatwa: "Toate actele de terorism sunt haram, interzise de islam. Este haram, interzis, să cooperezi sau să te asociezi cu... orice act de terorism sau de violenţă". Edictul a continuat spunând că toţi musulmanii au datoria civică şi religioasă de a coopera cu forţele de ordine în efortul lor de a proteja civilii. De ce au fost declarate ofensatoare "Versetele satanice"? "Versetele satanice" sunt cel de-al patrulea roman al lui Rushdie, publicat în 1988. Autorul a descris romanul, scris în limba engleză, ca fiind în primul rând o cronică a experienţei imigranţilor. Cu toate acestea, musulmanii evlavioşi au criticat caracterizarea făcută în carte lui Mahomed şi altor figuri ale islamului timpuriu. În special, aceasta îl descrie pe profet ca fiind pentru moment slab. Un musulman din sudul Californiei a declarat atunci pentru The Times: "Cred că este un atac la miracolul Coranului în sine". Detalii despre fatwa referitoare la Rushdie Rushdie s-a ascuns imediat după ce Khomeini i-a cerut moartea în februarie 1989. Wiggins, soţia sa de la acea vreme, a declarat în acel an unui ziar britanic că s-au mutat de 56 de ori în cinci luni - la fiecare trei zile - şi că au avut întotdeauna o gardă de corp înarmată în urma anunţului de la radioul din Teheran. Khomeini a murit în iunie 1989, la câteva luni după ce a emis edictul referitor la Rushdie, dar fatwa a rămas în vigoare. În 1993, ayatollahul Ali Khamenei al Iranului a reînnoit public edictul de moarte împotriva autorului. Scriitorul, care încă se ascundea, a apărut la o slujbă de duminică în Cambridge, Anglia, şi a spus congregaţiei că se confruntă cu "o ameninţare teroristă directă". El a promis la vremea respectivă că îşi va înmulţi apariţiile publice. Un traducător, ucis; alt traducător și un editor, atacați violent În iulie 1991, Hitoshi Igarashi, savantul care a tradus "Versetele satanice" în japoneză, a fost găsit înjunghiat mortal în holul unei clădiri din campusul Universităţii Tsukuba, la nord-est de Tokyo. Corpul său avea o rană adâncă de cuţit în gât şi tăieturi pe mâini şi pe faţă, a declarat poliţia. Cu o săptămână mai devreme, Ettore Capriolo, cel care a tradus "Versetele satanice" în italiană, a fost atacat în apartamentul său din Milano, fiind rănit cu cuţitul pe gât, pe piept şi pe mâini. Capriolo a supravieţuit atacului. Atacatorul a încercat, fără succes, să-l determine pe Capriolo să dezvăluie adresa lui Rushdie. În octombrie 1993, editorul norvegian al romanului, William Nygaard, a fost împuşcat de trei ori şi lăsat să moară în faţa casei sale din Oslo. A petrecut luni întregi într-un spital, în recuperare. Abia în 2018 autorităţile au depus acuzaţii şi au declarat că împuşcăturile au legătură cu "Versetele satanice". Fatwa, încă în vigoare. Recompensa: trei milioane de dolari În 1998, în încercarea de a restabili relaţiile diplomatice cu Marea Britanie, liderul Mohammad Khatami a declarat că Iranul nu va sprijini sau împiedica nicio tentativă de asasinat împotriva lui Rushdie. Dar, aproape un deceniu mai târziu, agenţia de ştiri de stat a transmis că edictul este încă în vigoare. De-a lungul anilor, recompensa oferită pentru uciderea lui Rushdie a urcat la peste trei milioane de dolari. Rushdie, atacat la o conferință despre SUA ca azil pentru exilați Rushdie şi moderatorul conferinţei, Henry Reese, urmau să discute despre "Statele Unite ca azil pentru scriitori şi alţi artişti în exil şi ca un cămin pentru libertatea de exprimare creativă", potrivit site-ului instituţiei Chautauqua, cunoscută pentru seriile sale de conferinţe de vară. Printre alte persoane programate pentru următoarele conferinţe se numără dansatoarea de balet Misty Copeland, comentatorul politic şi colaborator al L.A. Times Jonah Goldberg şi jurnalista Maria Ressa. Înjunghiat de multe ori în gât și abdomen Un bărbat îmbrăcat în negru şi purtând o mască neagră s-a năpustit pe scena conferinţei de la Chautauqua Institution şi a părut să-l lovească sau să-l înjunghie pe Rushdie de 10-15 ori înainte ca bărbatul de 75 de ani să cadă sau să fie împins la podea. Bărbatul a fost arestat imediat de un poliţist de stat care se afla la faţa locului. Autorităţile din New York l-au identificat vineri după-amiază pe suspect ca fiind Hadi Matar, în vârstă de 24 de ani, din Fairview, New Jersey, potrivit Daily Beast. Motivul atacului nu este cunoscut. Matar nu a fost inculpat, dar este acuzat că l-a înjunghiat pe Rushdie în abdomen şi în gât. Un medic care asista la conferinţă a acordat ajutor imediat înainte de sosirea paramedicilor, au declarat forţele de ordine, potrivit ABC News. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde Scriitorul a fost transportat cu elicopterul la spital şi a intrat imediat în operaţie, dar starea sa generală este neclară. El a fost înjunghiat cel puţin o dată în gât şi în abdomen, potrivit poliţiei. Într-o actualizare privind starea sa, preluată de presa americană, agentul său Andrew Wylie a spus că Rushdie este conectat la un ventilator şi nu poate vorbi.

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas

Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas. Armata rusă şi-a intensificat vineri atacurile aeriene asupra poziţiilor ucrainene, în încercarea de a-şi scoate din impas ofensiva desfăşurată în Donbas, în estul Ucrainei, relatează agenţia EFE. Rușii, atacuri aeriene furibunde în Donbas Conform a ceea ce susţine Moscova, trupele sale ar fi făcut progrese mai ales în luptele pentru controlul localităţii Soledar, la circa zece kilometri nord-est de Bahmut, unul din principalele bastioane ale armatei ucrainene în provincia Doneţk. Soledar este un punct cheie pentru controlul localităţii Bahmut, unde se află un nod strategic de comunicaţii a cărui cucerire ar permite trupelor ruse să-şi concentreze eforturile ofensive către oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, redute importante ale armatei ucrainene, mai ales cel din urmă, în provincia Doneţk. Citește și: Putin, livid de furie după atacul devastator asupra aerodromului din Crimeea, l-a destituit pe comandantul flotei ruse din Marea Neagră Statul Major al armatei ucrainene, care joi a admis intensificarea atacurilor aeriene ruseşti, a anunţat vineri că aviaţia rusă a bombardat în împrejurimile localităţilor Soledar şi Bahmut, precum şi mai multe alte localităţi învecinate. În acest sector trupele ruse nu au reuşit însă nicio înaintare, potrivit comandamentului ucrainean. Bombardamente intense, dar sterile Armata rusă a atacat de asemenea cu aviaţia şi artileria împrejurimile oraşelor Sloviansk şi Kramatorsk, iar mai către sud aviaţia rusă a bombardat poziţiile ucrainene de la Marinka şi Vodiane, situate la periferia oraşului Doneţk, capitala regională controlată din 2014 de către separatiştii proruşi. Potrivit taberei ucrainene, trupele ruse au încercat să avanseze şi în sectorul cuprins între localităţile Veterinarne y Udy, în regiunea Harkov, aflată la nord de Donbas, practic la frontiera cu Rusia, dar "nu au reuşit, au suferit pierderi şi s-au retras". Pe frontul de sud, situaţia militară în continuare nu înregistrează evoluţii substanţiale, în timp ce comandamentul rus a susţinut că trupele sale ar fi ucis circa 100 de militari ucraineni într-un atac în regiunea Nikolaev. Herson, principala țintă a ucrainenilor Ministerul rus al Apărării a mai susţinut că antiaeriana rusă ar fi interceptat două rachete Himars în regiunea sudică Herson, aflată parţial sub controlul trupelor ruse încă din primele zile ale invaziei începute pe 24 februarie. Oraşul Herson, capitală a regiunii omonime şi care de asemenea este ocupat de trupele ruse, se află acum în centrul atenţiei analiştilor militari, care cred că recuperarea acestuia va fi principalul obiectiv al Kievului în săptămânile următoare, după ce cu o lună în urmă preşedintele Volodimir Zelenski a ordonat armatei ucrainene să elibereze zonele ocupate din sud. Un element-cheie: rachetele HIMARS Situat pe malul drept al râului Nipru, oraşul Herson este separat de acest curs de apă de restul regiunii omonime, de care este conectat doar prin trei poduri, toate aflate acum în raza de acţiune a rachetelor Himars furnizate Ucrainei de către SUA. Dar ordinul dat de Zelenski pentru recuperarea sudului Ucrainei nu a fost urmat până în prezent de progrese ale trupelor ucrainene pe teren în această regiune, în schimb au existat atacuri succesive asupra podurilor folosite de armata rusă pentru a-şi aproviziona trupele în regiunea Herson.

Ambasada Rusiei, sub atac: un cangur a forțat poarta Foto: Captură video
Internațional

Ambasada Rusiei, sub atac

Ambasada Rusiei în Australia, sub atac: un cangur a forțat poarta reprezentanței diplomatice, dar a cedat după 10 secunde de asalt. Imaginile asaltului au devenit virale. Ambasada Rusiei, sub atac Imaginile arată că animalul a încercat un prim atac, a eșuat și a încercat din nou. Însă, după noul eșec, a abandonat definitiv și a plecat țopăind. A kangaroo has attacked the gates of the Russian Embassy in Australia.Just waiting for the Russian authorities to declare it a clear case of “widespread Russophobia”. pic.twitter.com/tBObBvsJ0l— Visegrád 24 (@visegrad24) August 11, 2022 Atacul a fost filmat pe una dintre camerele de securitate ale ambasadei Rusiei, iar un oficial l-a postat pe rețelele de socializare, scrie Canberra Times. Televiziunile locale au comentat faptul că animalul avea șoldurile prea largi, de aceea nu s-a putut strecura prin grilajul de la poartă. Pe de altă parte, ele se întreabă dacă acest cangur n-a fost greșit înțeles și dorea, poate, să ceară azil politic. Un expert în securitate, Bakhti Nichanov, de la Washington DC, a scris că acum este clar de partea cui sunt cangurii, după ce Rusia a invadat Ucraina. Apparently a kangaroo attacked the gates of the Russian embassy in Australia. I guess now we know where kangaroos stand on the war. pic.twitter.com/f6b0s03itf— Bakhti Nishanov (@b_nishanov) August 11, 2022 Ian Bremmer, un politolog american educat la Stanford, a comentat ironic: Zelenski nu mai are nici o limită! Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Unii comentatori de pe Twitter au atras atenția că peste drum de ambasada Rusiei la Canberra este un pub pe care flutură drapelul Ucrainei.

Putin, șocat după atacul din Crimeea (sursa: Planet Labs)
Internațional

Putin, șocat după atacul din Crimeea

Putin, șocat după atacul din Crimeea. Comandantul Flotei Rusiei din Marea Neagră, amiralul Igor Osipov, care se afla în această funcţie din 2019, a fost destituit joi de preşedintele rus Vladimir Putin, în urma exploziilor devastatoare de marţi de la baza aeriană din Novofiodorovka, unde staţiona Regimentul 43 de asalt naval - principala componentă aeriană de atac a Flotei ruse din Marea Neagră, anunţă vineri media ucrainene, citând canale Telegram proruse din Sevastopol, oraş-port din Crimeea anexată de Rusia în 2014. Putin, șocat după atacul din Crimeea Cel puţin opt avioane de luptă au fost distruse în urma deflagraţiilor, pe care Ministerul rus al Apărării le-a numit accidentale, în timp ce surse occidentale consideră că în spatele acestora ar putea fi forţe speciale ucrainene sau rezistenţa ucraineană din spatele frontului, potrivit publicaţiei Focus. Conform jurnaliştilor ucraineni, amiralul Viktor Osipov, care se menţinuse în post chiar şi după scufundarea crucişătorului "Moskva", tot în urma atacurilor ucrainene, ar fi fost înlocuit de viceamiralul Viktor Sokolov (59 de ani). Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin În 2013, Sokolov a fost numit comandant adjunct al Flotei Nordului, din 2020 aflându-se la conducerea Academiei Navale "Amiralul Kuzneţov". Nu există deocamdată vreun comentariu oficial din partea comandamentului Flotei ruse din Marea Neagră. Exploziile de pe aerodromul militar Saki din peninsula Crimeea ocupată au slăbit semnificativ aviaţia navală a Flotei ruse din Marea Neagră, potrivit experţilor din serviciile britanice de informaţii, citaţi de dpa. Crimeea era considerată zonă sigură Cel puţin opt avioane au fost distruse sau avariate, indică vineri Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic despre frontul din Ucraina, în baza informaţiilor provenind de la serviciile sale secrete. Saki era folosit în primul rând ca bază pentru aeronavele flotei marinei ruse din Marea Neagră", se menţionează în comunicat. Cauza exploziilor de marţi rămâne neclară, adaugă Ministerul britanic al Apărării, dar coloanele de fum în formă de ciupercă văzute în videoclipurile martorilor proveneau cel mai probabil din patru zone în care muniţia era stocată neprotejată. Potrivit britanicilor, aerodromul în sine ar trebui să fie încă utilizabil în pofida pagubelor considerabile. Cu toate acestea, este probabil ca Rusia să îşi ajusteze evaluarea securităţii Crimeii. Până acum, peninsula ucraineană, ocupată de Rusia din 2014, fusese cel mai probabil considerată zonă sigură în spatele frontului.

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez (sursa: Facebook/Eduskunta - Riksdagen)
Internațional

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez

Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez. Website-ul parlamentului finlandez a fost blocat temporar marţi din cauza unui presupus atac cibernetic, transmit DPA şi AFP. Hackeri ruși, atac asupra parlamentului finlandez Serviciile administrative ale legislativului de la Helsinki au anunţat pe Twitter că website-ul a suferit un atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), prin care serviciul online este făcut indisponibil pentru utilizatori. În prezent, specialişti în securitate cibernetică încearcă să limiteze pagubele cauzate de acest atac, produs în jurul orei locale 14:30 (11:30 GMT). Citește și: Crimeea controlată de ruși, de unde se lansează multe avioane de luptă asupra Ucrainei, devine din ce în ce mai vulnerabilă la atacuri. Explozii puternice au distrus un aerodrom militar Potrivit postului de radio finlandez Yle, în spatele atacului se află hackeri ruşi, o grupare care se semnează NoName057(16) scriind pe aplicaţia Telegram că a decis să facă o "vizită amicală" ţării vecine Finlanda care este atât de dornică să adere la NATO. Au mai atacat în Polonia, Lituania şi Norvegia Yle a precizat că în trecut aceeaşi grupare de hackeri ruşi a comis atacuri cibernetice asupra unor instituţii publice din Polonia, Lituania şi Norvegia. În luna mai, parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea ţării la NATO, punând astfel capăt deceniilor de neutralitate ale statului nordic. Relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, ţări cu o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri, s-au deteriorat mai ales după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie acest an.

Forțele chineze au simulat atacarea Taiwanului (sursa: scmp.com)
Internațional

Forțele chineze au simulat atacarea Taiwanului

Forțele chineze au simulat atacarea Taiwanului. Armata Populară de Eliberare chineză efectuează "simularea unui atac asupra insulei" în manevrele efectuate sâmbătă în jurul Taiwanului, au declarat forţele armate taiwaneze, citate de DPA. Forțele chineze au simulat atacarea Taiwanului Ministerul Apărării din Taipei a raportat că numeroase avioane militare şi nave de război operau în apropiere de Taiwan. Unele dintre ele au traversat linia de mijloc neoficială largă de 130 km din Strâmtoarea Taiwan, care separă continentul de insulă şi este în cea mai mare parte respectată de ambele părţi. Ca răspuns, armata din Taiwan a trimis avioane, a transmis avertismente prin radio şi a mobilizat sisteme de apărare antirachetă pentru a urmări avioanele armatei chineze. Consiliul Afacerilor Continentale, agenţia guvernamentală din Taiwan pentru politicile cu Beijingul, a protestat puternic faţă de simularea Chinei, cerând oprirea imediată a provocării iresponsabile. Avioanele au traversat mijlocul strâmtorii China a lansat manevrele în jurul insulei democratic autoguvernate ca răspuns la vizita preşedintei Camerei Democraţilor din SUA Nancy Pelosi în Taiwan. Aceasta a fost vizita oficialului american cu cel mai înalt rang într-un sfert de secol, aminteşte DPA. Beijingul consideră Taiwanul ca parte a teritoriului său şi respinge vehement contactele oficiale dintre alte ţări şi Taipei. Până sâmbătă după-amiază, cel puţin 20 de avioane de luptă chineze şi 14 nave ale marinei Chinei au fost detectate în spaţiul aerian al Taiwanului şi în strâmtoare, a declarat Ministerul Apărării din Taiwan. Potrivit ministerului, 14 avioane de război chineze au traversat linia de mijloc. O rachetă chineză a zburat peste Taipei Vineri, Armata Populară de Eliberare a trimis un "număr record" de 68 de avioane militare şi 13 nave în apele din apropierea insulei, a anunţat armata Taiwanului. Ministrul de Externe al Taiwanului, Joseph Wu, a condamnat pe Twitter ceea ce el a numit o "escaladare periculoasă a ameninţării militare" care "distruge pacea & stabilitatea în regiune & trebuie condamnată". Ca parte a exerciţiilor sale militare, care urmează să se încheie duminică, armata chineză a lansat de asemenea 11 rachete balistice în direcţia Taiwanului, dintre care una a zburat direct deasupra insulei şi a trecut aproape de capitala Taipei pentru prima dată. Alte cinci rachete au căzut la est de Taiwan în zona economică exclusivă a Japoniei, într-un gest văzut pe larg ca un avertisment către Tokyo pentru a rămâne în afara conflictului. China, dialog suspendat cu SUA China a suspendat dialogul cu SUA asupra acţiunii climatice şi anumitor chestiuni militare, în timp ce a oprit cooperarea în probleme precum lupta împotriva crimei organizate, drogurilor şi repatrierea imigranţilor ilegali. În plus, Beijingul a impus sancţiuni nespecificate preşedintei Camerei Pelosi şi membrilor familiei sale, acuzând-o de "amestec serios în treburile interne". Vorbind în Filipine, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul nu doreşte să vadă escaladarea tensiunilor militare. Casa Albă: Acțiuni provocatoare, iresponsabile Casa Albă a apreciat sâmbătă că acţiunile Chinei în şi în jurul Strâmtorii Taiwan sunt provocatoare şi iresponsabile, după ce oficiali din Taiwan au declarat că avioane şi nave de război chineze au simulat un atac asupra insulei, transmite Reuters. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” "Aceste activităţi reprezintă o escaladare semnificativă a eforturilor Chinei de a schimba status quo-ul. Sunt provocatoare, iresponsabile şi cresc riscul unor calcule greşite", a spus un purtător de cuvânt al Casei Albe. "Sunt, de asemenea, în contradicţie cu obiectivul nostru de lungă durată de a menţine pacea şi stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan, aşa cum lumea aşteaptă", a spus purtătorul de cuvânt american.

Rusia spune că n-ar ataca Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia spune că n-ar ataca Moldova

Rusia spune că n-ar ataca Moldova. Planurile militare ale Federaţiei Ruse nu vizează teritoriul Republicii Moldova, este un lucru comunicat pe canale oficiale din mai multe surse, a declarat miercuri ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul unui interviu acordat portalului Agora.md. Rusia spune că n-ar ataca Moldova "În prezent, cetăţenii Republicii Moldova trebuie să se simtă în siguranţă. Forţele ruseşti desfăşoară acţiuni de luptă în sud-estul Ucrainei, o distanţă care ne asigură stabilitate", a apreciat Anatolie Nosatîi. În pofida faptului că exploziile provocate de rachetele ruseşti se mai aud uneori în zonele din sudul ţării, nu există în prezent un pericol iminent privind o eventuală agresiune sau operaţiuni militare pe teritoriul Republicii Moldova, susţine ministrul moldovean al Apărării. "Pe canalele oficiale, din mai multe surse, s-a comunicat că planurile militare ale Federaţiei Ruse nu vizează teritoriul Republicii Moldova", a insistat Anatolie Nosatîi. Maia Sandu nu e așa optimistă Declaraţia sa intervine după ce, în cursul unei vizite recente în România, preşedintele Maia Sandu, care este şi comandant suprem al Forţelor armate, nu a exclus ca războiul din Ucraina să se extindă şi pe teritoriul Republicii Moldova, aminteşte portalul media citat. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral "Suntem îngrijoraţi şi admitem toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste şi ne pregătim pentru ele. În situaţia în care Rusia va încerca să atace Republica Moldova, evident că vom cere ajutor", a declarat Maia Sandu, întrebată de jurnaliştii români dacă admite scenariul unui război pe teritoriul Republicii Moldova.

"Meseriaș" etnobotanic, cu ciocan și foarfece (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Meseriaș" etnobotanic, cu ciocan și foarfece

"Meseriaș" etnobotanic, cu ciocan și foarfece. Obligat de justiţie să nu se mai apropie de tatăl său, un ieşean s-a decis să se răzbune. "Meseriaș" etnobotanic, cu ciocan și foarfece Înarmat cu un ciocan şi un foarfece, el şi-a atacat părinţii şi fosta iubită, distrugând maşina acesteia din urmă. Judecat pentru nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti, distrugere şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, el a scăpat din menghina justiţiei aproape neatins. Citește și: Țara lui Putin: 35% dintre locuitorii Federației Ruse consideră că Soarele se învârte în jurul Pământului A fost condamnat la doar șase luni de închisoare, judecătorii considerând totodată că executarea efectivă a pedepsei poate fi amânată pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Atac cu dronă asupra flotei ruse (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Atac cu dronă asupra flotei ruse

Atac cu dronă asupra flotei ruse. Un înalt oficial din peninsula anexată de Rusia Crimeea a acuzat duminică Ucraina că a efectuat un atac cu dronă înaintea festivităţilor planificate pentru a marca Ziua Flotei Militare ruse, rănind cinci persoane şi forţând anularea sărbătoririi, informează Reuters. Atac cu dronă asupra flotei ruse Acuzaţia vine cu câteva ore înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să supervizeze festivităţile de Ziua Flotei Militare ruse în oraşul său natal, Sankt Petersburg, în timp ce Moscova îşi continuă intervenţia militară în Ucraina. "Un obiect neidentificat a zburat în curtea statului major al flotei", a declarat Mihail Razvojaev, guvernator al Sevastopolului, unde se află sediul Flotei Ruse de la Marea Neagră, într-o postare pe contul aplicaţiei de mesagerie Telegram. "Potrivit informaţiilor preliminare, este o dronă", a adăugat el. El a spus că Ucraina a decis "să ne strice Ziua Flotei Militare". Ministerul ucrainean al Apărării nu a răspuns imediat la o cerere de comentariu. Festivitățile de Ziua Flotei Militare, anulate Razvojaev a spus că cinci angajaţi ai sediului flotei au fost răniţi în incident şi că Serviciul Federal de Securitate (FSB) investighează circumstanţele. "Toate sărbătorile au fost anulate din motive de securitate", a declarat Razvojaev, chemând populaţia "la calm şi să stea acasă dacă este posibil". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Ziua Flotei Militare este o sărbătoare anuală în Rusia în timpul căreia sunt organizate parade navale şi onoraţi marinarii. Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în martie 2014, declanşând o dispută majoră cu Occidentul care s-a adâncit asupra rolului Moscovei într-o insurgenţă a separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, aminteşte Reuters.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră