sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: atac

310 articole
Internațional

Insula Șerpilor, esențială pentru atacarea Odesei

Insula Șerpilor, esențială pentru atacarea Odesei. Rusia încearcă să-şi sporească prezenţa militară în Insula Şerpilor pentru a bloca comunicaţiile maritime ale Ucrainei, a declarat joi într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik, citat de agenţia de presă Unian. Crimeea, punct-cheie în tactica rușilor Ameninţarea atacurilor cu rachete de croazieră din Marea Neagră asupra unor instalaţii militare şi civile din Ucraina persistă în continuare, a subliniat el. "În zona de operaţiuni din Marea Neagră, ocupanţii iau măsuri pentru a-şi creşte prezenţa militară în Insula Şerpilor, iar în teritoriile ocupate din Ucraina pun în aplicare tactici de teroare împotriva populaţiei civile", a menţionat purtătorul de cuvânt citat. Citește și: De ce blochează Viktor Orban deciziile UE: veniturile Rusiei din vânzarea de petrol au crescut cu 50% în acest an. Moscova face 20 de miliarde USD pe lună Potrivit acestuia, scopul creşterii prezenţei ocupanţilor în Insula Şerpilor este blocarea căilor maritime ale Ucrainei. "Inamicul îşi consolidează de asemenea sistemul de apărare antiaeriană pe coasta de vest a peninsulei Crimeea, în special, în zona localităţii Cernomorskoe, capul Tarhankut, unde a fost desfăşurată o baterie de rachete S-300 ca parte a trei posturi de comandă", a indicat el. Cele mai intense acţiuni ale trupelor ruse se înregistrează la ora actuală în direcţiile Slobojansk şi Doneţk, a afirmat Motuzianik. Bătălii crâncene pentru stânca din Marea Neagră În zona Insulei Şerpilor, la 140 km de Odesa, luptele continuă. Rusia încearcă să-şi întărească garnizoana slab apărată care staţionează acolo, anunţase miercuri Ministerul britanic al Apărării. Ministerul rus al Apărării declarase anterior că a reuşit să dejoace planurile ucrainene privind recucerirea Insulei Şerpilor în ajunul zilei de 9 mai, dată la care Rusia a marcat ziua victoriei împotriva Germaniei naziste, provocându-i pierderi grele, conform media de stat ruse. Ucraina a anunţat la rândul său succese repurtate în zona insulei, postând videoclipuri cu distrugerea de tehnică militară rusă, corvete şi instalaţii terestre. Insula Șerpilor, esențială pentru atacarea Odesei Expertul militar ucrainean Oleg Jdanov consideră Insula Şerpilor drept cheia pentru deschiderea unui al doilea front de către Rusia, notează publicaţia ucraineană Segodnia. "Rusia încearcă să utilizeze Insula Şerpilor ca pe un avanpost pentru debarcarea unui desant maritim în Basarabia" (sud-vestul regiunii Odesa), a declarat Jdanov într-o intervenţie miercuri la postul de televiziune Ukraina 24. Jdanov consideră că Rusia va încerca să instaleze în Insula Şerpilor sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă de acţiune care să înlocuiască crucişătorul "Moskva" pentru acoperirea aeriană a escadrei Flotei ruse din Marea Neagră. Atunci, ei vor avea şansa de a ajunge la o distanţă foarte apropiată de ţărm pentru a putea efectua debarcarea, spune el. Jdanov a adăugat ca, în acest caz, ruşii ar putea să încerce să ajungă prin sudul Basarabiei la graniţa cu Republica Moldova şi să-şi întărească gruparea militară de acolo (din Transnistria). Încă o navă rusească, aproape distrusă Media ucrainene au anunţat joi avarierea unei noi nave ruse în Marea Neagră. Potrivit postului de televiziune ucrainean Kanal 24, care citează surse din serviciile secrete de la Kiev, ar fi vorba de o navă de sprijin logistic din proiectul 23120. Rusia ar dispune doar de două astfel de nave - Vsevolod Bobrov şi Elbrus - însă deocamdată nu se ştie care dintre ele a fost avariată. Conform informaţiilor preliminare, în noaptea de miercuri spre joi, o navă din proiectul 23120 se îndrepta spre Insula Şerpilor. Dintr-un motiv necunoscut, un incendiu a izbucnit la bordul acesteia, potrivit canalului de televiziune citat. Ulterior, a avut loc o operaţiune de salvare a echipajului. La miezul nopţii, nava grav avariată a încercat să ajungă la Sevastopol. Se pare că a reuşit să ancoreze în port. Cum a fost scufundată "Moskva" Una dintre cele mai grave pierderi ale Rusiei în războiul din Ucraina a fost scufundarea crucişătorului de rachete "Moskva", nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră, la 13 aprilie. În timp ce partea ucraineană susţine că a scufundat nava rusă cu două rachete antinavale Neptun, partea rusă evocă un incendiu, care a dus la explozii. De teama reeditării scenariului cu "Moskva", comandamentul rus a dispus mutarea navelor la o distanţă sigură pentru a nu putea fi lovite de rachetele ucrainene, potrivit Kanal 24.

Insula Șerpilor, esențială pentru atacarea Odesei (sursa: kremlin.ru)
Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina (sursa: mfa-pmr.org)
Internațional

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina. Vitali Ignatiev, care deţine funcţia de ministru de Externe în guvernul autoproclamat al Transnistriei, a declarat miercuri într-un interviu acordat prin videoconferinţă agenţiei Reuters că "situaţia este alarmantă, deoarece Transnistria a suferit atacuri teroriste". Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina Ignatiev a reluat acuzaţiile separatiştilor transnistreni, care acuză Ucraina că se află în spatele unor incidente semnalat începând de săptămâna trecută. El a afirmat că marţi a fost doborâtă încă o dronă încărcată cu explozibili, intrată în Transnistria de pe teritoriul ucrainean. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press "Sincer, nu văd niciun motiv din care partea ucraineană să utilizeze astfel de metode împotriva Transnistriei. Transnistria nu ameninţă Ucraina. Am spus de mai multe ori că suntem un stat absolut paşnic", a susţinut reprezentantul administraţiei secesioniste de la Tiraspol. El a criticat Uniunea Europeană pentru ajutorul militar promis Republicii Moldova. UE, sprijin militar pentru Moldova Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut miercuri o vizită la Chişinău, unde a declarat că UE Uniunea Europeană are "datoria" să susţină Republica Moldova şi a afirmat că Bruxellesul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru autorităţile moldovene. Ignatiev a comentat că "astfel de declaraţii, astfel de acţiuni nu contribuie la calm, ci dimpotrivă, contribuie la tensiuni şi afectează normalizarea situaţiei. Separatiştii pro-ruşi au respins cererea agenţiei Reuters de a relata din Transnistria, afirmând că toate acreditările jurnaliştilor străini au fost sistate după atacurile de săptămâna trecută. Întrebat dacă poate exclude posibilitatea ca Rusia să îşi folosească baza militară din Transnistria pentru a ataca Ucraina, Ignatiev a răspuns că nu poate vorbi în numele Moscovei. Pretextul: conflictul transnistrean "nerezolvat" El s-a distanţat însă de remarcile unui general rus care a afirmat săptămâna trecută că unul din obiectivele războiului este de a ocupa teritorii ucrainene astfel încât să facă legătura cu Transnistria. "Cred că în astfel de condiţii dificile, trebuie să fim foarte atenţi cu declaraţiile. Şi chiar mai atenţi cu acţiunile", a comentat Ignatiev în interviu. Reprezentantul separatiştilor a apreciat cererea Republicii Moldova de a adera la UE drept "ruptă de realitate" şi a avertizat că astfel s-ar crea un risc suplimentar de izbucnire a unor noi conflicte, deoarece Chişinăul a luat decizia "unilateral": "Moldova şi Transnistria sunt într-o stare de conflict nerezolvat (...) Un conflict nerezolvat înseamnă probabil că Moldova ar trebui mai întâi să rezolve conflictul şi abia apoi să îşi decidă viitorul politic".

Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet (sursa: caa.ro)
Investigații

Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet

Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet. Site-urile aeroporturilor din România, inclusiv cel al Aeroportului Internațional Henri Coandă și cel al companiei Tarom, au fost atacate cibernetic de hackerii ruși din gruparea Killnet. Pagubele ar fi fost limitate dacă directorul Autorității Aeronautice Civile Române, Nicolae Stoica, nu desființa ilegal structura de securitate cibernetică a aviației civile. Defapt.ro a dezvăluit încă din luna februarie că aviația civilă este vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice în urma deciziei haluciante luate de directorul Nicolae Stoica. Acesta a fost uns pe funcție de ministrul liberal Lucian Bode și menținut de miniștrii Cătălin Drulă și Sorin Grindeanu. Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet Gruparea Killnet a lansat atacuri de tip "distributed denial of service" (DDoS) asupra tuturor site-urilor aeroporturilor din România în cursul nopții de duminică. Au picat pe rând site-urile aeroporturilor Arad, Mihail Kogălniceanu, Traian Vuia, Cluj, Craiova, Oradea, Târgu-Mureș, Sibiu, Suceava și Henri Coandă. Atacul cibernetic a afectat și site-ul companiei Tarom. Securitatea cibernetică în domeniul aviației civile era responsabilitatea directă a Autorității Aeronautice Civile Române, conform legislației românești. Dar directorul Nicolae Stoica a decis să desființeze ilegal structura de securitate cibernetică, invocând faptul că AACR nu are atribuții în acest domeniu. CSAT și SRI au blamat acțiunile lui Stoica Stoica a decis și concedierea a trei angajați din structura de cybersecurity a AACR, recunoscuți la nivel național și internațional în domeniul securității cibernetice. Mai mult, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică l-au contrazis oficial pe directorul Nicolae Stoica, care nu știa ce atribuții are instituția pe care o conduce politic. Cu toate acestea, cele patru instituții nu au luat nici o măsură pentru a remedia situația. "Nu mai există securitate cibernetică la noi" Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la directorul Nicolae Stoica în legătură cu măsurile luate pentru în urma atacurile cibernetice, dar acesta nu a răspuns. În schimb, a răspuns Mircea Arsenie de la departamentul IT al AACR. "Nu am avut cu ce să îi ajutăm. Nu ține de noi să îi ajutăm. Nu mai există securitate cibernetică la noi. Nu mai e… s-a… eu nu mă ocup de așa ceva. Eu sunt de la departamentul IT, mă ocup de site-ul nostru. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Nu știu dacă mai avem, dacă nu mai avem, habar nu am. În dreptul meu e doar site-ul nostru”, a spus specialistul Mircea Arsenie. Întrebat ce măsuri a luat pentru a proteja site-ul autorității, Mircea Arsenie a explicat că a făcut o copie la site: „Are o clonă. Am tăiat traficul din țările ăstea… aproape tot… mai puțin România. Traficul care vine din Rusia, Coreea. Aseară aproape a rămas doar România”. Site-ul AACR vorbește de "Asigurarea Securității Cibernetice" Pe site-ul Autorității Aeronautice Civile Române se află postat "Planul Național de Siguranță a Aviației Civile" aferent perioadei 2019-2023. La capitolul 7, intitulat "Asigurarea Securității Cibernetice", se menționează că, în lipsa unor măsuri corespunzătoare, aviația civilă română este expusă la amenințările și vulnerabilitățile de securitate cibernetică, datorită utilizării de sisteme și rețele IT&C cu specific aeronautic și de uz general. „Reglementările recente, europene și naționale (în materie de protecție a sistemelor și rețelelor IT&C, protecția infrastructurilor critice, securitatea cibernetică, protecția datelor, precum și siguranța și securitatea aeronautică), creează obligativitatea stabilirii concrete de responsabilități instituționale și impune decizii de finanțare și dezvoltare (în infrastructură, tehnologie, resurse umane, standardizare și normare), în scopul alinierii aviației civile naționale la cerințele de securitate cibernetică”, conform documentului citat. Tot în documentul citat au fost menționate șase măsuri pe care trebuia să le implementeze Direcția de Securitate Aeronautică și Cibernetică, direcție desființată ilegal de directorul Nicolae Stoica.

Atacuri cibernetice repetate asupra României (sursa: Pixabay)
Eveniment

Atacuri cibernetice repetate asupra României

Atacuri cibernetice repetate asupra României. Serverele care gestionează website-urile Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au fost supuse la atacuri cibernetice repetate în ultimele zile, dar nu au fost înregistrate pierderi de informaţii, a anunţat luni CNAB. Atacuri cibernetice repetate asupra României "În cursul ultimelor zile, serverele care gestionează website-urile CN Aeroporturi Bucureşti au fost supuse la atacuri cibernetice repetate. Atacurile au fost de tip DDoS (distributed denial of service), ultimul dintre acestea afectând, în primele ore ale zilei de 2 mai 2022, funcţionarea website-ului bucharestairports.ro. Pentru câteva ore, acest site a fost inaccesibil publicului dar, începând cu dimineaţa aceleiaşi zile, funcţionarea normală a fost restabilită prin colaborarea între specialiştii CNAB şi cei ai firmei care asigură găzduirea şi mentenanţa lui", informează compania, informează Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Potrivit sursei citate, nu s-au înregistrat pierderi de informaţii şi nu a fost afectat serverul de e-mail. "Se observă o diversificare a atacurilor prin utilizarea unor noi metode care vizează infectarea cu aplicaţii malware de tip ransomware a sistemelor informatice ale organizaţiilor deja atacate prin DDoS. În acest context, tehnicile utilizate de atacatori includ spear phishing şi spoofing", a transmis duminică într-un comunicat al DNSC. Potrivit sursei citate, atacatorii cibernetici transmit mesaje pe email, WhatsApp, Signal, Telegram, Messenger, Slack, etc. pretinzând că sunt o sursă / persoană de încredere, pentru a convinge victimele potenţiale să divulge informaţii confidenţiale, date personale sau să efectueze acţiuni care permit preluarea controlului unor infrastructuri sau dispozitive informatice de către atacatori. "Pentru a încerca să inducă în eroare potenţialele victime şi pentru o rată de succes mai ridicată, atacatorii intenţionează să utilizeze inclusiv adrese de email sau conturi de utilizator falsificate ca aparţinând unor instituţii publice sau organizaţii cunoscute din România", se sublinia în comunicat. Specialiştii DNSC recomandă prudenţă în cazul în care se recepţionează mesaje ce au următoarele caracteristici: sunt prezentate ca fiind solicitări urgente, inclusiv din partea autorităţilor; sunt ciudat formulate şi apar ca provenind de la o sursă sau persoană "de încredere"; includ linkuri sau ataşamente care nu au fost solicitate; cer furnizarea unor date cu caracter personal sau tehnice (parole, PIN, IP etc.). Pentru a limita riscul infectării cu ransomware şi a evita criptarea sau distrugerea datelor, este obligatorie şi realizarea de copii de siguranţă (backup) pentru site-uri, baze de date sau orice alt tip de date expuse în mediul Internet, precum şi stocarea acestor copii în locaţii separate.

Putin taie accesul Ucrainei prin România (sursa: gov.ro)
Internațional

Putin taie accesul Ucrainei prin România

Putin taie accesul Ucrainei prin România. În faţa intensificării ajutorului militar occidental către Kiev, Rusia şi-a ajustat strategia în Ucraina, vizând noduri de aprovizionare strategice - hangare de armament distruse, poduri şi căi feroviare ţintite - în timp ce îşi urmăreşte în continuare obiectivul de a prelua sub control o parte a teritoriului ucrainean, notează France Presse într-o amplă analiză miercuri. Putin taie accesul Ucrainei prin România A doua zi după o reuniune în Germania a circa 40 de ţări dedicată creşterii sprijinului militar destinat Ucrainei, armata rusă a afirmat miercuri că a distrus dintr-o lovitură o "mare cantitate" de arme livrate Kievului de către SUA şi de ţări europene. În ajun, un tir de rachete al forţelor ruse avariase podul rutier şi feroviar care traversează gura limanului în care se varsă râul Nistru şi care leagă Ucraina de România, potrivit lui Oleksandr Kamîşin, director al Căilor ferate ucrainene. Citește și: Încă o lovitură rusă în zona Transnistria: podul de la Zatoka, care lega Odesa de sudul Basarabiei și de România, distrus – probabil de rachete rusești Ruşii au lovit din nou acest pod miercuri. Instalaţiile feroviare din regiunea Vinniţa (centru-vest), un important nod ferovirar atât pentru liniile interne ale Ucrainei, cât şi pentru conexiunile cu străinătatea, fuseseră ţinta loviturilor ruseşti luni. Rușii vor să distrugă ajutorul occidental "Se intră într-o nouă etapă: ţările occidentale au anunţat o consolidare a sprijinului lor militar, deci din partea rusă trebuie lovite aceste capacităţi de întărire şi capacitatea ucrainenilor de a se aproviziona cu arme", subliniază Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS). "Ajutorul occidental are ca obiectiv să permită trupelor ucrainene să reziste sub bombardamentele ruseşti, deci pentru ruşi este o veste proastă şi ei încearcă să-i reducă amploarea", adaugă Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei mediteraneene de studii strategice (FMES). În acest context, distrugerea podului care leagă România de Ucraina este departe de a fi un fapt lipsit de importanţă. Tăierea căilor de aprovizionare "Ei au vrut să taie fluxul de ajutor, de carburant în special, pentru Ucraina, trimis de ţările occidentale care tranzita prin România", remarcă George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think tank român. O perspectivă care fusese schiţată încă din 21 aprilie de Richard D.Hooker, de la Centrul de studii american Atlantic Council, care prevedea o apropiată tăiere a căilor de comunicaţii, în special a celor utilizate pentru reaprovizionarea forţelor ucrainene. Rămâne de văzut acum până unde vor merge ruşii. Pentru moment, "ei lovesc infrastructuri feroviare, nu se constată că lovesc convoaie", notează o sursă militară franceză. Atu-ul Ucrainei: frontiera lungă Marja de manevră rusească ar putea de asemenea să fie limitată din motive geografice, Ucraina având "o frontieră lungă cu mai multe puncte de trecere", potrivit lui Benjamin Jensen, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale (CSIS) din Washington. "În cel mai rău caz", ţările occidentale se vor adapta, mizând pe "expedieri mai mici care sunt mai dificil de urmărit", estimează analistul, chiar dacă "aceasta ia ceva mai mult timp pentru a fi apoi regrupate într-un singur loc în cazul unei operaţiuni de mare amploare". Ruşii îşi urmăresc astfel principalul lor obiectiv: să-şi asigure câştiguri teritoriale în estul Ucrainei, aflat în centrul conflictului. "Ei luptă pe două fronturi, ţintind în acelaşi timp noduri strategice şi preluând controlul asupra unei părţi a ţării", subliniază Maulny. Bombe puține, efect maxim Bombardarea nodurilor rutiere şi feroviare de aprovizionare face ca Moscova să câştige timp, afirmă Ausseur. "Aceasta nu necesită prea multe bombe, este mult mai rapid decât să reducă la cenuşă Harkovul, de exemplu, şi este eficient: izolezi teatrul de operaţiuni, demoralizezi trupele care sunt izolate şi le împiedici să aibă mijloace de a rezista cât mai mult timp posibil", a apreciat acelaşi expert. "Unităţile ucrainene care sunt desfăşurate în Donbas sunt expuse unei forme de întindere a liniilor lor logistice şi aceste linii sunt puternic expuse", relevă sursa militară franceză. Căderea Harkovului ar fi catastrofală La 63 de zile după începerea ofensivei ruse, problema unui ajutor semnificativ în materie de apărare aeriană, cerută aproape în fiecare zi de Kiev, rămâne în continuare în suspans, fără a se şti pentru cât timp. "Dacă la vară Harkovul cade şi va exista o înaintare rapidă, cum să fii sigur de crearea unui nou front care să reziste?", se întreabă Ausseur. "Totul se va baza pe fortificarea malului de vest al Niprului şi această fortificare nu se va putea realiza fără o capacitate de apărare aeriană întărită de partea ucraineană", adaugă el.

România acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova (sursa: Youtube)
Internațional

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova

România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova. Un atac militar asupra Transnistriei ar trebui să înceapă în viitorul apropiat. Apoi, România intenționează să anexeze Moldova. Aceasta este opinia politologului Serghei Markov. Expertul spune că a observat că armata română a fost deja plasată în Moldova, iar gruparea se mărește. România, acuzată de Rusia că vrea să anexeze Moldova "România, susținută de NATO și cu participarea armatei ucrainene, intenționează să cucerească Transnistria și să desfășoare o represiune politică masivă împotriva tuturor susținătorilor Rusiei. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România intenționează să anexeze Moldova", și-a exprimat punctul de vedere Markov. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Anterior, fostul ministru al Apărării din DNR, Igor Strelkov, a declarat, citând surse proprii, că România face pregătiri secrete pentru preluarea Moldovei. Luni, 25 aprilie, Ministerul Securității de Stat din Transnistria a fost bombardat cu lansatoare de grenade. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru marţi o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate în legătură cu recentele incidente din regiunea transnistreană, anunţă Direcţia informare şi comunicare cu mass-media a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova. Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer. Prima explozie a avut loc la ora 6:40 şi a doua la 7:05.Potrivit Biroului Politici de Reintegrare al Republicii Moldova, obiectivul urmărit este de a crea pretexte pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, necontrolată de autorităţile constituţionale, mai scrie Deschide.md.

Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice (sursa: cybersecuritynews.com)
Internațional

Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice

Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice. Hackerii avansaţi au dovedit că pot prelua controlul multor dispozitive care asigură exploatarea centralelor electrice şi a unor uzine, a recunoscut miercuri guvernul Statelor Unite într-o alertă preluată de Reuters de la adresa https://www.cisa.gov/uscert/ncas/alerts/aa22-103a, unde apare avertismentul privind posibilitatea spionilor informatici de a deteriora infrastructuri vitale. Agenţia SUA pentru Securitatea Informatică şi a Infrastructurii (CISA) şi alte organizaţii guvernamentale au emis un comunicat comun în care afirmă că "software-ul rău intenţionat poate afecta un tip de dispozitive numite controlere logice programabile (PLC), produse de Schneider Electric şi OMRON". Alertă guvernamentală în SUA privind atacurile cibernetice OMRON nu a răspuns imediat unui mesaj prin care Reuters solicita un comentariu. Din partea Schneider, un purtător de cuvânt a confirmat că firma a colaborat cu oficiali din SUA în vederea apărării împotriva hackerilor, apreciind că a fost "un caz de colaborare de succes pentru descurajarea înainte de apariţie a ameninţărilor la adresa unor infrastructuri vitale". Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Controlerele sunt utilizate în multe domenii, de la instalaţii de gaz la industria alimentară. Robert Lee, directorul firmei de securitate informatică Dragos, care a contribuit la descoperirea malware-ului, a afirmat că cercetătorii sunt de părere că hackerii ţintesc instalaţiile electrice şi de gaz lichefiat, potrivit Agerpres. În alerta emisă, CISA cere organizaţiilor din domeniul infrastructurilor vitale, în special celor din sectorul energetic, să implementeze o serie de recomandări pentru blocarea şi detectarea armei informatice numite Pipedream. Avertismentul guvernului de la Washington este vag, apreciază Reuters - nu se menţionează cine sunt hackerii din spatele software-ului rău intenţionat sau dacă acesta a fost utilizat efectiv, însă a provocat îngrijorare în toată industria. Ca un indiciu al gravităţii descoperirii, CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) a afirmat că va face un anunţ comun cu Departamentul Energiei, NSA (Agenţia pentru Securitate Naţională) şi FBI (Biroul Federal de Investigaţii). PLC sunt prezente într-un număr imens de uzine şi instalaţii şi orice perturbare a funcţionării lor poate provoca daune cum ar fi oprirea, penele de curent, scurgerile de produse chimice, distrugerea de echipamente sau chiar explozii.

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: președinția Poloniei
Internațional

Atac cibernetic dejucat de Ucraina

Atac cibernetic dejucat de Ucraina. Ucraina a dejucat un atac cibernetic rus ce viza una dintre cele mai mari instalaţii energetice ale sale, au anunţat responsabili ai acestei ţări, care se aşteaptă la o ofensivă militară majoră a Moscovei în est, informează miercuri AFP. Potrivit "pompierilor cibernetici" de la Computer Emergency Response Team (CERT) ucrainean, atacul a fost întreprins de Sandworm, un grup de piraţi informatici cu legături cu serviciile de informaţii ruse. Atac cibernetic dejucat de Ucraina Atacul era menit să lase "milioane" de ucraineni fără electricitate şi urma să lovească în două valuri, a precizat marţi această agenţie guvernamentală. Un prim atac a avut loc în februarie, iar al doilea, dejucat, era prevăzut să aibă loc pe 8 aprilie. Chiar dacă acest malware al grupului a reuşit să pătrundă în sistemul de gestionare al instalaţiei, el nu a dus la nicio pană de curent, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Victor Jora, un înalt responsabil ucrainean, potrivit Agerpres. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Atacul a utilizat un malware denumit Industroyer2, a adăugat Jora, versiune actualizată a unui malware utilizat în decembrie 2015 împotriva instalaţiilor electrice ale ţării şi care a lăsat fără electricitate mai multe sute de mii de gospodării ucrainene. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, ministrul-adjunct al dezvoltării digitale al Ucrainei, Farid Safarov, a susţinut că progresele înregistrate în materie de apărare cibernetică i-au permis ţării să anticipeze atacul, admiţând totodată că este imposibil să protejezi sistemul 100%. În zilele care au precedat invazia rusă pe 24 februarie, Ucraina a afirmat că făcea obiectul unor atacuri cibernetice continui şi în creştere. Acestea au făcut temporar inaccesibile mai multe site-uri guvernamentale, în special cel al Parlamentului, Ministerului Afacerilor Externe sau al serviciilor de securitate.

Atac cu rachete asupra unei gări din Ucraina (sursa: Twitter/AziziNaser87)
Internațional

Atac cu rachete asupra unei gări din Ucraina

Atac cu rachete asupra unei gări din Ucraina. Cel puţin 30 de persoane au murit şi alte cel puţin 100 au fost rănite vineri într-un atac rusesc cu rachete asupra unei gări din estul Ucrainei, în timp ce civilii încercau să plece spre zone mai sigure din ţară, a anunţat compania ucraineană feroviară, potrivit Reuters. Atac cu rachete asupra unei gări din Ucraina Conform companiei, două rachete ruseşti au lovit o gară feroviară din oraşul Kramatorsk din estul Ucrainei. Gara este folosită pentru a evacua civili din zonele aflate sub bombardamentele forţelor ruse. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Trei trenuri cu persoane evacuate erau blocate joi în aceeaşi regiune din Ucraina după un atac aerian asupra liniei ferate, potrivit şefului companiei feroviare ucrainene. Foto: Ukraine Defence Oficialii ucraineni spun că forţele ruse se regrupează pentru o nouă ofensivă şi că Moscova intenţionează să ocupe un teritoriu cât mai mare din regiunea ucraineană Donbas de la graniţa cu Rusia. Zivilisten am Bahnhof Kramatorsk wollten von den ??Schergen nur noch fliehen. Einfach weg von „großer russischer Kultur“. Sie wurden kaltblutig beschossen. Über 30 Opfer. Verdammte Mörder pic.twitter.com/43iQI95nRU— Andrij Melnyk (@MelnykAndrij) April 8, 2022 Autorităţile locale din unele zone le-au cerut civililor să plece cât mai este încă posibil şi relativ sigur să facă asta. https://twitter.com/avalaina/status/1512370638236889089?s=21

Atacuri cibernetice repetate asupra României (sursa: Pixabay)
Internațional

Hackerii ruși atacă conturile de Facebook ale armatei ucrainene

Hackerii ruși atacă conturile de Facebook ale armatei ucrainene. Hackerii pătrund în conturile de Facebook ale armatei ucrainene în încercarea de a-i face pe soldați să se predea, a declarat compania Meta care deține Facebook, potrivit The Independent. Hackerii ruși atacă conturile de Facebook ale armatei ucrainene Atacul a încercat să pătrundă în conturile administrate de "zeci" de militari din țară, a precizat compania mamă a Facebook în ultimul său raport de securitate. Astfel de atacuri sunt desfășurate de o persoană sau un grup pe care experții în securitate l-au numit Ghostwriter. Meta a indicat activitatea lui Ghostwriter într-un raport pe care l-a publicat în februarie, dar a precizat că noile atacuri au avut loc de atunci. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Atacatorii compromit adresele de e-mail și apoi folosesc acest lucru pentru a intra în conturile de social media, a spus acesta. Odată intrați, aceștia au folosit acest acces pentru a posta "videoclipuri în care cer armatei să se predea, ca și cum aceste postări ar proveni de la deținătorii legitimi ai conturilor", a precizat acesta. Meta a blocat distribuirea acestor videoclipuri, a precizat aceasta. Hackerii au căutat să răspândească mesaje false în trecut, pătrunzând în rețelele de știri difuzate și forțându-le să afirme că soldații ucraineni s-au predat deja. Astfel de atacuri sunt departe de a fi singurele activități infracționale concentrate asupra Ucrainei. Facebook a remarcat, de asemenea, că "actori motivați financiar" se folosesc de criză - folosind conturi false și alte tactici pentru a profita de interesul pentru actualizările din Ucraina, dar, în schimb, trimițând utilizatorii către alte site-uri web sau vânzându-le mărfuri false.

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei Foto: Facebook Natalia Gavriliță
Politică

Se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei, au arătat, la Berlin, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, și Natalia Gavriliță, premierul Republicii Moldova. Gavriliță a declarat că autoritățile din Moldova sunt alarmate de atacurile asupra regiunii Odesa. România și Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei „Deoarece Odesa este situată în imediata apropiere de Moldova, se poate și pe jos de mers. Odesa este aproape egală cu populația întregii Moldovei. Trebuie să fim pregătiți. Pregătiți cu un plan de urgență, coridoare verzi. Și trebuie să facem tot posibilul pentru a facilita semnarea unui acord e încetare a focului”, a declarat Gavrilița, citată de NewsMaker.md. Aurescu a artat că România se pregătește să primească un nou val de refugiați din Ucraina. „Cu câteva săptămâni în urmă, am primit informații despre un posibil atac asupra Odesei. Până acum nu au existat asemenea acțiuni. Dar ținând cont de aceste informații, am început să planificăm acțiuni suplimentare. Ne pregătim. Prin urmare, sunt optimist că vom reuși în viitor, împreună cu partenerii noștri și cu ajutorul UE și al organizațiilor internaționale, să facem față dacă va apărea o astfel de situație”, a conchis Aurescu. La 3 aprilie, Odesa a fost atacată cu rachete. Pe de altă parte, mai mulți analiști militari apreciază că Rusia ar putea încerca să preia controlul asupra întregului litoral al Mării Negre, deținut acum de Ucraina, așa că își va extinde atacurile spre Odesa și dincolo de acest oraș, spre Vest. Rusia vrea Odesa „și mai mult”, a apreciat generalul Mark Hertling, într-o postare pe Twitter, pornind de la informațiile furnizate de Jack Sullivan, consilierul național pe securitate al SUA The National Security Advisor @jakejsullivan just briefed what might happen next.His brief fits well into my desire to provide a ? on what both sides face in the next weeks/months.Key topics: what we'll see, regeneration, & the battle of attrition that is coming 1/22— Mark Hertling (@MarkHertling) April 4, 2022 Mark Hertling este general-locontenent în rezervă, fost comandant al armatei SUA în Europa. El a condus și o divizie de blindate, în Irak, între 2007 și 2008. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Civili morți și răniți în Mikolaiv (sursa: Agerpres)
Internațional

Civili morți și răniți în Mikolaiv

Civili morți și răniți în Mikolaiv. Douăsprezece persoane şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 33 au fost rănite, marţi, într-o lovitură rusă care a distrus parţial clădirea administraţiei regionale din Mikolaiv, în sudul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ anunţat de serviciile ucrainene de salvare, notează AFP. Civili morți și răniți în Mikolaiv "Potrivit anchetei (...), forţele armate ruse au lansat un atac cu rachetă" împotriva acestei clădiri, a explicat, la rândul său, serviciul de presă al procurorului general Irina Venediktova. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Niciun obiectiv militar nu a fost vizat, "locuitorii din Mikolaiv nu reprezentau nicio ameninţare pentru Rusia. Şi, în ciuda acestui fapt, ca toţi ucrainenii, au devenit ţinta trupelor ruse", afirmase preşedintele Volodimir Zelenski cu câteva ore mai devreme, într-un discurs în faţa Parlamentului danez. Acesta oferise un bilanţ cu şapte morţi şi 22 de răniţi care a crescut ulterior la nouă morţi şi 28 de răniţi. Mikolaiv, plasat strategic pe ruta spre Odesa După câteva zile de repaos, atacul rus a surprins marţi dimineaţă populaţia din acest oraş cu jumătate de milion de locuitori pe timp de pace şi care controlează drumul spre Odesa, cel mai mare port ucrainean, în sud-vest. Linia frontului în regiune s-a deplasat recent spre sud-est de Mikolaiv, în jurul Herson, singurul oraş important asupra căruia Rusia a revendicat controlul total de la începutul invaziei la 24 februarie, în prezent vizat de o contraofensivă ucraineană.

Rușii spun să sunt imuni la sancțiunile Occidentului (sursa: VKontakte/Dmitri Medvedev)
Internațional

Rusia poate lovi nuclear chiar neatacată

Rusia poate lovi nuclear chiar neatacată. Moscova a pomenit din nou ideea utilizării armelor nucleare în războiul cu Ucraina, potrivit The Guardian. Rusia poate lovi nuclear chiar neatacată Dmitri Medvedev, fostul președinte rus care este acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării, a declarat că Moscova ar putea ataca astfel un inamic care ar folosi doar arme convenționale. Medvedev a spus că doctrina nucleară a Moscovei nu prevede ca statul inamic să fie cel care folosește mai întâi astfel de arme. Citește și: Medvedev spune că o Rusie slăbită și instabilă va viza nuclear ținte din Europa și SUA Declarațiile de sâmbătă l-au determinat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să avertizeze, în cadrul unei apariții video la Forumul Doha din Qatar, că Moscova reprezintă o amenințare directă pentru lume. Putin a sugerat pericolul nuclear dinainte de invazie "Rusia se laudă în mod deliberat că poate distruge cu arme nucleare, nu doar o anumită țară, ci întreaga planetă", a declarat Zelenski. Putin a introdus în discuție amenințarea nucleară la începutul războiului, avertizând că intervenția occidentală va culege "consecințe pe care nu le-ați văzut niciodată". Oficialii occidentali au apreciat că amenințările ar putea fi doar o încercare de a distrage atenția de la eșecul forțelor lui Putin de a asigura o ocupare rapidă a capitalei ucrainene, Kiev, și de a face progrese în alte zone cheie ale țării.

Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Eveniment

Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral

Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral. Fostul președinte ar fi fost internat de urgență în această dimineață într-un spital din Paris, după ce ar fi suferit un AVC. Traian Băsescu, posibil atac vascular cerebral Fostul președinte a fost dus în capitala Franței cu un avion privat, în urma unui accident vascular cerebral, susțin surse apropiate familiei, citate de Antena 3. "Este posibil ca Băsescu să fi suferit un AVC pe fondul stresului provocat de decizia de ieri, când Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că fostul președinte a colaborat cu Securitatea. Politicianul și-ar fi pierdut brusc auzul, acesta fiind semnul care a alertat familia. Citește și: Băsescu rămâne cu toate drepturile unui fost președinte și nici nu va fi anchetat pentru fals în declarații, potrivit avocatei Elenina Nicuț, care a bătut CCR în instanță Întrucât au apărut complicații la plămâni, medicii români au decis transferarea lui urgentă în străinătate. Săptămânile trecute, fostul președinte ar fi fost internat într-un spital din România", a mai arătat Antena 3. Potrivit altor surse, informația este falsă. "Traian Băsescu era în această dimineață la Bruxelles. Nu e internat la Paris, iar Inpolitic e un site infect și atît. Aproape în fiecare an apărea o știre că T.B e bolnav, că e foarte grav, etc. Anul ăsta, jegul suprem, e internat la Paris și are AVC. Și da, nu e în spital, e sănătos!", a scris, pe Facebook, consultantul politic Cristian Hrițuc.

Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin (sursa: Ukrinform.net)
Internațional

Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin

Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin. Agresiunea Rusiei împotriva Poloniei sau a unei alte țări din UE este posibilă în viitorul apropiat, transmite ambasadorul Ucrainei în Polonia, Andrii Deshchitsia într-un interviu acordat publicației "European Pravda", scrie Eurointegration. Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin "Rusia se pregătește să atace Polonia. Misiunile diplomatice, inclusiv Ambasada Rusiei la Varșovia, au probabil această informație. Și își acoperă urmele", a declarat ambasadorul ucrainean. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Ambasadorul s-a referit la fumul de deasupra ambasadei ruse din Varșovia. Un fum similar deasupra ambasadei Federației Ruse de la Kiev a fost observat în ajunul invaziei. "Este clar de ce fac acest lucru. Dacă ar fi existat informații și documente care nu ar fi cauzat niciun rău Poloniei, nici măcar nu le-ar fi ars, chiar dacă ar fi trebuit să părăsească ambasada. Dar dacă documentele sau arhivele de la ambasadă conțin dovezi ale unor activități subversive ale diplomaților ruși din Polonia, aceasta este o acuzație serioasă și un argument serios care poate fi folosit mai târziu într-o curte penală internațională împotriva Rusiei", a declarat Deshchitsia. Rusia caută un pretext pentru a invada Polonia El consideră că Rusia încearcă acum să creeze un pretext pentru utilizarea armelor. "Rusia avea nevoie de cel puțin un pretext pentru a invada Ucraina. Dar pentru a intra în Polonia, care este membră a UE și NATO, este necesar să se pregătească mult mai serios. Rusia trebuie să aibă argumente serioase cu privire la motivul pentru care intenționează să intervină în viața internă a Poloniei și să atace Polonia", a declarat el. Distrugerea clădirii ambasadei ruse ar putea fi un astfel de motiv. "Apoi, sub acest pretext, Rusia ar trimite spetznaz (forțe speciale n. red) pentru a o proteja. În timpul unei astfel de operațiuni, are loc o provocare, un soldat rus este ucis și atunci Rusia are un motiv pentru a-și trimite trupele", a adăugat Deshchitsia. El a precizat că guvernul polonez încearcă în prezent să minimizeze acest risc. "Știți că guvernul polonez a decis să expulzeze aproximativ 40 de diplomați ruși care au fost implicați în activități de spionaj și sabotaj. Iar acest lucru confirmă faptul că Polonia face tot posibilul pentru a preveni răspândirea războiului pe teritoriul său și pentru a opri eventualele provocări din partea serviciilor speciale rusești sau a așa-numitului "personal diplomatic", explică el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră