vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: anl

5 articole
Politică

ANALIZĂ Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat

Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat: ANL și INA erau propuse pentru desființare, multipelele agenții de reglementare - ASF, ANCOM sau ANRE - trebuiau unificate într-o singură structură, iar misiunea Companiei Naționale de Investiții trebuia re-evaluată. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Toate aceste măsuri ar fi putut fi luate în Pachetul Bolojan II, fiindcă unele din proiectele pe care Guvernul își va asuma răspunderea privesc direct activitatea acestor structuri. Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Însă, în locul unor măsuri radicale, guvernul Bolojan s-a limitat în a cere ASF, ANCOM și ANRE să-și reducă personalul și salariile. Aceste instituții sunt subordonate Parlamentului și Guvernul nu a prevăzut sancțiuni dacă nu respectă cerințele Executivului. De altfel, fostul premier Mihai Tudose a arătat că se opune tăierii salariilor la cele trei agenții de reglementare. Ce măsuri se angajaseră să ia fie Ilie Bolojan, personal, fie membrii ai Guvernului său: ANL și Institutul Național de Administrație (INA) trebuiau să fie desființate, potrivit unui angajement autoasumat al ministrului UDMR al Dezvoltării, Atilla Cseke, angajament luat în aprilie 2025. „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe”, spunea Cseke Atilla. În aprilie 2024, Ilie Bolojan critica dur ANL, arătând că face locuințe în localități depopulate și rețele de apă și canalizare în localități fără utilizatori. Acum, proiectul de lege privind „adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale” prevede doar reducerea CA-ului ANL.  ASF, ANCOM și ANRE trebuiau comasate. „Avem țări, cum este Germania, care are o singură autoritate de reglementare pentru rețele. Rețele de telecomunicații, gaz, electricitate... Noi ne-am făcut pentru fiecare rețea câte o autoritate de reglementare”, spunea Bolojan în 2024. Ideea a fost vehiculată și de deputatul PNL Florin Roman și, într-o altă formulare, chiar și de fostul premier Ciolacu. Acum, Pachetul Bolojan II prevede doar o ipotetica scadere a salariilor și numarului de angajati, dar masura trebuie implementata de aceste autorități in cooperare cu Parlamentul.  Guvernul nu s-a atins de Autoritatea Electorală Permanentă. „Avem Autoritatea Electorală Permanentă, într-un județ au 2 angajați, în altele 10 angajați. Trebuie întrebați ce au făcut 4 ani de zile”, spune Ilie Bolojan în noiembrie 2024.  Controversata Companie Națională de Investiții (CNI), condusă de o fostă contabilă Rebus plasată în această funcție de Liviu Dragnea, este aproape neatinsă. „Compania Națională Investiții a ajuns un tomberon de proiecte. Fac de la capele și până la săli de sport, nu mai știu ce fac acolo. Sunt mii de proiecte care, dacă nu sunt ordonate după priorități, în care, dacă nu se repartizează lucrurile corect, vom face investiții a căror utilitate va fi nulă. Avem și acum blocuri ANL construite în comunități unde nu există apă și canalizare, unde nu stă nimeni în ele și unde nu s-a mai construit de ani de zile o casă”, spunea Ilie Bolojan în noiembrie 2024. Ministrul Dezvoltării, Atilla Cseke, a susținut că ar fi redus salariile la CNI.  La nivelul Guvernului, deocamdată nu s-a desființat nici o agenție, deși legea prevedea ca până la mijlocul anului 2024 să dispară 20% din acestea: „Institutele, institutele naţionale, agenţiile, autorităţile, comisiile de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora şi formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/ coordonarea/ autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite, se comasează cu cel puţin 20% din numărul acestora”.   

Instituțiile pe care Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Foto: Inquam/ George Calin
Institul Național de Administrație, neatins, deși trebuia desființat, potrivit angajamentelor lui Cseke Atilla Foto: Facebook
Politică

Încă o reformă abandonată: Institutul Național de Administrație, neatins, deși trebuia desființat

Încă o reformă abandonată: Institutul Național de Administrație (INA), neatins, deși trebuia desființat din aprilie 2025. Acum circa trei luni, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla (UDMR), anunța desființarea acestui institut, odată cu desființarea ANL. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Institutul Național de Administrație, neatins, deși trebuia desființat din aprilie 2025 „În 2026, Ministerul Dezvoltării va veni cu un nou concept, o nouă ofertă în acest domeniu, INA fiind absorbit de MDLPA în urma reorganizării”, a susținut demnitarul.  INA are 91 de angajați și un buget, pentru 2025, de peste 17 milioane de lei, din care circa două treimi sunt cheltuielile de personal.  Cseke Atilla se lăuda, în aprilie 2025, că va reorganiza ministerul: „Din cele 6 instituții publice aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, 2 vor fi desființate și absorbite, atribuțiile acestora fiind în continuare asigurate de minister (...) Prin această măsură reducem personalul cu peste 16%, tăiem 512 posturi, dintre care 74 sunt ocupate, desființăm inclusiv 21 de posturi de conducere și reducem Consiliile de Administrație cu două treimi”.  În realitate, datele ministerului de Finanțe arată că ministerul Dezvoltării, condus de același Cseke Atilla, avea 808 angajați în ianuarie 2025 și 809 în mai 2025. Nici ANL, nici INA, nu au fost desființate.  La 15 iulie, el anunța că „în majoritatea unităților, inclusiv Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Institutul Național de Administrație și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu există salarii mai mari decât cel al ministrului, respectiv 12.776 lei net pe lună”.  Nici ANL nu s-a desființat, deși chiar Cseke Atilla critica dur această agenție, acum trei luni: „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe. Numărul unităților locative pe care le implementează structura care se ocupă de implementarea acestui program, respectiv structura care se ocupă la Ministerul Dezvoltării, care cu oameni mai puțini produce mai mult (...) Și mai avem o problemă și anume, aceea că avem câteva proiecte care produc astăzi un prejudiciu bugetului de stat, și mă refer la implementarea proiectului cartierului Henri Coandă, unde până în prezent s-au plătit aproape 50 de milioane de lei din bani publici, despăgubiri, pe baza unor hotărâri judecătorești, care obligă ANL-ul la despăgubiri”. 

Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL, cu care Cseke Atilla se lăuda în aprilie Foto: Facebook
Politică

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL, agenția care construiește locuințe. În aprilie, ministrul UDMR al Dezvoltării, Cseke Atilla, anunța desființarea ANL. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Acum, într-un comunicat al ministerului, se vorbește doar despre faptul că salariile din ANL nu sunt mai mari ale ministrului și că indemnizațiile celor șapte membri ai consiliului de administrație sunt de 1.683 lei, lunar, net.  Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL „Propunem desființarea a două instituții subordinate Ministerului Dezvoltării, din cele șase pe care le avem, urmând ca ministerul să le absoarbă. Este vorba de Agenția Națională de Locuințe și de Institutul Național de Administrație. La Agenția Națională de Locuințe avem construcție de locuințe pentru tineri, pentru romi, pentru tinerii specialiști în educație și sănătate (...) Și chiar dacă nu ne place, chiar dacă doare, adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe. Numărul unităților locative pe care le implementează structura care se ocupă de implementarea acestui program, respectiv structura care se ocupă la Ministerul Dezvoltării, care cu oameni mai puțini produce mai mult (...) Și mai avem o problemă și anume, aceea că avem câteva proiecte care produc astăzi un prejudiciu bugetului de stat, și mă refer la implementarea proiectului cartierului Henri Coandă, unde până în prezent s-au plătit aproape 50 de milioane de lei din bani publici, despăgubiri, pe baza unor hotărâri judecătorești, care obligă ANL-ul la despăgubiri și avem, hotărâri judecătorești prin care, de exemplu, unui cetățean i se plătesc zilnic 1.000 de lei despăgubiri. Acest sistem nu mai poate să continue. Deci, dacă ANL-ul nu a reușit să facă măsuri în așa fel încât să predea la termen acele locuințe pe care le-a contractat și în fiecare zi plătim din bani publici despăgubiri, acest sistem trebuie să ia sfârșit”, spunea Cseke Atilla la 10 aprilie 2016. Însă, acum, proiectul de desființare al ANL pare să fi dispărut.  Cseke Atilla se laudă pentru că ar fi tăiat, puțin, salariile „Cseke Attila a subliniat că, exceptând două cazuri, în nicio instituție sau unitate din subordinea Ministerului Dezvoltării, cum ar fi Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe, Institutul Național de Administrație sau Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu au fost salarii mai mari ale conducătorilor acestor unități decât cel al ministrului, care este 12.776 lei net lunar (...) Conform legilor în vigoare, în Consiliul de administrație al ANCPI sunt 9 membri, cu o indemnizație lunară în valoare de 1.947 lei lunar, iar la ANL 7 membri, indemnizația lor lunară netă fiind de 1.683 lei”, se arată într-un comunicat difuzat azi de ministerul Dezvoltării, condus tot de Cseke Atilla. 

Bolojan, atac surprinzător la Guvern Foto: Facebook
Politică

Bolojan, atac surprinzător la Guvern

Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a lansat, azi, atac surprinzător la Guvern: „Dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”. El a vorbit la „Evenimentul special organizat de Profit.ro”. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Bolojan a desființat și așa-zisele investiții ale statului. Bolojan, atac surprinzător la Guvern „Problema, de exemplu, la PNRR este că sumele au fost alocate în mod egal pentru anumită categorie de UAT-uri, pentru comune, fără să se ţină cont că avem comune de 1.000 de locuitori sau de 10.000 de locuitori şi, deşi la vremea respectivă am atras atenţia că ar trebui gândită o ponderare cu numărul de locuitori, pentru că serviciile au fost puse diferit în funcţie de numărul de locuitori, nu s-a ţinut cont de această chestiune şi de aceea avem o supraalocare în comunele foarte mici şi o subalocare în UAT-uri mari”, a arătat Bolojan, citat de news.ro. Acesta a oferit şi exemple de investiţii ineficiente. Canalizare în sate depopulate ”Avem, în zona de rural, investiţii în zona de canalizare, foarte bine. Problema este că la data scrierii proiectului, aveau 1.000 de locuinţe într-o comună. Între timp, de la data scrierii, pe fondul depopulării, mai sunt 600 locuite şi când se termină proiectul se racordează 200 de locuinţe cu 1-2 consumatori. Gândiţi-vă că eficienţa este foarte scăzută (...) Aceste probleme nu au fost analizate niciodată”, a mai spus preşedintele CJ Bihor. El adăugat că, dacă se va face vreodată o analiză a investiţiilor în canalizare în zona de rural se va vedea că sunt probleme foarte mari. Blocuri ANL goale „Gândiţi-vă că sunt făcute blocuri de ANL în unităţi administrative unde nu s-a mai construit de ani de zile nici o locuinţă nouă, unde avem o rată a natalităţii foarte scăzută şi blocurile ANL sunt goale de câţiva ani de zile. Am reabilitat şcoli prin PNRR şi se reabilitează în continuare, vor fi impecabile din punct de vedere al eficienţei energetice, vor fi dotate cu tabla electronică, va fi totul în bună regulă, problema este că în acele comunităţi nu mai sunt copii care să frecventeze acele şcoli. Deci gradul de folosire va fi foarte scăzut”, a mai exemplificat Ilie Bolojan. El a afirmat şi că politicile publice centrale faţă de administraţia locală sunt greşite. Guvernul se teme să deranjeze primăriile falite ”De 20 de ani, în general, sunt greşite de la nivel guvernamental sau Ministerul de Finanţe în ceea ce priveşte performanţa autorităţilor locale. Avem o prevedere în lege care spune că banii de echilibrare bugetară banii care se transferă de la Guvern la primării, de exemplu, se dau direct proporţional cu gradul de încasare al impozitelor, ceea ce este o măsură foarte logică. Înseamnă că dacă ai făcut eforturi să-ţi încasezi impozitele, poţi să vii şi să soliciţi sprijin guvernamental. Această măsură este prorogată în fiecare an pentru a nu deranja primari. Are o singură logică. Sigur, în primul an de după alegeri, poate nu trebuie aplicată pentru că nu e vinovat noul primar ales de ineficienţa vechii administraţii, dar asta se întâmplă de ani de zile de când se face prorogarea, pentru că nu se doreşte a fi deranjat sistemul administrativ local. În felul acesta gradele de încasare a impozitelor în multe UAT-uri lasă foarte mult de dorit”, a afirmat Ilie Bolojan. El a adăugat că existenţa hotărârilor de guvern ciclice, care vin cu echilibrări bugetare, îi fac pe foarte mulţi primari să creeze nişte deficite artificiale la final de an, fără a mai aloca banii de salarii, ca să poată justifica solicitările de sume suplimentare de la Guvern. „Un lup singuratic” ”Avem un nivel de impozitare care, din toate analizele, impozitele pe proprietate sunt cele mai mici din Europa, din toate punctele de vedere, al puterii de plată ş.a.m.d., şi de foarte mulţi ani există un joc între autorităţile locale şi Guvern. Guvernul creează spaţii ca autorităţile locale să le majoreze, bineînţeles că nu există nici o tendinţă de a le majora, dar în acelaşi timp nu impune nicio constrângere legată de stabilirea stabilirea grilei de salarizare, nivelul salariilor dintr-o primărie sau numărul de angajaţi, organigramă, pentru că dacă ar impune anumite corelaţie, cu siguranţă administraţia locală şi-ar mai ajusta cheltuielile, ori şi-ar creşte impozitele pe proprietate, ori ar umbla la cheltuieli. Dar, neexistând niciun fel de corelaţie, dacă faci ceva reforme şi încerci să gestionezi cu eficienţă, pari un neadaptat, eşti un lup singuratic în administraţie şi oamenii nu te înţeleg de ce faci asta, pentru că nu ai nimic de câştigat, întrucât dacă administrezi eficient bugetele, când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist: dacă ai făcut economie, nicio problemă, îţi dăm bani mai puţini. Stai mai prost, primeşti mai mult, că trebuie să îţi asigure funcţionalitatea”, a declarat Ilie Bolojan.

Zece noi blocuri ANL la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Zece noi blocuri ANL la Iași

Zece noi blocuri ANL la Iași. Primăria Iaşi a lansat duminică seară licitaţia pentru achiziţia serviciilor de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări în cadrul proiectului „Construirea de locuinţe nZEB plus pentru tineri aflaţi în situaţii de risc”. Zece noi blocuri ANL la Iași Fondurile alocate acestei licitaţii, 67 de milioane de lei, provin din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin componenta C10 – Fondul Locativ, Construirea de locuinţe nZEB plus pentru tineri/ locuinţe de serviciu pentru specialişti din sănătate şi învăţământ. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime Contractul de finanţare a fost încheiat de Municipalitate cu Ministerul Dezvoltării cu exact 11 luni înaintea lansării licitaţiei. Proiectul presupune construirea a 188 de locuinţe nZEB plus (nearly Zero-Energy Building – clădiri cu performanţă energetică ridicată, respectiv cu un consum de energie redus). Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră