Cum a fost pusă la încercare democrația globală în superciclul electoral al anului 2024 (studiu)

2024, anul alegerilor, sub semnul dezinformării. Într-un studiu publicat luni, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) a semnalat că dezinformarea a fost una dintre cele mai mari amenințări în timpul valului global de alegeri din 2024, numit și „superciclul electoral”. Organizația, cu sediul la Stockholm, a monitorizat 54 de alegeri naționale, iar în 80% dintre acestea au fost identificate narațiuni de dezinformare. 2024, anul alegerilor, sub semnul dezinformării Studiul scoate în evidență folosirea tot mai frecventă a rețelelor sociale și a aplicațiilor de mesagerie privată în campanii de manipulare. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Platformele precum Meta, TikTok, YouTube și X (fostul Twitter) au fost vehicule-cheie pentru acțiuni rău intenționate, cu efect direct asupra proceselor electorale. IDEA menționează și cazul „unic” al platformei X, condusă de Elon Musk, care ar fi fost folosită pentru susținerea extremismului de dreapta la nivel global. De asemenea, a fost semnalată instrumentalizarea presei și controlul narativelor oficiale în țări precum Austria, Georgia, Irlanda, România și Etiopia, în timp ce cenzura online și offline a fost observată în Bangladesh, Belarus, Pakistan și Venezuela. Inteligența artificială: mai mult satiră decât manipulare Deși inițial s-a temut că inteligența artificială va fi o unealtă majoră de manipulare electorală, studiul subliniază că aceasta a fost folosită mai degrabă în scopuri satirice decât pentru dezinformare agresivă. În consecință, impactul AI a fost „mai puțin perturbator decât era de așteptat”. Rele practici și violență în timpul alegerilor Pe lângă dezinformare, în cel puțin 17 alegeri s-au înregistrat incidente grave, inclusiv cumpărarea de voturi, tentative de fraudă și încălcări ale normelor democratice. Venezuela este menționată ca exemplu negativ clar, cu nereguli majore apărute imediat după închiderea urnelor și lipsă de transparență în procesul de numărare a voturilor. Totodată, studiul notează episoade de violență electorală în mai multe state, precum Mongolia, Slovacia, Africa de Sud, Coreea de Sud, SUA, India și Mexic. Aceste violențe au fost direcționate împotriva candidaților, organizatorilor electorali sau au fost generate de grupuri armate. Schimbările climatice afectează alegerile Un alt aspect evidențiat de IDEA este impactul crizelor climatice asupra proceselor electorale. Cel puțin 20 de alegeri din 15 țări au fost perturbate de fenomene meteorologice extreme, precum inundații, valuri de căldură sau furtuni tropicale. Acestea au generat dificultăți logistice și au afectat participarea la vot. Disputele post-electorale, o provocare tot mai frecventă Aproximativ 40% dintre alegerile organizate în 2024 au fost marcate de dispute privind credibilitatea rezultatelor, boicoturi sau refuzuri din partea partidelor de a recunoaște rezultatele oficiale. Astfel de tensiuni slăbesc încrederea în democrație și sporesc polarizarea politică. Recomandări pentru consolidarea democrației Pentru a combate aceste provocări, studiul IDEA propune mai multe măsuri esențiale. Printre acestea se numără un sprijin financiar constant și nepolitizat pentru instituțiile electorale. IDEA recomandă acțiuni proactive pentru contracararea dezinformării și îmbunătățirea securității personalului electoral și a cadrului legal. Secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora, avertizează că tendințele observate în 2024 vor continua să influențeze democrația globală în 2025 și în anii ce urmează. Studiul IDEA a fost lansat cu ocazia marcării a 30 de ani de la înființarea institutului.