joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: amânare

40 articole
Justiție

O judecătoare a amânat 44 de dosare într-o singură zi

Motivul stupefiant pentru care o judecătoare a amânat 44 de dosare civile într-o singură zi și le-a expediat în toamnă: „Standardul transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului proclamată de Adunarea Generală A Naţiunilor Unite la 10.12.1948”. Citește și: Dialogul halucinant din debutul procesului accidentului din stațiunea 2 Mai. Judecătoarea Popoviciu întreabă, mirată: „A decedat vreo victimă?” Deciziile au fost luate la 15 aprilie de judecătoarea Iuliana Garabet de la Judecătoria Iași. Așa cum se vede pe portalul instanțelor, deciziile de amânare sunt perfect identice, exceptând data la care se amână procesul. Informația a fost difuzată inițial de site-ul Dezvaluirea.ro. O judecătoare a amânat 44 de dosare într-o singură zi „Solutia pe scurt: Având în vedere standardul transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului proclamată de Adunarea Generală A Naţiunilor Unite la 10.12.1948, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, marja de apreciere recunoscută statelor, instanţa apreciază cauza în stare de amânare şi acordă termen de judecată la data de 14.10.2024, ora 10,00, pentru când se citează părţile cu menţiunea de a formula precizări cu privire la actele invocate, sub sancţiunea anulării cererii, prin raportare la art. 12 Cod de procedura civila”, se arată în încheierea în care un cetășean se judecă cu poliția pentru o amendă contravențională. Însă aceeași formulare apare în alte 43 de încheieri din acea zi, în dosare extrem de diverse, de la plângeri contravenționale la un proces de uzucapiune. În anul fiscal 2022, judecătoarea a câștigat aproape 250.000 de lei net, din salariu și banii de chirie. În medie, ea câștiga, net, peste 20.000 de lei pe lună. Acest magistrat nu deține locuințe, terenuri sau mașini. În contul curent de la BCR, Garabet are 125.000 de lei. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Site-ul Dezvăluirea a întrebat când a fost evaluată psihologic această judecătoare și i s-a răspuns că asta s-a petrecut atunci când a fost admisă în magistratură, adică în urmă cu mai bine de zece ani.

O judecătoare a amânat 44 de dosare într-o singură zi Foto: Facebook CSM
Tudorel Toader, amânarea alegerilor și demisia (sursa: ziaruldeiasi.ro, Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Tudorel Toader, amânarea alegerilor și demisia

UPDATE Tudorel Toader a pierdut la scor funcția de rector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Ministrul de Justiție al lui Dragnea pierde, astfel, și ultima funcție vizibilă Tudorel Toader, amânarea alegerilor și demisia. Alegerile pentru funcția de rector la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, turul al II-lea, programate pentru luni, 18 martie, au fost la un pas de a fi amânate. Tudorel Toader, amânarea alegerilor și demisia Luni dimineață, la ora 07.00, când s-a reunit în ședință Biroul Electoral Central al universității, principalele discuții vizau identificarea procedurilor legale pentru ca luni să nu mai aibă loc alegerile. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Cum s-a ajuns în acest punct? Totul a pornit de la demisia președintei BEC, Olga Andreea Urda, venită intempestiv, duminică seara la ora 20.04. Aceasta reclama că a identificat duminică seara, cu 12 ore înainte să înceapă turul a lI-lea al alegerilor pentru funcția de rector, informații despre viața privată în unele articole de presă, fapt care a determinat-o să își dea demisia din funcția de președinte al BEC. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe Foto; Facebook CSM
Eveniment

Un judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea

Un judecător din Alexandria, Samir Bosoc, a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, iar acuzatul așteaptă din 2021 luarea unei decizii, arată datele de pe portalul instanțelor. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023 pe acest judecător pentru exact această situație, dar nu s-a schimbat nimic. Conform art. 391 din Codul de procedură penală, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. Ulterior, instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fără ca fiecare amânare să depășească 30 de zile. Iar amânările de pronunțare nu pot depăși 120 de zile de la închiderea dezbaterilor. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Samir Bosoc era plătit de contribuabili cu peste 12.000 de lei pe lună în anul fiscal 2022. El deține două mașini Peugeot și două apartamente, unul în Iași, de 80 mp, și unul în Alexandria, de 50 mp, potrivit declarației de avere din iunie 2023. Un judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea Bosoc trebuie să ia o decizie într-o cerere de contestare la executare care ar fi fost cerută chiar de parchet, întrucât ar fi intervenit prescrierea faptei. Condamantul Adrian Delcea ar fi fost prins conducând beat, cu alcoolemie de și a primit o condamnare cu executare pentru că era recidivist. O nouă ședință de judecată în dosarul 4395/740/2021 este prevăzută pentru 20 martie. Dar doar în 2024 au fost nu mai puțin de nouă amânări, prima la 3 ianuarie și ultima la 13 martie. Bosoc a fost sancționat în 2016 de CSM cu avertisment pentru întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor. În iunie 2023 a urmat o nouă sancțiune, respectiv tăierea cu 10% a salariului, dar doar timp de trei luni. Tot Samir Bosoc a dispus condamnarea unui băiat, elev în clasa a XI-a la data săvârșirii faptelor, la pedeapsa de 4 ani de închisoare în regim de detenție pentru că a postat pe Facebook mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie rromă. Ulterior, Curtea de Apel București a criticat hotărârea lui Samir Bosoc și a desființat-o, dispunând amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani.

Cum minte Ciolacu: a promis reorganizarea administrației publice, pe șest a amânat-o, prin OUG Foto: Facebook
Politică

Cum minte Ciolacu

Cum minte premierul PSD Marcel Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat măsura până în iunie 2024. Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial vineri noaptea, iar această prevedere a fost strecurată printre sute de alte articole. „Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, spunea premierul PSD în iulie 2023. „Vom finaliza între şase şi nouă ministere, anul acesta, şi pe urmă vom continua”, spunea Ciolacu, vineri, 15 decembrie. Cum minte Ciolacu Dar, exact în aceeași zi, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanța de urgență 115/2023 „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene” în care, printre sute de articole, a strecurat unul prin care se amână restructurarea instituțiilor publice. „Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX şi la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”, se arată în OUG 115/2023. Nici o declarație publică a vreunui membru al Guvernului nu anticipa această amânare a reorganizării. Impactul ei asupra cheltuielilor bugetare este necunoscut. Ce prevede Legea 296/2023: „Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, se aprobă, în condițiile legii, până la data de 31 decembrie 2023”. De fapt, legea conține mai multe măsuri de reducere a funcțiilor de conducere, măsuri care trebuiau luate până la final de an, dar care se amână cu șase luni, deocamdată. În iulie 2023, Ciolacu se lăuda cu desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, tăierea unor sporuri nejustificate, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea îndemnizațiilor de conducere la societățile de stat.

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată, sugerează ministrul Muncii, Bucura Oprescu Foto: Facebook
Politică

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată

Majorarea pensiilor ar putea fi amânată cu trei luni, adică în martie 2024, afirmă Antena 3 citându-l pe liderul sindical Dumitru Costin. O astfel de amânare ar aduce economii substanțiale la buget. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu recunoaște că are această intenție. Citește și: Beizadea de magistrat, eliberată după doar un an de închisoare după ce a omorât o mamă și a fugit de la locul accidentului. Beizadeaua cu BMW, acuzată în 2019 că și-a violat fosta iubită În schimb, toate pensiile speciale sunt neatinse. Proiectul de lege privind tăierea lor este îngropat, deși în iulie premierul Marcel Ciolacu afirma că va face o prioritate din adaptarea sa la obiecțiile Curții Constituționale și adoptarea sa într-o nouă variantă, care să treacă de CCR. Majorarea pensiilor ar putea fi amânată „O altă chestiune este cea legată de indexarea pensiilor în luna martie 2024, cu rata inflației din anul precedent, dacă se aprobă până la sfârșitul anului", a spus Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), la Antena 3 CNN. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a evitat să spună dacă indexarea anuală a pensiilor va avea loc la 1 iaunuarie sau la o altă dată. Citește și: Nicușor Dan, favorit la casele de pariuri în competiția pentru primăria Capitalei. Pe listă a apărut Piedone, care a sărit direct pe locul cinci „Vom avea anul viitor cu siguranță o creștere a pensiilor, dar momentul la care se va face această creștere depinde de momentul la care vom avea finalizat noul proiect cu privire la pensiile din sistemul public. Este foarte important ca toți românii să știe că în acest moment lucrăm la legea pensiilor. În cazul în care vom avea noua lege a pensiilor aplicabilă de la 1 ianuarie 2024, ne vom supune reglementărilor noii legi a pensiilor. În cazul în care vom merge în continuare pe actualul cadru legislativ, vom respecta formula elvețiană inflație plus jumătate din câștigul salarial mediu brut. Una dintre măsurile pe care intenționăm să le luăm în noua lege a pensiilor este aceea de a face indexarea în martie, astfel încât să avem datele de la Institutul Național de Statistică și să ținem cont de datele anului anterior", spunea recent ministrul Simona-Bucura Oprescu, la Antena 3 CNN.

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Foto: CCR
Eveniment

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale oentru data de 2 august. PNRR ar putea fi în pericol, pentru că România nu a îndeplinit acest jalon. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat, la 29 iunie, la Curtea Constituțională în întregime legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia a fost luată în unanimitate. CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Judecătorii îi motivează decizia prin „necesitatea unor lămuriri suplimentare“. - Dosar nr.1727A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 2 august - Dosar nr.1726A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 21 septembrie. Amânarea afectează depunerea cererii pentru tranșa a treia pentru banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, deoarece Guvernul trebuie să adopte cele două legi până la începutul lunii septembrie. Citește și: Firea și Pandele au părăsit România și se află în țara în care este refugiat Sorin Oprescu. Cei doi, demascați de amicul lor, Ciutacu: Firea a plecat pe la protocol, cu pălărie mare și ochelari de soare „La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite ale ICCJ, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, conform unui comunicat al ICCJ.

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare Foto: Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare a executării pedepsei. Curtea de Apel l-a condamnat doar pentru instigare la fals intelectual. Magistraţii l-au achitat de celelalte acuzaţii aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanţă, la şase ani şi opt luni de închisoare. Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției De asemenea, judecătorii au decis încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, pentru infracţiunea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. În acelaşi dosar, Daniela Lizica Maria Radu, fost şef serviciu comercial al CN Unifarm SA, a primit tot un an cu amânare (la instanţa de fond primise 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare). De asemenea, judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de compania Unifarm împotriva celor doi. Potrivit DNA, Adrian Ionel ar fi pretins suma de 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale. Contractul a fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cât şi al modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură. „Deoarece societatea comercială furnizoare nu ar fi achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit iniţial, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A, a decis rezilierea unilaterală a contractului. Totuşi, anterior, firma respectivă ar fi reuşit să livreze cantităţile de 1 milion de măşti chirurgicale (neconforme cu standardele stipulate în contract) şi 25.920 de combinezoane din totalul echipamentelor menţionate în contract, pentru care CN Unifarm SA a achitat suma de 2.380.000 lei (reprezentând doar valoarea măştilor respective)”, mai explică procurorii. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

VW prelungește suspansul fabricii de baterii (sursa: Facebook/Volkswagen)
Mediu

VW prelungește suspansul fabricii de baterii

VW prelungește suspansul fabricii de baterii. Grupul auto german Volkswagen va avea nevoie de mai mult timp pentru a lua o decizie cu privire la locul unde va fi amplasată uzina de baterii din Europa de Est, a declarat luni preşedintele constructorului auto ceh Skoda Auto, una dintre diviziile care formează grupul Volkswagen. VW prelungește suspansul fabricii de baterii În luna decembrie a anului trecut, Volkswagen a anunţat că a decis să amâne, dincolo de 2022, o decizie cu privire la locul unde va construi uzina de baterii din Europa de Est, motivându-şi decizia prin incertitudinea economică şi preţurile ridicate la energie din regiune. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cehia este unul dintre locurile avute în vedere de Volkswagen pentru această investiţie. "Cehia are o poziţie excelentă în grupul ţărilor candidate pentru a găzdui viitoarea gigafactory. Cu toate acestea, este nevoie de mai mult timp pentru a vedea ce va aduce aşa-numitul Pact Verde European", a declarat preşedintele Skoda Auto, Klaus Zellmer. "Grupul Volkswagen trebuie să evalueze această investiţie şi din punct de vedere al subvenţiilor şi stimulentelor pentru investiţii", a adăugat Zellmer. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean Pe lângă Cehia, Volkswagen ar fi analizat şi posibile locaţii din Ungaria, Polonia şi Slovacia pentru uzina sa de baterii din Europa de Est. Planurile Volkswagen pe termen lung prevăd construcţia a şase fabrici de celule de baterii pentru vehicule electrice în Europa până la finele acestui deceniu. Una dintre uzine, care ar urma să fie inaugurată în 2027, va fi construită în Europa de Est. Împreună, cele şase fabrici de baterii din Europa ale Volkswagen vor putea produce celule de baterii cu o capacitate totală de 240 gigawaţi oră pe an în 2030.

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO. Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a semnalat sâmbătă o posibilă nouă amânare a ratificării de către parlamentul de la Budapesta a aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO Procesul ratificării acestei aderări de către legislativul ungar a fost tergiversat din iulie anul trecut, iar vineri Viktor Orban a adresat critici celor două ţări, cărora le-a reproşat că, asemeni Bruxellesului, răspândesc "minciuni sfruntate" despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşi declarativ s-a arătat favorabil ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO, Orban a apreciat în ultima sa declaraţie că este nevoie de mai multe discuţii între grupurile parlamentare înainte ca legislativul ungar să lanseze dezbaterea pe acest subiect, programată să înceapă miercuri. Pretextul procedurilor parlamentare Conform agendei legislative publicate pe pagina web a parlamentului de la Budapesta votul final asupra ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO este programat pentru 6 martie. Totuşi, potrivit şefului de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, ar putea fi nevoie de mai mult timp. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping "Parlamentul va pune aceasta pe agendă luni şi începe dezbaterea legislaţiei săptămâna viitoare. Conform procedurii parlamentare ungare, adoptarea legislaţiei are nevoie de circa patru săptămâni, deci parlamentul poate avea un vot asupra acesteia cândva în a doua jumătate a lui martie, în săptămâna cu 21 martie", a indicat Gulyas. Însă anul trecut în luna iulie parlamentarii ungari au reuşit în numai două zile să adopte o legislaţie privind revizuirea impozitării micilor afaceri.

Rablele locale, cu bani în 2023 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rablele locale, cu bani în 2023

Rablele locale, cu bani în 2023. Programul „Rabla local” a fost amânat pentru anul 2023. Rablele locale, cu bani în 2023 Anunţul a fost făcut de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) la finalul săptămânii trecute. La Iaşi, Primăria a primit peste 500 de solicitări, conform unei situaţii prezentate de municipalitate luna trecută, dar AFM nu a mai început programul în forma anunţată iniţial. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Amânarea programului vine după ce AFM nu stabilise reguli clare privind modul în care primăriile participă la program. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră