vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alzheimer

8 articole
Eveniment

O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii

Un nou indiciu timpuriu în Alzheimer. O echipă de cercetători de la Florida International University (FIU) a identificat un posibil biomarker timpuriu al bolii Alzheimer, analizând o proteină cerebrală asociată inflamației neuronale. Descoperirea ar putea contribui la detectarea precoce a proceselor neurodegenerative care duc, în timp, la demență. Un nou indiciu timpuriu în Alzheimer Cercetătorii au studiat proteina translocator 18 kDa (TSPO), cunoscută pentru rolul său în inflamațiile cerebrale. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În experimentele efectuate pe șoareci cu modele de Alzheimer, aceștia au observat niveluri ridicate de TSPO încă de la vârsta de șase săptămâni – echivalentul a 18-20 de ani la oameni. Creșterea a fost observată în subiculum, o zonă a creierului esențială pentru formarea și consolidarea memoriei. Rezultate similare au fost găsite și în țesuturi cerebrale umane postmortem provenite de la nouă persoane din Columbia, purtătoare ale unei mutații genetice care provoacă Alzheimer precoce, de obicei la vârste între 30 și 40 de ani. Neuroinflamația, printre primele semne ale bolii „Neuroinflamația este un eveniment foarte timpuriu în Alzheimer, care influențează apariția bolii”, a explicat Tomás Guilarte, neurocercetător la FIU. El susține că TSPO ar putea deveni un instrument de diagnostic precoce, capabil să detecteze modificările cerebrale din stadiile incipiente: „Dacă putem identifica inflamația încă de la debutul bolii, am putea încetini progresia sau întârzia apariția simptomelor cu cinci sau șase ani – o perioadă crucială în care pacientul ar avea o calitate mai bună a vieții.” Femeile, mai expuse riscului de Alzheimer Cercetarea a evidențiat niveluri mai ridicate de TSPO la femelele de șoarece, ceea ce corespunde datelor epidemiologice care arată că femeile sunt mai predispuse la Alzheimer. Totodată, creșterea nivelului de TSPO a coincis cu formarea plăcilor de amiloid-beta – aglomerări de proteine considerate un factor cheie în declanșarea bolii. Microglia, celulele care alimentează „focul” inflamației cerebrale Cercetătorii au constatat că majoritatea creșterilor de TSPO provin din celulele imunitare ale creierului, numite microglia. Acestea se activează în prezența plăcilor amiloide, se multiplică și produc tot mai multă TSPO. „Nu am observat nicio creștere de TSPO în alte celule gliale, precum astrocitele. Asta arată că microglia este principalul motor al reacției inflamatorii”, a explicat Guilarte. Potrivit acestuia, microglia își pierde funcția normală de „curățare” a plăcilor și continuă să emită semnale de inflamație cronică, „ca și cum ar adăuga lemne pe foc”. O descoperire cu potențial major pentru diagnosticul timpuriu Deși studiul s-a concentrat pe forme genetice rare ale Alzheimerului cu debut precoce, concluziile oferă indicii cruciale despre mecanismele inițiale ale bolii. Echipa de la FIU lucrează deja la extinderea cercetărilor pentru a defini mai clar rolul proteinei TSPO în evoluția bolii Alzheimer. „Unul dintre cele mai mari obstacole este percepția că Alzheimerul este o boală a bătrâneții. Asta face ca mulți oameni să fie diagnosticați prea târziu”, a declarat Daniel Martinez-Perez, neurocercetător la FIU. „Sperăm ca studiul nostru să ajute la identificarea persoanelor aflate în stadiile incipiente, înainte ca boala să avanseze prea mult.”

Un nou indiciu timpuriu în Alzheimer (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Litiu, o nouă speranță contra Alzheimer (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Eveniment

Speranță în tratamentul Alzheimer: litiul ar putea inversa pierderea memoriei (studiu Harvard)

Litiu, o nouă speranță contra Alzheimer. Cercetătorii au făcut un pas important în lupta împotriva bolii Alzheimer. Un nou studiu arată că nivelurile de litiu din creier sunt strâns legate de apariția acestei afecțiuni și că suplimentarea cu litiu poate inversa pierderile de memorie similare celor cauzate de Alzheimer – cel puțin la șoareci. Litiu, o nouă speranță contra Alzheimer Echipa de cercetare, coordonată de Harvard Medical School, a pornit de la ipoteza unor legături între expunerea la metale și riscul de demență. Citește și: Legătura dintre cutremurele din Kamchatka și Turcia și riscul seismic din România: ce spun studiile Au fost analizate sute de probe de țesut cerebral și sânge donate de persoane cu Alzheimer avansat, cu deficit cognitiv ușor (MCI) și fără probleme cognitive. Testele au vizat zeci de metale, însă doar litiul a prezentat diferențe semnificative între grupuri. Nivelurile scăzute ale acestui metal au fost observate încă din primele stadii ale pierderii memoriei. Litiul, un nutrient esențial pentru creier Potrivit geneticianului și neurologului Bruce Yankner, ideea că deficitul de litiu ar putea provoca Alzheimer este una nouă și deschide o cale terapeutică diferită. Deși litiul este cunoscut în tratamentul tulburării bipolare, studiul arată pentru prima dată că el se găsește în mod natural în creier, într-o concentrație biologic relevantă. „Litiul se comportă ca alți nutrienți pe care îi obținem din mediu, precum fierul sau vitamina C”, explică Yankner. Legătura cu proteina amiloid-beta Analizele au arătat că aglomerările de proteine amiloid-beta, un semn distinctiv al bolii Alzheimer, se leagă de litiu în creier, reducând disponibilitatea acestuia pentru neuroni și accelerând astfel progresia bolii. Testele pe șoareci au evidențiat că lipsa litiului duce la o creștere semnificativă a depozitelor de amiloid-beta și a proteinei tau, asociată de asemenea cu Alzheimer. Mai mult, cercetătorii au descoperit că un tip special de litiu, numit litiu orotat, poate evita „capturarea” de către proteinele amiloid-beta. Administrarea unor doze mici de litiu orotat la șoareci cu simptome similare Alzheimerului a restabilit funcțiile de memorie și a inversat semnele de declin cognitiv. Următorii pași: studii clinice pe oameni Deși rezultatele sunt promițătoare, boala Alzheimer rămâne extrem de complexă, iar multe întrebări sunt încă fără răspuns. Nu este clar, de exemplu, cum scad nivelurile de litiu și cum acest proces declanșează demența. Cercetările viitoare și studiile clinice pe oameni ar putea confirma aceste descoperiri. În viitor, măsurarea nivelului de litiu din creier ar putea permite diagnosticarea timpurie a bolii, iar suplimentele cu litiu ar putea deveni o metodă preventivă sau de tratament. „Trebuie să fim prudenți când extrapolăm datele de la șoareci la oameni, însă rezultatele obținute până acum sunt foarte încurajatoare”, subliniază Yankner.

Leqembi, un posibil tratament pentru Alzheimer (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Leqembi, tratamentul speranță pentru Alzheimer, stârnește controverse în Europa. Tăcere în România

Leqembi, un posibil tratament pentru Alzheimer. În timp ce Franța ezită să ramburseze tratamentul Leqembi, deși este aprobat la nivel european, în România subiectul pare inexistent în spațiul public. De ce este acest medicament pentru Alzheimer considerat o speranță fragilă și o afacere de miliarde în același timp? Și de ce România tace? Leqembi, un posibil tratament pentru Alzheimer Leqembi (lecanemab), dezvoltat de companiile farmaceutice Eisai (Japonia) și Biogen (SUA), a fost aprobat în aprilie 2025 de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pentru pacienții aflați în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Medicamentul acționează asupra plăcilor de proteină beta-amiloidă din creier, considerate o cauză majoră a declinului cognitiv. Totuși, entuziasmul se temperează rapid când se analizează datele clinice: tratamentul întârzie progresia bolii cu doar 3 până la 6 luni într-un parcurs care, în general, durează peste un deceniu. Beneficiile asupra memoriei, orientării sau capacității de judecată sunt, potrivit specialiștilor, „imperceptibile” pentru pacient și medic deopotrivă. Medicament cu imagine de salvator Mai grav este faptul că Leqembi este asociat cu efecte adverse frecvente și potențial grave. Aproape 13% dintre pacienții tratați în studiile clinice au suferit edeme cerebrale, iar aproape 18% au dezvoltat microhemoragii. Medicamentul este contraindicat în combinație cu anticoagulante și trombolitice – ceea ce limitează accesul pentru mulți pacienți vârstnici cu afecțiuni cardiovasculare asociate. În iulie 2024, EMA a refuzat inițial autorizarea, invocând balanța nefavorabilă beneficiu-risc. După o campanie intensă din partea unor organizații de pacienți și experți implicați în cercetare, dosarul a fost reevaluat și aprobat în noiembrie același an. Lobby, influențe și bani: cine susține Leqembi? În culisele deciziei EMA s-au aflat voci importante din lumea medicală și asociații de pacienți precum France Alzheimer și Vaincre Alzheimer. Deși aceste organizații au negat orice conflict de interese, documentele financiare arată că au primit în ultimii ani zeci de mii de euro din partea companiilor care dezvoltă tratamente anti-amyloidice. Unii neurologi influenți, implicați în consiliile științifice ale acestor organizații, au fost și consultanți plătiți pentru promovarea Leqembi. Franța ezită, România tace În Franța, decizia de rambursare este analizată de autorități și provoacă o dezbatere intensă: este oportun să cheltuiești miliarde de euro pe un tratament cu efecte modeste, în timp ce spitalele se confruntă cu lipsă de personal și echipamente? În România, în schimb, subiectul nu există. Deși în România, Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDMR), a recomandat acordarea unei autorizații de punere pe piață pentru Leqembi, el nu este inclus în nicio schemă de rambursare și nu este disponibil în spitale sau centre de memorie. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu a publicat până în prezent nicio evaluare a costurilor sau intenție de includere în lista de medicamente compensate. Costuri colosale, infrastructură inexistentă Prețul estimat al tratamentului este de aproximativ 22.500 de euro pe an per pacient. Dacă Franța estimează un impact bugetar de până la 3,3 miliarde euro anual, în România cifrele sunt greu de anticipat – în lipsa unor date oficiale. Numărul de pacienți eligibili (diagnosticați în stadiu precoce, testați genetic, monitorizați prin RMN și PET-scan) este extrem de redus. Iar centrele de memorie existente nu ar putea face față unui val de mii de pacienți care ar necesita perfuzii intravenoase o dată la două săptămâni și monitorizare riguroasă. Risc de acces inegal și piețe paralele Lipsa rambursării oficiale deschide ușa către un fenomen periculos: piața paralelă. În Europa de Vest, firme de intermediere deja oferă Leqembi pacienților care nu au acces în țara lor, la prețuri exorbitante și fără garanții privind siguranța sau adecvarea tratamentului. În România, un astfel de scenariu nu este exclus, mai ales în lipsa unui cadru de reglementare clar și a unei campanii de informare publică.

Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer (sursa: Pexels/Rachel Claire)
Eveniment

Rozmarinul poate stimula memoria și ar putea ajuta în lupta împotriva bolii Alzheimer

Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul este apreciat de secole în bucătăriile lumii pentru gustul său distinct. Însă, dincolo de savoarea sa culinară, rozmarinul câștigă tot mai multă recunoaștere pentru beneficiile sale asupra sănătății, în special în ceea ce privește creierul, inflamația și imunitatea, fiind considerat un aliat important în prevenirea și tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer Studii recente arată că rozmarinul ar putea juca un rol promițător în prevenirea bolii Alzheimer, principala cauză a demenței la nivel global. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Încă din Antichitate, grecii și romanii considerau că rozmarinul îmbunătățește memoria și claritatea mentală, obiceiuri care acum sunt susținute de știință. Un experiment a demonstrat că simpla inhalare a aromei de rozmarin a dus la performanțe mai bune în teste de memorie, comparativ cu un mediu fără miros. Cum acționează rozmarinul asupra creierului Rozmarinul stimulează circulația sângelui, inclusiv la nivel cerebral, furnizând mai mult oxigen și nutrienți. În plus, are efecte calmante: aroma sa poate reduce anxietatea și îmbunătăți somnul, factori esențiali pentru o memorie mai bună și o capacitate de concentrare crescută. Unul dintre compușii activi ai rozmarinului, 1,8-cineolul, inhibă descompunerea acetilcolinei, o substanță chimică esențială pentru învățare și memorie. Astfel, rozmarinul poate sprijini performanța cognitivă, mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă. Antioxidanții puternici protejează celulele cerebrale Rozmarinul este bogat în antioxidanți care combat stresul oxidativ, unul dintre factorii principali ai declinului cognitiv. Dintre fitocompușii benefici, acidul carnosic se remarcă prin proprietățile sale antiinflamatorii și neuroprotectoare. DiAcCA, compus revoluționar derivat din rozmarin În 2025, cercetătorii au dezvoltat diAcCA, o formă stabilizată a acidului carnosic. În studii preclinice, acest compus a demonstrat efecte spectaculoase: îmbunătățirea memoriei, creșterea numărului de sinapse (conexiuni între celulele nervoase) și reducerea proteinelor toxice asociate cu Alzheimer — cum sunt amiloid-beta și tau. Un aspect inovator al diAcCA este că se activează doar în zonele inflamate ale creierului, reducând riscul de efecte adverse. Testele pe animale nu au indicat toxicitate și au evidențiat îmbunătățiri cognitive importante. Următorul pas ar putea fi testarea pe oameni. DiAcCA ar putea avea aplicații și în tratarea altor boli inflamatorii, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și Parkinson. Beneficiile rozmarinului dincolo de funcția cerebrală Rozmarinul are o istorie îndelungată și în medicina tradițională, fiind folosit pentru digestie, combaterea balonării și reducerea inflamațiilor. Compuși precum acidul rozmarinic și acidul ursolic contribuie la reducerea inflamațiilor în întregul organism. La nivel cutanat, rozmarinul poate ameliora acneea și eczema, iar acidul carnosic are potențial anti-aging, protejând pielea de efectele nocive ale soarelui. Proprietăți antimicrobiene și utilizări practice Uleiul de rozmarin are proprietăți antimicrobiene, fiind eficient împotriva bacteriilor și fungilor. De aceea, este tot mai utilizat în conservarea alimentelor și în formule farmaceutice. Precauții: rozmarinul poate deveni periculos În doze normale, ca ingredient în mâncare, ceai sau aromaterapie, rozmarinul este sigur pentru majoritatea persoanelor. Totuși, în concentrații mari sau sub formă de extracte, poate provoca efecte adverse, precum greață, vărsături sau, rar, convulsii, în special la persoanele cu epilepsie. De asemenea, femeile însărcinate ar trebui să evite dozele mari, din cauza riscului teoretic de stimulare a contracțiilor uterine. Rozmarinul poate interacționa cu medicamente anticoagulante, așadar consultul medical este recomandat înainte de administrarea suplimentelor.

Descoperire revoluționară pentru tratarea bolilor neurodegenerative (sursa: Pexels/Kampus Production)
Eveniment

Speranță pentru bolnavii de Alzheimer și Parkinson: o descoperire revoluționară pentru tratamente

Descoperire revoluționară pentru tratarea bolilor neurodegenerative. O echipă de oameni de știință din Australia a identificat o moleculă capabilă să blocheze moartea celulară, deschizând noi perspective pentru tratarea bolilor neurodegenerative precum Parkinson și Alzheimer, potrivit unui anunț făcut luni de Institutul de Cercetare Medicală Walter & Eliza Hall (WEHI), citat de agenția Xinhua. Descoperire revoluționară pentru tratarea bolilor neurodegenerative „În prezent, nu există tratamente care să împiedice moartea neuronilor și să încetinească progresia bolii Parkinson. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Orice medicament care ar realiza acest lucru ar fi revoluționar”, a declarat Grant Dewson, directorul Centrului de Cercetare a Bolii Parkinson din cadrul WEHI. Descoperirea se bazează pe inhibarea proteinei BAX – considerată o „proteină ucigașă” – care joacă un rol-cheie în declanșarea morții celulare. Potrivit unui comunicat oficial al institutului, molecula descoperită are capacitatea de a împiedica BAX să afecteze mitocondriile, protejând astfel celulele de la autodistrugere. Screening-ul a peste 100.000 de compuși, un pas decisiv Cercetătorii de la WEHI, în colaborare cu National Drug Discovery Center (NDDC), au analizat peste 100.000 de compuși chimici. În urma acestui proces, au identificat o substanță care inhibă eficient activitatea BAX, protejând mitocondriile – „uzinele de energie” ale celulei – și permițând supraviețuirea acesteia. Un posibil început pentru o nouă generație de tratamente „Această descoperire ar putea deschide calea către dezvoltarea unei noi generații de inhibitori ai morții celulare, cu aplicabilitate în tratamentul bolilor neurodegenerative”, a declarat Li Kaiming, autorul principal al studiului și cercetător în cadrul WEHI. Studiul a fost publicat în revista Science Advances. WEHI: de la cercetări oncologice la tratamente neurodegenerative După decenii de cercetări dedicate morții celulare, WEHI, cel mai vechi institut de cercetare medicală din Australia, se concentrează acum pe dezvoltarea unor medicamente care să vizeze bolile neurodegenerative pentru care nu există, în prezent, tratamente curative. Printre acestea se numără Parkinson și Alzheimer, afecțiuni devastatoare pentru milioane de pacienți din întreaga lume.

UE nu aprobă medicamentele pentru Alzheimer (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Eveniment

Donanemab, tratamentul speranță pentru pacienții cu Alzheimer, blocat de autoritățile europene

UE nu aprobă medicamentele pentru Alzheimer. Donanemab este unul dintre cele mai promițătoare medicamente, care pot încetini progresul Alzheimer. Deși este aprobat în SUA, Japonia, China și Marea Britanie, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a refuzat aprobarea acestuia în Uniunea Europeană. Donanemab încetinește cu 60% progresia Alzheimer Donanemab este un medicament dezvoltat de compania Eli Lilly, care a demonstrat o reducere cu 60% a progresiei bolii Alzheimer la pacienții aflați în stadii timpurii, conform celor mai recente rezultate clinice. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Compania a prezentat datele complete ale studiului clinic de fază 3 TRAILBLAZER-ALZ 2, care confirmă că Donanemab încetinește semnificativ declinul cognitiv și funcțional la persoanele diagnosticate cu Alzheimer într-un stadiu precoce. Rezultatele au fost făcute publice în cadrul Conferinței Internaționale a Asociației Alzheimer (AAIC) din 2023 și au fost simultan publicate în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA), consolidând astfel importanța și rigoarea cercetării. EMA respinge aprobarea Donanemab Potrivit experților EMA, beneficiile potențiale ale medicamentului nu compensează riscurile serioase pe care le presupune. Autoritatea europeană, cu sediul la Amsterdam, a transmis că posibilele efecte secundare, inclusiv edeme cerebrale și hemoragii, sunt considerate prea periculoase pentru a recomanda utilizarea medicamentului în UE. Medicamentul, aprobat în alte țări Donanemab, cunoscut comercial sub numele de Kisunla, este deja aprobat în Statele Unite, Japonia, China și Marea Britanie. Medicamentul nu vindecă Alzheimerul și nici nu îl oprește, dar poate încetini progresia bolii în stadiile timpurii. Cu toate acestea, EMA rămâne reticentă în privința autorizării, din cauza posibilelor efecte adverse severe. UE nu aprobă medicamentele pentru Alzheimer Până în prezent, Uniunea Europeană nu a aprobat niciun medicament care să acționeze direct asupra evoluției bolii Alzheimer. Singura excepție recentă este Lecanemab, un alt anticorp care a primit aviz favorabil din partea EMA, dar care încă așteaptă decizia finală a Comisiei Europene. Inițial, și în cazul Lecanemab, EMA a considerat că riscurile depășesc beneficiile. Totuși, după modificarea dosarului de aprobare și reevaluarea datelor, specialiștii au concluzionat că, pentru o populație restrânsă de pacienți, beneficiile sunt mai mari decât riscurile. La prima evaluare, nu fuseseră luate în calcul analizele pe subgrupuri, aspect remediat ulterior.

Demența, Alzheimer, sub 50 de ani (sursa: pexels.com/Josh Hild)
Eveniment

Demența, Alzheimer, sub 50 de ani

Demența, Alzheimer, sub 50 de ani. În literatura de specialitate apar cazuri de demenţă de la vârste din ce în ce mai fragede. Demența, Alzheimer, sub 50 de ani Atât de des încât demenţele de toate formele, în special cele mai cunoscute de public, precum Alzheimer, nu mai sunt asociate obligatoriu cu o vârstă înaintată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La Iaşi, în momentul de faţă, sunt trataţi şi pacienţi de 50 de ani cu astfel de afecţiuni. Suntem încă departe să avem un leac pentru demenţă. Citește și: Uniunea Europeană și SUA nu au, cel puțin în prezent, mijloace legale prin care să valorifice bunurile rusești „înghețate”. Miza: sute de miliarde de euro care ar putea ajuta Ucraina Dar, ca orice boală, poate fi evitată cu un regim de viaţă sănătos şi prin controale dese la psihiatru. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alzheimer, și sub 20 de ani (sursa: Pexels/Chokniti Khongchum)
Eveniment

Alzheimer, și sub 20 de ani

Alzheimer, și sub 20 de ani. Mai mulţi oameni de ştiinţă chinezi au informat despre primul caz "probabil" de Alzheimer la un adolescent în vârstă de 19 ani şi au confirmat că patologia nu apare exclusiv la adulţi sau la persoanele în vârstă. Alzheimer, și sub 20 de ani Descoperirile experţilor chinezi au fost publicate recent în revista ştiinţifică Journal of Alzheimer's Disease. Potrivit echipei de oameni de ştiinţă de la Centrul de Inovare pentru Tulburări Neurologice dintr-un spital din Beijing, tânărul a început să aibă probleme de memorie şi dificultăţi de concentrare în timpul studiilor de la vârsta de 17 ani. Un an mai târziu, tânărul era deja afectat de "o pierdere semnificativă a memoriei recente" care îl împiedica să-şi amintească evenimente din ziua precedentă sau unde îşi punea lucrurile. Citește și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului Capacitatea de lectură a fost deopotrivă afectată şi reacţiile sale au început să fie tot mai lente, potrivit experţilor chinezi. Reducerea graduală a memoriei sale s-a agravat într-atât încât nici măcar nu mai putea să-şi amintească dacă mâncase sau nu şi, din cauza deteriorării capacităţii sale cognitive, tânărul a fost nevoit să renunţe la şcoală. Jia Jianping, care a condus studiul, a menţionat că în familia tânărului nu existau cazuri de Alzheimer, iar adolescentul nu avea probleme genetice sau boli care ar fi putut fi cauza pierderii memoriei. Jia a cerut să fie studiată mai în detaliu posibilitatea ca maladia Alzheimer să se manifeste la persoane tinere.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră