sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alina corbu

12 articole
Eveniment

Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei

Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei: printre aletele, ea a dat statul în judecată, a câștigat și a primit depăgubiri imense de la ministerul de Finanțe. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat Față de anul 2023, în 2024 veniturile de la stat ale Alinei Corbu s-au dublat. Cum a reușit Corbu să stoarcă 1,1 milioane de lei Ce a obținut de la statul român șefa ÎCCJ, în 2024: activitate salarială și drepturi salariale restante: 779.816 lei. În 2023, ea încasase din aceste surse de venit puțin peste 320.000 de lei membru CSM: peste 126.000 de lei, față de 119.000 de lei în 2023 despăgubiri de 200.000 de lei de la ministerul de Finanțe În august 2022, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Din 2018 în anul fiscal 2022 ea a mai obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA – dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul – și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro

Cum a reușit Corbu să stoarcă de la contribuabili 1,1 milioane de lei Foto: Basilica.ro
Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali, a decis Alina Corbu Foto: Basilica
Eveniment

Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali

Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Ea a luat această măsură după ce purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea Daniela-Ioana Stăncioi, a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Citește și: Cum a ajuns primarul care se crede „manechin”, Piedone, de la 220 de kilograme la 123 kg: a făcut două operații de îngustare a burții. El se laudă că poate împinge roaba Stăncioi va primi doar 2.300 de lei pentru noii ei ochelari, dar Corbu a decis că plafomul va fi substanțial mai mare, de 3.000 de lei - 2.500 lei pentru lentile și 500 de lei pentru rame - plus costurile manoperei și a examenului medical. Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali Grefierii protestează deja împotriva acestui plafon, scrie Lume Justiției. Șefa ICCJ a emis acest ordin la 26 martie, iar la 1 aprilie l-a transmis curților de apel. Potrivit ordinului, decontarea ochelarilor se face la doi ani: „În cazul în care diagnosticul rămâne neschimbat, decontarea preschimbării ochelarilor de vedere se face o dată la 2 ani, iar a lentilelor de contact recomandate expres de medicul oftalmolog prin prescripția eliberată, integral sau succesiv, pentru intervalul de 2 ani”. Alina Corbu precizează că a emis ordinul „în vederea preîntâmpinării unui fenomen litigios referitor la decontarea aparatelor de corecție speciale, precum și pentru stingerea litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată cu acest obiect”. Însă sindicatul grefierilor, Dicasterial, contestă limitele impuse de Corbu. „SNGJ Dicasterial recomandă membrilor de sindicat să stăruie în procesele demarate pe modelul pus la dispoziție de sindicat întrucât, atât CJUE, cât și instanțele naționale, au decis că decontul ochelarilor de vedere/lentilelor de contact trebuie să se efectueze de angajator FĂRĂ NICIUN COST în sarcina salariatului”, se arată pe pagina de Facebook a acestui sindicat.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM Foto:Basilica.ro
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a trimis o scrisoare lui Corbu, în care îi adresează trei întrebări legate de distribuirea banilor de salarii, sugerând că aceasta a favorizat ICCJ. Citește și: EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare Secția de judecători este dominată de gruparea Savonea. Până la finalul anului 2023, șeful CSM a fost judecătorul Daniel Grădinaru, care în trecut a dat mai multe sentințe extrem de controversate împreună cu chiar Lia Savonea. În scrisoarea obținută de DeFapt.ro, secția de judecători a CSM sugerează și că Alina Corbu a capitulat în fața Guvernului, care nu a alocat sumele necesare pentru plata drepturilor salariale câștigate de magistrați prin procese. În debutul scrisorii se vorbește de o stare de „nemulțumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparență, a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”. Din 2023, bugetul instanțelor de judecată este gestionat de Înalta Curte de Casație și Justiție. A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Iată cele trei întrebări trimise de secția de judecători a CSM către președintele ICCJ: „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative? 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea? 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Foto: Captură video
Eveniment

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar

Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit în presă „trompeta PSD în CSM”: în anul fiscal 2022, el a încasat 473.519 de la CSM, unde a fost propus de PSD ca reprezentant al „societății civile”, și 86.875 de lei de la Scoala Nationala De Studii Politice Si Administrative. Citește și: Şefa Spitalelor Bucureşti: În Capitală, continuitatea actului medical nu mai poate fi asigurată din lipsă de personal. La Spitalul Gomoiu, doi medici preiau zilnic 170 de copii În medie, el câștiga, în 2022, peste 45.000 de lei pe lună, dar mandatul său în CSM a expirat în 2023, așa că, în decembrie 2023, a primit o nouă sinecură. Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar Informațiile apar într-o declarație de avere depusă în decembrie, în care Alistar arată că este „consilier la Inalta Curte De Casatie Si Justitie”. G4Media scrie că, de fapt, el a ajuns consilier al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu. „Alistar a sprijinit majoritatea anti-reformistă din Consiliu conturată în jurul judecătoarei Savonea, care pretindea că se luptă cu abuzurile din justiţie”, mai arată acest site. Corbu, fata unui primar PSD, a câștigat un proces în care DNA o acuza de corupție, dar a secretizat dosarul. În plus, ea a fost acuzată că și-a plagiat doctoratul. În anul fiscal 2022, pe lângă salariile de la stat, Alistar a încasat peste 75.000 delei de la un ONG, Asociația Română pentru Transparență. Pe vremea în care primarul Capitalei era Viorel Lis, Victor Alistar a fost acuzat că a primit ilegal un apartament din fondul locativ municipal. Era, la vremea aceea, şeful protocolului din primăria lui Lis. Ulterior, un control efectuat în mandatul de edil general al lui Traian Băsescu, a evidenţiat că şi mama lui Alistar primise un apartament, repartizat tot din fondul locativ, iar cei doi locuiau împreună. Potrivit relatărilor de presă, Alistar a renunţat în cele din urmă la apartament şi a pierdut şi un proces. Susținut de Ponta, preluat de Dragnea În 2012, în perioada de formare a Cabinetului condus de Victor Ponta, propunerea iniţială a acestuia pentru portofoliul Transparenţă Decizională, în persoana lui Victor Alistar, a picat înainte de nominalizarea oficială, după ce presa a descoperit că acesta pierduse un proces cu ANI și fusese declarat incompatibil. Însă regimul Ponta nu l-a abandonat și l-a trimis în CSM; ca reprezentant al societății civile. În 2017, susținut de PSD și ALDE, Alistar a ajuns din nou în CSM. În 2018, Ziarul de Vrancea scria: „Oprișan plătește 10.000 de euro ONG-ului condus de omul PSD din CSM”. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele „Consiliul Județean plătește aproape 10.000 de euro unui ONG condus de avocatul Victor Alistar, reprezentantul societății civile propus de PSD în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unul dintre susținătorii și promotorii legilor anti-justiție inițiate de comisia Iordache. Alistar a propus și susținut, în comisia Iordache, un amendament prin care președintele României pierde dreptul veto asupra propunerilor pentru șefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arăta această publicație.

Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Suma uriașă pe care magistrații o solicită de la statul român

Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” de salarii restante doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Informația a apărut într-un mesaj pe care procurorul general al României, Alexandru Florența, l-a transmis magistraților, după discuțiile de la ministerul de Finanțe, cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul Justiției. La discuții a participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Pe agenda publică a premierului Ciolacu nu a apărut și întâlnirea cu șefa ICCJ și procurorul general. Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Potrivit lui Florența, doar în acest an ar trebui plătită o tranșă de drepturi salariale restante în valoare de 2,8 miliarde de lei. Costul total al autostrăzii A0, centura Bucureștiului, pe segmentul de nord este de aproximativ 2,35 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de site-ul 130km.ro. Segmentul de sud al A0 costă circa 2,44 miliarde de lei. Chiar procurorul general Alexandru Florența recunoștea că „suma totală este foarte mare”, în mesajul transmis magistraților. „Bună ziua! Azi tocmai am finalizat o întâlnire cu dl. prim-ministru și ministrul de finanțe pe tema achitării transei restante pe anul în curs. Deși suma totală este foarte mare (cca 2,8 miliarde), se dorește găsirea unei soluții și sunt în analiză mai multe posibile opțiuni. Urmează să se revină cu mai multe calcule și variante de plată în perioada imediat următoare. Vă rog deci să transmiteți colegilor că se negociază intens în aceste zile pentru identificarea unei soluții pozitive”, a scris Florența. Corbu cere date exacte, pentru includerea banilor pentru magistrați în bugetul pe 2024 Și șefa ICCJ, Alina Corbu, a transmis un mesaj intern, după discuțiile cu Guvernul: „Pentru reușita negocierilor, dar și pentru identificarea celei mai bune soluții posibile din punctul de vedere al sistemului, este esențial ca luni, 11.12.2023 să comunicăm prim-ministrului și Ministerului Finanțelor datele financiare exacte atât în ceea ce privește impactul financiar privind punerea în plata integrală a salariilor stabilite în raport cu VRS 605 neplafonat, cât și sumele exacte legate de transa aferenta anului 2023 pentru sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, defalcată pe cei 5 ani la care se referă eșalonarea prevăzută de lege (...) Consider de cea mai înaltă importanță pentru soluționarea acestor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar să ne bazăm pe calcule efectuate judicios și să putem prezenta date exacte, care să permită includerea sumelor respective în proiectul final al bugetului de stat”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Cum au jupuit magistrații statul român DeFapt.ro a arătat, în octombrie, că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare.

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Foto: Gazeta de Cluj
Eveniment

Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru

Se plătesc sporuri uriașe la CSM, ele fiind cât salariul unui ministru. Recent, Guvernul a plafonat unul din aceste sporuri, cel pentru condiții vătămătoare. Însă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri. Măsura vine după ce Guvernul, prin lege, a plafonat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la 1.500 de lei. Citește și: Bomba plasată de PSD în noua lege a pensiilor: dacă cheltuielile vor depăși un neprecizat procent din PIB, crește și impozitarea, respectiv contribuția la asigurările sociale de stat În consecință, președintele ICCJ, Alina Corbu, a emis un ordin în care arată că, potrivit legii 296/2023, sporul de condiții vătămătoare este limitat, dar alte două sporuri, de solicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității, sunt de 25%, respectiv 5%. Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru Sporuri uriașe sunt și la CSM, acestea fiind, cumulate, cât salariul unui ministru, care primește, net, circa 13.000 de lei pe lună. Prin ordinul șefei ICCJ, Alina Corbu, vor crește practic sumele încasate de judecători prin sporul de suprasolicitare neuropsihică, compensând plafonarea celui de condiții vătămătoare. „Începând cu data de 30 octombrie 2023, judecătorii de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și asistenții judiciari beneficiază de următoarele sporuri: Spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în procent de 15% din indemnizația de încadrare, dar nu mai mult de 1500 lei brut; Spor pentru pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 25% aplicat la indemnizația lunară de încadrare; Spor pentru păstrarea confidențialității în procent de 5% aplicat la indemnizația lunară de încadrare”, se arată în ordinul șefei ICCJ „Reducerea sporului pentru condiții grele de muncă la 1.500 lei nu înseamnă însă și scăderea veniturilor magistraților. În paralel cu reducerea sporului pentru condiții de muncă, același ordin al Corinei Corbu majorează un alt spor, și anume sporul de risc. O măsură cât se poate de legală, având în vedere că Guvernul nu a înghețat și anvelopa totalului sporurilor ce pot fi acordate”, explică Lumea Justiției. Spor de doctorat pentru doi suspecți de plagiat În martie 2023, judecătorii de la ICCJ primeau sporuri între 8.100 de lei și 9.200, depinzând de salarii, plus 950 de lei pentru cei care au doctorat. Pe site-ul instituției, erau trecute sumele cumulate, nu diferențiate. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane În schimb, la Consiliul Superior al Magistraturii sumele sunt defalcate, așa că președintele CSM, Daniel Grădinaru încasează, pe lângă indemnizația de bază, de peste 36.000 de lei: 5.434 de lei spor de condiții vătămătoare 6.158 de lei - spor de suprasolicitare neuropsihică 1.811 lei - spor pentru păstrarea confidențialității Și președintele CSM, Daniel Grădinaru, și șefa ICCJ, Alina Corbu, iau și spor de doctorat, 950 de lei, deși ambii sunt suspectați că și-au plagiat teza.

Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Foto: CCR
Justiție

Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru

Averea uriașă a obscurului judecător Daniel Grădinaru, aflat la șefia CSM, și co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților. Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru - soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție - are trei mașini, inclusiv un BMW. Președintele CSM este printre numeroșii magistrați care au dat statul în judecată și, surprinzător, au și câștigat: în declarația de avere din 2023, el precizează suma de 28.398 de lei obținuți din „drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești”. Interesant este saltul salarial făcut de Grădinaru între anul fiscal 2021 (din declarația de avere din 2022) și anul fiscal 2022 (din declarația de avere din 2023): în 2021 câștiga din „activitate juridică” la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea de Apel, doar circa 330.000 de lei, iar în 2022 a ajuns la 420.345 de lei din „venituri salariale și alte drepturi de natură salarială” de la ICCJ. Însă, în anul 2022, obscurul judecător Grădinaru a câștigat, de la statul român, prin diferite activități pe care le-ar fi prestat, ușor peste 100.000 de euro. Grădinaru are un doctorat, dar este neclar, din CV-ul său, dacă l-a obținut la Academia de Poliție, celebră prin numărul uriaș de doctorate care au fost identificate ca fiind plagiate, sau la universitatea privată, Titu Maiorescu. G4Media a scris că doctoratul prezintă elemente clare ale unui plagiat intenționat. A secretizat dosarul în care șefa ICCJ, Alina Corbu, scăpa de acuzațiile DNA Printre sentințele celebre date de președintele CSM se află: secretizarea dosarului în care Alina Corbu, președintele ICCJ, a fost achitată de acuzațiile DNA. Practic, publicul nu poate ști de ce foștii colegi ai lui Corbu au salvat-o. Condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual - sentință în co-autorat cu Lia Savonea În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. „Despre noul președinte al CSM s-a scris că a încercat să stabilească, în 2018, completul de judecată în dosarul lui Liviu Dragnea. ÎCCJ l-a condamnat în mai 2019 pe fostul lider PSD la trei ani și jumătate de închisoare pentru dosarul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman”, scria Europa Libera Romania, în ianuarie 2023 „Grădinaru a mai făcut parte din completurile de judecată care i-au achitat pe mai mulți politicieni români, printre care Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță sau Ludovic Orban”, mai arăta Europa Liberă. Document G4Media Grădinaru crede că magistrații nu-s vinovați de starea României Marți, șeful CSM s-a făcut că nu știe mai nimic despre nota ministerului de Finanțe în care se arăta că statul ar putea intra în incapacitate de plată urmare a avalanșei de procese câștigate de magistrații care cer majorarea salariilor retroactiv. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe „Există calcule și sigur că rectificarea bugetară este un act devenit normal în România și se așteaptă rectificarea bugetară de către toate instituțiile publice. Această stare în care se află acum țara și care a impus luarea acestor măsuri fiscale nu este generată în niciun caz de plata drepturilor magistraților. Am văzut și termenul total nepotrivit de «jupuire» a bugetului de către magistrați”, a afirmat Grădinaru.

Magistrații își măresc salariile retroactiv, arata un ordin emis de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv

În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile retroactiv. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), controversata Alina Corbu, a emis, la 27 septembrie 2023, un ordin prin care stabilește recalcularea salariilor judecătorilor de la toate instanțele - judecătorii, tribunale, curți de apel - precum și a asistenților judiciari în funcție de o așa-numită „valoare de referință sectorială” majorată, de 605,225 lei. Noile salarii se vor calcula însă retroactiv, începând cu 2022. Din 2018 până acum, Alina Corbu a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Citește și: O fostă casieră de la Autobaza București, cu facultate făcută după 30 de ani, plasată de Grindeanu să conducă un spital cu 318 paturi. Managerul spitalului are un salariu consistent Judecătorii și-au mărit salariile retroactiv Presa arăta, în primăvară, că doar salariile celor de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să primească salarii majorate cu 25%, recalculate retroactiv, pe ultimii cinci ani, adică din 2018. Această măsură avea la bază creșterea așa-numitei „valori de referință sectorială” la 605,225 lei, față de circa 484 de lei. Ordinul emis, azi, de Alina Corbu se referă la judecătorii și asistenții judiciari de la instanțele inferioare ÎCCJ. Noile salarii se stabilesc retroactiv, de la 30 decembrie 2021. Ordinul prevede că: „Sumele care reprezintă diferența dintre drepturile salariale stabilite potrivit prezentului ordin și drepturile salariale aflate în plată începând cu 30 decembrie 2021, conform Ordinului ministrului justiției 6245//C din 30 decembrie 2021, se actualizează cu indicele de inflație, la acesta adăugându-se dobândă legală penalizatoare”. În expunerea de motive la acest ordin, Alina Corbu invocă, printre altele, o sentință a Tribunalului Dâmbovița. Citește și: Pescobar de la „Taverna Racilor” a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău O interpelare parlamentară din mai 2023, formulată de deputata PSD Mirela Adomincăi, arăta că, în baza acestei majorări retroactive, magistrații pensionari cer acum recalcularea pensiilor. „Magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, scrie Adomnicăi către ministerul Justiției.

Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu

Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată: din 2018 până acum ea a obținut circa 550.000 de lei din procesele în care și-a cerut „drepturile salariale” suplimentare plus dobânzile la salariile neîncasate între 2014 și 2018. Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani, arăta, în mai 2023, un deputat PSD, Mirela Adomnicăi. Salariile impresionante câștigate în instanță de Alina Corbu Corbu a obținut de la stat și 725.000 de lei „drepturi salariale pentru perioada 2014-2018”, când a fost scoasă din magistratură fiindcă fusese dată în judecată de DNA. Ea a câștigat procesul cu DNA - dar decizia ICCJ a fost secretizată, așa că nu se poate ști care a fost motivul - și și-a cerut drepturile salariale pe perioada în care nu activase în magistratură. În plus, Curtea de Apel București a stabilit, în august 2022, ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit într-un dosar în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată. Însă această sumă nu apare în declarația de avere din 2022, este posibil ca statul să nu o fi achitat încă. În ceea ce privește drepturile salariale suplimentare pe care Corbu le-a câștigat, situația lor este următoarea: 40.731 lei - 2018, 116.000 lei - 2019, dobânzi la drepturile salariale neîncasate pe perioada procesului cu DNA, 2014-2018 - 113.497 lei, 219.000 lei - 2020, 24.492 lei - 2021 și 41.386 lei - 2022. În total, procesele cu statul i-au adus circa 1,26 milioane de lei în cinci ani, 2018-2022. Corbu a câștigat, de la ICCJ și CSM, salariu și idemnizații de ședință, puțin sub 400.000 de lei, pe tot parcursul anului 2022. Majorările retroactive duc la creșterea pensiilor speciale „Într-un moment în care întreaga opinie publică se așteaptă la economisiri și la o administrare mai eficientă a cheltuielilor bugetare, magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani. Astfel, am aflat că majorarea de 25% s-ar aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii ar trebui să primească diferențele salariale pentru ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru fiecare magistrat. Mai mult de atât, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu. Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariul net”, arăta deputatul PSD Mirela Adomnicăi într-o interpelare către ministerul Justiției. Fiică de primar PSD, suspectă de plagiat LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul Alinei Corbu și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Alina Corbu, la ziua de naștere a patriarhului Daniel Foto: Basilica Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD.

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale Foto: Inqaum/ Octav Ganea
Eveniment

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Mureș, controlat de subprefectul Pălășan, omul de casă al „baronului” local PSD Vasile Gliga. „Baronul” și-a făcut fata deputată și șefă PSD Mureș și ginerele, senator Dar și un fost consilier al lui Ion Iliescu, Marian Enache, acum președinte al CCR. Citește și: Motivul halucinant pentru care Colegiul Medicilor nu vrea să-i ancheteze pe medicii de la spitalul Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar. Vinovată: asistenta Enache, care a avut beneficiat și de avantajele unui certificat de revoluționar, a fost suspectat și de faptul că, pe vremea când era avocat la Vaslui, a fost turnător al Securității. Citește și: CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare El ar fi autorul raportului de respingere a noii legi de tăiere a pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Alina Corbu este cea care conduce ÎCCJ, instituția care a atacat la CCR proiectul de lege de tăiere a pensiilor speciale. Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale În 2014, Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori. Ea a fost trimisă în judecată, a câștigat procesul, dar dosarul a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivul achitării. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul ei și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD. Recent, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul DNA în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată, a arătat Europa Liberă România. Dublu pensionar special, revoluționar și, probabil, turnător Președintele CCR, Marian Enache a fost consilier al fostului președinte, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache a bifat de-a lungul carierei politice cinci partide: FSN (1990-1992), FDSN (1992-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012) și UNPR (2012-2016). Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” În 2022, el a primit de la statul român: un salariu de judecător la CCR - 374.000 lei/an - pensia de judecător la CCR - 439.000 lei/an - și pensia de ex-deputat - circa 55.000 de lei. De altfel, toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai pensiilor speciale. Doi dintre ei, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au fost plasați la CCR cu influența politică a lui Liviu Dragnea. Un altul, Bogdan Licu, a fost acuzat de plagiat. El a cerut și a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor, dar a negat că a plagiat. Și Licu a fost plasat în CCR cu sprijinul PSD.

Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, vrea „reformarea” Curții Supreme Foto: Facebook
Politică

Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a scris pe Facebook că vrea „reformarea” Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că a inițiat discuții în acest scop. Potrivit lui Litvinenco, CSJ ar trebui să fie „un etalon de profesionalism și integritate pentru întregul sistem de justiție”. Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme Ministrul a menționat că reforma sistemică a justiției a început cu evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor (așa-zisul pre-vetting) și va continua cu reformarea CSJ și evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor (vettingul). „Am considerat necesar să avem discuții cu profesioniștii din domeniul justiției, reprezentanții societății civile și partenerii de dezvoltare, pentru a înțelege care este viziunea lor vizavi de reforma acestei instanțe”, a scris Litvinenco, pe Facebook. În ianuarie, într-un interviu pentru Europa Liberă, el spunea că dorește transformarea Curții Supreme de Justiție într-o instituție de casație, cu micșorarea numărului de judecători. Corbu, România: suspiciuni e plagiat, bani negri, dosar secretizat În România, o investigație jurnalistică făcută de LINX arăta că Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, „are un trecut nu tocmai lipsit de pete negre”. „Există mari dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică”, arătau ziariștii. Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea „În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc „bani negri". În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitat definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției. Sunt trei pete pe ceea ce pare un „success story" unic în viața publică din România”, se mai arăta în investigație. Citește și: Șefa Înaltei Curți, Alina Corbu, cere statului daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA (presa) Tot la secret este și dosarul în care Alina Corbu cere daune de un milion de euro de la statul român fiindcă a fost trimisă în judecată de DNA. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră